Acordul nr. 299/1989
între Guvernul Republicii Socialiste România și Guvernul Republicii Ghana privind promovarea și garantarea reciprocă a investițiilor, semnat la Accra la 14 septembrie 1989
prezumat în vigoare
Text extras din Acord 299 din 14 septembrie 1989
Guvernul Republicii Socialiste România și Guvernul Republicii Ghana, denumite în cele ce urmează părți contractante,
în dorința de a dezvolta în continuare relațiile de cooperare economică existente între cele doua state,
preocupate de a crea condiții favorabile pentru investițiile de capital care vor fi efectuate de către investitori din Republica Socialistă România pe teritoriul Republicii Ghana și de către investitori din Republica Ghana pe teritoriul Republicii Socialiste România,
recunoscând ca garantarea investițiilor de capital conform prezentului acord, va stimula inițiativa în acest domeniu,
au convenit cele ce urmează:
Articolul 1
Promovarea și garantarea investițiilor
Fiecare parte contractantă va promova, pe teritoriul sau, investițiile de capital ale investitorilor celeilalte părți contractante.
Investițiile admise în conformitate cu prevederile legale ale părții contractante pe teritoriul căreia se efectuează se vor bucura de protecția și garanția prevăzute în prezentul acord.
Articolul 2
Definiții
Investițiile de capital înseamnă participarea sau contribuția de orice natura la o întreprindere sau activitate economică, incluzînd toate bunurile și mijloacele financiare ale participanților la o investiție, precum și orice spor de valoare și în special, dar nu exclusiv:
a) acțiuni sau orice alte forme de participare la societăți constituite pe teritoriul unei părți contractante;
b) beneficii reinvestite, drepturi de creanta sau alte drepturi referitoare la prestări avînd o valoare financiară;
c) bunuri mobile și imobile, precum și orice alte drepturi de proprietate ca ipoteci, privilegii, cauțiuni și orice alte drepturi similare, astfel cum sînt definite în conformitate cu legea părții contractante pe teritoriul căreia sînt situate bunurile respective;
d) drepturi de proprietate industriala, mărci comerciale, drepturi de proprietate intelectuală și orice alte drepturi similare;
e) concesiuni conferite prin lege sau în virtutea unui contract, incluzînd concesiunile pentru cercetare, cultivare, extracție sau exploatare de resurse naturale.
Venituri înseamnă sumele produse de o investiție sub forma de dividende, cote de câștig și alte venituri.
Investitori înseamnă:
a) cu privire la Republica Socialistă România, unități economice române avînd personalitate juridică și care, potrivit legii, au atribuții de comerț exterior sau cooperare economică cu strainatatea;
b) cu privire la Republica Ghana, cetățeni, corporatii și agenții de stat și societăți înregistrate, potrivit legilor din Ghana, care investesc sau fac comerț în străinătate.
Articolul 3
Tratamentul națiunii celei mai favorizate
Nici una din părțile contractante nu va supune, pe teritoriul sau pe investitorii celeilalte părți contractante sau investițiile de capital și veniturile acestora la un tratament mai puțin favorabil decât cel pe care îl acorda investitorilor oricărui stat terț sau investițiilor de capital și beneficiilor lor.
Nici una din părțile contractante nu va supune pe investitorii celeilalte părți contractante, în ceea ce privește conducerea, folosință sau dispunerea de investițiile lor și beneficiile acestora, la un tratament mai puțin favorabil decât cel pe care îl acorda investitorilor oricărui stat terț.
Prevederile acestui acord referitoare la acordarea unui tratament nu mai puțin favorabil decât cel acordat investitorilor oricărui stat terț nu vor fi interpretate în sensul de a obliga una dintre părțile contractante sa extindă față de investitorii celeilalte părți contractante:
a) beneficiul oricărui tratament, preferinta sau privilegiu rezultând din orice uniune economică sau vamală, prezenta sau viitoare, o zona de liber schimb sau o organizație economică regionala, la care oricare dintre părțile contractante este sau poate deveni parte;
b) beneficiul oricărui tratament, preferinta sau privilegiu rezultând din orice acord sau aranjament internațional referitor în totalitate sau în principal la impozitare sau oricărei legislații interne referitoare în totalitate sau în principal la impozitare; sau
c) beneficiul oricărui tratament, preferinta sau privilegiu acordat de către una din părțile contractante exclusiv pentru instituțiile sale de stat.
