Decizia nr. 262/2002

Nicolae Popa - președinte

Costica Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Șerban Viorel Stanoiu - judecător

Lucian Stangu - judecător

Ioan Vida - judecător

Gabriela Ghita - procuror

Florentina Geangu - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 244 din Codul de procedură civilă și a "ordinului Parchetului dat organelor de cercetare ale poliției de a cere încuviințarea începerii urmăririi penale parchetului de care aparține", excepție ridicată de Verona Tiriba în Dosarul nr. 9/2002 al Curții de Apel Brașov Secția civilă.

La apelul nominal răspunde autorul excepției și avocat Marilena Minjina, pentru partea Virgil Iacob, lipsa fiind Societatea Comercială "Rial" - S.R.L. din Brașov, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, autorul excepției solicita admiterea acesteia, sustinand ca dispozițiile art. 244 din Codul de procedură civilă, precum și "ordinul Parchetului dat organelor de cercetare ale poliției de a cere încuviințarea începerii urmăririi penale parchetului de care aparține" contravin prevederilor constituționale invocate în motivarea excepției.

Virgil Iacob, prin reprezentant, solicita respingerea excepției, apreciind ca prevederile art. 244 din Codul de procedură civilă nu contravin dispozițiilor constituționale.

Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea, ca fiind inadmisibila, a excepției de neconstituționalitate referitoare la "ordinul Parchetului dat organelor de cercetare ale poliției de a cere încuviințarea începerii urmăririi penale parchetului de care aparține", arătând ca, potrivit

art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, Curtea Constituțională decide numai asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe, de care depinde soluționarea cauzei. În ceea ce privește prevederile art. 244 din Codul de procedură civilă, solicita respingerea, ca nefondata, a excepției de neconstituționalitate, întrucât acestea nu contravin dispozițiilor constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:

Prin Încheierea din 12 februarie 2002, pronunțată în Dosarul nr. 9/2002, Curtea de Apel Brașov - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 244 din Codul de procedură civilă și a "ordinului Parchetului dat organelor de cercetare ale poliției de a cere încuviințarea începerii urmăririi penale parchetului de care aparține", excepție ridicată de Verona Tiriba.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arata ca dispozițiile art. 244 din Codul de procedură civilă încalcă prevederile art. 4, 11, art. 24 alin. (1), art. 41 și 54 din Constituție "prin aceea ca stabilesc facultatea și nu obligația instanței de a suspenda judecata în cazul în care soluționarea procesului depinde de existenta sau inexistenta unui drept care face obiectul altei judecati, precum și în cazul în care una dintre părți se înscrie în fals împotriva unui act care face obiectul judecații, indiferent dacă s-a început sau nu urmărirea penală". De asemenea, se considera a fi neconstitutional și ordinul parchetului, dat organelor de cercetare ale poliției, de a cere încuviințarea începerii urmăririi penale parchetului de care aparține. Se apreciază ca "ambele prevederi sunt neconstituționale și conduc la ilegalitati și arbitrarii, care tind sa modifice legea penală și civilă, incalcandu-se și principiul ierarhiei actelor normative".

Curtea de Apel Brașov - Secția civilă considera neîntemeiată excepția de neconstituționalitate. Se arata în acest sens ca art. 244 din Codul de procedură civilă nu încalcă drepturile constituționale, ci da posibilitatea instanței sa aprecieze dacă motivele invocate sunt de natura a impune suspendarea judecații cauzei până la soluționarea cauzei care face obiectul unei alte judecati și a carei dezlegare atarna în tot sau în parte de existenta sau inexistenta unui drept ce face obiectul unei alte judecati.

Potrivit dispozițiilor

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul apreciază ca excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât dispozițiile art. 244 din Codul de procedură civilă "asigura părților exercitarea neingradita a drepturilor procesuale atât în ceea ce privește luarea măsurii suspendării procesului, cat și controlul jurisdicțional al soluției pronunțate".

