Criteriile din 1 octombrie 2002

Anexa 1 CRITERII GENERALE

medico-psihosociale de identificare și încadrare a

copiilor (0-18 ani) cu deficiente și handicap (dizabilitati)

Convenția cu privire la drepturile copilului și Regulile standard privind egalizarea sanselor pentru persoanele cu handicap (Rezolutia ONU din 1993), precum și alte documente internationale menționează cu claritate nevoia de participare sociala și de egalizare a sanselor pentru copiii și persoanele cu handicap, ca mijloace de promovare a drepturilor umane. O condiție importanța în acest sens, pentru care militeaza comunitatea internationala, este depășirea modelului predominant medical în conceptia și practica cu privire la acesti copii și acceptarea complementara a modelului social.

În prezentul ordin al ministrului sănătății și familiei și al secretarului de stat al Autorității Naționale pentru Protectia Copilului și Adoptie se determina criteriile medico-psihosociale de identificare și de încadrare intr-o categorie de handicap, pentru copii, pe baza cărora se stabilesc masurile de protecție speciala, serviciile de interventie (reabilitare-recuperare) și sprijin necesare, pentru asigurarea condițiilor de dezvoltare optima (bio-psihosociala) în raport cu nevoile individuale și particularitatile contextuale, pentru fiecare copil.

Identificarea și aprecierea gradului de handicap se fac prin raportare la Clasificarea internationala a funcționarii, dizabilitatilor și sănătății, ICF 2001, adoptata de Organizația Mondiala a Sănătății. Aceasta ia în considerare deficienta (afectarea), limitarea activității și restrictiile de participare sociala ale persoanei respective.

Prezenta unei condiții de sănătate (boli, afecțiuni etc.) este o premisa, dar aceasta nu conduce obligatoriu la handicap (dizabilitate). Diagnosticul medical în sine nu este ca atare suficient pentru a fundamenta incadrarea intr-o categorie de handicap, el trebuie corelat cu evaluarea psihosociala. La evaluarea eventualului handicap sau dizabilitati, alaturi de stabilirea gradului de disfunctionalitate a organismului, se vor lua în considerare și factorii de mediu, inclusiv cei familiali, calitatea educatiei, masurile luate de familie, posibila neglijare, precum și factorii personali. În absenta familiei se evalueaza particularitatile mediului substitutiv. Ponderea acestor factori în constituirea handicapului va fi evaluata prin criterii de facilitare și/sau bariere, identificate prin raportul de ancheta psihosociala.

Atât în procesul evaluării medico-psihosociale, cat și în luarea deciziilor privitoare la copil trebuie să se respecte principiile parteneriatului cu familia și cu copilul, în raport cu vârsta și gradul sau de dezvoltare.

Evaluarea și incadrarea într-un grad de handicap nu este un scop în sine, ele trebuie să duca la cresterea calității vietii copilului, prin îmbunătățirea ingrijirii și interventii personalizate cu scop recuperator și de facilitare a integrarii sociale.

Ele se vor concretiza în planul de servicii personalizat, elaborat pe baza raportului de evaluare complexa, validat pe baze contractuale ferme, ceea ce va asigura o conduita activa, pozitiva a comunității față de persoana cu handicap sau dizabilitate. Planul de servicii personalizat va fi pus în practica de familie și de instituțiile competente, furnizoare de servicii, cu implicarea activa a copilului. Serviciile sunt asigurate sau facilitate de autoritățile locale, iar planul personalizat va fi monitorizat de institutia abilitata.

Pentru realizarea obiectivelor propuse, dosarul copilului cu handicap sau dizabilitati este unic și cuprinde urmatoarele secțiuni: fisa personala, fisa medicală, ancheta sociala, fisa psihologica, fisa educationala, raportul de evaluare complexa, certificatul de încadrare într-un grad de handicap, certificatul de orientare scolara, hotărârea privind masurile de protecție a copilului, planul de servicii personalizat, contractele cu familia și cu instituțiile furnizoare de servicii și documente privind monitorizarea evolutiei cazului.

Pentru aplicarea instrumentelor precizate în acest ordin, în termen de 60 de zile de la publicarea acestuia în Monitorul Oficial al României, Partea I, va fi pus la dispoziție un ghid metodologic aprobat prin ordin comun al ministrului sănătății și familiei, al secretarului de stat al Secretariatului de Stat pentru Persoanele cu Handicap, al secretarului de stat al Autorității Naționale pentru Protectia Copilului și Adoptie și al ministrului educatiei și cercetării.

Masurile și serviciile de protecție speciala, de interventie și sprijin sunt variate și au ca finalitate:

a) supravietuirea copilului;

b) reducerea sau minimalizarea unor consecinte invalidante ale afectiunilor sau bolilor;

c) ameliorarea condițiilor de viața individuala și sociala pentru a asigura și a sprijini dezvoltarea maximala a potentialului copilului.

La baza aprecierii severitatii handicapului (dizabilitatii) stau, în principal, urmatoarele criterii generale:

a) gradul, stadiul, eventualele complicatii și posibila asociere de afecțiuni derivate din afectari/deficiente structurale sau functionale, stabilite pe baza explorarilor corespunzătoare;

b) răspunsul la tratament și efectul masurilor recuperatorii (protezare, reeducare functionala etc.) și serviciilor de interventie și sprijin;

c) posibile limitari în activitate și restrictii în participarea sociala, ca efecte ale afectarii sau deficientei;

d) influența pozitiva, de facilitare sau negativa, de bariere, exercitata de factorii de mediu;

e) influența pozitiva sau negativa a criteriilor susmentionate cu factorii personali.

Aplicarea combinata a criteriilor medicale și psihosociale se face diferentiat și adaptat particularitatilor de vârsta ale copiilor în cauza.

Copiii din grupa de vârsta 0-3 ani ridica probleme speciale și necesita o atenție speciala în identificarea și determinarea gradului de handicap. Acesti copii sunt, pe de o parte, dependenti de ingrijirea și supravegherea permanenta din partea adultului. Pentru aprecierea severitatii handicapului trebuie avute în vedere nu numai efectul tulburarilor structurale și functionale, ci și implicarea și condițiile asigurate de mediul familial apropiat. Pe de altă parte, la aceasta vârsta dezvoltarea bio-psihosociala a copiilor este foarte complexa, ceea ce impune o analiza foarte serioasa și circumspectie în decizia de încadrare.

Grade de handicap (dizabilitate)

Incadrarea în grade de handicap se face în raport cu intensitatea deficitului functional individual și prin corelare cu functionarea psihosociala corespunzătoare varstei.

Pentru a se realiza asimilarea pe grade de handicap în cazul diverselor entități nozologice se va tine seama că nu boala în sine determina severitatea handicapului, ci gradul tulburarilor functionale determinate de acestea, în raport cu stadiul de evolutie, de complicatii în activitatea și participarea sociala, de factori personali etc. Deci, pentru aceeasi boala - ca premisa a identificarii și încadrării - incadrarea în grade de handicap poate merge de la gradul usor la gradul grav.

Masurile de protecție speciala și serviciile de interventie și sprijin sunt, în cadrul legal existent, foarte variate; pentru viitor, în functie de nevoile individuale și disponibilitatile comunității, ele vor fi dezvoltate în mod corespunzător.

