Ordinul nr. 12709/2002

Anexa 1 CRITERII GENERALE

medico-psihosociale de identificare și încadrare a

copiilor (0-18 ani) cu deficiente și handicap (dizabilitati)

Convenția cu privire la drepturile copilului și Regulile standard privind egalizarea sanselor pentru persoanele cu handicap (Rezoluția ONU din 1993), precum și alte documente internaționale menționează cu claritate nevoia de participare socială și de egalizare a sanselor pentru copiii și persoanele cu handicap, ca mijloace de promovare a drepturilor umane. O condiție importanța în acest sens, pentru care militează comunitatea internationala, este depășirea modelului predominant medical în conceptia și practica cu privire la acești copii și acceptarea complementara a modelului social.

În prezentul ordin al ministrului sănătății și familiei și al secretarului de stat al Autorității Naționale pentru Protecția Copilului și Adopție se determina criteriile medico-psihosociale de identificare și de încadrare într-o categorie de handicap, pentru copii, pe baza cărora se stabilesc măsurile de protecție specială, serviciile de intervenție (reabilitare-recuperare) și sprijin necesare, pentru asigurarea condițiilor de dezvoltare optima (bio-psihosociala) în raport cu nevoile individuale și particularitățile contextuale, pentru fiecare copil.

Identificarea și aprecierea gradului de handicap se fac prin raportare la Clasificarea internationala a funcționarii, dizabilitatilor și sănătății, ICF 2001, adoptată de Organizația Mondială a Sănătății. Aceasta ia în considerare deficienta (afectarea), limitarea activității și restricțiile de participare socială ale persoanei respective.

Prezenta unei condiții de sănătate (boli, afecțiuni etc.) este o premisa, dar aceasta nu conduce obligatoriu la handicap (dizabilitate). Diagnosticul medical în sine nu este ca atare suficient pentru a fundamenta încadrarea într-o categorie de handicap, el trebuie corelat cu evaluarea psihosociala. La evaluarea eventualului handicap sau dizabilitati, alături de stabilirea gradului de disfunctionalitate a organismului, se vor lua în considerare și factorii de mediu, inclusiv cei familiali, calitatea educației, măsurile luate de familie, posibila neglijare, precum și factorii personali. În absenta familiei se evalueaza particularitățile mediului substitutiv. Ponderea acestor factori în constituirea handicapului va fi evaluată prin criterii de facilitare și/sau bariere, identificate prin raportul de ancheta psihosociala.

Atât în procesul evaluării medico-psihosociale, cat și în luarea deciziilor privitoare la copil trebuie să se respecte principiile parteneriatului cu familia și cu copilul, în raport cu vârsta și gradul sau de dezvoltare.

Evaluarea și încadrarea într-un grad de handicap nu este un scop în sine, ele trebuie să ducă la creșterea calității vieții copilului, prin îmbunătățirea îngrijirii și intervenții personalizate cu scop recuperator și de facilitare a integrării sociale.

Ele se vor concretiza în planul de servicii personalizat, elaborat pe baza raportului de evaluare complexa, validat pe baze contractuale ferme, ceea ce va asigura o conduita activa, pozitiva a comunității față de persoana cu handicap sau dizabilitate. Planul de servicii personalizat va fi pus în practica de familie și de instituțiile competente, furnizoare de servicii, cu implicarea activa a copilului. Serviciile sunt asigurate sau facilitate de autoritățile locale, iar planul personalizat va fi monitorizat de instituția abilitata.

Pentru realizarea obiectivelor propuse, dosarul copilului cu handicap sau dizabilitati este unic și cuprinde următoarele secțiuni: fișa personală, fișa medicală, ancheta socială, fișa psihologică, fișa educațională, raportul de evaluare complexa, certificatul de încadrare într-un grad de handicap, certificatul de orientare școlară, hotărârea privind măsurile de protecție a copilului, planul de servicii personalizat, contractele cu familia și cu instituțiile furnizoare de servicii și documente privind monitorizarea evoluției cazului.

Pentru aplicarea instrumentelor precizate în acest ordin, în termen de 60 de zile de la publicarea acestuia în Monitorul Oficial al României, Partea I, va fi pus la dispoziție un ghid metodologic aprobat prin ordin comun al ministrului sănătății și familiei, al secretarului de stat al Secretariatului de Stat pentru Persoanele cu Handicap, al secretarului de stat al Autorității Naționale pentru Protecția Copilului și Adopție și al ministrului educației și cercetării.

Măsurile și serviciile de protecție specială, de intervenție și sprijin sunt variate și au ca finalitate:

a) supravietuirea copilului;

b) reducerea sau minimalizarea unor consecințe invalidante ale afectiunilor sau bolilor;

c) ameliorarea condițiilor de viața individuală și socială pentru a asigura și a sprijini dezvoltarea maximala a potențialului copilului.

La baza aprecierii severitatii handicapului (dizabilitatii) stau, în principal, următoarele criterii generale:

a) gradul, stadiul, eventualele complicatii și posibila asociere de afecțiuni derivate din afectari/deficiente structurale sau functionale, stabilite pe baza explorarilor corespunzătoare;

b) răspunsul la tratament și efectul măsurilor recuperatorii (protezare, reeducare funcțională etc.) și serviciilor de intervenție și sprijin;

c) posibile limitări în activitate și restrictii în participarea socială, ca efecte ale afectării sau deficientei;

d) influența pozitiva, de facilitare sau negativa, de bariere, exercitată de factorii de mediu;

e) influența pozitiva sau negativa a criteriilor susmenționate cu factorii personali.

Aplicarea combinata a criteriilor medicale și psihosociale se face diferențiat și adaptat particularitatilor de vârsta ale copiilor în cauza.

Copiii din grupa de vârsta 0-3 ani ridica probleme speciale și necesita o atenție specială în identificarea și determinarea gradului de handicap. Acești copii sunt, pe de o parte, dependenti de îngrijirea și supravegherea permanenta din partea adultului. Pentru aprecierea severitatii handicapului trebuie avute în vedere nu numai efectul tulburarilor structurale și functionale, ci și implicarea și condițiile asigurate de mediul familial apropiat. Pe de altă parte, la aceasta vârsta dezvoltarea bio-psihosociala a copiilor este foarte complexa, ceea ce impune o analiza foarte serioasă și circumspectie în decizia de încadrare.

Grade de handicap (dizabilitate)

Încadrarea în grade de handicap se face în raport cu intensitatea deficitului funcțional individual și prin corelare cu funcționarea psihosociala corespunzătoare vârstei.

Pentru a se realiza asimilarea pe grade de handicap în cazul diverselor entități nozologice se va tine seama că nu boala în sine determina severitatea handicapului, ci gradul tulburarilor functionale determinate de acestea, în raport cu stadiul de evoluție, de complicatii în activitatea și participarea socială, de factori personali etc. Deci, pentru aceeași boala - ca premisa a identificarii și încadrării - încadrarea în grade de handicap poate merge de la gradul ușor la gradul grav.

Măsurile de protecție specială și serviciile de intervenție și sprijin sunt, în cadrul legal existent, foarte variate; pentru viitor, în funcție de nevoile individuale și disponibilitățile comunității, ele vor fi dezvoltate în mod corespunzător.