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul judecătorului-raportor, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție și ale art. 1 alin. (1), ale

art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, pe de o parte, dispozițiile art. 244 din Codul de procedură civilă și, pe de altă parte, "ordinul Parchetului dat organelor de cercetare ale poliției de a cere încuviințarea începerii urmăririi penale parchetului de care aparține".

I. Dispozițiile art. 244 din Codul de procedură civilă, astfel cum au fost modificate prin

art. I pct. 14 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 59/2001 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 217 din 27 aprilie 2001, au următorul conținut: "Instanța poate suspenda judecata:

1. când dezlegarea pricinii atarna, în totul sau în parte, de existenta sau neexistenta unui drept care face obiectul unei alte judecati;

2. când s-a început urmărirea penală pentru o infracțiune care ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra hotărârii ce urmează să se dea.

Suspendarea va dăinui până când hotărârea pronunțată în pricina care a motivat suspendarea a devenit irevocabilă."

Autorul excepției susține ca aceste prevederi legale încalcă dispozițiile constituționale ale art. 4, privind unitatea poporului român și egalitatea între cetățeni, ale art. 11, referitoare la dreptul internațional și dreptul intern, ale art. 24 alin. (1), privind garantarea dreptului la apărare, ale art. 41 alin. (2) teza întâi, privind ocrotirea în mod egal, indiferent de proprietar, a proprietății private, și ale art. 54, privind exercitarea cu buna-credința a drepturilor și libertăților constituționale.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constata ca aceasta este neîntemeiată. Suspendarea judecații reprezintă un incident în cursul desfășurării acesteia, constând în oprirea vremelnică a procedurii de judecată din cauza unor împrejurări voite de părți sau independente de voința lor. Prevederile art. 244 pct. 2 din Codul de procedură civilă reglementează un caz de suspendare facultativă a judecații, și anume când s-a început urmărirea penală pentru o infracțiune care ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra hotărârii ce urmează să se dea. Textul evoca ipoteza când acțiunea civilă este sau devine dependenta de soluția ce s-ar da în acțiunea penală.

Temporizarea rezolvarii acțiunii civile până la soluționarea irevocabilă a celei penale este justificată și consacrată ca atare și de prevederile art. 19 alin. 2 din Codul de procedură penală, din moment ce, cum precizează art. 244 pct. 2 teza finala, constatarea infracțiunii "ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra hotărârii ce urmează să se dea". În același sens, nu trebuie ignorate nici prevederile art. 22 alin. 1 din Codul de procedură penală, potrivit cărora hotărârea definitivă a instanței penale are autoritate de lucru judecat, în fața instanței civile, cu privire la existenta faptei, a persoanei care a săvârșit-o și a vinovatiei acesteia. Asupra oportunității suspendării, în ipoteza prevăzută la art. 244 pct. 2 din Codul de procedură civilă, apreciază instanța, norma în discuție are un caracter permisiv.

Totodată, Curtea constata ca invocarea, în motivarea excepției de neconstituționalitate, a dispozițiilor constituționale ale art. 4, 11, art. 24 alin. (1) și ale art. 41 alin. (2) teza întâi nu este relevanta, neavând nici o concludenta pentru soluționarea cauzei.

În ceea ce privește încălcarea prevederilor art. 54 din Legea fundamentală, este de observat ca, prin caracterul lor permisiv, dispozițiile art. 244 din Codul de procedură civilă, departe de a nesocoti textul constituțional, în realitate, îi dau expresie, judecătorul având posibilitatea sa cenzureze în fiecare caz utilitatea suspendării, evitand prelungirea artificiala și nejustificată a procesului și asigurând astfel părților exercitarea drepturilor procesuale cu buna-credința, fără a aduce atingere drepturilor și intereselor legitime ale celorlalte părți.

II. Referitor la cea de-a doua critica de neconstituționalitate, Curtea observa ca dispozițiile art. 144 lit. c) din Constituție prevăd în mod expres și limitativ competența Curții Constituționale, în sensul că aceasta "hotărăște asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești privind neconstituționalitatea legilor și a ordonanțelor".