Decizia nr. 346/2024
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 33^1 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 2
- Legea nr. 303/2004 28 iunie 2004 (prevederi anume) privind statutul judecătorilor și procurorilor
- HG nr. 533/2019 24 iulie 2019 privind modificarea și completarea anexei nr. 16 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pe…
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Marian Enache
- președinte
Mihaela Ciochină
- judecător
Dimitrie-Bogdan Licu
- judecător
Laura-Iuliana Scântei
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Elena-Simina Tănăsescu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Valentina Bărbățeanu
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana-Codruța Dărângă.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. 33^1 din Legea nr. 303/2004
privind statutul judecătorilor și procurorilor, excepție ridicată de Aglăița Silvia Tudor în Dosarul nr. 718/39/2019 al Curții de Apel Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 250D/2020.
2.
La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
3.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, precizând că în jurisprudența sa Curtea Constituțională a statuat că revine instanțelor judecătorești atribuția de a interpreta prevederile legale, în cauza de față Curtea Constituțională nefiind sesizată, în realitate, cu o veritabilă excepție de neconstituționalitate.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
4.
Prin Încheierea din 10 februarie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 718/39/2019, Curtea de Apel Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 33^1 din Legea nr. 303/2004
privind statutul judecătorilor și procurorilor, excepție ridicată de Aglăița Silvia Tudor într-o cauză având ca obiect obligarea Consiliului Superior al Magistraturii - Secția pentru procurori la emiterea actului administrativ prin care să constate că autoarea excepției îndeplinește condițiile pentru numirea în funcția de procuror prevăzute de
art. 33^1 din Legea nr. 303/2004 .
5.
În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține, în esență, că dispozițiile criticate sunt constituționale numai dacă se referă la calificativele acordate după intrarea în vigoare a
Legii nr. 303/2004 . Astfel, în cazul său, efectele actului prin care au fost acordate calificativele s-au epuizat sub regimul legii în vigoare la momentul acordării, respectiv
privind organizarea și funcționarea Procuraturii Republicii Socialiste România. Calificativele acordate sub regimul legii vechi constituie un fapt definitivat, complet realizat, care nu mai poate produce alte consecințe juridice în afara celor expres prevăzute de legea în vigoare la data la care au fost acordate (în anul 1984, în speță), fără a încălca principiul neretroactivității legii civile și fără a înfrânge cerința previzibilității normei juridice. Invocă, în acest sens,
Decizia Curții Constituționale nr. 436 din 8 iulie 2014 , prin care a fost admisă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 52 alin. (3) din Legea nr. 303/2004
cu privire la sintagma „nu au fost niciodată sancționați disciplinar“ și prin care Curtea a stabilit că, în cazul în care legea creează o situație juridică nouă, ea nu ar putea să prevadă că aceasta s-a născut din fapte anterioare intrării sale în vigoare. Se susține că, deși vizează abaterile disciplinare săvârșite anterior aplicării
Legii nr. 303/2004 , considerentele acestei decizii sunt pe deplin aplicabile și în materia calificativelor acordate anterior
Legii nr. 303/2004 , calificative guvernate de legea în vigoare la data acordării acestora. Precizează, sub acest aspect, că criteriile de evaluare sub regimul legii noi sunt esențial și integral diferite de cele aflate sub imperiul
Legii nr. 60/1968 , legea veche acordând prioritate absolută elementelor de profil politico-ideologic al procurorului, rezultatele profesionale fiind raportate la modul în care reflectau elementele de profil al „omului nou“ al societății și neprevăzând nicio procedură de contestare a calificativelor.
6.
Curtea de Apel Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.
7.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
8.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
9.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
10.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile
art. 33^1 din Legea nr. 303/2004
privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, introdus prin
art. I pct. 48 din Legea nr. 242/2018
pentru modificarea și completarea
privind statutul judecătorilor și procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 15 octombrie 2018. Textul de lege criticat are următorul conținut normativ: „Persoanele care au ocupat minimum 10 ani funcția de judecător sau procuror și magistrat-asistent, care nu au fost sancționate disciplinar, au avut numai calificativul «foarte bine» la toate evaluările și și-au încetat activitatea din motive neimputabile pot fi numite, fără concurs sau examen, în funcțiile vacante de judecător sau procuror, la instanțe sau parchete de același grad cu cele unde au funcționat sau la instanțe ori parchete de grad inferior.“
11.