Gradul grav de handicap se poate acorda copiilor care au, în raport cu vârsta, capacitatea de autoservire încă neformata sau pierdută, respectiv au un grad de dependenta ridicat fizic și psihic. În aceasta situație autonomia persoanei este foarte scăzută din cauza limitării severe în activitate, ceea ce conduce la restrictii multiple în participarea socială a copilului. Drept urmare, copilul necesita îngrijire specială și supraveghere permanenta din partea altei persoane.

Gradul accentuat de handicap se poate acorda copiilor la care incapacitatea de a desfășura activitatea potrivit rolului social corespunzător dezvoltării și vârstei se datorează unor limitări functionale importante motorii, senzoriale, neuropsihice sau metabolice rezultate din afecțiuni severe, în stadii înaintate, cu complicatii ale unor aparate și sisteme. În aceasta situație participarea socială a copilului este substanțial restrictionata.

Gradul mediu de handicap se poate acorda copiilor care au capacitate de prestație fizica (motorie, metabolica) sau intelectuală redusă, corespunzând unei deficiente functionale scăzute, ceea ce duce la limitări în activitate, în raport cu asteptarile corespunzătoare vârstei. În aceasta situație ele se reflecta în restrictii relativ semnificative ale participării sociale a copilului.

Gradul ușor de handicap se poate acorda pentru cazurile în care impactul afectării asupra organismului este minim, cu limitare nesemnificativa a activității, și nu necesita măsuri de protecție specială, participarea socială fiind în limite rezonabile. Aceste cazuri vor fi raportate și înregistrate statistic.

Anexa 2 CATEGORII DE AFECTARI (DEFICIENTE)

structurale și functionale ale organismului,

care pot determina starea de handicap (dizabilitate)

I. Afectari (deficiente) ale sistemului nervos și funcțiilor mentale globale

Afecțiuni neurologice:

- malformatii congenitale invalidante (de exemplu: mielomeningocel, porencefalia, hidrocefalia, microcefalia vera, craniostenoza);

- facomatoze (Bourneville, Sturge-Weber-Krabe);

- boli demielinizante (de exemplu: leuconevraxita cu tulburări motorii și senzoriale în evoluție sau cu recaderi frecvente);

- boli heredo-degenerative (ataxiile, coreea cronica);

- leziuni traumatice ale sistemului nervos central și/sau periferic cu sechele tip pareza sau plegie mono-, hemi-, para-, tetra- paralizii de plex, leziuni radiculare, de nervi periferici în stadiu sechelar, producand tulburări de tonus și motricitate, afectand deplasarea și gestualitatea, tulburări de tip epileptic sau alte tulburări de focar;

- sechele după un sindrom ischemic medular sau accident vascular cerebral cu consecințe invalidante;

- sechele postencefalitice, meningitice și mielitice (de exemplu: poliomielita anterioară cu tulburări de gestualitate cronice severe, tulburări piramidale);

- tumori cerebrale benigne - cu leziuni sechelare postoperatorii;

- paralizii cerebrale congenitale și dobândite (de exemplu: Boala Little, ataxia congenitala coreo-atetozica etc.).

a) Deficiente functionale medii: se apreciază în funcție de prezenta obligatorie a uneia sau mai multor categorii (1, 2, 3, 5) și facultativă (4, 6):

1. deficiente posturale, de statica și coordonare unilaterala, în care forta, precizia, viteza miscarilor de statica și mers sunt în permanenta scăzute;

2. deficienta de manipulatie unilaterala permanenta sau bilaterala ușoară ori intermitenta, cu realizarea dificila a gestualitatii ca forta, precizie, viteza;

3. deficienta de fonatie, deglutitie, masticatie, asociate cu deficiente ușoare ale altor funcții neurologice;

4. deficiente cronice ale controlului sfincterian de tipul mictiunilor imperioase, incontinenta de efort, asociate cu alte semne neurologice;

5. crize epileptice generalizate convulsive tonico-clonice și de alte tipuri cu frecventa mai mare de 1 până la 3 pe luna, cu/fără tulburări psihice intercritice sub tratament antiepileptic;

6. dureri continue sau crize, cu frecventa medie, hiperkinezia, cauzalgia, dureri fulgurante, dureri talamice, rezistente la tratament.

Copiii cu aceste deficiente se pot încadra în gradul mediu de handicap, dar corelat și cu evaluarea psihosociala.

b) Deficiente functionale accentuate:

7. deficiente în statica și mers care fac ca bolnavul să se poată deplasa cu mare dificultate prin forta proprie, nesprijinit sau cu baston ori carje;

8. deficiente de manipulatie bilaterala, cu imposibilitatea efectuării eficiente a gestualitatii;

9. deficiente de masticatie, deglutitie, fonatie și/sau respiratie, cu realizarea cu mare dificultate a alimentației, vorbirii sau respiratiei în context neurologic;

10. deficiente cronice ale controlului sfincterian care împiedica încadrarea într-un mediu social;

11. deficiente ale limbajului care fac imposibila stabilirea relațiilor interumane;

12. tulburări trofice cronice sau recidivante musculare cutanate sau/și osteoarticulare, asociate cu deficite motorii medii;

13. crize epileptice convulsive generalizate tonico-clonice și alte tipuri de crize epileptice grave, ca sindromul West, sindromul Lennox-Gastaut, de cel puțin una pe săptămâna sub tratament, cu/fără tulburări psihice intercritice.

Aceste deficiente sunt asimilabile gradului accentuat de handicap, dar prin corelare cu evaluarea psihosociala.

c) Deficiente functionale grave:

14. deficienta locomotorie de statica și mers care face bolnavul nedeplasabil prin forta proprie, mobilizarea fiind posibila numai cu ajutorul altei persoane;

15. deficiente de manipulatie bilaterala totală;

16. deficiente de limbaj cu/fără tulburări expresive, care fac imposibila stabilirea relațiilor cu mediul înconjurător, în context neurologic, obiectivate clinic și paraclinic;

17. deficiente de deglutitie și respiratie care necesita asistența din partea altei persoane.

Copiii care prezintă asemenea deficiente au nevoie, de regula, de îngrijire și/sau supraveghere permanenta din partea altei persoane, ca atare se recomanda încadrarea în gradul grav de handicap.

Tulburări psihice:

a) întârzierile (dizabilitatile) mintale, certificate prin încadrarea în criteriile clasificarilor internaționale (ICD 10):

1. întârziere mintală ușoară cu QI - 50-65 dacă este asociata cu o alta deficienta: senzoriala, somatica, psihică (de limbaj și comunicare, hiperactivitate, emotional, conduita); poate fi asimilată gradului mediu de handicap;

2. întârziere mintală cu QI -35-49 fără alta asociere - se poate asimila gradului accentuat de handicap;

3. întârziere mintală severă și profunda (QI sub 35) - poate fi asimilată cu gradul grav de handicap;

b) tulburarile pervazive de dezvoltare: autism, sindromul Rett, sindromul Asperger, în raport cu gradul de afectare a intelectului, afectivitatii și activității, pot fi încadrate în diferite grade de handicap;

c) starile dementiale de diferite etiologii, în raport cu severitatea afectării, pot fi încadrate în diferite grade de handicap;

d) psihozele cu evoluție cronica defectuala (schizofrenia, boala afectiva primara) sunt încadrabile în gradul grav de handicap.

