Normativ · Ministerul Apelor și Protecției Mediului

Normativ din 25 iunie 2002

privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag și a criteriilor și metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot și oxizilor de azot, pulberilor în suspensie [PM(10) și PM(2,5)], plumbului, benzenului, monoxidului de carbon și ozonului în aerul înconjurător

prezumat în vigoare

Data actului
25 iunie 2002
Emitent
Ministerul Apelor și Protecției Mediului
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 765 din 21 octombrie 2002
Citează
2 acte
Structură
67 de articole, 7 anexe · 88.361 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Capitolul 1 Dispoziții generale

Articolul 1

(1)

Obiectivul prezentului normativ este de a preveni, a elimina, a limita deteriorarea, precum și de a îmbunătăți calitatea aerului în vederea evitării efectelor negative asupra sănătății omului și mediului în general, asigurând astfel alinierea la normele internaționale și la reglementările Uniunii Europene.

(2)

În acest sens prezentul normativ conține prevederi cu privire la:

a) valorile limita pentru dioxid de sulf, dioxid de azot și oxizi de azot, pulberi în suspensie [PM(10) și PM(2,5)], plumb, benzen și monoxid de carbon în aerul înconjurător și valorile-ținta și obiectivele pe termen lung pentru ozon în aerul înconjurător;

b) pragurile de alerta pentru dioxid de sulf, dioxid de azot și ozon în aerul înconjurător și pragul de informare pentru ozon în aerul înconjurător;

c) evaluarea nivelurilor de dioxid de sulf, dioxid de azot și oxizi de azot, pulberi în suspensie [PM(10) și PM(2,5)], plumb, benzen, monoxid de carbon și ozon în aerul înconjurător;

d) informațiile ce trebuie comunicate publicului;

e) raportarea datelor rezultate din măsurători.

(3)

Anexele nr. 1-7 fac parte integrantă din prezentul normativ.

Articolul 2

(1)

Definițiile cuprinse în anexa la

Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 243/2000

privind protecția atmosferei, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 655/2001 , sunt aplicabile prezentului normativ.

(2)

În sensul prezentului normativ termenii de mai jos au următoarele semnificatii:

a) captura de date - raportul dintre perioada în care instrumentul de monitorizare produce date valabile și perioada pentru care se calculează parametrul statistic sau valoarea agregata;

b) compuși organici volatili nemetanici [COV(nm)] - toți compusii organici, alții decât metanul, proveniți din surse antropice și biotice, ce pot produce oxidanti fotochimici prin reactie cu oxizii de azot, în prezenta luminii solare;

c) estimare obiectivă - estimare pe baza unor metode bine definite, cu un nivel de incertitudine cunoscut;

d) măsurători în puncte fixe - măsurătorile efectuate în conformitate cu prevederile cuprinse în cap. III secțiunea 1;

e) măsurători indicative - măsurătorile efectuate cu ajutorul unor metode alternative ce completează informațiile obținute din măsurătorile în puncte fixe;

f) modelarea calității aerului - utilizarea de reprezentari matematice ale proceselor fizice și chimice din atmosfera în vederea estimarii cantitative a dispersiei și impactului poluantilor atmosferici;

g) obiective de calitate a datelor - criterii pentru stabilirea acuratetei măsurătorilor și metodelor de evaluare, elaborate în scopul obținerii unei evaluări corecte a calității aerului;

h) obiectiv pe termen lung - o concentrație de ozon în atmosfera până la care, potrivit cunoașterii științifice actuale, efectele adverse directe asupra sănătății umane și/sau mediului în general sunt improbabile și care trebuie atinsa, pe cat posibil, pe termen lung, cu scopul de a asigura protecția efectivă a sănătății umane și a mediului;

i) oxizi de azot - suma concentratiilor de oxid de azot și de dioxid de azot, măsurate în părți pe miliard (ppb), exprimată ca dioxid de azot în micrograme pe metru cub;

j) PM(10) - pulberi în suspensie cu diametrul aerodinamic de 10 μm, care trec printr-un orificiu cu selectare după dimensiune, cu un randament de separare de 50%;

k) PM(2,5) - pulberi în suspensie cu diametrul aerodinamic de 2,5 μm, care trec printr-un orificiu de selectare după dimensiune, cu un randament de separare de 50%;

l) prag de informare - nivel dincolo de care exista un risc pentru sănătatea umană în urma expunerii de scurta durata a unor segmente sensibile ale populației și la atingerea căruia este necesară comunicarea de informații actualizate;

m) prag inferior de evaluare - nivelul prevăzut în anexa nr. 1 secțiunea E, până la care evaluarea se poate baza exclusiv pe modelare și alte metode de estimare;

n) prag superior de evaluare - în procesul de evaluare, nivelul prevăzut în anexa nr. 1 secțiunea E, până la care se pot folosi combinat măsurători și modele și dincolo de care sunt obligatorii măsurătorile în puncte fixe;

o) public - orice persoană fizica sau juridică, inclusiv organizații ce reprezintă interesele populației sensibile, organizații de mediu, organizații ale consumatorilor și alte organisme de îngrijire a sănătății și de protecție a mediului;

p) rezoluție spatiala - distribuția geografică și densitatea informațiilor și/sau a datelor;

q) substanțe precursoare ale ozonului - substantele care contribuie, în prezenta luminii solare, la formarea ozonului troposferic;

r) tehnici de modelare - diferite abordari matematice de reprezentare a proceselor fizice și chimice din atmosfera și procedeele de aplicare a acestor formulari, împreună cu datele de intrare necesare, în efectuarea modelarii calității aerului;

s) timp minim acoperit - procentul din perioada luată în calcul pentru stabilirea valorii de prag pentru care se măsoară concentrația de poluant în aerul înconjurător;

t) valoare-ținta - nivelul concentratiei de ozon în aerul înconjurător, fixat cu scopul evitării pe termen lung a efectelor dăunătoare asupra sănătății umane și/sau mediului în general, ce trebuie atins, pe cat posibil, într-o anumită perioada.

Capitolul 2 Valori limita și criterii de evaluare

Secțiunea 1 Dioxidul de sulf

Articolul 3

Valorile limita pentru concentratiile de dioxid de sulf în aerul înconjurător, termenele pentru atingerea valorilor limita și marjele de toleranta corespunzătoare sunt prevăzute în anexa nr. 1 secțiunea A pct. A.1.

Articolul 4

Pragul de alerta pentru dioxidul de sulf în aerul înconjurător este prevăzut în anexa nr. 1 secțiunea C pct. C.1.

Articolul 5

Pragurile superior și inferior de evaluare pentru dioxidul de sulf sunt prevăzute în anexa nr. 1 secțiunea E pct. E.1. Depășirea pragurilor superior și inferior de evaluare pentru dioxidul de sulf se determina în conformitate cu anexa nr. 4 secțiunea B.

Articolul 6

Criteriile pentru determinarea locurilor de amplasare a statiilor de prelevare pentru măsurarea în puncte fixe a dioxidului de sulf sunt prevăzute în anexa nr. 2 secțiunea A.

Articolul 7

Numărul minim de stații de prelevare pentru măsurători în puncte fixe ale nivelurilor de dioxid de sulf se determina conform anexei nr. 3 secțiunea A.

Articolul 8

Obiectivele de calitate a datelor pentru evaluarea concentratiilor de dioxid de sulf sunt prevăzute în anexa nr. 4 secțiunea A pct. A.1.

Secțiunea 2 Dioxidul de azot și oxizii de azot

Articolul 9

Valorile limita pentru concentratiile de dioxid de azot și oxizi de azot în aerul înconjurător, termenele pentru atingerea valorilor limita și marjele de toleranta corespunzătoare sunt prevăzute în anexa nr. 1 secțiunea A pct. A.2.

Articolul 10

Pragul de alerta pentru dioxidul de azot în aerul înconjurător este prevăzut în anexa nr. 1 secțiunea C pct. C.2.

Articolul 11

Pragurile superior și inferior de evaluare pentru concentratiile de dioxid de azot și oxizi de azot sunt prevăzute în anexa nr. 1 secțiunea E pct. E.2. Depasirile pragurilor inferior și superior de evaluare se determina conform anexei nr. 4 secțiunea B.

Articolul 12

Criteriile de clasificare și amplasare a statiilor de prelevare pentru măsurarea în puncte fixe a dioxidului de azot și oxizilor de azot sunt prevăzute în anexa nr. 2 secțiunea A.

Articolul 13

Numărul minim de stații de prelevare pentru măsurători în puncte fixe ale concentratiilor de dioxid de azot și oxizi de azot se determina conform anexei nr. 3 secțiunea A.

Articolul 14

Obiectivele de calitate a datelor pentru evaluarea concentratiilor de dioxid de azot și oxizi de azot sunt prevăzute în anexa nr. 4 secțiunea A pct. A.1.

Secțiunea 3 Pulberile în suspensie [PM(10) și PM(2,5)]

Articolul 15

Valorile limita ale concentratiilor de PM(10) în aerul înconjurător, termenele pentru atingerea valorilor limita și marjele de toleranta corespunzătoare sunt prevăzute în anexa nr. 1 secțiunea A pct. A.3.

Articolul 16

Pragurile superior și inferior de evaluare a PM(10) sunt prevăzute în anexa nr. 1 secțiunea E pct. E.3. Depășirea pragurilor superior și inferior de evaluare se determina conform anexei nr. 4 secțiunea B.

Articolul 17

Criteriile de clasificare și amplasare a statiilor de prelevare pentru măsurători în puncte fixe ale pulberilor în suspensie [PM(10) și PM(2,5)] sunt prevăzute în anexa nr. 2 secțiunea A.

Articolul 18

Numărul minim de stații de prelevare pentru măsurători în puncte fixe ale pulberilor în suspensie [PM(10) și PM(2,5)] se determina conform anexei nr. 3 secțiunea A.

Articolul 19

Rețeaua naționala de monitorizare a calității aerului include măsurarea în puncte fixe a PM(2,5). Stațiile în care se măsoară PM(2,5) constau în puncte reprezentative pentru nivelul regional și local. Stațiile de măsurare în puncte fixe a PM(2,5) se amplaseaza, pe cat posibil, în aceleași puncte cu stațiile de măsurare în puncte fixe a PM(10).

Articolul 20

Obiectivele de calitate a datelor pentru evaluarea concentratiilor de PM(10) și PM(2,5) sunt prevăzute în anexa nr. 4 secțiunea A pct. A.1.

Secțiunea 4 Plumbul

Articolul 21

Valorile limita pentru concentratiile de plumb în aerul înconjurător, termenele pentru atingerea valorilor limita și marjele de toleranta corespunzătoare sunt prevăzute în anexa nr. 1 secțiunea A pct. A.4.