Articolul 4
Exproprierea
Investițiile unei părți contractante nu vor fi naționalizate, expropriate sau supuse unor măsuri avînd un efect echivalent naționalizarii sau exproprierii (la care se face referire mai departe ca "expropriere") pe teritoriul celeilalte părți contractante, cu excepția cazului în care:
a) măsurile sînt adoptate în interes public, legat de necesitățile interne și conform unei proceduri legale corespunzătoare;
b) măsurile vor fi însoțite de prevederi privind plata unei despăgubiri corespunzătoare. Despăgubirea va corespunde valorii investiției la data exproprierii;
c) despăgubirea va fi efectiv realizabila și liber transferabila, iar acest transfer va fi efectuat fără întîrziere nejustificată.
Cuantumul despăgubirii va fi supus revizuirii conform procedurii legale corespunzătoare, în cadrul legislației părții contractante pe teritoriul căreia a fost efectuată investiția.
Dacă un diferend între un investitor și partea contractantă pe teritoriul căreia s-a realizat investiția, cu privire la cuantumul despăgubirii în caz de expropriere, continua sa asiste după hotărîrea finala a tribunalelor naționale sau a oricărui alt organ competent, oricare din aceștia este îndreptățit sa supună diferendul, pentru conciliere sau arbitraj internațional, în termen de doua luni de la epuizarea căilor interne de recurs.
Diferendul va fi supus, la alegerea părții vătămate, fie:
a) Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor relative la Investiții, în conformitate cu procedura prevăzută în Convenția deschisă pentru semnarea la Washington la 18 martie 1965; fie
b) organului prevăzut de regulile de procedura pentru arbitraj ale Comisiei Națiunilor Unite pentru Dreptul Comercial Internațional.
Articolul 5
Despăgubirea unei pierderi
Investitorilor unei părți contractante ale căror investiții suferă pierderi pe teritoriul celeilalte părți contractante datorită războiului sau altui conflict armat, revoluției, unei stări de necesitate naționala, revoltei, insurectiei sau rascoalei li se vor acorda de către aceasta parte contractantă, în ceea ce privește restituirea, indemnizarea, despăgubirea sau alta reglementare, un tratament nu mai puțin favorabil decât cel pe care ultima parte contractantă îl acorda investitorilor oricărui stat terț. Plățile rezultate vor fi liber transferabile.
Articolul 6
Repatrierea capitalului și veniturilor
Fiecare parte contractantă garantează investitorilor celeilalte părți contractante, în legătură cu investițiile de capital, transferul:
a) capitalul investit sau al produsului lichidării ori al înstrăinării, totale sau parțiale, a investiției;
b) beneficiilor realizate și altor venituri provenind din investiția de capital;
c) vărsămintelor efectuate pentru rambursarea creditelor pentru investiții și a dobânzilor cuvenite;
d) unui procent convenit din cîștigurile cetățenilor care au permisiunea sa lucreze într-o investiție situata pe teritoriul celeilalte părți contractante.
Fiecare parte contractantă va acorda investitorilor, după îndeplinirea obligațiilor legale ce le revin, autorizațiile necesare pentru a asigura executarea, fără întîrziere nejustificată, a transferurilor menționate la paragraful 1 al acestui articol.
Articolul 7
Subrogarea
Dacă una dintre părțile contractante, în virtutea unei garanții date pentru o investiție realizată pe teritoriul celeilalte părți contractante, efectuează plati propriilor săi investitori, ea este subrogată în drepturile, obligațiile și acțiunile investitorilor respectivi. Subrogarea în drepturile și obligațiile investitorului asigurat se extinde, de asemenea, la dreptul de transfer menționat la art. 4, 5 și 6 de mai sus. Partea contractantă plătitoare nu va putea sa dobândească drepturi sau să-și asume obligații mai mari decât cele ale investitorului asigurat.