II. Afectari ale structurilor și funcțiilor senzoriale

a) Afectari ale structurii ochiului și ale funcțiilor vizuale și funcțiilor anexelor ochiului

Afecțiuni oculare

I. Conform orientarilor E.M.R.C.M. în vigoare, prin noțiunea de nevazator se înțelege acea categorie de deficienti vizuali care au capacitatea de autoservire pierdută și dreptul la însoțitor permanent.

În cadrul acestei categorii se disting:

A. cecitate absolută, în care valorile acuitatii vizuale la AO sunt cuprinse între următoarele limite:

1. VAO = zero = p.m.m. (percepe miscarea mainii) - n.c. (nu corecteaza);

2. VAO = zero = p.l. (percepe lumina);

3. VAO = zero = f.p.l. (fără perceptie luminoasa);

4. anoftalmie bilaterala congenitala; operatorie;

B. cecitate relativă (practica sau socială) în care valorile acuitatii vizuale la AO sunt cuprinse între limitele următoare: VAO = 1/200 (n.d. la 25 cm - numara degetele) și la 1/25 (n.d. la 2 m - numara degetele).

II. Deficientii vizuali care au valorile acuitatii vizuale la AO cuprinse între 0,04 (n.d. 1/25 la 2 m - numara degetele) - 0,1 (1/10 n.d. la 5 m - numara degetele) se încadrează în grupa ambliopilor (ambliopii mari sau forte) și nu sunt incadrabili în gradul grav de handicap.

III. Aceste categorii se pot încadra în gradul accentuat de handicap, cu valori ale acuitatii vizuale între 0,04-0,1 la AO.

IV. Pentru gradul mediu de handicap se pot lua în discuție valorile:

a) VAO = 1/3-1/8 inclusiv;

b) vedere la un ochi = 1; vedere la celălalt ochi 1/2 - zero f.p.

b) Afectari ale structurii și funcțiilor auzului

Afecțiuni ORL:

- hipoacuzie congenitala sau dobandita precoce cu demutizare slabă sau nulă (poate fi asimilată gradului mediu de handicap);

- tulburări de auz bilateral cu pierdere peste 70 db, calculată pe audiograma, ce se protezeaza greu, sau asociate cu tulburări psihice și de limbaj (se poate acorda gradul mediu de handicap).

III. Afectari ale structurii laringelui și funcțiilor sale:

- laringectomizare parțială, cu tulburări de fonatie și deglutitie sau cu gastrostoma permanenta, care reprezintă o infirmitate mare ce marcheaza psihicul bolnavului (se poate asimila cu gradul accentuat de handicap);

- laringectomizare totală sau cu traheostoma permanenta (se va aprecia în funcție de recomandarea medicului de specialitate).

La această categorie de afectare se iau în considerare și malformatiile congenitale ale gurii (keilo-palato-skizis etc.).

IV. a) Afectari ale structurii sistemului cardiovascular și ale funcțiilor sale

Afecțiuni cardiovasculare:

- cardiopatii cu insuficienta cardiaca cronica clinic manifesta (de exemplu: tetrada Fallot, transpozitia de vase mari, stenoza de artera pulmonara asociata cu DSV, atrezia de tricuspida, maladia Ebstein, defect septal ventricular, persistenta canalului arterial, coarctatie de aorta);

- miocardiopatii primitive (de exemplu: fibroelastoza endomiocardica);

- HTA stadiul II, III cu complicatii;

- pericardite cronice cu semne de insuficienta cardiaca;

- cordul pulmonar cronic cu semne importante de hipertensiune în mica circulație;

- tulburarile de ritm și conducere severe (de exemplu: extrasistole ventriculare, fibrilatie, flutter atrial, tahicardia paroxistica repetitiva, bloc major de ramura stanga, blocurile AV - gradele II și III și blocurile bi- și trifasciculare);

- polimalformatii cardiovasculare sau/și ale altor organe;

- afecțiuni vasculare periferice (arteriale, venoase, limfatice) care determina impotenta funcțională a segmentelor subiacente, tulburări trofice marcate la doua sau mai multe membre;

- purtători de pacemaker și protezati valvulari;

- valvulopatii reumatismale cu insuficienta cardiaca.

Pentru asimilarea pe grade de handicap se vor lua în considerare:

- natura afectiunii și stadiul ei evolutiv;

- răspunsurile la demersurile terapeutice;

- rasunetul afectiunii cardiovasculare asupra altor organe și sisteme;

- asocieri patologice;

- existenta insuficienței cardiace exprimate în grade NYHA.

Pot fi încadrați în categoria de persoane cu handicap prin afecțiuni cardiovasculare exprimate în grade NYHA după cum urmează:

a) gradul II (bolnavi care nu prezintă tulburări functionale la eforturi mici, dar prezintă astfel de tulburări la eforturi de o intensitate sau durata mare, aparand, de asemenea, o limitare a capacității de efort) - este asimilat cu gradul mediu de handicap;

b) gradul III (bolnavi fără simptome în repaus, dar cu tulburări functionale chiar la eforturi mici; de asemenea, apare și o limitare a capacității de efort) - poate fi asimilat cu gradul accentuat de handicap;

c) gradul IV (bolnavi cu dispnee chiar în repaus, tulburarile functionale accentuandu-se la orice efort). Se pot lua în considerare, după caz, și valorile gazometriei sanguine, și anume:

- hipoxemie ușoară PaO2 60-70 mmHg;

- hipoxemie medie PaO2 50-60 mmHg;

- hipoxemie accentuata PaO2 sub 50 mmHg.

Pentru grupele de vârsta pentru care nu se pot evalua gradele NYHA se va lua în considerare gradul de deficienta funcțională.

În cazul interventiilor chirurgicale din sfera cardiaca gradul de handicap se apreciază în funcție de amploarea intervenției și de rezultatul postoperator. Gradul grav se acordă pe o perioadă de 6-12 luni. Ulterior aprecierea se face în funcție de evoluție și de recomandările medicale.

b) Afectari ale structurii aparatului respirator și ale funcțiilor sale

Afecțiuni respiratorii:

a) afecțiuni pulmonare cronice evolutive:

- tuberculoza bronhopulmonara și pleurala activa sau activ regresiva;

- supuratie bronhopulmonara permanenta sau cu pusee frecvente (bronsectazii cu pusee supurative și tulburări de nutriție, pleurezie purulenta).

În aceste cazuri se apreciază o deficienta funcțională respiratorie ce afectează semnificativ activitatea și participarea, care poate fi asimilată cu gradul accentuat de handicap.

