Decizia nr. 264/2002

Nicolae Popa - președinte

Costica Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Șerban Viorel Stanoiu - judecător

Lucian Stangu - judecător

Ioan Vida - judecător

Gabriela Ghita - procuror

Claudia Miu - magistrat-asistent șef

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 24 din Ordonanța Guvernului nr. 11/1996

privind executarea creanțelor bugetare, aprobată cu modificări prin

Legea nr. 108/1996 , cu modificările ulterioare, excepție ridicată de Societatea Comercială "Onedil" - S.A. din Onesti în dosarele nr. 654/2002, nr. 668/2002 și nr. 1.709/2002 ale Tribunalului Bacau.

La apelul nominal se constata lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor nr. 163C/2002 și 192C/2002 la Dosarul nr. 162C/2002, având în vedere ca părțile sunt aceleași, precum și ca exista o strânsă legătură în ceea ce privește obiectul și cauza fiecăreia dintre aceste pricini. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexarii, pentru aceleași considerente. Fața de aceste sustineri, pentru o mai buna administrare a justiției, Curtea, în temeiul art. 164 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea dosarelor indicate mai sus la Dosarul nr. 162C/2002.

Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea excepției de neconstituționalitate ridicate, întrucât dispozițiile art. 16 din Constituție, care consacra egalitatea în drepturi a cetățenilor, sunt aplicabile persoanelor fizice, nu și persoanelor juridice, iar dispozițiile constituționale ale art. 54, referitoare la exercitarea drepturilor și libertăților constituționale cu buna-credința, nu au legătură cu dispozițiile criticate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constata următoarele:

Prin încheierile din 25 martie 2002, pronunțate în dosarele nr. 668/2002 și nr. 1.709/2002, precum și prin Încheierea din 27 martie 2002, pronunțată în Dosarul nr. 654/2002, Tribunalul Bacau a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 24 din Ordonanța Guvernului nr. 11/1996

privind executarea creanțelor bugetare, aprobată cu modificări prin

Legea nr. 108/1996 , cu modificările ulterioare, excepție ridicată de Societatea Comercială "Onedil" - S.A. din Onesti în litigii cu Primăria Municipiului Onesti.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține ca prevederile

art. 24 din Ordonanța Guvernului nr. 11/1996

privind executarea creanțelor bugetare, aprobată cu modificări prin

Legea nr. 108/1996 , sunt discriminatorii față de justițiabili, "în măsura în care o hotărâre judecătorească, deși executorie, [...] a fost pusă în executare prin organele proprii ale primăriei, fără a respecta prevederile legale, respectiv cele privind executarea unor astfel de sentințe, chiar cele ale O.G. 11/1996 care arata ca prevederile sale se completează cu cele ale Codului de procedura civilă". Astfel, a fost incalcata competența legală a executorilor judecătorești, reglementată prin Legea nr. 11/1996. Este criticat modul de administrare a justiției de către instanța de fond, care, în situația în care ar fi atasat dosarul de executare, ar fi putut observa ca în el era depusa o fotocopie a deciziei legalizate, care nu era investită cu formula executorie și care, deci, nu putea constitui titlu executoriu care să justifice executarea silită. Astfel, se apreciază ca prevederea legală creează discriminări și generează abuzuri în exercitarea unor drepturi, contravenind astfel dispozițiilor art. 16 și 54 din Constituție.

Tribunalul Bacau apreciază ca excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece "prin crearea unor organe proprii de executare Ministerul Finanțelor, prin organele de executare proprii ale direcțiilor generale ale finanțelor publice, recuperează creanțele bugetare, care, prin destinația lor, aparțin contribuabililor". Dispozițiile art. 25 din actul normativ criticat prevăd ca executarea silită pornește numai în baza unui titlu executoriu emis de un organ competent, potrivit legii. Din aceasta mențiune rezultă ca prevederile din legea specială se completează cu dispozițiile Codului de procedura civilă. Mai mult, se arata ca, împotriva actelor de executare silită efectuate de organele specializate, cei lezati pot contesta legalitatea actelor de executare la instanțele de judecată.

