Decizia nr. 392/2024

Marian Enache

- președinte

Mihaela Ciochină

- judecător

Cristian Deliorga

- judecător

Dimitrie-Bogdan Licu

- judecător

Laura-Iuliana Scântei

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Elena-Simina Tănăsescu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Simina Popescu-Marin

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 55 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, excepție ridicată de Iancu Bușuricu în Dosarul nr. 2.299/118/2019* al Tribunalului Constanța - Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.424D/2020.

2.

La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Precizează că limita inferioară stabilită de lege pentru stagiul de cotizare realizat în condiții deosebite este de 6 ani, iar perioada în care autorul excepției a desfășurat activitate în grupa a II-a de muncă este cu mult sub această limită.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

4.

Prin Încheierea din 7 decembrie 2020, îndreptată prin Încheierea din 25 ianuarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 2.299/118/2019*, Tribunalul Constanța - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 55 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Iancu Bușuricu într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației împotriva unei decizii de pensionare prin care nu i-a fost valorificată perioada lucrată în grupa a II-a de muncă.

5.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că prevederile legale criticate creează vădite discriminări între persoanele care lucrează în aceeași grupă de muncă (în cazul autorului excepției, 3 ani 7 luni și 15 zile în grupa a II-a de muncă - aproximativ 60% din perioada minimă stipulată în tabelul nr. 1, prevăzut de dispozițiile legale criticate) și persoanele care, în aceleași condiții de muncă, beneficiază de o pensionare avantajoasă, prin reducerea de vârstă, pentru simplul fapt că au trecut pragul impus de tabel chiar și cu o zi.

6.

Totodată, în opinia autorului excepției, discriminarea este și mai evidentă între persoanele care beneficiază de prevederile tabelului nr. 1 și cele care beneficiază de prevederile tabelului nr. 2, reglementate prin

art. 55 din Legea nr. 263/2010 , prin care s-a stabilit reducerea vârstei de pensionare, fără un prag minim, chiar dacă persoana în cauză a lucrat „în alte condiții“, fiindu-i aplicabil în acest caz tabelul nr. 1. Se mai susține că, în condițiile în care limita inferioară (perioade mai mici de 2 ani) a fost eliminată din lege, imprecizia și neclaritatea textului de lege criticat sunt evidente și discriminatorii.

7.

Tribunalul Constanța - Secția I civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Reține că pretinsul caracter discriminatoriu vizează persoane aflate în situații diferită. Astfel, persoanele care au lucrat un număr superior de ani (peste 6) în condiții deosebite de muncă se află într-o situație diferită față de persoanele care au lucrat în condiții speciale de muncă (și nu deosebite), astfel încât se justifică și tratamentul diferențiat, legiuitorul fiind liber să stabilească condițiile de acordare a pensiilor, ținând cont de situațiile particulare ale unor categorii de contributori. Invocă aspecte din jurisprudența în materie a Curții Constituționale, spre exemplu,

Decizia nr. 192 din 31 martie 2005

și

Decizia nr. 1.359 din 13 octombrie 2011 .

8.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

9.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

10.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

11.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 55 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, care, la data ridicării excepției, aveau următorul cuprins:

(1)

Persoanele care au realizat stagiul complet de cotizare au dreptul la pensie pentru limită de vârstă, cu reducerea vârstelor standard de pensionare, după cum urmează:

a)

conform tabelului nr. 1, în situația persoanelor care au realizat stagii de cotizare în condiții deosebite de muncă; Tabelul nr. 1

Stagiul de cotizare realizat în condiții deosebite

(ani împliniți)

Reducerea vârstei standard de pensionare cu:

Ani

Luni

6

1

-

8

1

6

10

2

-

12

2

6

14

3

-

16

3

6

18

4

-

20

4

6

22

5

-

24

5

6

26

6

-

28

6

6

30

7

-

32

7

6

35

8

-

12.

Curtea observă că, ulterior ridicării excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate au fost modificate prin

articolul unic pct. 2 din Legea nr. 215/2019

pentru modificarea

Legii nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 921 din 14 noiembrie 2019, iar

Legea nr. 263/2010

a fost abrogată prin dispozițiile

art. 168 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 360/2023

privind sistemul public de pensii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1089 din 4 decembrie 2023.