Formele severe cu casexie, deperditie proteica, cord pulmonar cronic decompensat se apreciază ca fiind o deficienta funcțională respiratorie grava, care poate fi asimilată cu gradul grav de handicap, necesitand îngrijire din partea altei persoane;

b) afecțiuni bronhopulmonare cronice, cu tulburări functionale intermitente sau permanente (astm bronsic infantil, bronsita obstructiva cronica):

- forma clinica moderata (o criza de astm/săptămâna sau fenomene bronsitice relativ rare, cu pusee la 2-3 luni) se apreciază ca este o deficienta funcțională medie (disfunctie ventilatorie decelata spirografic, cu intensitate medie) și poate fi asimilată cu încadrarea în gradul mediu de handicap;

- forma clinica severă (o criza de astm/zi sau mai frecvente, rebela la tratament bronhodilatator și/sau corticodependenta sau forme de bronsita cronica cu acutizari frecvente, semne clinice severe, cu disfunctie ventilatorie accentuata și/sau semne de insuficienta pulmonara manifesta și/sau cord pulmonar cronic compensat) se apreciază ca deficienta funcțională accentuata și poate fi asimilată cu gradul accentuat de handicap;

- formele clinico-functionale grave, cu insuficienta cardiorespiratorie severă ireductibila - casexie, deperditie proteica - se apreciază ca au deficienta funcțională grava și pot fi asimilate cu gradul grav de handicap, necesitand îngrijire din partea altei persoane;

c) sechelele după tuberculoza pulmonara sau după intervenții chirurgicale ori traumatism toracic; la acești bolnavi handicapul, deci deficienta funcțională respiratorie, se apreciază în funcție de aspectul funcțional detectat prin teste spirografice sau gazometrie sanguina;

d) anomaliile congenitale (agenezie pulmonara, fibroza pulmonara idiopatica) cu tulburări functionale și/sau insuficienta respiratorie cronica și efectele lor asupra activității și participării pot conduce la un handicap ce este apreciat în baza testelor spirografice sau gazometriei sanguine.

c) Afectari ale structurii sistemului imunitar și ale funcțiilor sale:

- boli cu deficit imunitar cronic: boala SIDA, hipogamaglobulinemia, agranulocitoza - asimilabile cu gradul grav de handicap.

Pentru aprecierea severitatii afectării HIV-SIDA se vor avea în vedere stadiile clinico-imunologice, conform clasificarii infectiei HIV pediatrice CDC - Atlanta 1994, după cum urmează:

- handicap accentuat - stadiile clinico-imunologice N(2), A(1), A(2), B(1);

- handicap grav - stadiile clinico-imunologice N(3), A(3), B(2), B(3), C(1), C(2), C(3);

- anemii hemolitice cronice necompensate;

- afecțiuni hematologice:

- anemii cronice (de exemplu: talasemie majoră, sferomicrocitoza necompensata, poliglobulia cronica, siclemia, methemoglobinemia cronica);

- afecțiuni hematologice (de exemplu: leucemiile, limfom malign nehodgkinian stadiile I și II, boala Hodgkin, mielom multiplu);

- macroglobulinemia Waldestrom cu alterarea progresiva a stării generale, hepatosplenomegalie și tumori micro- sau macronodulare în amigdale, plamani, tub digestiv.

Pentru asimilare și evaluare se vor avea în vedere:

- caracterul evolutiv, progresiv al afectiunii;

- alterarea progresiva a stării generale;

- semne de hipogenezie sau agenezie medulara;

- prezenta și frecventa fenomenelor hemoragipare;

- prezenta complicatiilor (hepato-splenice, neurologice, renale, cardiovasculare etc.);

- prezenta sindromului de imunodeficienta;

- hemofilia cu manifestări hemoragice frecvente, tulburări articulare posthemoragice, paralizii nervoase periferice;

- anemiile persistente, sub 8 gr%.

Prezintă deficienta funcțională medie:

- leucemia acuta în remisiune completa menținută cel puțin un an de la încheierea tratamentului;

- leucemia cronica cu numărul de leucocite sub 50.000/mmc, cu adenomegalie sau/și splenomegalie;

- trombocitemiile persistente peste 500.000/mmc, fără complicatii tromboembolice sau hemoragice;

- anemiile între 7-8 gr%, rezistente la tratament;

- hemofilia cu manifestări hemoragice fără gravitate și fără modificări de dinamica articulara;

- boala Hodgkin în stadiile I și II.

Deficienta funcțională accentuata se manifesta în:

- leucemia acuta;

- leucemiile cronice cu leucocitoza marcată peste 100.000/mmc, rezistenta la tratament, cu insuficienta medulara (anemie, granulopenie sau/și trombopenie), adenomegalii și splenomegalii tumorale și infectii cronice;

- leucemiile cronice trecute în stadiul de metamorfozare blastica;

- policitemiile complicate cu hipertensiune arteriala, insuficienta cardiaca, mieloscleroza, tromboembolii, transformare în leucemie acuta;

- trombocitemiile hemoragice însoțite de complicatii tromboembolice;

- anemiile sub 7 gr%, rezistente la tratament, care necesita perfuzii de sânge, precum și cele cu complicatii, respectiv: tromboze, hemoragii repetate, semne de insuficienta medulara, hemocromatoza, transformare în leucemii acute;

- boala Hodgkin în stadiile III și IV;

- mielomul multiplu cu fracturi multiple, cu anemie moderata sau severă, sindrom hemoragic, insuficienta renala;

- trombocitopeniile cu hemoragii frecvente și severe, cu anemie hipocroma medie sau severă.

Deficienta funcțională grava apare în:

- formele cu deficiente motorii importante, sechele ale unor complicatii neurologice ca urmare a afectiunilor hemoragice;

- anemiile severe rebele la tratament;

- boala Hodgkin în stadiul IV, cu complicatii severe.

V. Afectari ale structurii și funcțiilor sistemelor digestiv, metabolic și endocrin

a) Afectari ale structurii sistemului digestiv și ale funcțiilor sale

Afecțiuni digestive:

- afecțiuni de diverse tipuri, cu tulburări importante de nutriție (deficit ponderal peste 20% la adolescenti și 25% la sugari) (de exemplu: diaree cronica cu sindrom de malabsorbtie, celiakie etc.);

- insuficienta hepatica cronica medie și severă (probată prin teste de laborator);

- hepatita cronica activa (hepatita agresiva);

- ciroza hepatica;

- insuficienta pancreatica cronica exocrina; fibroza chistica de pancreas.

Pentru asimilare se vor avea în vedere: afectarea stării de nutriție și a funcțiilor vitale, precum și testele de laborator.

Pentru insuficienta hepatica cronica forma medie se poate acorda gradul mediu de handicap. Pentru forma severă se poate aprecia gradul accentuat de handicap.

Pentru ciroza se poate aprecia gradul grav de handicap.

b) Afectari ale structurii glandelor endocrine și ale funcțiilor specifice

Afecțiuni endocrine:

- insuficienta hipofizara accentuata grava, tulburări grave de nutriție, insuficienta corticosuprarenala și tulburări psihice;

- diabet insipid rezistent la tratament;

- hipertiroidism cu visceralizari (cardiace) și tulburări de nutriție;

- hiperparatiroidismul și hipoparatiroidismul documentate;

- mixedemul;

- hiperaldosteronismul primar de evoluție, cu sechele cardiovasculare și renale relativ echilibrate sub tratament.

Pentru asimilare pe grade se vor avea în vedere: stadiul afectiunii și eventuale complicatii, răspunsul terapeutic, eventuale asocieri posibile.

Pentru insuficienta hipofizara accentuata sau grava se poate asimila gradul grav de handicap.

Pentru mixedem cu răspuns terapeutic se poate asimila gradul accentuat de handicap.