Articolul 22

Pragurile superior și inferior de evaluare pentru plumb sunt prevăzute în anexa nr. 1 secțiunea E pct. E.4. Depășirea pragurilor superior și inferior de evaluare se determina conform anexei nr. 4 secțiunea B.

Articolul 23

Criteriile de clasificare și amplasare a statiilor de prelevare pentru măsurarea în puncte fixe a plumbului sunt prevăzute în anexa nr. 2 secțiunea A.

Articolul 24

Numărul minim de stații de prelevare pentru măsurarea în puncte fixe a plumbului se determina conform anexei nr. 3 secțiunea A.

Articolul 25

Obiectivele de calitate a datelor pentru evaluarea concentratiilor de plumb sunt prevăzute în anexa nr. 4 secțiunea A pct. A.1.

Secțiunea 5 Benzenul

Articolul 26

Valorile limita pentru concentratiile de benzen în aerul înconjurător, termenele pentru atingerea valorilor limita și marjele de toleranta corespunzătoare sunt prevăzute în anexa nr. 1 secțiunea A pct. A.5.

Articolul 27

Pragurile superior și inferior de evaluare a concentratiilor de benzen sunt prevăzute în anexa nr. 1 secțiunea E pct. E.5. Depășirea pragului superior sau inferior de evaluare se determina conform anexei nr. 4 secțiunea B.

Articolul 28

Criteriile de clasificare și amplasare a statiilor de prelevare pentru măsurarea în puncte fixe a benzenului sunt prevăzute în anexa nr. 2 secțiunea A.

Articolul 29

Numărul minim de stații de prelevare pentru măsurarea în puncte fixe a benzenului se determina conform anexei nr. 3 secțiunea A.

Articolul 30

Obiectivele de calitate a datelor pentru evaluarea concentratiilor de benzen sunt prevăzute în anexa nr. 4 secțiunea A pct. A.2.

Secțiunea 6 Monoxidul de carbon

Articolul 31

Valorile limita pentru concentratiile de monoxid de carbon în aerul înconjurător, termenele pentru atingerea valorilor limita și marjele de toleranta corespunzătoare sunt prevăzute în anexa nr. 1 secțiunea A pct. A.6.

Articolul 32

Pragurile superior și inferior de evaluare pentru monoxidul de carbon sunt prevăzute în anexa nr. 1 secțiunea E pct. E.6. Depășirea pragului superior sau inferior de evaluare se determina conform anexei nr. 4 secțiunea B.

Articolul 33

Criteriile de clasificare și amplasare a statiilor de prelevare pentru măsurarea în puncte fixe a monoxidului de carbon sunt prevăzute în anexa nr. 2 secțiunea A.

Articolul 34

Numărul minim de stații de prelevare pentru măsurarea în puncte fixe a monoxidului de carbon se determina conform anexei nr. 3 secțiunea A.

Articolul 35

Obiectivele de calitate a datelor pentru evaluarea concentratiilor de monoxid de carbon sunt prevăzute în anexa nr. 4 secțiunea A pct. A.2.

Secțiunea 7 Ozonul

Articolul 36

(1)

Valorile-ținta pentru anul 2010 ale concentratiilor de ozon în aerul înconjurător sunt prevăzute în anexa nr. 1 secțiunea B pct. B.1.

(2)

Obiectivele pe termen lung privind ozonul în aerul înconjurător sunt prevăzute în anexa nr. 1 secțiunea B pct. B.2. Anul 2020 reprezintă anul de referința pentru atingerea obiectivelor pe termen lung.

Articolul 37

Pragul de alerta pentru ozon în aerul înconjurător este prevăzut în anexa nr. 1 secțiunea C pct. C.3.

Articolul 38

Pragul de informare pentru ozon în aerul înconjurător este prevăzut în anexa nr. 1 secțiunea D.

Articolul 39

Criteriile de clasificare și amplasare a statiilor de prelevare pentru măsurarea în puncte fixe a ozonului sunt prevăzute în anexa nr. 2 secțiunea B.

Articolul 40

Numărul minim de stații de prelevare pentru măsurarea în puncte fixe a nivelurilor de ozon se determina conform anexei nr. 3 secțiunea B.

Articolul 41

Obiectivele de calitate a datelor pentru evaluarea concentratiilor de ozon sunt prevăzute în anexa nr. 4 secțiunea A pct. A.3.

Capitolul 3 Evaluarea concentratiilor

Secțiunea 1 Măsurarea în puncte fixe

Articolul 42

(1)

Măsurarea în puncte fixe a dioxidului de sulf, dioxidului de azot și oxizilor de azot, a pulberilor în suspensie [PM(10) și PM(2,5)], plumbului, benzenului și monoxidului de carbon cu ajutorul metodelor specificate în anexa nr. 5 este obligatorie pentru toate aglomerarile și toate zonele în care este depășit pragul superior de evaluare.

(2)

Măsurătorile specificate la alin. (1) pot fi completate cu tehnici de modelare pentru a oferi nivelul adecvat de informații privind calitatea aerului.

(3)

Pentru dioxid de sulf, dioxid de azot și oxizi de azot, PM(10), plumb, benzen și monoxid de carbon se pot folosi combinat măsurători și tehnici de modelare pentru evaluarea calității aerului acolo unde nivelurile acestor poluanti se situeaza între valorile pragului superior și ale pragului inferior de evaluare.

(4)

Dacă nivelurile de dioxid de sulf, dioxid de azot și oxizi de azot, PM(10), plumb, benzen și monoxid de carbon se situeaza sub valoarea pragului inferior de evaluare, pentru evaluarea lor se pot utiliza exclusiv metodele de modelare și estimare obiectivă. Prevederea nu se aplică în aglomerari în cazul dioxidului de sulf și al dioxidului de azot, nici în ceea ce privește dioxidul de azot în situațiile în care este necesară măsurarea acestuia ca precursor al ozonului.

(5)

Măsurătorile prevăzute la alin. (1) și (2) se efectuează în puncte fixe fie continuu, fie prin prelevări aleatorii. Numărul și continuitatea măsurătorilor trebuie să respecte obiectivele de calitate a datelor conținute în anexa nr. 4 secțiunea A.

Articolul 43

În zonele și aglomerarile în care informațiile din măsurătorile în puncte fixe ale concentratiilor de dioxid de sulf, dioxid de azot și oxizi de azot, pulberi în suspensie [PM(10) și PM(2,5)], plumb, benzen și monoxid de carbon sunt completate cu informații din alte surse, ca de exemplu: măsurători indicative ale calității aerului, inventare de emisii împreună cu metode de modelare, numărul de stații ce trebuie instalate și rezoluția spatiala pentru celelalte tehnici trebuie să fie suficiente pentru determinarea nivelurilor de poluanti în conformitate cu anexa nr. 3 secțiunea A și anexa nr. 4 secțiunea A pct. A.1 și A.2.

Articolul 44

(1)

Ministerul Apelor și Protecției Mediului poate aproba efectuarea de măsurători aleatorii ale pulberilor în suspensie [PM(10) și PM(2,5)] și plumbului, în locul celor continue, dacă se poate demonstra ca incertitudinea pe intervalul de încredere de 95%, referitor la măsurătorile continue, este sub 10%.

(2)

Ministerul Apelor și Protecției Mediului poate aproba efectuarea de măsurători aleatorii pentru benzen, în locul celor continue, dacă se poate demonstra ca incertitudinea, inclusiv incertitudinea datorată prelevarii aleatorii, este sub 25%.

(3)

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Mediului - I.N.C.D.P.M. București, denumit în continuare I.N.C.D.P.M., este instituit responsabil sa demonstreze îndeplinirea cerințelor prevăzute la alin. (1) și (2), cu respectarea ghidurilor europene în materie, și pentru furnizarea documentării aferente.

(4)

Măsurătorile aleatorii trebuie extinse uniform pe tot parcursul unui an.

Articolul 45

(1)

În zonele și aglomerarile în care, în cursul oricăruia dintre cei 5 ani anteriori de măsurători, concentratiile de ozon au depășit o valoare a obiectivului pe termen lung, măsurarea continua în puncte fixe este obligatorie.

(2)

În cazul în care datele disponibile nu acoperă 5 ani în vederea determinării depasirilor obiectivului pe termen lung, se pot folosi combinat date obținute din campanii de măsurători de scurta durata în perioade și locuri considerate tipice pentru cele mai mari niveluri de poluare și rezultatele obținute din inventarierea emisiilor și modelarea matematica.

(3)

La minimum 50% din stațiile de prelevare pentru ozon se fac, de asemenea, măsurători de dioxid de azot conform anexei nr. 3 secțiunea B. Măsurarea dioxidului de azot se face continuu, cu excepția statiilor de fond rural, definite în anexa nr. 2 secțiunea B, unde se pot folosi și alte metode de măsurare.

(4)

În zonele și aglomerarile în care informațiile de la punctele de prelevare pentru măsurători în puncte fixe ale concentratiilor de ozon sunt completate cu informații din modelare și/sau măsurători indicative, numărul total de stații de prelevare specificat în anexa nr. 3 secțiunea B poate fi redus în următoarele condiții:

a) metodele de prelevare să asigure un nivel de informații adecvat pentru evaluarea calității aerului în raport cu valorile-ținta, pragul de alerta și pragul de informare;

b) numărul punctelor de prelevare ce trebuie instalate și rezoluția spatiala a celorlalte tehnici să fie suficiente pentru determinarea concentratiilor de ozon ce trebuie stabilite conform obiectivelor de calitate a datelor specificate în anexa nr. 4 secțiunea A pct. A.3 și sa conducă la rezultate ale evaluării conform prevederilor art. 65;

c) numărul punctelor de prelevare din fiecare zona sau aglomerare să fie de cel puțin un punct de prelevare la 2 milioane de locuitori sau unul la 50.000 kmp, în funcție de varianta de calcul din care rezultă un număr mai mare de stații de prelevare;

d) fiecare zona sau aglomerare sa conțină cel puțin un punct de prelevare;

e) dioxidul de azot să fie măsurat în toate punctele de prelevare, cu excepția statiilor de fond rural.

(5)

Pentru cazurile prevăzute la alin. (4), în evaluarea calității aerului în raport cu valorile-ținta se iau în calcul rezultatele modelarii matematice și/sau ale măsurătorilor indicative.

(6)

În zonele și aglomerarile în care, în cursul fiecăruia dintre cei 5 ani anteriori de măsurători, concentratiile de ozon s-au situat sub valoarea obiectivelor pe termen lung, numărul de stații de măsurare continua se determina conform anexei nr. 3 secțiunea B.

(7)

Pe teritoriul României trebuie instalata și exploatată cel puțin o statie care să furnizeze date privind concentratiile substanțelor precursoare ale ozonului, conform listei prevăzute în anexa nr. 6. Numărul și amplasarea acestor stații în care se măsoară substantele precursoare ale ozonului se stabilesc ținându-se seama de obiectivele, metodele și recomandările prevăzute în anexa nr. 6.