13.

Obiect al excepției rămân însă dispozițiile

art. 55 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 263/2010 , în redactarea pe care o aveau la data ridicării excepției în fața instanței judecătorești, în considerarea celor statuate de Curtea Constituțională prin

Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare.

14.

În opinia autorului excepției, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor

art. 16 alin. (1) din Constituție

privind egalitatea în drepturi.

15.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în jurisprudența sa, a analizat constituționalitatea dispozițiilor

art. 55 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 , reținând că dreptul la pensie, ca și dreptul la alte forme de asigurări sociale ori de protecție socială, se acordă potrivit legii (a se vedea, spre exemplu,

Decizia nr. 547 din 18 septembrie 2018 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 9 ianuarie 2019, și

Decizia nr. 626 din 7 octombrie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1162 din 7 decembrie 2021). Curtea a precizat că legiuitorul este în drept ca, în reglementarea cadrului sistemului public de pensii, să stabilească criteriile și condițiile concrete în care asigurații pot beneficia de pensie, tipurile de pensii care pot fi acordate, regulile generale de acordare a acestora și regulile derogatorii pentru situații deosebite, precum și modul de calcul al pensiilor. Curtea a mai reținut că în sistemul public de pensii există mai multe categorii socioprofesionale care se bucură de un regim juridic mai favorabil în ceea ce privește stabilirea pensiilor, fără ca aceasta să aibă semnificația unei discriminări; în acest sens pot fi amintite persoanele care au desfășurat activitatea în condiții deosebite ori speciale de muncă și care beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare și a stagiului de cotizare. Factorul determinant în instituirea tratamentului juridic diferențiat îl constituie condițiile specifice în care aceste categorii socioprofesionale au desfășurat activitatea.

16.

Potrivit regulilor generale, pot beneficia de pensie persoanele care au împlinit vârsta standard de pensionare și au realizat stagiul de cotizare prevăzut de lege. Pensia pentru persoanele care au lucrat în condiții deosebite ori speciale de muncă este reglementată distinct, avându-se în vedere situațiile în care se află aceste categorii de persoane. Legiuitorul a instituit, în consecință, norme referitoare la perioadele stagiului de cotizare realizat în condiții deosebite sau speciale și care se iau în calcul, pentru a beneficia corespunzător de reducerea vârstei standard de pensionare.

17.

În aceste condiții, Curtea reține că soluția legislativă criticată reprezintă opțiunea legiuitorului, exprimată în cadrul marjei sale de apreciere în materia reglementării sistemului public de pensii, permisă de dispozițiile

art. 47 alin. (2) din Legea fundamentală . Opțiunea legiuitorului, care implică, per se, crearea unor categorii distincte de beneficiari ai normei juridice și, în consecință, aplicarea unui tratament juridic diferit, este raportată la o serie de factori, precum situația economică a statului și resursele de care dispune statul în vederea atingerii obiectivului de a asigura un nivel de trai decent.

18.

Astfel, tratamentul juridic diferențiat instituit de lege între asigurații care au realizat un stagiu de cotizare în condiții deosebite timp de 6 ani, în raport cu cei care au realizat un stagiu de cotizare în aceste condiții pentru o perioadă mai mică decât cea menționată, respectiv persoanele care au realizat stagiul de cotizare în condiții speciale, rezultă din situațiile diferite în care află categoriile de persoane menționate, în funcție de legea în vigoare la data pensionării. Or, așa cum Curtea Constituțională a subliniat în jurisprudența sa, situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice fără privilegii și discriminări (a se vedea, spre exemplu,

Decizia nr. 425 din 29 septembrie 2022 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1204 din 15 decembrie 2022, paragraful 31).

19.

În consecință, Curtea constată că nu sunt încălcate prevederile

art. 16 alin. (1) din Constituție , întrucât dispozițiile legale criticate nu instituie tratamente juridice diferite pentru categorii de cetățeni aflate într-o situație identică.

20.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , al

art. 1 - 3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Iancu Bușuricu în Dosarul nr. 2.299/118/2019* al Tribunalului Constanța - Secția I civilă și constată că dispozițiile

art. 55 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Constanța - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 17 septembrie 2024.