Intoleranta la lactoza - gluten se poate asimila cu gradul accentuat de handicap.

c) Afectari ale structurii și funcțiilor sistemului metabolic

Tulburări cronice de metabolism și nutriție:

a) acidoza metabolica cronica, fenilcetonurie, glicogenoze, porfirie cu tulburări polinevritice și tulburări psihice severe și semne importante de hepatita cronica (se poate acorda gradul accentuat de handicap);

b) degenerescenta hepatolenticulara (Wilson) - se poate acorda gradul accentuat de handicap;

c) diabet zaharat juvenil cu formele următoare:

- diabet zaharat insulinodependent echilibrat, compensat, necomplicat; se apreciază ca deficienta funcțională de nutriție medie și poate fi încadrat în gradul mediu de handicap;

- diabet zaharat insulinodependent dezechilibrat, necomplicat, care necesita tratament strict supravegheat ca și formele insulinorezistente; se apreciază ca prezintă o deficienta funcțională și de nutriție accentuata și poate fi încadrat în gradul accentuat de handicap;

- diabet zaharat decompensat cu coma acidocetozica, hiperosmotica repetată și complicat cu polineuropatie, retinopatie și metropatie; se apreciază ca determina o deficienta funcțională de nutriție accentuata și poate fi asimilată cu încadrarea în gradul accentuat de handicap;

- formele grave de diabet zaharat cu casexie grava, cu complicatii de tip cecitate și polineuropatii grave, se apreciază ca determina o deficienta funcțională de nutriție grava și pot fi asimilate cu încadrarea în gradul grav de handicap, necesitand îngrijire din partea altei persoane. Copiii cu diabet din grupa de vârsta 0-7 ani care prezintă probleme deosebite de alimentație și administrare a tratamentului se pot încadra în gradul de handicap grav în baza recomandarii medicale;

d) intoleranta la gluten, lactoza (documentate clinic, plus biopsie intestinala) - se poate încadra în gradul accentuat de handicap;

e) formele de rahitism vitaminorezistent confirmate prin repetate internari în spital se apreciază ca determina o deficienta de nutriție accentuata care poate fi asimilată cu încadrarea în gradul accentuat de handicap;

f) starile de casexie grava și deperditie proteica de diverse etiologii se apreciază ca determina o deficienta de nutriție grava când depășesc un deficit ponderal de 25% și pot fi asimilate cu încadrarea în gradul grav de handicap, necesitand îngrijiri din partea altei persoane.

VI. Afectari ale structurii funcțiilor aparatului urinar

Afecțiuni renale cu insuficienta renala cronica documentata, indiferent de cauza:

- cauze malformative (de exemplu: agenezia renala unilaterala, hipoplazia renala, rinichi polichistic, rinichi în potcoava, duplicare ureterala, reflux vezico-ureteral, displazie reno-faciala Potter 1);

- cauze tumorale (de exemplu: tumora Wilms);

- hidronefroza de gradul III;

- hipertensiune reno-vasculara severă sau maligna;

- litiaza renala sau ureterala aseptica pe rinichi unic, unilaterala dacă rinichiul controlateral este pielonefritic sau bilaterala, complicatii, indiferent dacă complicatia este uni sau bilaterala;

- nefrocalcinoza unilaterala cu rinichi controlateral afectat;

- rinichi unic chirurgical, cu afectarea funcției renale a rinichiului restant (creatinemie peste 2 mg%).

Pentru încadrarea în grade de handicap se evalueaza stadiul evolutiv al bolii și posibilitățile terapeutice, corelat cu evaluarea psihosociala.

Pentru tumora Wilms în stadiu inoperabil se poate acorda gradul grav de handicap, pentru hipertensiune renovasculara severă sau maligna se poate acorda gradul accentuat de handicap, la fel și pentru rinichi unic chirurgical cu afectarea funcției renale. Hidronefroza de gradul III se poate aprecia ca handicap accentuat.

VII. a) Afectari ale structurii și funcțiilor aparatului locomotor și corespunzătoare miscarii

Afecțiuni osteoarticulare:

- boli constituționale ale oaselor (de exemplu: osteopsatiroza, acondroplazia și osteopetroza);

- malformatii [de exemplu: amielia unui membru, totală sau parțială (toracal sau pelvin), de coaste, stern, clavicula, coasta supranumerara cu torticolis permanent]; sindactilie încă doua luni după operație;

- redori și anchiloze; redori strânse mono- sau bilaterale de sold, genunchi sau combinate controlaterale în poziții vicioase, asociate sau nu cu paralizii nervoase; asocierea lipsei policelui sau a patru degete bilateral cu anchiloze de degete, cot, umar, în poziții nefunctionale; anchiloze bilaterale ale coatelor și umerilor, anchiloze ale pumnului, cotului, umarului, bilateral, în poziție funcțională; pierderea gestualitatii unui membru toracal asociata cu reducerea prehensiunii;

- amputatii (de exemplu: amputatiile bilaterale, neprotezabile sau greu protezabile de membre inferioare cu articulatiile supraiacente în redoare sau anchiloze; amputatii unilaterale, indiferent de nivel, cu excepția celor de degete; amputatia bilaterala a membrelor toracale, indiferent de nivel; amputatia unilaterala, indiferent de nivel, în raport și cu gestualitatea și deservirea necesară; dezarticularea membrului toracal);

- pseudoartroze (de exemplu: gamba, coapsa, antebrat și braț neoperabile);

- proteza totală de sold cu tulburări de statica și mers;

- infectii cronice invalidante (de exemplu: osteomielita cronica, morbul Pott, fistule osoase în evoluție);

- osteonecroze cronice invalidante, indiferent de etiologie (de exemplu: osteonecroza de cap femural);

- leziuni de corpuri vertebrale cu modificări ale articulatiilor intervertebrale, cu modificări de statica și mobilitate a coloanei (ortostatism și deplasări dificile); cifoscolioze și scolioze deformante ce împiedica capacitatea respiratorie normală (de exemplu: maladia Scheuerman);

- deformari rahitice grave cu tulburări de postura, locomotie sau respiratie;

- luxatia congenitala de sold (pe perioada imobilizarii în aparat gipsat).

Pentru asimilarea pe grade de handicap se vor lua în considerare, în plus față de evaluarea psihosociala:

a) implicatiile asupra realizării posturii ortostatice, mersului, variantelor posturale - în cazul afectării coloanei vertebrale și membrelor pelvine;

b) idem, asupra gestualitatii de prehensiune, asupra amplitudinii deplasarilor gestuale, posibilității realizării gesturilor fine și precise - în afectiunile membrelor toracale;

c) caracterul evolutiv sau regresiv al afectiunii;

d) posibilitățile terapeutice, inclusiv ortezare și protezare;

e) asocieri cu afecțiuni musculare, neurologice, somatice;

f) asocieri cu tulburări circulatorii loco-regionale;

g) prezenta unor procese supurative acute sau cronice.