Gradul grav de handicap se poate acorda copiilor care au, în raport cu vârsta, capacitatea de autoservire inca neformata sau pierduta, respectiv au un grad de dependenta ridicat fizic și psihic. În aceasta situație autonomia persoanei este foarte scazuta din cauza limitarii severe în activitate, ceea ce conduce la restrictii multiple în participarea sociala a copilului. Drept urmare, copilul necesita ingrijire speciala și supraveghere permanenta din partea altei persoane.

Gradul accentuat de handicap se poate acorda copiilor la care incapacitatea de a desfășura activitatea potrivit rolului social corespunzător dezvoltării și varstei se datorează unor limitari functionale importante motorii, senzoriale, neuropsihice sau metabolice rezultate din afecțiuni severe, în stadii inaintate, cu complicatii ale unor aparate și sisteme. În aceasta situație participarea sociala a copilului este substantial restrictionata.

Gradul mediu de handicap se poate acorda copiilor care au capacitate de prestatie fizica (motorie, metabolica) sau intelectuala redusa, corespunzând unei deficiente functionale scazute, ceea ce duce la limitari în activitate, în raport cu asteptarile corespunzătoare varstei. În aceasta situație ele se reflecta în restrictii relativ semnificative ale participării sociale a copilului.

Gradul usor de handicap se poate acorda pentru cazurile în care impactul afectarii asupra organismului este minim, cu limitare nesemnificativa a activității, și nu necesita măsuri de protecție speciala, participarea sociala fiind în limite rezonabile. Aceste cazuri vor fi raportate și înregistrate statistic.

Anexa 2 CATEGORII DE AFECTARI (DEFICIENTE)

structurale și functionale ale organismului,

care pot determina starea de handicap (dizabilitate)

I. Afectari (deficiente) ale sistemului nervos și functiilor mentale globale

Afecțiuni neurologice:

- malformatii congenitale invalidante (de exemplu: mielomeningocel, porencefalia, hidrocefalia, microcefalia vera, craniostenoza);

- facomatoze (Bourneville, Sturge-Weber-Krabe);

- boli demielinizante (de exemplu: leuconevraxita cu tulburari motorii și senzoriale în evolutie sau cu recaderi frecvente);

- boli heredo-degenerative (ataxiile, coreea cronica);

- leziuni traumatice ale sistemului nervos central și/sau periferic cu sechele tip pareza sau plegie mono-, hemi-, para-, tetra- paralizii de plex, leziuni radiculare, de nervi periferici în stadiu sechelar, producand tulburari de tonus și motricitate, afectand deplasarea și gestualitatea, tulburari de tip epileptic sau alte tulburari de focar;

- sechele după un sindrom ischemic medular sau accident vascular cerebral cu consecinte invalidante;

- sechele postencefalitice, meningitice și mielitice (de exemplu: poliomielita anterioara cu tulburari de gestualitate cronice severe, tulburari piramidale);

- tumori cerebrale benigne - cu leziuni sechelare postoperatorii;

- paralizii cerebrale congenitale și dobandite (de exemplu: Boala Little, ataxia congenitala coreo-atetozica etc.).

a) Deficiente functionale medii: se apreciaza în functie de prezenta obligatorie a uneia sau mai multor categorii (1, 2, 3, 5) și facultativa (4, 6):

1. deficiente posturale, de statica și coordonare unilaterala, în care forta, precizia, viteza miscarilor de statica și mers sunt în permanenta scazute;

2. deficienta de manipulatie unilaterala permanenta sau bilaterala usoara ori intermitenta, cu realizarea dificila a gestualitatii ca forta, precizie, viteza;

3. deficienta de fonatie, deglutitie, masticatie, asociate cu deficiente usoare ale altor functii neurologice;

4. deficiente cronice ale controlului sfincterian de tipul mictiunilor imperioase, incontinenta de efort, asociate cu alte semne neurologice;

5. crize epileptice generalizate convulsive tonico-clonice și de alte tipuri cu frecventa mai mare de 1 până la 3 pe luna, cu/fără tulburari psihice intercritice sub tratament antiepileptic;

6. dureri continue sau crize, cu frecventa medie, hiperkinezia, cauzalgia, dureri fulgurante, dureri talamice, rezistente la tratament.

Copiii cu aceste deficiente se pot incadra în gradul mediu de handicap, dar corelat și cu evaluarea psihosociala.

b) Deficiente functionale accentuate:

7. deficiente în statica și mers care fac ca bolnavul să se poată deplasa cu mare dificultate prin forta proprie, nesprijinit sau cu baston ori carje;

8. deficiente de manipulatie bilaterala, cu imposibilitatea efectuării eficiente a gestualitatii;

9. deficiente de masticatie, deglutitie, fonatie și/sau respiratie, cu realizarea cu mare dificultate a alimentatiei, vorbirii sau respiratiei în context neurologic;

10. deficiente cronice ale controlului sfincterian care împiedica incadrarea într-un mediu social;

11. deficiente ale limbajului care fac imposibila stabilirea relatiilor interumane;

12. tulburari trofice cronice sau recidivante musculare cutanate sau/și osteoarticulare, asociate cu deficite motorii medii;

13. crize epileptice convulsive generalizate tonico-clonice și alte tipuri de crize epileptice grave, ca sindromul West, sindromul Lennox-Gastaut, de cel puțin una pe săptămâna sub tratament, cu/fără tulburari psihice intercritice.

Aceste deficiente sunt asimilabile gradului accentuat de handicap, dar prin corelare cu evaluarea psihosociala.

c) Deficiente functionale grave:

14. deficienta locomotorie de statica și mers care face bolnavul nedeplasabil prin forta proprie, mobilizarea fiind posibila numai cu ajutorul altei persoane;

15. deficiente de manipulatie bilaterala totala;

16. deficiente de limbaj cu/fără tulburari expresive, care fac imposibila stabilirea relatiilor cu mediul înconjurător, în context neurologic, obiectivate clinic și paraclinic;

17. deficiente de deglutitie și respiratie care necesita asistența din partea altei persoane.

Copiii care prezinta asemenea deficiente au nevoie, de regula, de ingrijire și/sau supraveghere permanenta din partea altei persoane, ca atare se recomanda incadrarea în gradul grav de handicap.

Tulburari psihice:

a) intarzierile (dizabilitatile) mintale, certificate prin incadrarea în criteriile clasificarilor internationale (ICD 10):

1. intarziere mintala usoara cu QI - 50-65 dacă este asociata cu o alta deficienta: senzoriala, somatica, psihica (de limbaj și comunicare, hiperactivitate, emotional, conduita); poate fi asimilata gradului mediu de handicap;

2. intarziere mintala cu QI -35-49 fără alta asociere - se poate asimila gradului accentuat de handicap;

3. intarziere mintala severa și profunda (QI sub 35) - poate fi asimilata cu gradul grav de handicap;

b) tulburarile pervazive de dezvoltare: autism, sindromul Rett, sindromul Asperger, în raport cu gradul de afectare a intelectului, afectivitatii și activității, pot fi incadrate în diferite grade de handicap;

c) starile dementiale de diferite etiologii, în raport cu severitatea afectarii, pot fi incadrate în diferite grade de handicap;

d) psihozele cu evolutie cronica defectuala (schizofrenia, boala afectiva primara) sunt incadrabile în gradul grav de handicap.