(8)

Strategia de măsurare a substanțelor precursoare ale ozonului trebuie să țină seama de cerințele existente la nivelul Uniunii Europene și de Programul concertat de supraveghere și de evaluare a transportului pe distanțe lungi al poluantilor atmosferici în Europa (EMEP).

Articolul 46

(1)

În fiecare zona și aglomerare, în care măsurătorile în puncte fixe sunt obligatorii și reprezintă unica sursa de date privind concentratiile de poluanti atmosferici reglementati prin prezentul normativ, numărul minim al punctelor de prelevare necesar a fi instalate pentru măsurarea în puncte fixe a concentratiilor se determina potrivit anexei nr. 3.

(2)

În fiecare aglomerare se instaleaza cel puțin o statie de măsurare în puncte fixe a concentratiilor de dioxid de sulf, dioxid de azot și ozon în aerul înconjurător, indiferent de nivelul concentratiilor acestor poluanti atmosferici, măsurate în aglomerarea respectiva, și chiar dacă pot fi folosite informațiile suplimentare prevăzute la art. 43 și la art. 45 alin. (2) și (4).

Secțiunea 2 Metode de evaluare

Articolul 47

(1)

Metodele de referința pentru evaluarea concentratiilor poluantilor atmosferici reglementati prin prezentul normativ sunt prevăzute în anexa nr. 5 secțiunea A.

(2)

Metoda provizorie de referința pentru prelevarea și analiza PM(2,5) va fi stabilită de I.N.C.D.P.M. până la data de 1 iulie 2003, pe baza ghidurilor europene în materie. Metoda provizorie de referința se aplică până la momentul standardizarii metodei de referința de către Comitetul European pentru Standardizare.

Articolul 48

(1)

Începând cu data de 1 ianuarie 2005 este obligatorie utilizarea exclusiva a metodelor de referința pentru evaluarea calității aerului, prevăzute în anexa nr. 5 secțiunea A, sau a metodelor echivalente.

(2)

Instituția competența pentru stabilirea echivalentei unei metode de evaluare a calității aerului cu metoda de referința prevăzută în anexa nr. 5 secțiunea A este Laboratorul Național de Referința pentru Calitatea Aerului din cadrul I.N.C.D.P.M.

(3)

Demonstrarea echivalentei unei metode de evaluare a calității aerului cu metoda de referința prevăzută în anexa nr. 5 se stabilește urmărindu-se ghidurile Uniunii Europene în domeniu.

Articolul 49

(1)

Laboratoarele de analiza a calității aerului autorizate conform prevederilor legale la momentul intrării în vigoare a dispozițiilor prezentului normativ pot utiliza și alte metode de evaluare până la momentul echiparii corespunzătoare, care să permită folosirea metodelor de referința prevăzute la art. 47 și 48.

(2)

În vederea autorizării laboratoarele de analiza a calității aerului, ce se înființează ulterior intrării în vigoare a dispozițiilor prezentului normativ, trebuie să se doteze corespunzător pentru a putea folosi metodele de referința prevăzute în anexa nr. 5 secțiunea A sau metodele echivalente aprobate de Laboratorul Național de Referința pentru Calitatea Aerului din cadrul I.N.C.D.P.M., nefiind permisă utilizarea altor metode.

Articolul 50

(1)

Laboratorul Național de Referința pentru Calitatea Aerului din cadrul I.N.C.D.P.M. stabilește și actualizează caracteristicile echipamentelor acceptabile pentru achizitionare și utilizare în Rețeaua naționala de monitorizare a calității aerului, pe baza metodelor de evaluare prevăzute la art. 47, 48 și 51.

(2)

Ministerul Apelor și Protecției Mediului aproba lista menționată la alin. (1) și o publică anual nu mai târziu de data de 31 ianuarie. Aceasta lista se revizuieste ori de câte ori este necesar pentru a reflecta evoluția cunoștințelor științifice și progresul tehnologic în domeniu.

Secțiunea 3 Măsurători indicative

Articolul 51

(1)

Laboratorul Național de Referința pentru Calitatea Aerului din cadrul I.N.C.D.P.M. stabilește și actualizează instrucțiunile și metodele aprobate pentru măsurătorile indicative conform ghidurilor și practicii Uniunii Europene în domeniu.

(2)

Obiectivele de calitate a datelor pentru măsurătorile indicative sunt prevăzute în anexa nr. 4.

Secțiunea 4 Inventarul emisiilor

Articolul 52

(1)

Inventarele de emisii ce se utilizează pentru modelare în vederea evaluării calității aerului înconjurător se elaborează potrivit metodologiilor aprobate de Ministerul Apelor și Protecției Mediului.

(2)

Inventarele prevăzute la alin. (1) se utilizează la actualizarea inventarului național de emisii.

Secțiunea 5 Date meteorologice

Articolul 53

(1)

Măsurători meteorologice continue se efectuează în fiecare aglomerare la cel puțin o statie fixa reprezentativa pentru condițiile de dispersie atmosferica de fond urban, cu reprezentativitate la scara kilometrica a campurilor de vant, astfel încât datele să poată fi utilizate pentru modelarea calității aerului.

(2)

Selectarea statiilor la care să se efectueze măsurătorile meteorologice prevăzute la alin. (1) se face în comun de către I.N.C.D.P.M. și Institutul Național de Meteorologie și Hidrologie, denumit în continuare INMH, și se aproba de Ministerul Apelor și Protecției Mediului.

(3)

În scopurile menționate la alin. (1) se măsoară următorii parametri meteorologici:

a) direcția vantului;

b) viteza vantului;

c) temperatura aerului;

d) umiditatea relativă;

e) presiunea atmosferica;

f) radiatia solara globală;

g) gradientul vertical de temperatura;

h) precipitatii.

(4)

Instrumentele meteorologice trebuie amplasate și întreținute conform instrucțiunilor stabilite de INMH în cooperare cu I.N.C.D.P.M., potrivit ghidurilor Uniunii Europene în domeniu.

(5)

Datele meteorologice de la stațiile menționate la alin. (1) se transmit orar la autoritatea teritorială pentru protecția mediului care răspunde de evaluarea calității aerului în aglomerarea respectiva, la I.N.C.D.P.M. și la INMH.

Secțiunea 6 Modelare

Articolul 54

(1)

Ministerul Apelor și Protecției Mediului, la propunerea I.N.C.D.P.M., aproba tehnicile de modelare a calității aerului prevăzute la art. 42, 43, 45 și 53. Tehnicile de modelare a calității aerului se stabilesc în conformitate cu standardele Uniunii Europene în domeniu.

(2)

Obiectivele de calitate a datelor pentru modelare sunt prevăzute în anexa nr. 4.

Secțiunea 7 Criterii de agregare a datelor și de calculare a parametrilor statistici

Articolul 55

(1)

Criteriile de agregare a datelor și de calculare a parametrilor statistici sunt prevăzute în anexa nr. 4 secțiunea C.

(2)

Condițiile standard pentru evaluarea concentratiilor în aerul înconjurător sunt prevăzute în anexa nr. 4 secțiunea D.

Capitolul 4 Informarea publicului

Secțiunea 1 Date de monitorizare de rutina

Articolul 56

(1)

Autoritățile publice teritoriale pentru protecția mediului asigura în mod regulat publicului informații actualizate privind concentratiile de poluanti în aerul incojurator.

(2)

Informațiile trebuie furnizate prin intermediul mijloacelor de informare în masa, afisaje, Internet, telex, fax, telefon și alte mijloace disponibile.

Articolul 57

(1)

Informațiile privind concentratiile atmosferice de dioxid de sulf, dioxid de azot și oxizi de azot și PM(10) se actualizează cel puțin zilnic; în cazul valorilor orare ale dioxidului de sulf și dioxidului de azot informațiile se actualizează, ori de câte ori este posibil, din ora în ora; informațiile privind concentratiile de plumb în atmosfera se actualizează trimestrial.

(2)

Informațiile referitoare la concentratiile de benzen în atmosfera, ca valoare medie pe cele 12 luni anterioare, se actualizează trimestrial și, ori de câte ori este posibil, lunar.

(3)

Informațiile cu privire la concentratiile atmosferice de monoxid de carbon, ca valoare maxima a mediilor curente pe 8 ore, se actualizează cel puțin o dată pe zi și, ori de câte ori este posibil, din ora în ora.

(4)

Informațiile privind concentratiile de ozon în aerul înconjurător se actualizează cel puțin o dată pe zi și, dacă este posibil, la fiecare ora.

Articolul 58

(1)

Informațiile menționate la art. 56 trebuie să indice cel puțin orice depasire a concentratiilor prevăzute ca valori limita, valori-ținta, obiective pe termen lung pentru protecția sănătății, praguri de alerta sau prag de informare, pentru perioadele de mediere stabilite.

(2)

Informațiile trebuie să prevadă și o scurta evaluare comparativ cu valorile limita, pragurile de alerta și pragul de informare, precum și date relevante privind efectele asupra sănătății.

(3)

Raportul anual privind starea mediului va cuprinde cu privire la ozon, în domeniul protecției sănătății umane, cel puțin toate depasirile valorilor-ținta, obiectivelor pe termen lung, pragului de alerta și pragului de informare, pentru perioada de mediere relevanta. În domeniul protecției vegetatiei vor fi indicate toate depasirile valorii-ținta și ale obiectivelor pe termen lung, la care se adauga, dacă este necesar, o scurta evaluare a efectelor acestor depășiri asupra vegetatiei. În raport se includ atât informații și evaluări privind protecția pădurilor, cat și informații privind substantele precursoare ale ozonului.

(4)

Responsabilitatea îndeplinirii obligațiilor prevăzute la alin. (1) revine autorităților publice teritoriale pentru protecția mediului, iar pentru obligațiile prevăzute la alin. (2) responsabilitatea revine I.N.C.D.P.M.

Secțiunea 2 Depășirea pragului de informare și a pragului de alerta

Articolul 59

Orice depasire prognozata sau produsă a pragului de alerta trebuie comunicată de urgenta publicului și instituțiilor de îngrijire a sănătății, prin cele mai eficiente medii de informare, de către autoritățile publice teritoriale pentru protecția mediului, indicandu-se de asemenea măsurile urgente necesare, inclusiv măsurile de protecție a sănătății publice.

Articolul 60

(1)

În cazul depășirii pragurilor de alerta pentru dioxid de sulf și dioxid de azot informarea publicului trebuie să cuprindă cel puțin următoarele date:

a) data, ora și locul producerii și motivele acesteia, dacă se cunosc;

b) prognoze privind:

- modificarea concentratiilor (imbunatatire, stabilizare sau deteriorare), împreună cu motivele acestei modificări;

- aria geografică afectată;

- durata incidentului;

c) tipul de populație potențial sensibila la acest incident;

d) precautiile ce trebuie luate de către populația sensibila în cauza.

