Decizia nr. 430/2024

Marian Enache

- președinte

Cristian Deliorga

- judecător

Dimitrie-Bogdan Licu

- judecător

Laura-Iuliana Scântei

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Elena-Simina Tănăsescu

- judecător

Daniela Ramona Marițiu

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 335 alin. (4) din Codul de procedură penală , excepție ridicată, din oficiu, de instanța judecătorească în Dosarul nr. 858/218/2021 al Judecătoriei Carei. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.972D/2021.

2.

La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care solicită respingerea excepției ca neîntemeiată. Invocă, în acest sens,

Decizia nr. 318 din 17 mai 2016

și

Decizia nr. 454 din 11 iulie 2019 . Arată că redeschiderea urmăririi penale are ca efect reluarea urmăririi penale, fapt ce conduce la o acuzație în materie penală ce îl vizează numai pe suspect sau inculpat. În procedura de redeschidere a urmăririi penale nu sunt antamate chestiuni ce țin de fondul cauzei și nici nu se stabilește vinovăția, controlul fiind realizat numai cu privire la legalitatea actelor efectuate în faza de urmărire penală. Lipsa participării la redeschiderea urmăririi penale a persoanei vătămate, a părții civile și a părții responsabile civilmente nu este de natură să aducă atingere garanțiilor dreptului la un proces echitabil. Aceste părți vor fi citate în etapa camerei preliminare, moment în care își pot exercita drepturile procesuale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

4.

Prin Încheierea penală din 31 mai 2021, pronunțată în Dosarul nr. 858/218/2021, Judecătoria Carei a sesizat Curtea

Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 335 alin. (4) din Codul de procedură penală , excepție ridicată de instanța judecătorească, din oficiu, cu ocazia soluționării unei cauze având ca obiect soluționarea unei cereri de redeschidere a urmăririi penale.

5.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, instanța judecătorească apreciază că dispozițiile criticate nu prevăd citarea în această procedură a persoanei vătămate sau a părții civile, deși acestea au un interes evident ce vizează acuzația penală și finalitatea acesteia.

6.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

7.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

8.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

9.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 335 alin. (4) din Codul de procedură penală , cu următorul conținut: „(4) Redeschiderea urmăririi penale este supusă confirmării judecătorului de cameră preliminară, în termen de cel mult 3 zile, sub sancțiunea nulității. Judecătorul de cameră preliminară hotărăște prin încheiere motivată, în camera de consiliu, cu citarea suspectului sau, după caz, a inculpatului și cu participarea procurorului, asupra legalității și temeiniciei ordonanței prin care s-a dispus redeschiderea urmăririi penale. Neprezentarea persoanelor legal citate nu împiedică soluționarea cererii de confirmare.“

10.

Autoarea excepției susține că textele criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în

art. 16

referitor la egalitatea în drepturi și în

art. 21

referitor la accesul liber la justiție.

11.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor criticate, dintr-o perspectivă identică, prin

Decizia nr. 318 din 17 mai 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 598 din 5 august 2016, paragrafele 16-25. Cu acel prilej, Curtea a reținut că acuzația în materie penală ce îl vizează pe suspect sau inculpat nu presupune dezbaterea de către instanța de judecată, cu ocazia soluționării cererii de redeschidere a urmăririi penale, a fondului cauzei penale. Astfel, în procedura de confirmare a redeschiderii urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară nu verifică aspecte ce țin de fondul cauzei și nici nu stabilește vinovăția suspectului sau inculpatului, întrucât

art. 335 alin. (4) din Codul de procedură penală

nu reglementează dreptul la un examen judiciar de o asemenea întindere încât să permită judecătorului de cameră preliminară să statueze asupra tuturor aspectelor cauzei. Acest control va fi efectuat doar asupra legalității și temeiniciei ordonanței de redeschidere a urmăririi penale.

12.