Articolul 8
Transferurile de valuta
Transferurile de valuta, potrivit art. 4, 5 și 6, vor fi efectuate fără întîrziere nejustificată, în valută convertibilă în care a fost efectuată investiția de capital sau în orice alta valuta convertibilă, dacă s-a convenit astfel, la cursul de schimb în vigoare la data transferului.
Fără întîrziere nejustificată, în sensul paragrafului 1, sînt considerate transferurile care se efectuează într-un termen necesar, în mod normal, pentru întocmirea formalităților de transfer.
Articolul 9
Investiții existente
Investițiile existente ale investitorilor unei părți contractante pe teritoriul celeilalte părți contractante vor fi supuse, de asemenea, prevederilor acestui acord, după intrarea sa în vigoare.
Articolul 10
Diferendele dintre părțile contractante
Diferendele dintre părțile contractante referitoare la interpretarea și aplicarea acestui acord vor fi soluționate, pe cat posibil, prin tratative între cele doua părți. Dacă un astfel de diferend nu poate fi soluționat în termen de șase luni de începerea tratativelor, atunci, la cererea uneia dintre părțile contractante, diferendul va fi supus unui tribunal arbitral.
Tribunalul arbitral va fi constituit astfel: fiecare parte contractantă va desemna un arbitru; cei doi arbitri propun celor două părți, de comun acord, un președinte care trebuie să fie cetățean al unui stat terț și care va fi numit de către cele doua părți contractante. Arbitrii vor fi numiți într-un termen de trei luni, iar președintele într-un termen de cinci luni după ce una dintre părțile contractante a făcut cunoscut celeilalte ca dorește sa supună diferendul unui tribunal arbitral. Dacă arbitrii nu sînt numiți în termenul convenit, partea contractantă care nu și-a numit arbitru este de acord ca secretarul general al Națiunilor Unite să facă numirea necesară. Dacă cele doua părți contractante nu pot să se pună de acord asupra numirii președintelui, ele sînt, de asemenea de acord ca acesta să fie numit de secretarul general al Națiunilor Unite.
Tribunalul arbitral va adopta hotărîrile sale pe baza prevederilor acestui acord și ale altor acorduri încheiate între părțile contractante, precum și după principiile și normele dreptului internațional public. Numai cele doua părți contractante vor avea dreptul de a supune acțiuni tribunalului arbitral și de a participa la dezbateri.
Fiecare parte contractantă va suporta cheltuielile arbitrului pe care la desemnat și acelea efectuate de către reprezentanții săi la dezbaterile tribunalului. Cheltuielile privind președintele și celelalte cheltuieli vor fi suportate în mod egal de părțile contractante.
Tribunalul arbitral își va stabili propria procedura.
Articolul 11
Intrarea în vigoare, valabilitatea și expirarea
Acest acord va fi ratificat în conformitate cu procedura constituțională a fiecărei tari și instrumentele de ratificare vor fi schimbate cat mai curând posibil.
Acordul va intra în vigoare la treizeci (30) de zile după schimbul instrumentelor de ratificare, el va rămîne în vigoare pentru o perioadă de zece (10) ani și apoi va fi prelungit pentru noi perioade de zece (10) ani, cu excepția cazului denunțării în scris de una dintre părțile contractante cu un an înaintea expirării. După expirarea perioadei inițiale de zece (10) ani, acordul poate fi oricînd denunțat, pe cale diplomatică, cu un preaviz în scris de un an.
Cu privire la investițiile de capital efectuate înainte de data expirării acordului, prevederile acestuia vor continua să se aplice timp de zece (10) ani începînd de la data expirării sale.
Semnat la Accra la 14 septembrie 1989, în doua exemplare originale în limba română și în limba engleza, cele doua texte fiind egal autentice.
Pentru Guvernul
Republicii Socialiste România,
Ion M. Nicolae
Pentru Guvernul Republicii Ghana,
Dr. E.G.A. Don-Arthur
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.