(2)

În cazul depășirii sau iminentei depășirii pragului de informare sau a pragului de alerta pentru ozon informarea publicului include cel puțin următoarele date:

a) informații privind depasirile observate:

- locul sau aria afectată de depasire;

- tipul pragului depășit (de alerta sau de informare);

- ora producerii și durata depășirii;

- valoarea maxima a concentratiilor medii pe o ora și pe 8 ore;

b) prognoza pentru după-amiaza/ziua (zilele) următoare:

- aria geografică a depasirilor preconizate ale pragului de informare/alerta;

- modificările preconizate ale concentratiilor (imbunatatire, stabilizare sau deteriorare);

c) informații privind tipul de populație în cauza, efectele posibile asupra sănătății și comportamentul recomandat:

- informații asupra grupurilor de populație expuse riscurilor;

- descrierea simptomelor probabile;

- precautii recomandate populației afectate;

- locul unde pot fi găsite informațiile;

d) informații privind acțiunile preventive de reducere a poluarii:

- indicarea grupelor de surse principale;

- recomandări de acțiuni pentru reducerea emisiilor.

Articolul 61

În vederea îndeplinirii obligațiilor prevăzute la art. 58 alin. (2), art. 59, art. 60 alin. (1) lit. c) și d) și alin. (2) lit. c) și la art. 66 alin. (1) lit. f) și g), autoritățile publice teritoriale pentru protecția mediului colaborează cu autoritățile teritoriale pentru sănătate.

Secțiunea 3 Rezultatele evaluării

Articolul 62

(1)

I.N.C.D.P.M. pregătește și publică trimestrial în buletine informative și pe Internet rezultatele evaluării calității aerului la nivel național.

(2)

Un rezumat anual al datelor publicate trimestrial în baza alin. (1) se include în Raportul anual privind starea mediului.

Articolul 63

Toate informațiile furnizate publicului potrivit prevederilor art. 56-62 trebuie să fie clare, inteligibile și accesibile.

Capitolul 5 Transmiterea și raportarea datelor

Secțiunea 1 Raportarea datelor

Articolul 64

Autoritățile publice teritoriale pentru protecția mediului furnizează I.N.C.D.P.M. informațiile cu privire la rețea, stațiile și tehnicile de măsurare conform anexei nr. 7. Informațiile trebuie prezentate anual cel mai târziu până la data de 15 februarie a anului următor.

Articolul 65

(1)

Autoritățile publice teritoriale pentru protecția mediului transmit zilnic la I.N.C.D.P.M. informațiile privitoare la concentratiile de dioxid de sulf, dioxid de azot și oxizi de azot, pulberi în suspensie [PM(10) și PM(2,5)], plumb, benzen, monoxid de carbon și ozon în aerul înconjurător, conform Regulamentului de funcționare a Sistemului național de evaluare și gestionare integrată a calității aerului.

(2)

Autoritățile publice teritoriale pentru protecția mediului înregistrează și transmit la I.N.C.D.P.M. datele privind concentratiile de dioxid de sulf calculate în medie pe 10 minute de la stațiile de măsurare reprezentative pentru calitatea aerului din zonele locuite din ariile de influența a surselor pentru care se măsoară concentratii orare.

(3)

Pentru stațiile prevăzute la alin. (2) autoritățile publice teritoriale pentru protecția mediului transmit la I.N.C.D.P.M. și numărul concentratiilor de dioxid de sulf calculate în medie pe 10 minute ce au depășit 500 μg/mc, numărul de zile din anul calendaristic în care s-a întâmplat acest lucru, numărul de zile în care concentratiile orare de dioxid de sulf au depășit simultan 350 μg/mc și concentrația maxima înregistrată pe 10 minute.

(4)

Datele prevăzute la alin. (2) și (3) se transmit lunar sau, dacă este posibil, o dată cu datele privind concentratiile orare și vor fi incluse în Raportul anual privind starea mediului.

(5)

La raportarea rezultatelor evaluării calității aerului pentru PM(2,5) se calculează și se raportează următoarele: valoarea mediei aritmetice, medianei, percentilei 98 și a concentratiei maxime de PM(2,5) măsurate pe probe de 24 h prelevate pe durata unui an.

Secțiunea 2 Informații ce se furnizează atunci când măsurătorile în puncte fixe nu sunt singurul mijloc de evaluare

Articolul 66

Pentru zonele sau aglomerarile în cadrul cărora se folosesc alte mijloace de evaluare decât măsurătorile în puncte fixe sau ca singure mijloace de evaluare a calității aerului, pentru a suplimenta informațiile obținute din măsurare, autoritățile publice teritoriale pentru protecția mediului împreună cu I.N.C.D.P.M. pregătesc și transmit Ministerului Apelor și Protecției Mediului următoarele informații:

a) descrierea activităților de evaluare efectuate;

b) metodele specifice utilizate și descrierea acestora;

c) sursele de date și informații;

d) descrierea rezultatelor, inclusiv acuratetea și mai ales suprafața regiunii sau, dacă este important, lungimea de drum din cadrul zonei ori aglomerarii în care concentratiile depășesc valorile limita sau, după caz, valorile limita plus marja de toleranta și suprafața regiunii în care concentratiile depășesc pragul superior sau inferior de evaluare;

e) cu privire la ozon, descrierea rezultatelor, inclusiv incertitudinile și mai ales mărimea ariilor din cadrul zonelor sau aglomerarilor în care concentratiile depășesc obiectivele pe termen lung ori valorile-ținta;

f) pentru valorile limita stabilite în vederea protecției sănătății, populatiile expuse la concentratii ce depășesc valorile limita;

g) cu privire la ozon, pentru obiectivele pe termen lung sau valorile-ținta stabilite în scopul protecției sănătății, populația potențial expusă la concentratii ce depășesc valorile de prag;

h) ori de câte ori este posibil, harti care să indice distribuția concentratiilor în fiecare zona sau aglomerare.

Secțiunea 3 Formular de raportare a rezultatelor evaluării

Articolul 67

Raportarea datelor se va face în formatul aprobat de Ministerul Apelor și Protecției Mediului, în conformitate cu cerințele în domeniu existente la nivelul Uniunii Europene.

Anexa 1 -------

la normativ

-----------

PRAGURI DE CALITATE A AERULUI

A. Valori limita, marje de toleranta și termene limita

A.1. Dioxid de sulf

Valorile limita sunt exprimate în μg/mc. Volumul trebuie exprimat în

condiții standard (temperatura de 293 K și presiunea de 101,3 kPa).

Perioada de mediere

Valoarea limită

Marja de toleranță

Data până la care trebuie atinsă valoarea limită

1.

Valoarea limită orară pentru protecția sănătății umane

1 h

350 μg/m3; a nu se depăși de peste 24 de ori într-un an calendaristic

150 μg/m3 (43%) 1 la data intrării în vigoare a prezentului normativ, redusă la 1 ianuarie 2004 și apoi din 12 în 12 luni cu procente anuale egale pentru a ajunge la 0% la 1 ianuarie 2007

ianuarie 2007

2.

Valoarea limită zilnică pentru protecția sănătății umane

24 h

125 μg/m3; a Nu se depăși de peste 3 ori într-un an calendaristic

nu

1 ianuarie 2007

3.

Valoarea limită pentru protecția ecosistemelor

An calendaristic și iarna (1 octombrie-31 martie)

20 μg/m3

Nu

1 ianuarie 2007

A.2. Dioxid de azot și oxizi de azot

Valorile limita sunt exprimate în μg/mc. Volumul trebuie exprimat în

condiții standard (temperatura de 293 K și presiunea de 101,3 kPa).

Perioada de mediere

Valoarea limită

Marja de toleranță

Data până la care trebuie atinsă valoarea limită

1.

Valoarea limită orară pentru protecția sănătății umane

1 h

200 μg/m3 NO2; a nu se depăși de peste 18 ori într-un an calendaristic

100 μg/m3 (50%) la intrarea în vigoare a prezentului normativ, redusă la 1 ianuarie 2005 și apoi din 12 în 12 luni cu procente anuale egale pentru a ajunge la 0% la 1 ianuarie 2010

1 ianuarie 2010

2.

Valoarea limită anuală pentru protecția sănătății umane

An calendaristic

40 μg/m3 NO2

20 μg/m3 (50%) la intrarea în vigoare a prezentului normativ, redusă la 1 ianuarie 2005 și apoi din 12 în 12 luni cu procente anuale egale pentru a ajunge la 0% la 1 ianuarie 2010

1 ianuarie 2010

3.

Valoarea limită anuală pentru protecția vegetației

An calendaristic

30 μg/m3 NOx

Nu

1 ianuarie 2007

A.3. Pulberi în suspensie [PM(10)]

Perioada de mediere

Valoarea limită

Marja de toleranță

Data până la care trebuie atinsă valoarea limită

Faza 1

1.

Valoarea limită zilnică pentru protecția sănătății umane

24 h

50 μg/m3 PM10; a nu se depăși de peste 35 de ori într-un an calendaristic

25 μg/m3 (50%) la intrarea în vigoare a prezentului normativ, redusă la 1 ianuarie 2005 și apoi din 12 în 12 luni cu procente anuale egale pentru a ajunge la 0% la 1 ianuarie 2007

1 ianuarie 2007

2.

Valoarea limită anuală pentru protecția sănătății umane

An calendaristic

40 μg/m3 PM10

20 μg/m3 (50%) la intrarea în vigoare a prezentului normativ, redusă la 1 ianuarie 2005 și apoi din 12 în 12 luni cu procente anuale egale pentru a ajunge la 0% la 1 ianuarie 2007

1 ianuarie 2007

Faza 21)

1.

Valoarea limită zilnică pentru protecția sănătății umane

24 h

50 μg/m3 PM10; a nu Se depăși de peste 7 ori într-un an calendaristic

se derivă din date și este echivalentă cu valoarea limită din faza 1

1 ianuarie 2010

2.

Valoarea limită anuală pentru protecția sănătății umane

An calendaristic

20 μg/m3 PM10

10 μg/m3 (50%) la 1 ianuarie 2007, redusă apoi din 12 în 12 luni cu procente anuale egale pentru a ajunge la 0% la 1 ianuarie 2010

1 ianuarie 2010

A.4. Plumb

Perioada de mediere

Valoarea limită

Marja de toleranță

Data până la care trebuie atinsă valoarea limită

Valoarea limită anuală pentru protecția sănătății umane

An calendaristic

0,5 μg/m3 1)

0,5 μg/m3 (100%) la intrarea în vigoare a prezentului normativ, redusă la 1 ianuarie 2005 și apoi din 12 în 12 luni cu procente anuale egale pentru a ajunge la 0% la 1 ianuarie 2007 sau 1 ianuarie 2010 în imediata vecinătate a surselor punctuale specifice

1 ianuarie 2007 sau 1 ianuarie 2010 în imediata vecinătate a surselor specifice industriale situate pe amplasamente contaminate de decenii de activitate industrială

1) Valori limită indicative ce se revizuiesc în baza noilor informații privind efectele asupra sănătății și mediului, fezabilității tehnice și experienței de aplicare a valorilor limită din faza 1.