Curtea a reținut că, în cazul confirmării redeschiderii urmăririi penale, procedura urmată de organele judiciare este cea prevăzută în

titlul I al părții speciale a Codului de procedură penală , urmând a se proceda, după caz, la punerea în mișcare a acțiunii penale [ art. 309 alin. (2)] , extinderea urmăririi penale sau schimbarea încadrării juridice [ art. 311 alin. (3)

și

(4)] , respectarea dreptului la apărare al părților sau subiecților procesuali în timpul cât urmărirea penală este suspendată [ art. 313 alin. (3)] , înștiințarea despre clasare ( art. 316 ), renunțarea la urmărirea penală [ art. 318 alin. (3)

și

(7)] , continuarea urmăririi penale la cererea suspectului sau inculpatului ( art. 319 ), dreptul de a face plângere împotriva măsurilor și actelor de urmărire penală ( art. 336-341 ). În acest context, Curtea a reținut că plângerea împotriva soluțiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată se soluționează cu participarea părților, a subiecților procesuali principali și a procurorului, ca urmare a pronunțării de către Curtea Constituțională a

Deciziei nr. 599 din 21 octombrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 886 din 5 decembrie 2014. Toate aceste etape ulterioare redeschiderii urmăririi penale se desfășoară, conform dispozițiilor

Codului de procedură penală

care le reglementează, cu asigurarea în favoarea tuturor părților a tuturor garanțiilor procesuale specifice dreptului de acces liber la justiție, dreptului la un proces echitabil și dreptului la apărare.

13.

Totodată, în situația în care, în urma efectuării urmăririi penale astfel reluate, suspectul sau, după caz, inculpatul este trimis în judecată, procesul penal va continua conform procedurii de cameră preliminară, prevăzută la

art. 342-348 din Codul de procedură penală , iar apoi, conform procedurii de judecată, prevăzută la

art. 349-470 din Codul de procedură penală , proceduri ce oferă garanțiile procesuale specifice dreptului la un proces echitabil și dreptului la apărare pentru toate părțile procesului penal. Referitor la procedura în camera preliminară, prin

Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 5 decembrie 2014, Curtea Constituțională a statuat obligativitatea participării procurorului, a inculpatului, a părții civile și a părții responsabile civilmente la această procedură, din perspectiva necesității asigurării garanțiilor procesuale ale dreptului la un proces echitabil.

14.

Curtea a reținut, de asemenea, că, în procedura redeschiderii urmăririi penale, judecătorul nu administrează probe, ci verifică legalitatea și temeinicia ordonanței de redeschidere a urmăririi penale în baza probelor administrate de către procuror. Dacă judecătorul apreciază că nu sunt suficiente argumente și probe care să justifice redeschiderea urmăririi penale va respinge cererea de confirmare a ordonanței procurorului. Aceasta nu îl împiedică însă pe procuror să revină ulterior cu o nouă cerere de confirmare a redeschiderii urmăririi penale, în condițiile

art. 335 alin. (1) din Codul de procedură penală .

15.

Astfel, procedura reglementată la

art. 335 alin. (4) din Codul de procedură penală

nu a fost concepută ca una în care judecătorul administrează probe, ci ca o procedură strict de confirmare pe baza a ceea ce există deja la dosarul cauzei. Totodată, Curtea a constatat că soluția confirmării de către judecător a redeschiderii urmăririi penale are efecte doar cu privire la situația procesuală a suspectului și a inculpatului, neinfluențând situația procesuală a persoanei vătămate, a părții civile și a părții responsabile civilmente.

16.

Pentru aceste argumente, Curtea a reținut că lipsa persoanei vătămate, a părții civile și a părții responsabile civilmente de la procedura de confirmare a redeschiderii urmăririi penale de către judecătorul de cameră preliminară nu este de natură să le încalce acestora dreptul de acces liber la justiție și dreptul la un proces echitabil și nici dreptul la apărare, prevăzute la

art. 21 alin. (1)

și

(3)

și la

art. 24 din Constituție , întrucât acestea dispun de toate garanțiile procesuale specifice acestor drepturi în vederea realizării intereselor lor procesuale în etapa urmăririi penale.

17.

Totodată, Curtea a constatat că persoana vătămată, partea civilă și partea responsabilă civilmente se află, în cadrul procedurii reglementate la

art. 335 din Codul de procedură penală , în situații juridice diferite, aspect care justifică acordarea de către legiuitor a unui regim juridic diferit referitor la participarea acestora la soluționarea cererii de redeschidere a urmăririi penale. Pentru acest motiv, nu poate fi reținută încălcarea, prin dispozițiile

art. 335 alin. (4) teza a doua din Codul de procedură penală , a prevederilor

art. 16 alin. (1)

și

(2) din Legea fundamentală .

18.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția și considerentele deciziilor mai sus menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

19.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată, din oficiu, de instanța judecătorească în Dosarul nr. 858/218/2021 al Judecătoriei Carei și constată că dispozițiile

art. 335 alin. (4) din Codul de procedură penală

sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Carei și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 24 septembrie 2024.