II. Afectari ale structurilor și functiilor senzoriale

a) Afectari ale structurii ochiului și ale functiilor vizuale și functiilor anexelor ochiului

Afecțiuni oculare

I. Conform orientarilor E.M.R.C.M. în vigoare, prin notiunea de nevazator se înțelege acea categorie de deficienti vizuali care au capacitatea de autoservire pierduta și dreptul la însoțitor permanent.

În cadrul acestei categorii se disting:

A. cecitate absoluta, în care valorile acuitatii vizuale la AO sunt cuprinse între urmatoarele limite:

1. VAO = zero = p.m.m. (percepe miscarea mainii) - n.c. (nu corecteaza);

2. VAO = zero = p.l. (percepe lumina);

3. VAO = zero = f.p.l. (fără perceptie luminoasa);

4. anoftalmie bilaterala congenitala; operatorie;

B. cecitate relativa (practica sau sociala) în care valorile acuitatii vizuale la AO sunt cuprinse între limitele urmatoare: VAO = 1/200 (n.d. la 25 cm - numara degetele) și la 1/25 (n.d. la 2 m - numara degetele).

II. Deficientii vizuali care au valorile acuitatii vizuale la AO cuprinse între 0,04 (n.d. 1/25 la 2 m - numara degetele) - 0,1 (1/10 n.d. la 5 m - numara degetele) se încadrează în grupa ambliopilor (ambliopii mari sau forte) și nu sunt incadrabili în gradul grav de handicap.

III. Aceste categorii se pot incadra în gradul accentuat de handicap, cu valori ale acuitatii vizuale între 0,04-0,1 la AO.

IV. Pentru gradul mediu de handicap se pot lua în discutie valorile:

a) VAO = 1/3-1/8 inclusiv;

b) vedere la un ochi = 1; vedere la celalalt ochi 1/2 - zero f.p.

b) Afectari ale structurii și functiilor auzului

Afecțiuni ORL:

- hipoacuzie congenitala sau dobandita precoce cu demutizare slaba sau nula (poate fi asimilata gradului mediu de handicap);

- tulburari de auz bilateral cu pierdere peste 70 db, calculată pe audiograma, ce se protezeaza greu, sau asociate cu tulburari psihice și de limbaj (se poate acorda gradul mediu de handicap).

III. Afectari ale structurii laringelui și functiilor sale:

- laringectomizare parțială, cu tulburari de fonatie și deglutitie sau cu gastrostoma permanenta, care reprezinta o infirmitate mare ce marcheaza psihicul bolnavului (se poate asimila cu gradul accentuat de handicap);

- laringectomizare totala sau cu traheostoma permanenta (se va aprecia în functie de recomandarea medicului de specialitate).

La această categorie de afectare se iau în considerare și malformatiile congenitale ale gurii (keilo-palato-skizis etc.).

IV. a) Afectari ale structurii sistemului cardiovascular și ale functiilor sale

Afecțiuni cardiovasculare:

- cardiopatii cu insuficienta cardiaca cronica clinic manifesta (de exemplu: tetrada Fallot, transpozitia de vase mari, stenoza de artera pulmonara asociata cu DSV, atrezia de tricuspida, maladia Ebstein, defect septal ventricular, persistenta canalului arterial, coarctatie de aorta);

- miocardiopatii primitive (de exemplu: fibroelastoza endomiocardica);

- HTA stadiul II, III cu complicatii;

- pericardite cronice cu semne de insuficienta cardiaca;

- cordul pulmonar cronic cu semne importante de hipertensiune în mica circulatie;

- tulburarile de ritm și conducere severe (de exemplu: extrasistole ventriculare, fibrilatie, flutter atrial, tahicardia paroxistica repetitiva, bloc major de ramura stanga, blocurile AV - gradele II și III și blocurile bi- și trifasciculare);

- polimalformatii cardiovasculare sau/și ale altor organe;

- afecțiuni vasculare periferice (arteriale, venoase, limfatice) care determina impotenta functionala a segmentelor subiacente, tulburari trofice marcate la doua sau mai multe membre;

- purtatori de pacemaker și protezati valvulari;

- valvulopatii reumatismale cu insuficienta cardiaca.

Pentru asimilarea pe grade de handicap se vor lua în considerare:

- natura afectiunii și stadiul ei evolutiv;

- raspunsurile la demersurile terapeutice;

- rasunetul afectiunii cardiovasculare asupra altor organe și sisteme;

- asocieri patologice;

- existenta insuficientei cardiace exprimate în grade NYHA.

Pot fi incadrati în categoria de persoane cu handicap prin afecțiuni cardiovasculare exprimate în grade NYHA după cum urmeaza:

a) gradul II (bolnavi care nu prezinta tulburari functionale la eforturi mici, dar prezinta astfel de tulburari la eforturi de o intensitate sau durata mare, aparand, de asemenea, o limitare a capacității de efort) - este asimilat cu gradul mediu de handicap;

b) gradul III (bolnavi fără simptome în repaus, dar cu tulburari functionale chiar la eforturi mici; de asemenea, apare și o limitare a capacității de efort) - poate fi asimilat cu gradul accentuat de handicap;

c) gradul IV (bolnavi cu dispnee chiar în repaus, tulburarile functionale accentuandu-se la orice efort). Se pot lua în considerare, după caz, și valorile gazometriei sanguine, și anume:

- hipoxemie usoara PaO2 60-70 mmHg;

- hipoxemie medie PaO2 50-60 mmHg;

- hipoxemie accentuata PaO2 sub 50 mmHg.

Pentru grupele de vârsta pentru care nu se pot evalua gradele NYHA se va lua în considerare gradul de deficienta functionala.

În cazul interventiilor chirurgicale din sfera cardiaca gradul de handicap se apreciaza în functie de amploarea interventiei și de rezultatul postoperator. Gradul grav se acordă pe o perioadă de 6-12 luni. Ulterior aprecierea se face în functie de evolutie și de recomandarile medicale.

b) Afectari ale structurii aparatului respirator și ale functiilor sale

Afecțiuni respiratorii:

a) afecțiuni pulmonare cronice evolutive:

- tuberculoza bronhopulmonara și pleurala activa sau activ regresiva;

- supuratie bronhopulmonara permanenta sau cu pusee frecvente (bronsectazii cu pusee supurative și tulburari de nutriție, pleurezie purulenta).

În aceste cazuri se apreciaza o deficienta functionala respiratorie ce afectează semnificativ activitatea și participarea, care poate fi asimilata cu gradul accentuat de handicap.