Pentru afectiunile locomotorii osteoarticulare:

● deficienta funcțională medie - reducerea posibilității de realizare și menținere a ortostatismului, mersului, prin poziții vicioase ale trunchiului și membrelor, prin limitarea variantelor posturale sau a deplasarilor gestuale;

● deficienta funcțională accentuata - reducerea marcată sau pierderea posibilităților de realizare și menținere a ortostatismului, mersului, a gestualitatii de prehensiune la un membru, asociata cu reducerea acestor posibilități la membrul controlateral; prin caracterul evolutiv al afectiunii ori complicatii sau asocieri morbide;

● deficienta funcțională grava - pierderea gestualitatii ambelor membre toracale sau a posibilităților de mers și ortostatism; prin caracterul diseminat al afectiunii (neoplasme); prin evoluție ireversibila spre exitus;

● colagenoze:

- boala lupica (LED);

- sclerodermia cu tulburări cutanate specifice, reducand gestualitatea, cu fenomene pulmonare (fibroza pulmonara);

- periarterita nodoasa cu tulburări oculare (hemoragii retiniene), polimiozita, cu manifestări digestive pulmonare, simptome renale, HTA;

- dermatomiozita (polimiozita în evoluție, cu atrofii musculare sau cu modificări ale staticii coloanei și slabirea forței musculare a membrelor toracale, când deplasarea devine dificila);

- poliartrita reumatoida în evoluție sau cu sechele la nivelul articulatiilor pumnului și degetelor, determinând limitarea gestualitatii.

În cazul acestui capitol se vor avea în vedere implicatiile asupra funcțiilor vitale și posibilitățile de realizare a gestualitatii, limitarile functionale motorii.

b) Afectari ale structurii și funcțiilor muschilor

Afecțiuni musculare:

- anomalii și malformatii congenitale, dacă împiedica statica și locomotia (de exemplu: hipertrofii congenitale, redori și retractii musculare);

- boli degenerative - distrofii musculare progresive (de exemplu: distrofia Duchenne, miopatii în centura, distrofia musculara progresiva congenitala, distrofii miotonice Thomsen-Becher);

- miastenia ce determina fatigabilitatea rapida, cu tulburări de locomotie, manipulatie, fonatie, respiratie;

- glicogenoze (de exemplu: tip II - boala Pompe).

Pentru asimilare pe grade de handicap se evalueaza:

a) implicatiile lor asupra realizării posturii ortostatice, mersului, variantelor posturale: în cazul afectării coloanei vertebrale și membrelor pelvine;

b) idem, asupra gestualitatii de prehensiune, asupra amplitudinii deplasarilor gestuale, posibilității realizării gesturilor fine și precise în afectiunile membrelor toracale;

c) caracterul evolutiv sau regresiv al afectiunii;

d) posibilitățile terapeutice, inclusiv ortezare și protezare;

e) asocieri cu afecțiuni neurologice osteoarticulare sau somatice;

f) prezenta tulburarilor circulatorii loco-regionale;

g) prezenta sau absenta fenomenelor sfincteriene;

h) prezenta tulburarilor de masticatie, deglutitie, fonatie și respiratie.

VIII. Afectari ale structurii pielii, anexelor și funcțiilor tegumentului

Afecțiuni dermatologice:

- afecțiuni cronice ale pielii, cu caracter de boli generale sau fiind expresia unei boli sistemice ori care, prin efectul lor, limitează semnificativ postura și gestualitatea (de exemplu: epidermoliza buloasa, diskeratoza anhidrotica primara; cicatrici postarsura mutilante și invalidante).

Pentru aceste afecțiuni, avându-se în vedere și cele enunțate, se poate face asimilarea cu gradul accentuat de handicap.

IX. Afectari legate de boala canceroasa

Boala canceroasa:

● afectiunea într-un stadiu curabil - poate orienta spre asimilare temporară cu gradul accentuat de handicap;

● stadiul avansat/inoperabil, cu tulburări functionale majore determinate de boala - poate orienta spre gradul grav de handicap; în cursul tratamentului intensiv, conform recomandărilor medicului curant, se poate aprecia gradul grav de handicap pe o perioadă de 12 luni, apoi în funcție de evoluție;

● postterapeutic, la 2 ani de la întreruperea tratamentului, se poate face încadrarea în gradul mediu de handicap, dacă nu sunt semne de recidiva locală sau regionala ori tulburări functionale postterapeutice.

X. Afectari multiple ale organismului legate de boli genetice invalidante

Boli genetice invalidante:

- aberatii cromozomiale - trisomia 18, trisomia 21, trisomia 13 - în raport cu afectarea capacității intelectuale, de comunicare, prezenta comorbiditatii și a restrictiilor de participare; pot fi încadrate în grade diferite de handicap.

XI. Afectari ale organismului legate de transplantul de organe

Starile posttransplant

Se apreciază handicap grav în primele 12 luni de la transplant, ulterior gradul de handicap se stabilește în funcție de evoluție și de recomandările medicale.

Anexa 3 ACTIVITĂȚI ȘI PARTICIPARE. FACTORI DE MEDIU

Toate componentele menționate în subsidiar vor fi cuantificate pe aceeași scara generica și se vor alege calificativele adecvate, în funcție de domeniul evaluat.

Exemplificare (xxx reprezintă domeniul);

xxx.0 Nu sunt probleme (lipsa, absenta, neglijabila etc.) 0-4%

xxx.1 Problema ușoară (scăzută, redusă etc,) 5-24%

xxx.2 Problema, moderata (medie, temperata etc.) 25-49%

xxx.3 Problema severă (grava, ridicată, extrema etc.) 50-95%

xxx.4 Problema, totală (generalizata, completa etc.) 96-100%

xxx.8 Nu se specifică

xxx.9 Nu se aplică

ACTIVITĂȚI ȘI PARTICIPARE

Activitatea este executarea unei sarcini sau a unei acțiuni de către individ.

Participarea este implicarea într-o situație de viața.

1. INVATAREA ȘI APLICAREA CUNOȘTINȚELOR

Acest capitol se referă la invatarea, aplicarea cunoștințelor invatate,

gandire, rezolvare de probleme și luarea deciziilor

INVATAREA ȘI APLICAREA CUNOȘTINȚELOR

Grupe de vârsta la care se

realizează obișnuit (ani)

0-3

4-6

7-11

12-18

a. Experiențe senzoriale cu scop

- urmărirea cu privirea

x

- ascultarea

x

- alte experiențe senzoriale cu scop

(simtul tactil, olfactiv)

x

b. Invatarea de baza

- imitarea

x

- repetarea

x

- invatarea - cititului

x

- invatarea - scrisului

x

- invatarea - calculului

x

- achiziția deprinderilor de baza

(manipularea obiectelor în joc)

x

- alte elemente de invatare de baza

specificate și nespecificate

x

c. Aplicarea cunoștințelor

- focalizarea, atenției

x

- gandirea

x

- cititul

x

- scrisul, inclusiv scrisul Braille

x

- calculatul

x

- rezolvarea de probleme

x

- capacitatea de atenție

x

- aplicarea cunoștințelor, unele specificate,

altele nespecificate

x

2. CERINȚE ȘI SARCINI GENERALE

Acest capitol se referă la sarcini generale de îndeplinit, prin una sau

mai multe sarcini, organizarea sarcinilor zilnice și rezistenta la stress.