A.5. Benzen

Valoarea limita este exprimată în μg/mc. Volumul trebuie exprimat în

condiții standard (temperatura de 293 K și presiunea de 101,3 kPa).

Perioada de mediere

Valoarea limită

Marja de toleranță

Data până la care trebuie atinsă valoarea limită

Valoarea limită pentru protecția sănătății umane

An calendaristic

5 μg/m3

5 μg/m3 (100%) la 1 ianuarie 2004, redusă la 1 ianuarie 2007 și apoi din 12 în 12 luni cu 1 μg/m3pentru a ajunge la 0% la 1 ianuarie 2010

1 ianuarie 2010

A.6. Monoxid de carbon

Valoarea limita este exprimată în mg/mc. Volumul trebuie exprimat în

condiții standard (temperatura de 293 K și presiunea de 101,3 kPa).

Parametrul

Valoarea limită

Marja de toleranță

Data până la care trebuie atinsă valoarea limită

Valoarea limită pentru protecția sănătății umane

Valoarea maximă zilnică a mediilor pe 8 ore

10 mg/m3

6 mg/m3 (60%) la 1 ianuarie 2004, redusă la 1 ianuarie 2005 și apoi din 12 în 12 luni cu 2 mg/m3, pentru a ajunge la 0% la 1 ianuarie 2007

1 ianuarie 2007

Valoarea maxima zilnica a mediilor pe 8 ore se alege prin examinarea

mediilor curente pe 8 ore, calculate din datele orare și actualizate din ora

în ora. Fiecare medie pe 8 ore astfel calculată este atribuită zilei în care se

termina, respectiv: prima perioada de calcul pentru oricare zi este perioada

care începe la ora 17,00 din ziua precedenta și se termina la ora 1,00 în ziua

respectiva; ultima perioadă de calcul pentru o zi este perioada de la ora 16,00

la ora 24,00 din ziua respectiva.

B. Valori-ținta și obiective pe termen lung pentru ozon

Toate valorile sunt exprimate în μg/mc. Volumul trebuie exprimat

în următoarele condiții de temperatura și presiune: 293 K și 101,3 kPa.

AOT40 exprimată în (μg/mc) x nr. ore înseamnă suma diferențelor dintre

concentratiile orare ce depășesc 80 μg/mc (= 40 părți pe miliard) și 80 μg/mc

pe o perioadă dată, folosind numai valori pe 1 h măsurate zilnic între 8 a.m.

și 8 p.m. ora Europei Centrale.

Pentru a putea fi validate datele anuale privind depasirile utilizate pentru

verificarea conformarii la valorile-ținta și obiectivele pe termen lung de mai

jos trebuie să respecte criteriile de agregare a datelor și de calculare a

parametrilor statistici, prevăzute în prezentul normativ.

B.1. Valori-ținta

Parametrul

Valoarea-țintă pentru 20101)

1.

Valoarea-țintă pentru protecția sănătății umane

Valoarea maximă zilnică a mediilor pe 8 ore2)

120 μg/m3; a nu se depăși peste 25 de zile dintr-un an calendaristic mediat pe 3 ani3)

2.

Valoarea-țintă pentru protecția vegetației

AOT40, calculată din valorile orare de la 1 mai până la 31 iulie

18.000 μg/m3 x h - valoare mediată pe 5 ani3)

1. Conformarea la valorile-țintă se va evalua începând cu această dată, respectiv 2010 va fi primul an ale cărui date se vor folosi la stabilirea conformării pe următorii 3 sau 5 ani, după caz.

2. Valoarea maximă zilnică a mediilor pe 8 ore se alege prin examinarea mediilor curente pe 8 ore, calculate din date orare și actualizate din oră în oră. Fiecare medie pe 8 ore astfel calculată se înscrie pentru ziua în care intervalul s-a încheiat, respectiv prima perioadă de calcul pentru o zi începe la ora 17,00 din ziua anterioară și se termină la ora 1,00 din ziua respectivă; ultima perioadă de calcul pentru o zi este perioada de la ora 16,00 la ora 24,00 din ziua respectivă.

3. Dacă nu se pot determina mediile pe 3 sau 5 ani pe baza unui set complet de date anuale consecutive, minimul de date pe un an necesare verificării conformării la valorile-țintă va fi după cum urmează:

- pentru valoarea-ținta pentru protecția sănătății umane: datele valabile

pe un an;

- pentru valoarea-ținta pentru protecția vegetatiei: datele valabile pe

3 ani.

B.2. Obiectivele pe termen lung

Parametrul

Obiectivul pe termen lung

Obiectivul pe termen lung pentru protecția sănătății umane

Valoarea maximă zilnică a mediilor pe 8 ore dintr-un an calendaristic

120 μg/m3

Obiectivul pe termen lung pentru protecția vegetației

AOT40, calculată din valorile orare din mai până în iulie

6.000 μg/m3

C. Praguri de alerta

C.1. Dioxid de sulf

500 μg/mc măsurat timp de 3 ore consecutive în puncte reprezentative pentru

calitatea aerului, pe o suprafața de cel puțin 100 km 2 sau pentru o întreaga

zona sau aglomerare, depinde care este mai mica

C.2. Dioxid de azot

400 μg/mc măsurat timp de 3 ore consecutive în puncte reprezentative pentru

calitatea aerului, pe o suprafața de cel puțin 100 km 2 sau pentru o întreaga

zona sau aglomerare, depinde care este mai mica

C.3. Ozon

Parametrul

Pragul

Pragul de alertă

Media pe 1 h

240 μg/m3

Depășirea acestui prag trebuie să fie masurata sau prognozata timp de

3 ore consecutive.

D. Pragul de informare pentru ozon

Parametrul

Pragul

Pragul de informare

Media pe 1 h

180 μg/m3

E. Pragurile superior și inferior de evaluare

E.1. Dioxid de sulf

Protecția sănătății

Protecția ecosistemelor

Pragul superior de evaluare

60% din valoarea limită pe 24 h (75 μg/m3; a nu se depăși de peste 3 ori într-un an calendaristic)

60% din valoarea limită de iarnă (12 μg/m3)

Pragul inferior de evaluare

40% din valoarea limită pe 24 h (50 μg/m3; a nu se depăși de peste 3 ori într-un an calendaristic)

40% din valoarea limită de iarnă (8 μg/m3)

E.2. Dioxid de azot și oxizi de azot

Valoarea limită orară pentru protecția sănătății umane (NO2)

Valoarea limită anuală pentru protecția sănătății umane (NO2)

Valoarea limită anuală pentru protecția vegetației (NOx)

Pragul superior de evaluare

70% din valoarea limită (140 μg/m3; a nu se depăși de peste 18 ori într-un an calendaristic)

80% din valoarea limită (32 μg/m3)

80% din valoarea limită (24 μg/m3)

Pragul inferior de evaluare

50% din valoarea limită (100 μg/m3; a nu se depăși de peste 18 ori într-un an calendaristic)

65% din valoarea limită (26 μg/m3)

65% din valoarea limită (19,5 μg/m3)

E.3. Pulberi în suspensie [PM(10)]

Pragurile superior și inferior de evaluare pentru [PM(10)] se bazează pe

valorile limita indicative pentru 1 ianuarie 2010.

Media pe 24 h

Media anuală

Pragul superior de evaluare

60% din valoarea limită (30 μg/m3; a nu se depăși de peste 7 ori într-un an calendaristic)

70% din valoarea limită (14 μg/m3)

Pragul inferior de evaluare

40% din valoarea limită (20 μg/m3; a nu se depăși de peste 7 ori într-un an calendaristic)

50% din valoarea limită (10 μg/m3)

E.4. Plumb

Media anuală

Pragul superior de evaluare

70% din valoarea limită (0,35 μg/m3)

Pragul inferior de evaluare

50% din valoarea limită (0,25 μg/m3)

E.5. Benzen

Media anuală

Pragul superior de evaluare

70% din valoarea limită (3,5 μg/m3)

Pragul inferior de evaluare

40% din valoarea limită (2 μg/m3)

E.6. Monoxid de carbon

Media pe 8 ore

Pragul superior de evaluare

70% din valoarea limită (7 mg/m3)

Pragul inferior de evaluare

50% din valoarea limită (5 mg/m3)