Formele severe cu casexie, deperditie proteica, cord pulmonar cronic decompensat se apreciaza ca fiind o deficienta functionala respiratorie grava, care poate fi asimilata cu gradul grav de handicap, necesitand ingrijire din partea altei persoane;

b) afecțiuni bronhopulmonare cronice, cu tulburari functionale intermitente sau permanente (astm bronsic infantil, bronsita obstructiva cronica):

- forma clinica moderata (o criza de astm/săptămâna sau fenomene bronsitice relativ rare, cu pusee la 2-3 luni) se apreciaza ca este o deficienta functionala medie (disfunctie ventilatorie decelata spirografic, cu intensitate medie) și poate fi asimilata cu incadrarea în gradul mediu de handicap;

- forma clinica severa (o criza de astm/zi sau mai frecvente, rebela la tratament bronhodilatator și/sau corticodependenta sau forme de bronsita cronica cu acutizari frecvente, semne clinice severe, cu disfunctie ventilatorie accentuata și/sau semne de insuficienta pulmonara manifesta și/sau cord pulmonar cronic compensat) se apreciaza ca deficienta functionala accentuata și poate fi asimilata cu gradul accentuat de handicap;

- formele clinico-functionale grave, cu insuficienta cardiorespiratorie severa ireductibila - casexie, deperditie proteica - se apreciaza ca au deficienta functionala grava și pot fi asimilate cu gradul grav de handicap, necesitand ingrijire din partea altei persoane;

c) sechelele după tuberculoza pulmonara sau după interventii chirurgicale ori traumatism toracic; la acesti bolnavi handicapul, deci deficienta functionala respiratorie, se apreciaza în functie de aspectul functional detectat prin teste spirografice sau gazometrie sanguina;

d) anomaliile congenitale (agenezie pulmonara, fibroza pulmonara idiopatica) cu tulburari functionale și/sau insuficienta respiratorie cronica și efectele lor asupra activității și participării pot conduce la un handicap ce este apreciat în baza testelor spirografice sau gazometriei sanguine.

c) Afectari ale structurii sistemului imunitar și ale functiilor sale:

- boli cu deficit imunitar cronic: boala SIDA, hipogamaglobulinemia, agranulocitoza - asimilabile cu gradul grav de handicap.

Pentru aprecierea severitatii afectarii HIV-SIDA se vor avea în vedere stadiile clinico-imunologice, conform clasificarii infectiei HIV pediatrice CDC - Atlanta 1994, după cum urmeaza:

- handicap accentuat - stadiile clinico-imunologice N(2), A(1), A(2), B(1);

- handicap grav - stadiile clinico-imunologice N(3), A(3), B(2), B(3), C(1), C(2), C(3);

- anemii hemolitice cronice necompensate;

- afecțiuni hematologice:

- anemii cronice (de exemplu: talasemie majoră, sferomicrocitoza necompensata, poliglobulia cronica, siclemia, methemoglobinemia cronica);

- afecțiuni hematologice (de exemplu: leucemiile, limfom malign nehodgkinian stadiile I și II, boala Hodgkin, mielom multiplu);

- macroglobulinemia Waldestrom cu alterarea progresiva a stării generale, hepatosplenomegalie și tumori micro- sau macronodulare în amigdale, plamani, tub digestiv.

Pentru asimilare și evaluare se vor avea în vedere:

- caracterul evolutiv, progresiv al afectiunii;

- alterarea progresiva a stării generale;

- semne de hipogenezie sau agenezie medulara;

- prezenta și frecventa fenomenelor hemoragipare;

- prezenta complicatiilor (hepato-splenice, neurologice, renale, cardiovasculare etc.);

- prezenta sindromului de imunodeficienta;

- hemofilia cu manifestari hemoragice frecvente, tulburari articulare posthemoragice, paralizii nervoase periferice;

- anemiile persistente, sub 8 gr%.

Prezinta deficienta functionala medie:

- leucemia acuta în remisiune completa mentinuta cel puțin un an de la incheierea tratamentului;

- leucemia cronica cu numărul de leucocite sub 50.000/mmc, cu adenomegalie sau/și splenomegalie;

- trombocitemiile persistente peste 500.000/mmc, fără complicatii tromboembolice sau hemoragice;

- anemiile între 7-8 gr%, rezistente la tratament;

- hemofilia cu manifestari hemoragice fără gravitate și fără modificari de dinamica articulara;

- boala Hodgkin în stadiile I și II.

Deficienta functionala accentuata se manifesta în:

- leucemia acuta;

- leucemiile cronice cu leucocitoza marcată peste 100.000/mmc, rezistenta la tratament, cu insuficienta medulara (anemie, granulopenie sau/și trombopenie), adenomegalii și splenomegalii tumorale și infectii cronice;

- leucemiile cronice trecute în stadiul de metamorfozare blastica;

- policitemiile complicate cu hipertensiune arteriala, insuficienta cardiaca, mieloscleroza, tromboembolii, transformare în leucemie acuta;

- trombocitemiile hemoragice insotite de complicatii tromboembolice;

- anemiile sub 7 gr%, rezistente la tratament, care necesita perfuzii de sange, precum și cele cu complicatii, respectiv: tromboze, hemoragii repetate, semne de insuficienta medulara, hemocromatoza, transformare în leucemii acute;

- boala Hodgkin în stadiile III și IV;

- mielomul multiplu cu fracturi multiple, cu anemie moderata sau severa, sindrom hemoragic, insuficienta renala;

- trombocitopeniile cu hemoragii frecvente și severe, cu anemie hipocroma medie sau severa.

Deficienta functionala grava apare în:

- formele cu deficiente motorii importante, sechele ale unor complicatii neurologice ca urmare a afectiunilor hemoragice;

- anemiile severe rebele la tratament;

- boala Hodgkin în stadiul IV, cu complicatii severe.

V. Afectari ale structurii și functiilor sistemelor digestiv, metabolic și endocrin

a) Afectari ale structurii sistemului digestiv și ale functiilor sale

Afecțiuni digestive:

- afecțiuni de diverse tipuri, cu tulburari importante de nutriție (deficit ponderal peste 20% la adolescenti și 25% la sugari) (de exemplu: diaree cronica cu sindrom de malabsorbtie, celiakie etc.);

- insuficienta hepatica cronica medie și severa (probata prin teste de laborator);

- hepatita cronica activa (hepatita agresiva);

- ciroza hepatica;

- insuficienta pancreatica cronica exocrina; fibroza chistica de pancreas.

Pentru asimilare se vor avea în vedere: afectarea stării de nutriție și a functiilor vitale, precum și testele de laborator.

Pentru insuficienta hepatica cronica forma medie se poate acorda gradul mediu de handicap. Pentru forma severa se poate aprecia gradul accentuat de handicap.

Pentru ciroza se poate aprecia gradul grav de handicap.

b) Afectari ale structurii glandelor endocrine și ale functiilor specifice

Afecțiuni endocrine:

- insuficienta hipofizara accentuata grava, tulburari grave de nutriție, insuficienta corticosuprarenala și tulburari psihice;

- diabet insipid rezistent la tratament;

- hipertiroidism cu visceralizari (cardiace) și tulburari de nutriție;

- hiperparatiroidismul și hipoparatiroidismul documentate;

- mixedemul;

- hiperaldosteronismul primar de evolutie, cu sechele cardiovasculare și renale relativ echilibrate sub tratament.

Pentru asimilare pe grade se vor avea în vedere: stadiul afectiunii și eventuale complicatii, răspunsul terapeutic, eventuale asocieri posibile.

Pentru insuficienta hipofizara accentuata sau grava se poate asimila gradul grav de handicap.

Pentru mixedem cu răspuns terapeutic se poate asimila gradul accentuat de handicap.