CERINȚE ȘI SARCINI GENERALE

Grupe de vârsta la care se

realizează obișnuit (ani)

0-3

4-6

7-11

12-18

- îndeplinirea unei singure sarcini

x

- îndeplinirea mai multor sarcini

x

- realizarea sarcinilor zilnice

x

- rezistenta, la stress și la alte solicitări

x

- cerințe și sarcini specificate

x

- cerințe și sarcini nespecificate

x

3. COMUNICAREA

Acest capitol se referă la aspecte generale și specifice ale comunicării

prin limbaj, semne și simboluri, incluzând primirea și producerea

mesajelor, purtarea, unei conversatii și folosirea aparatelor și

tehnicilor de comunicare.

COMUNICAREA

Grupe de vârsta la care se

realizează obișnuit (ani)

0-3

4-6

7-11

12-18

a. Comunicare - receptiva

- comunicare verbală

x

- comunicare nonverbala

x

- comunicare prin semne convenționale

x

- comunicare - mesaje scrise

x

- comunicare prin mijloace specificate

și nespecificate include și limbajul

mimico- gestual

x

b. Comunicare - producerea mesajelor

- vorbitul

x

- producerea mesajelor non-verbal

x

- producerea mesajelor din limbajul semnelor

convenționale

x

- scrierea mesajelor

x

- altele, specificate și nespecificate

x

c. Conversatia și folosirea aparatelor și

tehnicilor de comunicare

- conversatia (discuția, dialogul)

x

- dezbaterea

x

- folosirea aparatelor și tehnicilor de

comunicare

x

- altele, specificate și nespecificate

x

4. MOBILITATE

Acest capitol se referă la mișcare prin schimbarea poziției corpului sau

localizare, ori prin transferarea de la un loc la altul prin utilizarea,

miscarea sau manipularea obiectelor, prin mers, alergare sau catarare și

prin folosirea unor forme variate de transport.

MOBILITATE

Grupe de vârsta la care se

realizează obișnuit (ani)

0-3

4-6

7-11

12-18

a. Schimbarea și menținerea poziției corpului

- schimbarea poziției de baza a corpului

x

- menținerea poziției corpului

x

- mutatul corpului dintr-un loc în altul,

fără ajutor

x

- altele, specificate și nespecificate

x

b. Manipularea, miscarea și transportul

obiectelor

- ridicatul și purtatul obiectelor

x

- mutarea obiectelor cu ajutorul

extremitatilor distale

x

- motricitatea fina a mainii

x

- folosirea, mainii și a bratului

x

- altele, specificate și nespecificate

x

c. Mersul și miscarea

- mersul

x

- deplasarea

x

- deplasarea în interiorul casei

x

- deplasarea în jurul (în afară) casei

x

- deplasarea, pe strada

x

- deplasarea cu utilizarea de echipamente

x

- altele, specificate și nespecificate

x

d. Deplasarea folosind mijloacele de transport

- deplasarea autonomă folosind mijloacele

de transport

x

- calaritul animalelor pentru transport

x

- deplasarea, folosind mijloacele de transport,

specificate și nespecificate

x

5. AUTOINGRIJIREA

Acest capitol se referă la autoingrijire, spalare și uscare, grija fața

de propriul corp și părți ale corpului, imbracare, hranire, bautul și

îngrijirea sănătății.

AUTOINGRIJIREA

Grupe de vârsta la care se

realizează obișnuit (ani)

0-3

4-6

7-11

12-18

- spalarea

x

- îngrijirea diverselor părți ale corpului

x

- folosirea toaletei

x

- imbracarea

x

- hranirea

x

- bautul

x

- preocuparea față de propria sănătate

x

- altele, specificate și nespecificate

x

6. VIATA CASNICA (importanța la copii, deoarece pregătește viața,

autonomă de adult)

Acest capitol se referă la îndeplinirea unor acțiuni și sarcini ale vieții

casnice. Ariile vieții casnice includ: achiziționarea de hrana,

îmbrăcăminte și alte necesitați, curățenie și reparații curente în casa,

grija față de obiectele din jur și cele personale, grija față de ceilalți.

VIATA CASNICA

Grupe de vârsta la care se

realizează obișnuit (ani)

0-3

4-6

7-11

12-18

a. Achiziționarea celor necesare

- procurarea unor bunuri și servicii

x

- altele, specificate și nespecificate

x

b. Sarcini gospodărești

- pregătirea, și prepararea mesei

x

- îndeplinirea, sarcinilor gospodărești

x

- altele, specificate și nespecificate

x

c. Îngrijirea și întreținerea obiectelor

casnice și a altor obiecte de ajutor

x

7. RELAȚIILE SOCIO AFECTIVE INTERPERSONALE

Acest capitol se referă la formarea acțiunilor și sarcinilor cerute de

interactiunile de baza și complexe cu ceilalți (persoane necunoscute,

prieteni, rude, membrii familiei, persoane indragite) într-o maniera

adecvată contextual și social.

RELAȚIILE SOCIO AFECTIVE INTERPERSONALE

Grupe de vârsta la care se

realizează obișnuit (ani)

0-3

4-6

7-11

12-18

a. Interactiuni interpersonale generale

- interactiuni interpersonale de baza

x

- interactiuni interpersonale complexe

x

- altele, specificate și nespecificate

x

b. Relații interpersonale particulare

- relationarea cu străinii

x

- relații formale

x

- relații sociale informale

x

- relații de familie

x

- relații intime

x

- altele, specificate și nespecificate

x

8. ARIILE MAJORE ALE VIEȚII

Acest capitol se referă la îndeplinirea, sarcinilor și acțiunilor necesare

integrării școlare, pregătirii pentru, un loc de muncă, muncii

propriu-zise și realizării tranzacțiilor economice.

ARIILE MAJORE ALE VIEȚII

Grupe de vârsta la care se

realizează obișnuit (ani)

0-3

4-6

7-11

12-18

a. Educația

- educația informala

x

- educația prescolara

x

- educația, școlară - școala obligatorie

(6-15 ani)

x

- instruirea, vocationala (profesională)

x

- altele, specificate și nespecificate

x

b. Pregătirea pentru profesie

x

c. Viața economică

x

9. VIATA COMUNITARA ȘI SOCIALĂ

Acest capitol se referă la acțiuni și sarcini cerute de implicarea în

viața socială organizată în afară familiei, în comunitate arii sociale

și civice ale vieții.

VIATA COMUNITARA ȘI SOCIALĂ

Grupe de vârsta la care se

realizează obișnuit (ani)

0-3

4-6

7-11

12-18

- viața comunitara

x

- recreere și timp liber

x

- religie și spiritualitate

x

- drepturile copilului

x

- viața, politica și educația civică

x

- altele, specificate și nespecificate

x

FACTORI DE MEDIU

Factorii de mediu se referă la toate aspectele lumii externe sau extrinseci care formează contextul existenței unui individ și care au ca atare un impact asupra funcționarii persoanei respective (prin factori de facilitare sau prin bariere).

Printre factorii de mediu se numara lumea fizica și trăsăturile sale, lumea fizica construită de oameni, alte persoane aflate în diferite relații și roluri, atitudini și valori, sisteme și servicii sociale, precum și politici, reglementări și legi.

