Decizia nr. 325/2024

Marian Enache

- președinte

Mihaela Ciochină

- judecător

Cristian Deliorga

- judecător

Dimitrie-Bogdan Licu

- judecător

Laura-Iuliana Scântei

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Elena-Simina Tănăsescu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Daniela Ramona Marițiu

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 363 alin. (1) din Codul de procedură penală , excepție ridicată de Daniel Cătălin Rusu în Dosarul nr. 31.221/245/2020 al Judecătoriei Iași - Secția penală. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.503D/2021.

2.

La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, apreciind că motivarea acesteia are un caracter formal, general. În subsidiar, solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Arată că, în activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societății și apără ordinea de drept, este reprezentantul interesului social general public și veghează la aplicarea legii. În cursul judecății, procurorul are obligația, potrivit rolului său activ, să formuleze cereri, să ridice excepții și să pună concluzii. Potrivit

art. 131 din Constituție , procurorului i s-a conferit un rol în reprezentarea intereselor generale ale societății, acesta intervenind în susținerea interesului justițiabilului atunci când legea este încălcată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

4.

Prin Încheierea din 10 noiembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 31.221/245/2020, Judecătoria Iași - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 363 alin. (1) din Codul de procedură penală , excepție ridicată de Daniel Cătălin Rusu într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate de autorul excepției împotriva hotărârii judecătorului delegat.

5.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia invocă

Decizia Curții Constituționale nr. 302 din 4 mai 2017 , apreciind că se încalcă principiul legalității prin participarea procurorului „într-un caz administrativ“, deși procurorul „nu a făcut niciun act în cauză“. Astfel, „competența în materie și după calitatea persoanei se transformă într-o probă greu de realizat de către cel interesat, ce presupune, în fapt, o veritabilă probatio diabolica“, ceea ce contravine dreptului la un proces echitabil.

6.

Judecătoria Iași - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Invocă dispozițiile

art. 131 alin. (1)

și

(2) din Constituție , arătând că participarea procurorului în cadrul procesului având ca obiect contestația împotriva hotărârii judecătorului delegat de respingere a plângerii împotriva hotărârii comisiei de disciplină respectă dreptul la un proces echitabil.

7.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

8.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

9.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

10.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile

art. 363 alin. (1) din Codul de procedură penală , cu următorul conținut: „Participarea procurorului la judecată este obligatorie.“

11.

Autorul excepției susține că textele criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în

art. 1 alin. (5)

cu privire la principiul legalității și în

art. 21 alin. (3)

referitor la dreptul la un proces echitabil.

12.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul acesteia nu formulează veritabile critici de neconstituționalitate, nearătând, în mod concret, în ce constă contrarietatea reclamată și nu prezintă alte elemente care să susțină eventuala neconstituționalitate a textului legal criticat. Așa fiind, Curtea apreciază că susținerile autorului excepției nu sunt suficiente pentru a declanșa un control de constituționalitate.

13.

Curtea reține că, prin

Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, instanța de control constituțional a teoretizat existența unei anumite structuri a excepției de neconstituționalitate. Este vorba despre trei elemente, inerente și intrinseci oricărei excepții de neconstituționalitate, și anume: textul de lege contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, adică motivarea neconstituționalității textului criticat. Curtea a observat în decizia precitată că, dacă primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Mai mult decât atât, chiar dacă excepția de neconstituționalitate este în mod formal motivată, deci cuprinde cele trei elemente, dar motivarea în sine nu are nicio legătură cu textul criticat, iar textul de referință este unul general, soluția pronunțată de Curte va fi de respingere ca inadmisibilă a excepției de neconstituționalitate, ca urmare a neîndeplinirii condiției cuprinse în

art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 .

14.

În același sens a statuat Curtea și prin

Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, prilej cu care a stabilit că „simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă, în condițiile în care

art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992

precizează că «sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți»“.

15.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1 - 3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 363 alin. (1) din Codul de procedură penală , excepție ridicată de Daniel Cătălin Rusu în Dosarul nr. 31.221/245/2020 al Judecătoriei Iași - Secția penală.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Iași - Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 9 iulie 2024.