Intoleranta la lactoza - gluten se poate asimila cu gradul accentuat de handicap.

c) Afectari ale structurii și functiilor sistemului metabolic

Tulburari cronice de metabolism și nutriție:

a) acidoza metabolica cronica, fenilcetonurie, glicogenoze, porfirie cu tulburari polinevritice și tulburari psihice severe și semne importante de hepatita cronica (se poate acorda gradul accentuat de handicap);

b) degenerescenta hepatolenticulara (Wilson) - se poate acorda gradul accentuat de handicap;

c) diabet zaharat juvenil cu formele urmatoare:

- diabet zaharat insulinodependent echilibrat, compensat, necomplicat; se apreciaza ca deficienta functionala de nutriție medie și poate fi incadrat în gradul mediu de handicap;

- diabet zaharat insulinodependent dezechilibrat, necomplicat, care necesita tratament strict supravegheat ca și formele insulinorezistente; se apreciaza ca prezinta o deficienta functionala și de nutriție accentuata și poate fi incadrat în gradul accentuat de handicap;

- diabet zaharat decompensat cu coma acidocetozica, hiperosmotica repetata și complicat cu polineuropatie, retinopatie și metropatie; se apreciaza ca determina o deficienta functionala de nutriție accentuata și poate fi asimilata cu incadrarea în gradul accentuat de handicap;

- formele grave de diabet zaharat cu casexie grava, cu complicatii de tip cecitate și polineuropatii grave, se apreciaza ca determina o deficienta functionala de nutriție grava și pot fi asimilate cu incadrarea în gradul grav de handicap, necesitand ingrijire din partea altei persoane. Copiii cu diabet din grupa de vârsta 0-7 ani care prezinta probleme deosebite de alimentatie și administrare a tratamentului se pot incadra în gradul de handicap grav în baza recomandarii medicale;

d) intoleranta la gluten, lactoza (documentate clinic, plus biopsie intestinala) - se poate incadra în gradul accentuat de handicap;

e) formele de rahitism vitaminorezistent confirmate prin repetate internari în spital se apreciaza ca determina o deficienta de nutriție accentuata care poate fi asimilata cu incadrarea în gradul accentuat de handicap;

f) starile de casexie grava și deperditie proteica de diverse etiologii se apreciaza ca determina o deficienta de nutriție grava când depasesc un deficit ponderal de 25% și pot fi asimilate cu incadrarea în gradul grav de handicap, necesitand ingrijiri din partea altei persoane.

VI. Afectari ale structurii functiilor aparatului urinar

Afecțiuni renale cu insuficienta renala cronica documentata, indiferent de cauza:

- cauze malformative (de exemplu: agenezia renala unilaterala, hipoplazia renala, rinichi polichistic, rinichi în potcoava, duplicare ureterala, reflux vezico-ureteral, displazie reno-faciala Potter 1);

- cauze tumorale (de exemplu: tumora Wilms);

- hidronefroza de gradul III;

- hipertensiune reno-vasculara severa sau maligna;

- litiaza renala sau ureterala aseptica pe rinichi unic, unilaterala dacă rinichiul controlateral este pielonefritic sau bilaterala, complicatii, indiferent dacă complicatia este uni sau bilaterala;

- nefrocalcinoza unilaterala cu rinichi controlateral afectat;

- rinichi unic chirurgical, cu afectarea functiei renale a rinichiului restant (creatinemie peste 2 mg%).

Pentru incadrarea în grade de handicap se evalueaza stadiul evolutiv al bolii și posibilitatile terapeutice, corelat cu evaluarea psihosociala.

Pentru tumora Wilms în stadiu inoperabil se poate acorda gradul grav de handicap, pentru hipertensiune renovasculara severa sau maligna se poate acorda gradul accentuat de handicap, la fel și pentru rinichi unic chirurgical cu afectarea functiei renale. Hidronefroza de gradul III se poate aprecia ca handicap accentuat.

VII. a) Afectari ale structurii și functiilor aparatului locomotor și corespunzătoare miscarii

Afecțiuni osteoarticulare:

- boli constitutionale ale oaselor (de exemplu: osteopsatiroza, acondroplazia și osteopetroza);

- malformatii [de exemplu: amielia unui membru, totala sau parțială (toracal sau pelvin), de coaste, stern, clavicula, coasta supranumerara cu torticolis permanent]; sindactilie inca doua luni după operație;

- redori și anchiloze; redori stranse mono- sau bilaterale de sold, genunchi sau combinate controlaterale în pozitii vicioase, asociate sau nu cu paralizii nervoase; asocierea lipsei policelui sau a patru degete bilateral cu anchiloze de degete, cot, umar, în pozitii nefunctionale; anchiloze bilaterale ale coatelor și umerilor, anchiloze ale pumnului, cotului, umarului, bilateral, în pozitie functionala; pierderea gestualitatii unui membru toracal asociata cu reducerea prehensiunii;

- amputatii (de exemplu: amputatiile bilaterale, neprotezabile sau greu protezabile de membre inferioare cu articulatiile supraiacente în redoare sau anchiloze; amputatii unilaterale, indiferent de nivel, cu excepția celor de degete; amputatia bilaterala a membrelor toracale, indiferent de nivel; amputatia unilaterala, indiferent de nivel, în raport și cu gestualitatea și deservirea necesară; dezarticularea membrului toracal);

- pseudoartroze (de exemplu: gamba, coapsa, antebrat și brat neoperabile);

- proteza totala de sold cu tulburari de statica și mers;

- infectii cronice invalidante (de exemplu: osteomielita cronica, morbul Pott, fistule osoase în evolutie);

- osteonecroze cronice invalidante, indiferent de etiologie (de exemplu: osteonecroza de cap femural);

- leziuni de corpuri vertebrale cu modificari ale articulatiilor intervertebrale, cu modificari de statica și mobilitate a coloanei (ortostatism și deplasari dificile); cifoscolioze și scolioze deformante ce împiedica capacitatea respiratorie normala (de exemplu: maladia Scheuerman);

- deformari rahitice grave cu tulburari de postura, locomotie sau respiratie;

- luxatia congenitala de sold (pe perioada imobilizarii în aparat gipsat).

Pentru asimilarea pe grade de handicap se vor lua în considerare, în plus față de evaluarea psihosociala:

a) implicatiile asupra realizării posturii ortostatice, mersului, variantelor posturale - în cazul afectarii coloanei vertebrale și membrelor pelvine;

b) idem, asupra gestualitatii de prehensiune, asupra amplitudinii deplasarilor gestuale, posibilității realizării gesturilor fine și precise - în afectiunile membrelor toracale;

c) caracterul evolutiv sau regresiv al afectiunii;

d) posibilitatile terapeutice, inclusiv ortezare și protezare;

e) asocieri cu afecțiuni musculare, neurologice, somatice;

f) asocieri cu tulburari circulatorii loco-regionale;

g) prezenta unor procese supurative acute sau cronice.