1. PRODUSE ȘI ECHIPAMENTE

Acest capitol se referă la medicamente, alimente, proteze, orteze, ochelari, mijloace de locomotie, adaptare arhitecturala, adaptarea locurilor de muncă și a instituțiilor de învățământ

- Produse și substanțe pentru consumul personal

- Produse și tehnologii pentru consumul personal în viața de zi cu zi

- Produse pentru mobilitatea personală și transportul personal

- Produse pentru comunicare

- Produse pentru educație

- Produse pentru locul de muncă

- Produse pentru cultura, recreere și sport

- Produse pentru practica religiei și spiritualitate

- Proiectarea, construirea, și tehnologia clădirilor publice

- Proiectarea, construirea și tehnologia clădirilor private

- Produse și tehnologii pentru spațiul public și teritoriu

- Proprietăți

- Altele, specificate și nespecificate

2. SERVICII, SISTEME ȘI POLITICI

Acest capitol se referă la:

● politicile sociale constituite din regulamente, reguli, convenții și standarde stabilite de guvern la nivel local, regional, național;

● serviciile existente pentru protecția copilului cu handicap: sănătate, educație, juridice, cultura și recreere, economice, comunicații și de protecție civilă;

● apartenența, la asociații și organizații, sisteme de securitate socială.

- producerea bunurilor de consum

- arhitectura și construcțiile

- planificarea spațiilor deschise

- gospodăria

- utilitare

- de comunicare

- de transport

- de protecție civilă

- juridice

- integrarea în asociații și organizații

- economice

- media

- securitatea socială

- pentru sprijinul social general

- medicale

- educațional și de instruire

- locul de muncă

- politice

- altele, specificate și nespecificate

3. MEDIUL NATURAL ȘI AMBIANTA CREATA DE OM

Acest capitol se referă la mediul natural și la schimbările mediului produse de către om.

- geografia fizica

- populația

- flora și fauna

- clima

- evenimente naturale

- evenimente cauzate de factori umani

- lumina

- schimbări legate de timp

- sunet

- vibratii

- calitatea aerului

- altele

4. SPRIJIN, RELAȚII, ATITUDINI

Acest capitol se referă la:

- Persoane și animale care oferă sprijin fizic și emotional, hrana, protecție, asistența și relații cu alte persoane, la domiciliu, la școala sau la locul de muncă, la locul de joaca sau în alte situații ale vieții sociale;

- Atitudinile care sunt consecințe observabile ale obiceiurilor, practicilor, valorilor, normelor și credințelor religioase care influențează comportamentul și viața socială la toate nivelele

- familia naturala/de plasament/grup de referința

- familia extinsă

- prieteni

- cunoscuți, colegi, vecini, membri ai comunității

- profesionisti

- persoane în poziții de autoritate

- personal de îngrijire și asistenți personali

- animale domestice

- altele, specificate și nespecificate

- atitudini individuale ale membrilor familiei naturale/de plasament/grup de referința

- atitudini individuale ale membrilor familiei extinse

- atitudini individuale ale prietenilor

- atitudini individuale ale cunoștințelor, colegilor, vecinilor și membrilor comunității, profesionistilor

- atitudini individuale ale persoanelor în poziții de autoritate

- atitudini individuale ale personalului de îngrijire și asistenți personali

- atitudini la nivel de societate

- altele, specificate și nespecificate

Factori facilitatori (Exemplificări)

Existenta ambilor părinți

Familie nucleara, familie largita

Familie organizată (căsătorie)

Relații intrafamiliale armonioase

Familie percepută ca mediu securizant de către copil

Stare de sănătate buna a familiei (copil și familie)

Condiții materiale suficiente care asigura minimul de calitate a vieții

Mediul educațional favorizant

Apartenența la o minoritate

Participare și integrare în viața comunitara

Accesul la servicii (de sănătate, educaționale, sociale, speciale) în funcție de nevoi

Existenta resurselor comunitare și sociale și managementul eficient al acestora

Politici coerente integrative de protecție a copilului și a familiei

Politici internaționale

Bariere (Exemplificări)

Lipsa părinților

Familie monoparentala

Familie dezorganizata- concubinaj/separare/divorț

Decesul unui părinte

Relații conflictuale

Abandonul copilului

Abuz și neglijarea copilului

Violenta domestica

Probleme de sănătate fizica, psihică, boli cronice, existenta unei persoane cu handicap

Saracie, șomaj, izolare, marginalizare

Nivel educațional scăzut

Apartenența la o minoritate (etnică, religioasă etc)

Izolare și marginalizare comunitara

Lipsa serviciilor sau dificultăți în accesul la servicii (sănătate, educaționale, sociale, specifice etc)

Lipsa resurselor comunitare - management deficitar

Anexa 4 GLOSAR

Potrivit clasificarii OMS 2001, în identificarea și încadrarea copiilor cu handicap se recomanda utilizarea următorilor termeni de baza:

condiție de sănătate - termen generic pentru boli (acute sau cronice), dezordini/tulburări, raniri sau traume;

funcționare - termen generic care se referă la funcțiile corpului, structurile corpului, activități și participare; releva aspectul pozitiv al interactiunii dintre individ și factorii contextuali;

dizabilitate (handicap) - termen generic pentru deficiente (afectari), limitări de activitate și restrictii de participare; releva aspectul negativ al interactiunii individ-context;

funcțiunile corpului - funcțiile fiziologice ale corpului ca sistem/organism uman (inclusiv creierul);

structurile corpului - părțile anatomice, structurale: organe, membre și părțile lor;

deficienta (afectare) - pierdere sau anormalitate în structurile corpului, funcțiile fiziologice (inclusiv psihice);

activitate - executarea unei sarcini sau acțiuni de către un individ; reprezintă perspectiva individuală a funcționarii;

limitări de activitate - dificultățile pe care un individ le poate avea în executarea activităților; pot varia de la ușoare la severe în ceea ce privește calitatea, cantitatea și maniera de execuție;

participare - implicarea unei persoane în situații de viața; semnifica perspectiva societala a funcționarii;

restrictii de participare - probleme pe care un individ le poate avea în implicarea în situații de viața;

factori contextuali - factori care împreună (mediul și factorii personali) constituie contextul complet al vieții unui individ;

factori de mediu - toate aspectele externe sau intrinseci ale lumii, care formează contextul vieții unui individ; ei includ: lumea fizica naturala, lumea fizica artificiala (facuta de om), ceilalți oameni, în diferite relații și roluri, atitudini și valori, sisteme și servicii sociale, politici, legi și reguli;

factori personali - factorii contextuali legați de individ, cum ar fi: vârsta, sexul, statutul social, experienta de viața etc.;

facilitatori - factori din mediul unei persoane, care, prin absenta sau prezenta lor, amelioreaza funcționarea și reduc dizabilitatea;

bariere - factori din mediul unei persoane, care, prin absenta sau prezenta lor, limitează funcționarea și creează dizabilitatea;

capacitate - construct care indica nivelul cel mai înalt probabil pe care o persoană l-ar putea atinge într-un domeniu de activitate și participare, la un moment dat. Capacitatea se măsoară într-un mediu uniform sau standardizat, deci reflecta abilitatea individului adaptată la mediu;

performanta - descrie ce fac indivizii în mediul lor curent, deci se referă la aspectul implicarii persoanei în situații de viața.

-------------