Anexa 2 ────────

la normativ
────────────
Amplasarea statiilor de măsurare în puncte fixe - criterii de clasificare și amplasare a punctelor de prelevare pentru măsurarea concentratiilor
A. Pentru dioxidul de sulf, dioxidul de azot și oxizii de azot, pulberi în suspensie [PM(10) și PM(2,5)], plumb, benzen și monoxid de carbon
A.1. Amplasarea la macroscara
a) Protecția sănătății umane
Stațiile de prelevare orientate spre protecția sănătății umane se amplaseaza:
(i) astfel încât sa furnizeze date privind ariile din interiorul zonelor și aglomerarilor în care apar concentratiile cele mai mari la care poate fi expusă populația, în mod direct sau indirect, pe o perioadă direct legată de perioada de mediere a valorii (valorilor) limita;
(ii) astfel încât sa furnizeze date privind nivelurile din alte perimetre (arii) ale zonelor și aglomerarilor reprezentative din punct de vedere al expunerii populației.
În general, stațiile de prelevare se amplaseaza astfel încât să se evite măsurarea unor micromedii din imediata vecinătate. De regula, o statie de prelevare se amplaseaza astfel încât să fie reprezentativa pentru calitatea aerului într-o arie inconjuratoare de cel puțin 200 mp, în cazul statiilor orientate pe trafic, și de mai mulți kilometri patrati în cazul statiilor de fond urban.
Stațiile de prelevare trebuie, de asemenea, să fie reprezentative, ori de câte ori este posibil, pentru puncte asemănătoare care nu se afla în imediata lor vecinătate.
b) Protecția ecosistemelor și vegetatiei - referitor la măsurarea concentratiilor de dioxid de sulf, dioxid de azot și oxizi de azot, plumb și pulberi în suspensie [PM(10) și PM(2,5)]
Punctele de prelevare orientate spre protecția ecosistemelor sau vegetatiei se amplaseaza la peste 20 km distanta de aglomerari și la peste 5 km de alte arii construite, instalații industriale sau autostrăzi. De exemplu, un punct de prelevare se amplaseaza astfel încât să fie reprezentativ pentru calitatea aerului pe o arie inconjuratoare de cel puțin 1.000 kmp. O statie de prelevare poate fi amplasata la o distanta mai mica sau astfel încât să fie reprezentativa pentru calitatea aerului pe o arie mai mica, în raport cu condițiile geografice.
A.2. Amplasarea la microscara
Se tine cont de următoarele criterii:
a) fluxul de aer în jurul orificiului de admisie al sondei sa nu fie limitat sau obstructionat de elemente care să afecteze circulația aerului în apropierea sondei (în mod normal, la cativa metri distanta de clădiri, balcoane, copaci sau alte obstacole și la cel puțin 0,5 m distanta de cea mai apropiată clădire în cazul statiilor de prelevare orientate în vederea evaluării calității aerului la fatada clădirii);
b) în general orificiul de admisie al instrumentului de prelevare să se afle între 1,5 m (înălțimea de respiratie) și 4 m distanta față de sol. În alte cazuri pot fi necesare pozitionari la înălțime mai mare (de până la 8 m). Acestea sunt indicate și dacă statia este reprezentativa pentru o arie mai mare;
c) orificiul de admisie al sondei sa nu se amplaseze în apropierea surselor, pentru a se evita captarea directa a emisiilor neamestecate cu aerul înconjurător;
d) orificiul de ieșire al sondei să se amplaseze astfel încât să se evite recircularea aerului înapoi prin orificiul de admisie;
e) amplasarea statiilor orientate pe trafic:
1. pentru toți poluantii aceste puncte de prelevare să fie la cel puțin 25 m distanta de marginea intersectiilor mari și la cel puțin 4 m de axul celei mai apropiate benzi de circulație;
2. pentru dioxidul de azot și monoxidul de carbon orificiile de admisie să se găsească la cel mult 5 m distanta de bordura;
3. pentru pulberi în suspensie [PM(10) și PM(2,5)], plumb și benzen orificiile de admisie se pozitioneaza astfel încât să fie reprezentative pentru calitatea aerului la fatada clădirii.
Se folosesc, de asemenea, și următorii factori:
a) surse de interferenta;
b) securitate;
c) acces;
d) accesibilitatea la energia electrica și la legăturile telefonice;
e) vizibilitatea amplasamentului în raport cu împrejurimile;
f) siguranța publicului și a operatorilor;
g) avantajele coamplasarii statiilor de prelevare pentru mai mulți poluanti;
h) planurile de urbanism.
B. Ozon
B.1. Amplasarea la macroscara
Tipul stației
Obiectivele măsurătorilor
Reprezentativitate1)
Criterii de amplasare la macroscară
URBAN
Protecția sănătății umane: pentru evaluarea expunerii populației urbane la ozon, respectiv acolo unde atât densitatea populației, cât și concentrația de ozon sunt mari și reprezentative pentru expunerea populației
Câțiva km2
Departe de sursele de emisii locale, ca de exemplu: trafic, stații de benzină etc.
Locuri ventilate unde pot fi măsurate niveluri de concentrații ale amestecurilor de poluanți
Amplasamente, ca de exemplu: arii rezidențiale sau comerciale din orașe, parcuri (departe de copaci), străzi mari sau piețe slab sau deloc circulate, spații deschise caracteristice localurilor de învățământ, sport sau recreere
SUBURBAN
Protecția sănătății umane și vegetației: pentru evaluarea expunerii populației și vegetației de La marginea unei aglomerări, acolo unde pot apărea cele mai mari niveluri de ozon la care pot fi expuse populația și vegetația, în mod direct sau indirect
Câteva zeci de km2
la oarecare distanță de aria de emisii maxime, în direcția/direcțiile vântului dominant asociate condițiilor favorabile formării ozonului
Acolo unde populația, recoltele sensibile sau ecosistemele naturale aflate la limita exterioară a unei aglomerări sunt expuse la concentrații mari de ozon
Acolo unde este cazul, unele stații suburbane și pe direcția opusă vântului dominant față de ariile de maximă concentrație, pentru a determina nivelurile de fond regional ale ozonului
RURAL
Protecția sănătății umane și vegetației: pentru evaluarea expunerii populației, recoltelor sensibile sau a ecosistemelor naturale la concentrații de ozon la scară subregională
Niveluri subregionale (câțiva km2)
Stațiile pot fi amplasate în mici așezări și/sau arii cu ecosisteme naturale, păduri sau culturi agricole
Reprezentative pentru ozon, departe de influența surselor locale de emisii din imediata vecinătate, ca de exemplu, instalații industriale și drumuri
În spații deschise, dar nu pe vârfuri de munți înalți
FOND RURAL
Protecția sănătății umane și vegetației: pentru evaluarea expunerii recoltelor sau ecosistemelor naturale la concentrații de ozon la scară regională, precum și a expunerii populației
Nivel regional/ național/continental
Stații amplasate în zone cu densitate mică a populației, de exemplu cu ecosisteme naturale, păduri, departe de ariile urbane sau industriale și de sursele locale de emisii
Între 1.000 și 10.000 km2
De evitat locurile unde există condiții locale de formare a inversiunii la nivelul solului, ca și vârfurile de munți înalți
Nu sunt recomandate locurile de pe litoral cu cicluri diurne eoliene pronunțate, cu caracter local
1)
Ori de câte ori este posibil, punctele de prelevare trebuie să fie reprezentative pentru puncte similare ce nu se află în imediata lor vecinătate.
Pentru stațiile rurale și de fond rural se tine seama, după caz, de coordonarea cu cerințele Uniunii Europene de monitorizare privind protecția pădurilor față de poluarea atmosferica.
B.2. Amplasarea la microscara
Se tine cont de următoarele criterii:
a) Fluxul de aer din jurul orificiului de admisie al sondei de prelevare trebuie să fie neobstructionat (liber pe un arc de minimum 270°), fără obstacole care să afecteze circulația aerului în vecinătatea sondei, respectiv la o distanta față de clădiri, balcoane, copaci și alte obstacole de peste dublul inaltimii cu care obstacolul se ridica deasupra sondei.
b) În general, orificiul de admisie al sondei trebuie să fie amplasat între 1,5 m (zona de respiratie) și 4 m distanta față de sol. Stațiile urbane sau din zonele împădurite pot fi plasate în unele cazuri la înălțimi mai mari.
c) Sonda de admisie trebuie să fie plasata la distanta apreciabila față de surse, precum coșuri de furnal sau de incinerator, și la peste 10 m de cel mai apropiat drum, distanta crescand în funcție de intensitatea traficului.
d) Orificiul de ieșire al sondei se amplaseaza astfel încât să se evite recircularea aerului înapoi în orificiul de admisie.
Se folosesc, de asemenea, și următorii factori:
a) surse de interferenta;
b) securitate;
c) acces;
d) accesibilitatea la energia electrica și la legăturile telefonice;
e) vizibilitatea amplasamentului în raport cu împrejurimile;
f) siguranța publicului și a operatorilor;
g) oportunitatea amplasarii laolalta a statiilor de prelevare pentru poluanti diferiți;
h) planurile de urbanism.
C. Documentarea și analiza selectării amplasamentelor
Procedurile de selectare a amplasamentelor trebuie să fie complet documentate în faza de clasificare prin mijloace ca: fotografii pe coordonate geografice ale împrejurimilor și o harta detaliată. Amplasamentele se revizuiesc la intervale regulate, cu repetarea documentației pentru a verifica respectarea în continuare a criteriilor de selecție.
În cazul statiilor de monitorizare a ozonului sunt necesare o analiza și interpretare corespunzătoare a datelor de monitorizare în contextul proceselor meteorologice și fotochimice care afectează concentratiile de ozon măsurate în punctul respectiv.

Anexa 3 ────────

la normativ
────────────
Criterii de determinare a numărului minim de puncte de prelevare
pentru stațiile de măsurare în puncte fixe
A. Pentru dioxid de sulf, dioxid de azot și oxizi de azot, plumb, pulberi în suspensie [PM(10) și PM(2,5)], benzen și monoxid de carbon
A.1. Numărul minim de stații de prelevare pentru măsurători în puncte fixe pentru verificarea conformarii cu valorile limita pentru protecția sănătății umane și cu pragurile de alerta în zonele și aglomerarile în care măsurătorile în puncte fixe sunt singura sursa de informații
a) Surse difuze
Populația zonei sau aglomerării (mii locuitori)
În cazul în care concentrațiile depășesc pragul superior de evaluare
În cazul în care concentrațiile maxime se situează între pragul superior și cel inferior de evaluare
Pentru SO2 și NO2, în aglomerări în care concentrațiile maxime sunt sub pragul inferior de evaluare
0-249
1
1
Nu este cazul
250-499
2
1
1
500-749
2
1
1
750-999
3
1
1
1.000-1.499
4
2
1
1.500-1.999
5
2
1
2.000-2.749
6
3
2
2.750-3.749
7
3
2
3.750-4.749
8
4
2
4.750-5.999
9
4
2
>= 6.000
10
5
3
Pentru dioxid de azot, pulberi în suspensie (PM10 și PM2,5), benzen și monoxid de carbon se includ cel puțin o stație de fond urban și una de trafic, dacă astfel nu crește numărul stațiilor
b) Surse punctuale
Pentru evaluarea concentratiilor în apropierea surselor punctuale numărul punctelor de prelevare pentru măsurători în puncte fixe se calculează pe baza densitatii emisiilor, a tipurilor de distribuție probabila a poluarii atmosferice și a expunerii potențiale a populației.
A.2. Protecția ecosistemelor și vegetatiei - referitor la măsurarea concentratiilor de dioxid de sulf, dioxid de azot și oxizi de azot, pulberi în suspensie [PM(10) și PM(2,5)] și plumb
Numărul minim de puncte de prelevare pentru măsurători în puncte fixe în vederea evaluării conformarii cu valorile limita pentru ecosistemele și vegetatia din regiunile lipsite de aglomerari:
În cazul în care concentrațiile maxime depășesc pragul superior de evaluare
În cazul în care concentrațiile maxime se situează între pragul superior și cel inferior de evaluare
1 stație la fiecare 20.000 km2
1 stație la fiecare 40.000 km2
B. Ozon
B.1. Numărul minim de stații de prelevare pentru măsurători continue în puncte fixe pentru evaluarea calității aerului din punct de vedere al conformarii la valorile-ținta, obiectivele pe termen lung și pragurile de alerta și de informare acolo unde măsurătorile în puncte fixe sunt singura sursa de informații
Populația (x 1.000)
Aglomerări (urban și suburban)1)
Alte zone (suburban și rural)1)
Fond rural
0-249
1
1 stație/50.000 km2 ca densitate medie pentru toate zonele din țară2)
250-499
1
2
500-999
2
2
1.000-1.499
3
3
1.500-1.999
3
4
2.000<2.749
4
5
2.750-3.749
5
6
>3.750
1 stație în plus la 2 milioane locuitori
1 stație în plus la 2 milioane locuitori
1. Cel puțin 1 stație în ariile suburbane, unde poate apărea cea mai mare expunere a populației. În aglomerări cel puțin 50% dintre stații se amplasează în arii suburbane.
2. Se recomandă 1 stație la 25.000 km2pentru zonele cu teren complex.
B.2. Numărul minim de stații de prelevare pentru măsurători în puncte fixe în zonele și aglomerarile unde sunt atinse obiectivele pe termen lung
Numărul statiilor de prelevare pentru ozon trebuie ca, împreună cu alte mijloace suplimentare de evaluare a calității aerului, cum ar fi modelarea și amplasarea împreună cu stațiile pentru măsurarea dioxidului de azot, să fie suficient pentru a permite evaluarea tendințelor poluarii cu ozon și pentru a verifica conformarea cu obiectivele pe termen lung. Numărul statiilor amplasate în aglomerari și în alte zone poate fi redus la o treime față de cel specificat la pct. B.1.
Acolo unde informațiile de la stațiile de măsurare în puncte fixe sunt singura sursa de informații, trebuie menținută cel puțin o statie de monitorizare. Dacă în urma reducerii numărului de stații într-o zona nu ar mai rămâne nici o statie, atunci, prin coordonare cu numărul de stații din zonele invecinate, trebuie să se asigure o evaluare adecvată a concentratiilor de ozon în raport cu obiectivele pe termen lung.
Numărul statiilor de fond rural trebuie să fie de 1 la 100.000 kmp.