Pentru afectiunile locomotorii osteoarticulare:

● deficienta functionala medie - reducerea posibilității de realizare și mentinere a ortostatismului, mersului, prin pozitii vicioase ale trunchiului și membrelor, prin limitarea variantelor posturale sau a deplasarilor gestuale;

● deficienta functionala accentuata - reducerea marcată sau pierderea posibilitatilor de realizare și mentinere a ortostatismului, mersului, a gestualitatii de prehensiune la un membru, asociata cu reducerea acestor posibilitati la membrul controlateral; prin caracterul evolutiv al afectiunii ori complicatii sau asocieri morbide;

● deficienta functionala grava - pierderea gestualitatii ambelor membre toracale sau a posibilitatilor de mers și ortostatism; prin caracterul diseminat al afectiunii (neoplasme); prin evolutie ireversibila spre exitus;

● colagenoze:

- boala lupica (LED);

- sclerodermia cu tulburari cutanate specifice, reducand gestualitatea, cu fenomene pulmonare (fibroza pulmonara);

- periarterita nodoasa cu tulburari oculare (hemoragii retiniene), polimiozita, cu manifestari digestive pulmonare, simptome renale, HTA;

- dermatomiozita (polimiozita în evolutie, cu atrofii musculare sau cu modificari ale staticii coloanei și slabirea forței musculare a membrelor toracale, când deplasarea devine dificila);

- poliartrita reumatoida în evolutie sau cu sechele la nivelul articulatiilor pumnului și degetelor, determinand limitarea gestualitatii.

În cazul acestui capitol se vor avea în vedere implicatiile asupra functiilor vitale și posibilitatile de realizare a gestualitatii, limitarile functionale motorii.

b) Afectari ale structurii și functiilor muschilor

Afecțiuni musculare:

- anomalii și malformatii congenitale, dacă împiedica statica și locomotia (de exemplu: hipertrofii congenitale, redori și retractii musculare);

- boli degenerative - distrofii musculare progresive (de exemplu: distrofia Duchenne, miopatii în centura, distrofia musculara progresiva congenitala, distrofii miotonice Thomsen-Becher);

- miastenia ce determina fatigabilitatea rapida, cu tulburari de locomotie, manipulatie, fonatie, respiratie;

- glicogenoze (de exemplu: tip II - boala Pompe).

Pentru asimilare pe grade de handicap se evalueaza:

a) implicatiile lor asupra realizării posturii ortostatice, mersului, variantelor posturale: în cazul afectarii coloanei vertebrale și membrelor pelvine;

b) idem, asupra gestualitatii de prehensiune, asupra amplitudinii deplasarilor gestuale, posibilității realizării gesturilor fine și precise în afectiunile membrelor toracale;

c) caracterul evolutiv sau regresiv al afectiunii;

d) posibilitatile terapeutice, inclusiv ortezare și protezare;

e) asocieri cu afecțiuni neurologice osteoarticulare sau somatice;

f) prezenta tulburarilor circulatorii loco-regionale;

g) prezenta sau absenta fenomenelor sfincteriene;

h) prezenta tulburarilor de masticatie, deglutitie, fonatie și respiratie.

VIII. Afectari ale structurii pielii, anexelor și functiilor tegumentului

Afecțiuni dermatologice:

- afecțiuni cronice ale pielii, cu caracter de boli generale sau fiind expresia unei boli sistemice ori care, prin efectul lor, limiteaza semnificativ postura și gestualitatea (de exemplu: epidermoliza buloasa, diskeratoza anhidrotica primara; cicatrici postarsura mutilante și invalidante).

Pentru aceste afecțiuni, avandu-se în vedere și cele enuntate, se poate face asimilarea cu gradul accentuat de handicap.

IX. Afectari legate de boala canceroasa

Boala canceroasa:

● afectiunea într-un stadiu curabil - poate orienta spre asimilare temporara cu gradul accentuat de handicap;

● stadiul avansat/inoperabil, cu tulburari functionale majore determinate de boala - poate orienta spre gradul grav de handicap; în cursul tratamentului intensiv, conform recomandarilor medicului curant, se poate aprecia gradul grav de handicap pe o perioadă de 12 luni, apoi în functie de evolutie;

● postterapeutic, la 2 ani de la intreruperea tratamentului, se poate face incadrarea în gradul mediu de handicap, dacă nu sunt semne de recidiva locala sau regionala ori tulburari functionale postterapeutice.

X. Afectari multiple ale organismului legate de boli genetice invalidante

Boli genetice invalidante:

- aberatii cromozomiale - trisomia 18, trisomia 21, trisomia 13 - în raport cu afectarea capacității intelectuale, de comunicare, prezenta comorbiditatii și a restrictiilor de participare; pot fi incadrate în grade diferite de handicap.

XI. Afectari ale organismului legate de transplantul de organe

Starile posttransplant

Se apreciaza handicap grav în primele 12 luni de la transplant, ulterior gradul de handicap se stabileste în functie de evolutie și de recomandarile medicale.

Anexa 3 ACTIVITĂȚI ȘI PARTICIPARE. FACTORI DE MEDIU

Toate componentele menționate în subsidiar vor fi cuantificate pe aceeasi scara generica și se vor alege calificativele adecvate, în functie de domeniul evaluat.

Exemplificare (xxx reprezinta domeniul);

xxx.0 Nu sunt probleme (lipsa, absenta, neglijabila etc.) 0-4%

xxx.1 Problema usoara (scazuta, redusa etc,) 5-24%

xxx.2 Problema, moderata (medie, temperata etc.) 25-49%

xxx.3 Problema severa (grava, ridicata, extrema etc.) 50-95%

xxx.4 Problema, totala (generalizata, completa etc.) 96-100%

xxx.8 Nu se specifică

xxx.9 Nu se aplică

ACTIVITĂȚI ȘI PARTICIPARE

Activitatea este executarea unei sarcini sau a unei acțiuni de către individ.

Participarea este implicarea intr-o situație de viața.

1. INVATAREA ȘI APLICAREA CUNOSTINTELOR

Acest capitol se referă la invatarea, aplicarea cunoștințelor invatate,

gandire, rezolvare de probleme și luarea deciziilor

INVATAREA ȘI APLICAREA CUNOSTINTELOR

Grupe de vârsta la care se

realizează obisnuit (ani)

0-3

4-6

7-11

12-18

a. Experiente senzoriale cu scop

- urmarirea cu privirea

x

- ascultarea

x

- alte experiente senzoriale cu scop

(simtul tactil, olfactiv)

x

b. Invatarea de baza

- imitarea

x

- repetarea

x

- invatarea - cititului

x

- invatarea - scrisului

x

- invatarea - calculului

x

- achizitia deprinderilor de baza

(manipularea obiectelor în joc)

x

- alte elemente de invatare de baza

specificate și nespecificate

x

c. Aplicarea cunoștințelor

- focalizarea, atenției

x

- gandirea

x

- cititul

x

- scrisul, inclusiv scrisul Braille

x

- calculatul

x

- rezolvarea de probleme

x

- capacitatea de atenție

x

- aplicarea cunoștințelor, unele specificate,

altele nespecificate

x

2. CERINȚE ȘI SARCINI GENERALE

Acest capitol se referă la sarcini generale de indeplinit, prin una sau

mai multe sarcini, organizarea sarcinilor zilnice și rezistenta la stress.