Ulterior sesizării Curții Constituționale,
art. 33^1 din Legea nr. 303/2004
a fost abrogat în mod expres prin
art. I pct. 1 din Legea nr. 313/2021
pentru modificarea și completarea
privind statutul judecătorilor și procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1232 din 28 decembrie 2021. Apoi,
a fost abrogată integral prin
art. 294 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 303/2022
privind statutul judecătorilor și procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1102 din 16 noiembrie 2022, act normativ care a înlocuit vechea reglementare în materia statutului judecătorilor și procurorilor, fără a prelua fostul
art. 33^1
din legea anterioară, criticat în prezenta cauză. Deși textul legal criticat nu mai este în prezent în vigoare, față de cele statuate de Curtea Constituțională prin
Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, controlul de constituționalitate poate fi exercitat cu privire la dispoziții din legi sau ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, astfel că obiectul prezentei excepții îl reprezintă
art. 33^1 din Legea nr. 303/2004
privind statutul judecătorilor și procurorilor.
12.
În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din
Constituție
cuprinse în
art. 1 alin. (5)
privind obligativitatea respectării
Constituției , a supremației sale și a legilor și în
art. 15 alin. (2)
privind principiul neretroactivității legii civile.
13.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autoarea acesteia a solicitat, în litigiul din fața instanței a quo, anularea Hotărârii nr. 533 din 11 iunie 2019, prin care Consiliul Superior al Magistraturii - Secția pentru procurori a constatat că aceasta nu ar îndeplini condițiile prevăzute de lege pentru numirea, fără concurs sau examen, în funcțiile vacante de judecător sau procuror, întrucât în anii 1984 și 1985 a obținut calificativul „bun“. În acest sens, a arătat că în perioada 1982-1992 a îndeplinit funcția de procuror la Procuratura locală Suceava, iar în perioada 1993-1996 a exercitat funcția de procuror-șef secție judiciară la Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava și, în temeiul
art. 33^1 din Legea nr. 303/2004
și al art. 3 din Metodologia aprobată de Consiliul Superior al Magistraturii - Secția pentru procurori prin Hotărârea nr. 210 din 1 aprilie 2019, a formulat cerere de numire în funcția de procuror fără concurs sau examen.
14.
Curtea observă că prevederile legale criticate, care impun solicitanților condiția obținerii numai a calificativului „foarte bine“ la toate evaluările, au mai format obiect al controlului de constituționalitate, prin prisma unor critici identice, într-o cauză caracterizată prin coordonate factuale similare celor de față. Astfel, prin
Decizia nr. 492 din 3 octombrie 2023 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 9 din 5 ianuarie 2024, Curtea a analizat susținerea potrivit căreia sintagma „au avut numai calificativul «foarte bine» la toate evaluările“, prevăzută de dispozițiile de lege criticate, este constituțională în măsura în care dispune numai cu privire la evaluările efectuate după intrarea în vigoare a
15.
Referitor la aceste critici, Curtea a constatat (paragraful 18 din decizia citată) că problema de drept dedusă judecății Curții Constituționale - aceea de a stabili dacă sintagma „au avut numai calificativul «foarte bine» la toate evaluările“, cuprinsă în dispozițiile de lege criticate, se referă și la evaluările acordate sub imperiul
pentru organizarea și funcționarea Procuraturii Republicii Socialiste România (care a fost abrogată prin
privind organizarea judecătorească) sau se referă numai la evaluările acordate sub imperiul
- este, în realitate, o problemă de interpretare și aplicare în timp a normelor de lege în vederea soluționării cazului concret dedus judecății instanței care a sesizat Curtea Constituțională. În consecință, întrucât, potrivit
art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, așadar nu și asupra modului de aplicare concretă, în cazuri individuale, a normelor criticate, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 33^1 din Legea nr. 303/2004 , astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă.
16.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 1
-
3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 33^1 din Legea nr. 303/2004
privind statutul judecătorilor și procurorilor, excepție ridicată de Aglăița Silvia Tudor în Dosarul nr. 718/39/2019 al Curții de Apel Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 11 iulie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Valentina Bărbățeanu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.