Anexa 4 ────────

la normativ
────────────
Obiective de calitate a datelor, metode de determinare a depasirilor
și alte statistici
A. Obiective de calitate a datelor
A.1. Pentru dioxidul de sulf, dioxidul de azot și oxizii de azot, pulberi în suspensie [PM(10) și PM(2,5)] și plumb
Programele de asigurare a calității stabilesc următoarele obiective de calitate a datelor pentru acuratetea obligatorie a metodelor de evaluare, timpul minim de acoperire cu date și captura de date din măsurători:
Dioxidul de sulf, dioxidul de azot și oxizii de azot
Pulberi în suspensie (PM10și PM2,5) și plumb
Măsurători continue în puncte fixe
Incertitudine
15%
25%
Captură minimă de date
90%
90%
Măsurători indicative
Incertitudine
25%
50%
Captură minimă de date
90%
90%
Timpul minim acoperit
14% (o măsurare aleatorie pe săptămână, distribuită uniform pe parcursul unui an, sau 8 săptămâni distribuite uniform pe parcursul unui an)
14% (o măsurare aleatorie pe săptămână, distribuită uniform pe parcursul unui an, sau 8 săptămâni distribuite uniform pe parcursul unui an)
Modelare
Incertitudine pentru:
Medii orare
50-60%
-
Medii zilnice
50%
-
Medii anuale
30%
50%
Estimare obiectivă
Incertitudine
75%
100%
Incertitudinea metodelor de măsurare (pe un interval de încredere de 95%) se evalueaza conform principiilor conținute în Ghidul de exprimare a incertitudinii măsurătorilor (ISO 1993) sau în metodologia ISO 5725-1 "Acuratetea (realitate și precizie) metodelor de măsurare și a rezultatelor" (1994) sau echivalent.
Procentele din tabel sunt date ca repere în raport cu valorile concentratiilor individuale calculate ca medii pe intervalul de timp asociat valorii limita, pentru un interval de încredere de 95%. Incertitudinea măsurătorilor continue în puncte fixe se interpretează ca aplicabilă în domeniul de concentratii utilizat pentru valoarea de prag corespunzătoare.
Incertitudinea pentru modelare și estimare obiectivă se defineste ca deviatia maxima a nivelurilor de concentratii măsurate și calculate pe perioada asociata valorii de prag corespunzătoare, fără a tine seama de momentul când au loc aceste evenimente.
Cerințele privind captura minima de date și timpul minim acoperit nu includ pierderile de date datorate calibrarilor periodice sau lucrărilor normale de întreținere a instrumentelor.
A.2. Pentru benzen și monoxid de carbon
Programele de asigurare a calității stabilesc următoarele obiective de calitate a datelor privind acuratetea obligatorie a metodelor de evaluare, timpul minim acoperit și captura de date din instrumente.
Benzen
Monoxid de carbon
Măsurători în puncte fixe
Incertitudine
25%
15%
Captură minimă de date
90%
90%
Timp minim acoperit
35% pentru stații de fond urban și trafic (distribuite în tot cursul anului astfel încât să fie reprezentative pentru diferite condiții de climă și trafic) 90% pentru regiuni industriale
-
Măsurători indicative
Incertitudine
30%
25%
Captură minimă de date
90%
90%
Timp minim acoperit
14% (o măsurare aleatorie pe săptămână, distribuită uniform în cursul unui an, sau 8 săptămâni distribuite uniform în cursul unui an)
14% (o măsurare aleatorie pe săptămână, distribuită uniform în cursul unui an, sau 8 săptămâni distribuite uniform în cursul unui an)
Modelare
Incertitudine pentru:
Medii pe 8 ore
-
50%
Medii anuale
50%
-
Estimare obiectivă
Incertitudine
100%
75%
Incertitudinea metodelor de măsurare (pe un interval de încredere de 95%) se evalueaza conform principiilor conținute în Ghidul de exprimare a incertitudinii măsurătorilor (ISO 1993) sau în metodologia ISO 5725-1 "Acuratetea (realitate și precizie) metodelor de măsurare și a rezultatelor" (1994) sau echivalent.
Procentele din tabel sunt date ca repere în raport cu valorile concentratiilor individuale calculate ca medii pe intervalul de timp asociat valorii limita, pentru un interval de încredere de 95%. Incertitudinea măsurătorilor continue în puncte fixe se interpretează ca aplicabilă în domeniul de concentratii utilizat pentru valoarea de prag corespunzătoare.
Incertitudinea pentru modelare și estimare obiectivă se defineste ca deviatia maxima a nivelurilor de concentratii măsurate și calculate pe perioada asociata valorii de prag corespunzătoare, fără a tine seama de momentul când au loc aceste evenimente.
Cerințele privind captura minima de date și timpul minim acoperit nu includ pierderile de date datorate calibrarilor periodice sau lucrărilor normale de întreținere a instrumentelor.
A.3. Ozon
Următoarele obiective de calitate a datelor privind acuratetea cerută pentru metodele de evaluare, timpul minim acoperit și captura de date din măsurători sunt prevăzute cu caracter orientativ pentru programele de asigurare a calității:
Pentru ozon, NO și NO2
Măsurători continue în puncte fixe
Incertitudinea măsurătorilor individuale
15%
Captură minimă de date
90% vara
75% iarna
Măsurători indicative
Incertitudinea măsurătorilor individuale
30%
Captură minimă de date
90%
Timp minim acoperit
>10% vara
Modelare
Incertitudine pentru:
Medii orare (ziua)
50%
Maxima zilnică pe 8 ore
50%
Estimare obiectivă
Incertitudine
75%
Incertitudinea metodelor de măsurare (pe un interval de încredere de 95%) se evalueaza conform principiilor conținute în Ghidul de exprimare a incertitudinii măsurătorilor (ISO 1993) sau în metodologia ISO 5725-1 "Acuratetea (realitate și precizie) metodelor de măsurare și a rezultatelor" (1994) sau echivalent.
Procentele din tabel sunt date ca repere în raport cu valorile concentratiilor individuale calculate ca medii pe intervalul de timp asociat valorilor-ținta și obiectivelor pe termen lung, pentru un interval de încredere de 95%. Incertitudinea măsurătorilor continue în puncte fixe se interpretează ca aplicabilă în domeniul de concentratii utilizat pentru valoarea de prag corespunzătoare.
Incertitudinea pentru modelare și estimare obiectivă se defineste ca deviatia maxima a nivelurilor de concentratii măsurate și calculate pe perioada asociata valorii de prag corespunzătoare, fără a tine seama de momentul când au loc aceste evenimente.
Cerințele privind captura minima de date și timpul minim acoperit nu includ pierderile de date datorate calibrarilor periodice sau lucrărilor normale de întreținere a instrumentelor.
B. Determinarea depasirilor pragurilor superior și inferior de evaluare - pentru dioxid de sulf, dioxid de azot, PM(10), plumb și monoxid de carbon
Depășirea pragurilor superior și inferior de evaluare se determina pe baza concentratiilor înregistrate în cei 5 ani anteriori. Se considera ca un prag de evaluare a fost depășit dacă aceasta depasire a avut loc cel puțin în 3 ani diferiți din cei 5 anteriori.
Dacă sunt disponibile date pe mai puțin de 5 ani, se pot utiliza combinat campanii de măsurători de scurta durata în locuri și perioade în care este probabil să apară de obicei cele mai mari niveluri de poluare și rezultatele obținute din inventarierea emisiilor și modelare, pentru a determina depasirile pragurilor superior și inferior de evaluare.
C. Criteriile de agregare a datelor și calculare a parametrilor statistici
C.1. Pentru dioxid de sulf, dioxid de azot și oxizi de azot, pulberi în suspensie [PM(10)și PM(2,5)], plumb, benzen și monoxid de carbon
Criterii privind captura de date
a) Agregarea datelor
Criteriile de calculare a valorilor orare și pe 24 h din datele cu perioade de mediere mai scurte sunt:
- pentru valorile orare: captura minima de date 75%;
- pentru valori pe 24 h: cel puțin 13 valori orare disponibile, nu mai mult de 6 valori orare succesive lipsa.
b) Calculul parametrilor statistici
- pentru medie și mediana: captura minima de date 50%;
- pentru percentilele 98; 99,9 și pentru concentrația maxima: captura minima de date 75%.
Raportul dintre numărul de date valabile pentru cele doua sezoane ale anului considerat nu poate fi mai mare de 2, cele doua sezoane fiind iarna (din ianuarie până în martie inclusiv și din octombrie până în decembrie inclusiv) și vara (din aprilie până în septembrie inclusiv).
C.2. Ozon
Pentru verificarea validității în agregarea datelor și calcularea parametrilor statistici se utilizează următoarele criterii:
Parametrul
Proporția de date valabile necesare
Valori orare
75% (adică 45 minute)
Valori pe 8 h
75% din valori (adică 6 ore)
Media maximelor zilnice pe 8 h din mediile curente pe 8 h
75% din mediile curente orare ale mediilor pe 8 h (adică 18 medii curente pe 8 h zilnic)
AOT40
90% din valorile orare pe perioada definită pentru calculul valorii AOT401)
Media anuală
75% din valorile orare de vară (aprilie-septembrie) și de iarnă (ianuarie-martie, octombrie-decembrie) separat pe sezon
Număr de depășiri și valori maxime lunare
90% din maximele zilnice ale mediilor pe 8 h (27 valori zilnice disponibile lunar)
90% din valorile orare între orele 8,00 și 20,00 ora Europei Centrale
Număr de depășiri și valori maxime anuale
Cinci din șase luni în sezonul de vară (aprilie-septembrie)
1. În caz că nu sunt disponibile toate datele din măsurători posibile, pentru calcularea valorilor AOT40 se folosește următorul factor:
AOT40 [estimat] = AOT40(măsurat) x
total nr. ore posibil*)
nr. valori orare măsurate
*) Numărul de ore din intervalul de timp pentru definirea AOT40 (adică 8,00-20,00 ora Europei Centrale de la 1 mai la 31 iulie în fiecare an pentru protecția vegetației și de la 1 aprilie la 30 septembrie în fiecare an pentru protecția pădurilor).
D. Condițiile standard pentru evaluarea concentratiilor în aerul înconjurător
Condițiile standard pentru măsurători sunt temperatura de 293 K și presiunea de 101,3 kPa.