CERINȚE ȘI SARCINI GENERALE

Grupe de vârsta la care se

realizează obisnuit (ani)

0-3

4-6

7-11

12-18

- indeplinirea unei singure sarcini

x

- indeplinirea mai multor sarcini

x

- realizarea sarcinilor zilnice

x

- rezistenta, la stress și la alte solicitări

x

- cerințe și sarcini specificate

x

- cerințe și sarcini nespecificate

x

3. COMUNICAREA

Acest capitol se referă la aspecte generale și specifice ale comunicarii

prin limbaj, semne și simboluri, incluzând primirea și producerea

mesajelor, purtarea, unei conversatii și folosirea aparatelor și

tehnicilor de comunicare.

COMUNICAREA

Grupe de vârsta la care se

realizează obisnuit (ani)

0-3

4-6

7-11

12-18

a. Comunicare - receptiva

- comunicare verbala

x

- comunicare nonverbala

x

- comunicare prin semne convenționale

x

- comunicare - mesaje scrise

x

- comunicare prin mijloace specificate

și nespecificate include și limbajul

mimico- gestual

x

b. Comunicare - producerea mesajelor

- vorbitul

x

- producerea mesajelor non-verbal

x

- producerea mesajelor din limbajul semnelor

convenționale

x

- scrierea mesajelor

x

- altele, specificate și nespecificate

x

c. Conversatia și folosirea aparatelor și

tehnicilor de comunicare

- conversatia (discutia, dialogul)

x

- dezbaterea

x

- folosirea aparatelor și tehnicilor de

comunicare

x

- altele, specificate și nespecificate

x

4. MOBILITATE

Acest capitol se referă la miscare prin schimbarea pozitiei corpului sau

localizare, ori prin transferarea de la un loc la altul prin utilizarea,

miscarea sau manipularea obiectelor, prin mers, alergare sau catarare și

prin folosirea unor forme variate de transport.

MOBILITATE

Grupe de vârsta la care se

realizează obisnuit (ani)

0-3

4-6

7-11

12-18

a. Schimbarea și menținerea pozitiei corpului

- schimbarea pozitiei de baza a corpului

x

- menținerea pozitiei corpului

x

- mutatul corpului dintr-un loc în altul,

fără ajutor

x

- altele, specificate și nespecificate

x

b. Manipularea, miscarea și transportul

obiectelor

- ridicatul și purtatul obiectelor

x

- mutarea obiectelor cu ajutorul

extremitatilor distale

x

- motricitatea fina a mainii

x

- folosirea, mainii și a bratului

x

- altele, specificate și nespecificate

x

c. Mersul și miscarea

- mersul

x

- deplasarea

x

- deplasarea în interiorul casei

x

- deplasarea în jurul (în afara) casei

x

- deplasarea, pe strada

x

- deplasarea cu utilizarea de echipamente

x

- altele, specificate și nespecificate

x

d. Deplasarea folosind mijloacele de transport

- deplasarea autonoma folosind mijloacele

de transport

x

- calaritul animalelor pentru transport

x

- deplasarea, folosind mijloacele de transport,

specificate și nespecificate

x

5. AUTOINGRIJIREA

Acest capitol se referă la autoingrijire, spalare și uscare, grija fața

de propriul corp și părți ale corpului, imbracare, hranire, bautul și

ingrijirea sănătății.

AUTOINGRIJIREA

Grupe de vârsta la care se

realizează obisnuit (ani)

0-3

4-6

7-11

12-18

- spalarea

x

- ingrijirea diverselor părți ale corpului

x

- folosirea toaletei

x

- imbracarea

x

- hranirea

x

- bautul

x

- preocuparea față de propria sănătate

x

- altele, specificate și nespecificate

x

6. VIATA CASNICA (importanța la copii, deoarece pregătește viața,

autonoma de adult)

Acest capitol se referă la indeplinirea unor acțiuni și sarcini ale vietii

casnice. Ariile vietii casnice includ: achizitionarea de hrana,

imbracaminte și alte necesități, curățenie și reparatii curente în casa,

grija față de obiectele din jur și cele personale, grija față de ceilalti.

VIATA CASNICA

Grupe de vârsta la care se

realizează obisnuit (ani)

0-3

4-6

7-11

12-18

a. Achizitionarea celor necesare

- procurarea unor bunuri și servicii

x

- altele, specificate și nespecificate

x

b. Sarcini gospodaresti

- pregătirea, și prepararea mesei

x

- indeplinirea, sarcinilor gospodaresti

x

- altele, specificate și nespecificate

x

c. Ingrijirea și întreținerea obiectelor

casnice și a altor obiecte de ajutor

x

7. RELATIILE SOCIO AFECTIVE INTERPERSONALE

Acest capitol se referă la formarea acțiunilor și sarcinilor cerute de

interactiunile de baza și complexe cu ceilalti (persoane necunoscute,

prieteni, rude, membrii familiei, persoane indragite) intr-o maniera

adecvata contextual și social.

RELATIILE SOCIO AFECTIVE INTERPERSONALE

Grupe de vârsta la care se

realizează obisnuit (ani)

0-3

4-6

7-11

12-18

a. Interactiuni interpersonale generale

- interactiuni interpersonale de baza

x

- interactiuni interpersonale complexe

x

- altele, specificate și nespecificate

x

b. Relatii interpersonale particulare

- relationarea cu strainii

x

- relatii formale

x

- relatii sociale informale

x

- relatii de familie

x

- relatii intime

x

- altele, specificate și nespecificate

x

8. ARIILE MAJORE ALE VIETII

Acest capitol se referă la indeplinirea, sarcinilor și acțiunilor necesare

integrarii scolare, pregatirii pentru, un loc de muncă, muncii

propriu-zise și realizării tranzactiilor economice.

ARIILE MAJORE ALE VIETII

Grupe de vârsta la care se

realizează obisnuit (ani)

0-3

4-6

7-11

12-18

a. Educatia

- educatia informala

x

- educatia prescolara

x

- educatia, scolara - școala obligatorie

(6-15 ani)

x

- instruirea, vocationala (profesionala)

x

- altele, specificate și nespecificate

x

b. Pregătirea pentru profesie

x

c. Viața economica

x

9. VIATA COMUNITARA ȘI SOCIALA

Acest capitol se referă la acțiuni și sarcini cerute de implicarea în

viața sociala organizata în afara familiei, în comunitate arii sociale

și civice ale vietii.

VIATA COMUNITARA ȘI SOCIALA

Grupe de vârsta la care se

realizează obisnuit (ani)

0-3

4-6

7-11

12-18

- viața comunitara

x

- recreere și timp liber

x

- religie și spiritualitate

x

- drepturile copilului

x

- viața, politica și educatia civica

x

- altele, specificate și nespecificate

x

FACTORI DE MEDIU

Factorii de mediu se referă la toate aspectele lumii externe sau extrinseci care formeaza contextul existentei unui individ și care au ca atare un impact asupra funcționarii persoanei respective (prin factori de facilitare sau prin bariere).

Printre factorii de mediu se numara lumea fizica și trasaturile sale, lumea fizica construita de oameni, alte persoane aflate în diferite relatii și roluri, atitudini și valori, sisteme și servicii sociale, precum și politici, reglementari și legi.