Anexa 5 ────────

la normativ
────────────
METODE DE REFERINȚA
pentru evaluarea concentratiilor
Măsurare în stațiile fixe
1. Dioxid de sulf
Metoda de referința pentru analiza
──────────────────────────────────
Metoda de referința pentru analiza dioxidului de sulf este cea prevăzută în ISO/FDIS 10498 (proiect de standard) "Aer înconjurător - determinarea dioxidului de sulf" - metoda fluorescentei în ultraviolet.
2. Dioxid de azot și oxizi de azot
Metoda de referința pentru analiza
──────────────────────────────────
Metoda de referința pentru analiza dioxidului de azot și a oxizilor de azot este cea prevăzută în ISO 7996/1985 "Aer înconjurător - determinarea concentratiei masive de oxizi de azot" - metoda prin chemiluminiscenta.
3. Plumb
Metoda de referința pentru prelevare
────────────────────────────────────
Metoda de referința pentru prelevarea plumbului este aceeași cu metoda de prelevare pentru PM(10).
Metoda de referința pentru analiza
──────────────────────────────────
Metoda de referința pentru analiza plumbului este cea prevăzută în ISO 9855/1993 "Aer înconjurător - determinarea conținutului de plumb din aerosolii colectati pe filtre". Metoda spectroscopie cu absorbție atomica.
4. PM(10)
Metoda de referința pentru prelevare și măsurare
────────────────────────────────────────────────
Metoda de referința pentru prelevarea și măsurarea PM(10) este cea descrisă în EN 12341 "Calitatea aerului - procedura de testare pe teren pentru a demonstra echivalenta de referința a metodelor de prelevare a fracțiunii PM(10) din pulberile în suspensie". Principiul de măsurare se bazează pe colectarea pe filtre a fracțiunii PM(10) a pulberilor în suspensie și determinarea masei acestora cu ajutorul metodei gravimetrice.
5. PM(2,5)
Metoda de referința pentru prelevare și măsurare
────────────────────────────────────────────────
Metoda de referința pentru prelevarea și măsurarea PM(2,5) va fi stabilită potrivit art. 47 din normativ.
6. Benzen
Metoda de referința pentru prelevare și analiza
────────────────────────────────────────────────
Metoda de referința pentru măsurarea benzenului este metoda de prelevare prin aspirare printr-un cartus absorbant, urmată de determinare gaz-cromatografica, standardizata în prezent de către Comitetul European pentru Standardizare (CEN).
7. Monoxid de carbon
Metoda de referința pentru analiza
──────────────────────────────────
Metoda de referința pentru măsurarea monoxidului de carbon este metoda spectrometrica în infrarosu nedispersiv (NDIR): ISO 4224.
8. Ozon
Metode de referința pentru analiza ozonului și de calibrare a instrumentelor pentru ozon:
──────────────────────────────────────────────────────────────
- metoda de analiza: metoda fotometrica în UV (ISO 13964);
- metoda de calibrare: fotometru de referința în UV (ISO 13964, VDI 2468, B1.6).

Anexa 6 ────────

la normativ
────────────
MĂSURAREA
substanțelor precursoare ale ozonului
A. Obiective
Principalele obiective ale acestor măsurători sunt: analiza tendințelor precursorilor ozonului, verificarea eficientei strategiilor de reducere a emisiilor, consistenta inventarelor de emisii și stabilirea legăturii dintre sursele de emisie și concentratiile de poluanti.
Un al doilea scop îl constituie facilitarea înțelegerii proceselor de formare a ozonului și de dispersie a precursorilor, precum și aplicarea modelelor fotochimice.
B. Substanțe
Măsurarea substanțelor precursoare trebuie să includă cel puțin oxizii de azot și compusii organici volatili (COV) prezentați în lista de mai jos, recomandați pentru măsurare:
1-Butenă
Izopren
Etilbenzen
Etan
trans-2-Butenă
n-Hexan
m-Xilen; p-Xilen
Etilenă
cis-2-Butenă
i-Hexan
o-Xilen
Acetilenă
1,3-Butadienă
n-Heptan
1,2,4-Trimetilbenzen
Propan
n-Pentan
n-Octan
1,2,3-Trimetilbenzen
Propenă
i-Pentan
i-Octan
1,3,5-Trimetilbenzen
n-Butan
1-Pentenă
Benzen
Formaldehidă
i-Butan
2-Pentenă
Toluen
Hidrocarburi nemetanice totale
C. Metode de referința
Pentru oxizii de azot se aplică metoda de referința specificată în anexa nr. 5 secțiunea A pct. A.2.
D. Amplasare
Măsurătorile se efectuează în special în ariile urbane și suburbane, în unul sau mai multe puncte în care se efectuează măsurătorile în puncte fixe, în conformitate cu prevederile cap. III secțiunea 1 din normativ.

Anexa 7 ────────

la normativ
────────────
INFORMAȚII
care se transmit la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare
pentru Protecția Mediului
Informații privind rețelele, stațiile și tehnicile de măsurare
Pentru poluantii evaluați conform normativului autoritățile publice teritoriale pentru protecția mediului transmit următoarele:
I. Informații cu privire la rețele
I.1. Numele
I.2. Abreviere
I.3. Tipul rețelei (industrie locală, oraș/municipiu, arie urbana, județ, regiune, toată țara, internationala etc.)
I.4. Instituția responsabilă cu administrarea rețelei
I.4.1. Denumirea instituției
I.4.2. Numele persoanei responsabile
I.4.3. Adresa
I.4.4. Numerele de telefon și fax
I.4.5. E-mail
I.4.6. Adresa de Internet
I.5. Baza de referința temporala (UTC, local)
II. Informații cu privire la stații
II.1. Informații generale
II.1.1. Denumirea statiei
II.1.2. Numele orașului/municipiului, dacă este cazul
II.1.3. Cod sau număr de referința național și/sau local
II.1.4. Codul statiei acordat de Ministerul Apelor și Protecției Mediului
II.1.5. Denumirea și adresa instituției tehnice responsabile cu statia (dacă diferă de cele ale responsabilului rețelei)
II.1.6. Organisme sau programe cărora le sunt raportate datele (pe compuși, dacă este cazul) (local, național, EMEP etc.)
II.1.7. Obiective de monitorizare [respectarea cerințelor instrumentelor legale de evaluare a expunerii (sănătate umană și/sau ecosisteme și/sau materiale), analiza tendințelor, evaluarea emisiilor etc.]
II.1.8. Coordonate geografice (conform ISO 6709: longitudinea și latitudinea geografică și altitudinea geodezica)
II.1.9. NUTS nivel IV (nomenclatura statistica a unității teritoriale)
II.1.10. Poluantii masurati
II.1.11. Parametrii meteorologici masurati
II.1.12. Alte informații relevante: direcția predominanta a vantului, raport între distanta până la și înălțimea celor mai apropiate obstacole etc.
II.2. Clasificarea statiei
II.2.1. Tipul ariei
II.2.1.1. Urban: arie construită compact
II.2.1.2. Suburban: arie în mare parte construită: așezare continua de clădiri separate în amestec cu arii neurbanizate (balti, păduri, teren agricol)
II.2.1.3. Rural*1): toate ariile ce nu îndeplinesc criteriile pentru arii urbane/suburbane
II.2.2. Tipul statiei în raport cu sursele de emisie dominante
II.2.2.1. Trafic: stații amplasate astfel încât nivelul de poluare măsurat este influentat în special de emisiile provenite de pe un drum/o strada apropiată
II.2.2.2. Industrial: stații amplasate astfel încât nivelul de poluare măsurat este influentat în special de surse industriale individuali apropiate sau de o arie industrializata
II.2.2.3. Fond: stații care nu sunt nici de trafic, nici industriale*2)
II.2.3. Informații suplimentare despre stații
II.2.3.1. Domeniu de reprezentativitate (raza). Pentru stațiile de trafic se indica lungimea de drum/strada pentru care statia este reprezentativă
II.2.3.2. Stații urbane și suburbane
- populația orașului/municipiului
II.2.3.3. Stații de trafic
- evaluarea volumului de trafic (trafic zilnic ca medie anuală)
- distanta față de bordura
- fracțiunea de trafic reprezentând vehicule grele
- viteza de trafic
- distanta dintre și înălțimea fatadelor clădirilor (străzi tip canion)
- lățimea strazii/drumului (alte tipuri de străzi)
II.2.3.4. Stații industriale
- tip de industrie/industrii (nomenclatura selectata pentru codul poluantilor atmosferici)
- distanta până la sursa/aria cu surse
II.2.3.5. Stații de fond rural (subcategorii)
- în apropiere de oraș
- regionale
- la distanta
III. Informații cu privire la configurația de măsurare în funcție de compus
III.1. Echipamente
III.1.1. Numele
III.1.2. Principiul analitic sau metoda de măsurare
III.2. Caracteristicile prelevarii
III.2.1. Locul punctului de prelevare (fatada clădirii, trotuar, bordura, curte etc.)
III.2.2. Înălțimea punctului de prelevare
III.2.3. Timpul de mediere a rezultatelor
III.2.4. Timpul de prelevare
──────────────
*1) Dacă statia măsoară ozonul, se furnizează și alte informații despre situația fondului rural (II.2.3.5).
*2) Amplasare astfel încât nivelul de poluare sa nu fie influentat în principal de o singura sursa sau strada, ci de aportul integrat al tuturor surselor din direcția din care bate vantul spre statie [tot traficul, sursele de ardere etc., toate ariile de surse aflate în direcția din care bate vantul spre statie (municipii, arii industriale) dintr-o arie rurală].
--------------

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.