1. PRODUSE ȘI ECHIPAMENTE

Acest capitol se referă la medicamente, alimente, proteze, orteze, ochelari, mijloace de locomotie, adaptare arhitecturala, adaptarea locurilor de muncă și a instituțiilor de invatamant

- Produse și substante pentru consumul personal

- Produse și tehnologii pentru consumul personal în viața de zi cu zi

- Produse pentru mobilitatea personala și transportul personal

- Produse pentru comunicare

- Produse pentru educatie

- Produse pentru locul de muncă

- Produse pentru cultura, recreere și sport

- Produse pentru practica religiei și spiritualitate

- Proiectarea, construirea, și tehnologia cladirilor publice

- Proiectarea, construirea și tehnologia cladirilor private

- Produse și tehnologii pentru spatiul public și teritoriu

- Proprietăți

- Altele, specificate și nespecificate

2. SERVICII, SISTEME ȘI POLITICI

Acest capitol se referă la:

● politicile sociale constituite din regulamente, reguli, conventii și standarde stabilite de guvern la nivel local, regional, național;

● serviciile existente pentru protectia copilului cu handicap: sănătate, educatie, juridice, cultura și recreere, economice, comunicatii și de protecție civila;

● apartenenta, la asociații și organizații, sisteme de securitate sociala.

- producerea bunurilor de consum

- arhitectura și constructiile

- planificarea spatiilor deschise

- gospodaria

- utilitare

- de comunicare

- de transport

- de protecție civila

- juridice

- integrarea în asociații și organizații

- economice

- media

- securitatea sociala

- pentru sprijinul social general

- medicale

- educational și de instruire

- locul de muncă

- politice

- altele, specificate și nespecificate

3. MEDIUL NATURAL ȘI AMBIANTA CREATA DE OM

Acest capitol se referă la mediul natural și la schimbările mediului produse de către om.

- geografia fizica

- populatia

- flora și fauna

- clima

- evenimente naturale

- evenimente cauzate de factori umani

- lumina

- schimbari legate de timp

- sunet

- vibratii

- calitatea aerului

- altele

4. SPRIJIN, RELATII, ATITUDINI

Acest capitol se referă la:

- Persoane și animale care ofera sprijin fizic și emotional, hrana, protecție, asistența și relatii cu alte persoane, la domiciliu, la școala sau la locul de muncă, la locul de joaca sau în alte situații ale vietii sociale;

- Atitudinile care sunt consecinte observabile ale obiceiurilor, practicilor, valorilor, normelor și credintelor religioase care influențează comportamentul și viața sociala la toate nivelele

- familia naturala/de plasament/grup de referința

- familia extinsa

- prieteni

- cunoscuti, colegi, vecini, membri ai comunității

- profesionisti

- persoane în pozitii de autoritate

- personal de ingrijire și asistenti personali

- animale domestice

- altele, specificate și nespecificate

- atitudini individuale ale membrilor familiei naturale/de plasament/grup de referința

- atitudini individuale ale membrilor familiei extinse

- atitudini individuale ale prietenilor

- atitudini individuale ale cunoștințelor, colegilor, vecinilor și membrilor comunității, profesionistilor

- atitudini individuale ale persoanelor în pozitii de autoritate

- atitudini individuale ale personalului de ingrijire și asistenti personali

- atitudini la nivel de societate

- altele, specificate și nespecificate

Factori facilitatori (Exemplificari)

Existenta ambilor parinti

Familie nucleara, familie largita

Familie organizata (căsătorie)

Relatii intrafamiliale armonioase

Familie perceputa ca mediu securizant de către copil

Stare de sănătate buna a familiei (copil și familie)

Condiții materiale suficiente care asigura minimul de calitate a vietii

Mediul educational favorizant

Apartenenta la o minoritate

Participare și integrare în viața comunitara

Accesul la servicii (de sănătate, educationale, sociale, speciale) în functie de nevoi

Existenta resurselor comunitare și sociale și managementul eficient al acestora

Politici coerente integrative de protecție a copilului și a familiei

Politici internationale

Bariere (Exemplificari)

Lipsa parintilor

Familie monoparentala

Familie dezorganizata- concubinaj/separare/divort

Decesul unui parinte

Relatii conflictuale

Abandonul copilului

Abuz și neglijarea copilului

Violenta domestica

Probleme de sănătate fizica, psihica, boli cronice, existenta unei persoane cu handicap

Saracie, șomaj, izolare, marginalizare

Nivel educational scăzut

Apartenenta la o minoritate (etnica, religioasa etc)

Izolare și marginalizare comunitara

Lipsa serviciilor sau dificultati în accesul la servicii (sănătate, educationale, sociale, specifice etc)

Lipsa resurselor comunitare - management deficitar

Anexa 4 GLOSAR

Potrivit clasificarii OMS 2001, în identificarea și incadrarea copiilor cu handicap se recomanda utilizarea urmatorilor termeni de baza:

condiție de sănătate - termen generic pentru boli (acute sau cronice), dezordini/tulburari, raniri sau traume;

functionare - termen generic care se referă la functiile corpului, structurile corpului, activități și participare; releva aspectul pozitiv al interactiunii dintre individ și factorii contextuali;

dizabilitate (handicap) - termen generic pentru deficiente (afectari), limitari de activitate și restrictii de participare; releva aspectul negativ al interactiunii individ-context;

functiunile corpului - functiile fiziologice ale corpului ca sistem/organism uman (inclusiv creierul);

structurile corpului - părțile anatomice, structurale: organe, membre și părțile lor;

deficienta (afectare) - pierdere sau anormalitate în structurile corpului, functiile fiziologice (inclusiv psihice);

activitate - executarea unei sarcini sau acțiuni de către un individ; reprezinta perspectiva individuala a funcționarii;

limitari de activitate - dificultatile pe care un individ le poate avea în executarea activităților; pot varia de la usoare la severe în ceea ce priveste calitatea, cantitatea și maniera de execuție;

participare - implicarea unei persoane în situații de viața; semnifica perspectiva societala a funcționarii;

restrictii de participare - probleme pe care un individ le poate avea în implicarea în situații de viața;

factori contextuali - factori care împreună (mediul și factorii personali) constituie contextul complet al vietii unui individ;

factori de mediu - toate aspectele externe sau intrinseci ale lumii, care formeaza contextul vietii unui individ; ei includ: lumea fizica naturala, lumea fizica artificiala (facuta de om), ceilalti oameni, în diferite relatii și roluri, atitudini și valori, sisteme și servicii sociale, politici, legi și reguli;

factori personali - factorii contextuali legati de individ, cum ar fi: vârsta, sexul, statutul social, experienta de viața etc.;

facilitatori - factori din mediul unei persoane, care, prin absenta sau prezenta lor, amelioreaza functionarea și reduc dizabilitatea;

bariere - factori din mediul unei persoane, care, prin absenta sau prezenta lor, limiteaza functionarea și creeaza dizabilitatea;

capacitate - construct care indica nivelul cel mai înalt probabil pe care o persoană l-ar putea atinge într-un domeniu de activitate și participare, la un moment dat. Capacitatea se masoara într-un mediu uniform sau standardizat, deci reflecta abilitatea individului adaptata la mediu;

performanta - descrie ce fac indivizii în mediul lor curent, deci se referă la aspectul implicarii persoanei în situații de viața.

-------------