Potrivit prevederilor

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Președintele Camerei Deputaților, în punctul sau de vedere, considera ca excepția de neconstituționalitate nu este intemeiata, pentru următoarele motive:

Dispozițiile criticate nu contravin celor cuprinse în art. 16 din Constituție, deoarece principiul egalității, consacrat de acesta, are în vedere cetățeanul, în calitatea sa de persoana fizica, el nefiind aplicabil persoanelor juridice. "Atunci când persoanele fizice au calitatea de debitor față de bugetul de stat sau bugetul local, tuturor le sunt incidente aceleași prevederi legale, fără privilegii și fără discriminări, punerea în aplicare a legii făcându-se în mod nediscriminatoriu și impartial." Nu este intemeiata nici critica privind încălcarea dispozițiilor art. 54 din Constituție referitor la exercitarea de către cetățeni a drepturilor și libertăților cu buna-credința, întrucât acestea nu au relevanta juridică în cauza. Cu privire la situația de fapt și la aplicarea prevederilor legale se arata ca în acest domeniu competența aparține instanțelor de judecată în fața cărora părțile își pot valorifica drepturile.

Guvernul, în punctul sau de vedere, apreciază ca excepția de neconstituționalitate nu este intemeiata, după cum urmează:

În principal, critica formulată vizează aspecte legate de "stricta și corecta aplicare a legii", iar nu de constituționalitatea dispozițiilor

art. 24 din Ordonanța Guvernului nr. 11/1996 . Astfel, asupra susținerilor "referitoare, pe de o parte, la încălcarea competentei legale a executorilor judecătorești, prin faptul ca executarea silită a dispozițiilor cu caracter civil din titlul executoriu a fost adusă la îndeplinire de organele proprii de executare ale primăriei, iar pe de altă parte, la faptul ca executarea silită a fost declansata fără ca hotărârea judecătorească sa fi fost investită cu formula executorie, urmează a se pronunța instanța judecătorească, în discuție fiind aspecte legate de modul de aplicare a legii". În secundar, prevederile criticate nu contravin dispozițiilor art. 16 și 54 din Constituție, fiind invocată, "de fapt, trecerea la măsura executării silite fără respectarea unor cerințe formale pe care legea le impune în acest scop, aspect ce nu are relevanta din punct de vedere al constituționalității prevederii criticate".

Președintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale președintelui Camerei Deputaților și cele ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor și concluziile procurorului, dispozițiile criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:

Curtea constata ca a fost legal sesizată, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție și ale art. 1 alin. (1), ale

art. 2, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 24 din Ordonanța Guvernului nr. 11/1996

privind executarea creanțelor bugetare, aprobată cu modificări prin

Legea nr. 108/1996 , cu modificările ulterioare, care au următorul cuprins: "Pentru creanțele bugetare administrate de către Ministerul Finanțelor, precum și pentru cele gestionate de către instituțiile publice, constând în venituri stabilite prin lege, care constituie resurse ale bugetului de stat, sunt abilitate sa aducă la îndeplinire măsurile asiguratorii și să efectueze procedura de executare silită, prevăzută de prezenta ordonanță, organele de specialitate ale direcțiilor generale ale finanțelor publice și controlului financiar de stat județene și a municipiului București și unitățile subordonate acestora, unitățile subordonate Direcției Generale a Vamilor numai pentru creanțele determinate în vama, precum și alte organe sau persoane, stabilite prin ordin al ministrului finanțelor.

Creanțele trezoreriei statului, astfel cum sunt definite de reglementările legale în materie, se executa silit de către organele de specialitate competente sa gestioneze bugetul trezoreriei statului.

Serviciile de specialitate ale consiliilor locale, ale Consiliului General al Municipiului București și ale consiliilor județene, după caz, sunt abilitate sa aducă la îndeplinire măsurile asiguratorii și să efectueze procedura de executare silită în vederea realizării creanțelor aparținând bugetelor comunelor, orașelor, municipiilor și județelor, după caz.

Organele și serviciile de specialitate prevăzute la alin. 1, 2 și 3 sunt denumite în continuare organe de executare.

Creanțele bugetare care se încasează, se administrează, se contabilizeaza și se utilizează de instituțiile publice, provenite din venituri extrabugetare, precum și cele rezultate din raporturi juridice contractuale se executa prin împuterniciți proprii, potrivit prevederilor prezentei ordonanțe.

Pentru creanțele bugetare prevăzute la alin. 3 și 5 organele abilitate să efectueze procedura de executare silită vor aduce la îndeplinire și măsurile asiguratorii.

În cazul în care instituțiile publice transmit spre executare silită organelor prevăzute la alin. 1 debite reprezentând venituri extrabugetare, sumele realizate astfel se fac venit la bugetul de stat.

Personalul organelor de executare, împuternicit să aplice măsurile de executare silită, îndeplinește o funcție ce implica exercițiul autorității de stat."

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține ca dispozițiile criticate sunt discriminatorii față de justițiabili, pentru ca, pe de o parte, dispozițiile cu caracter civil din titlul executoriu au fost executate silit de organele de specialitate ale consiliului local, incalcand astfel competența legală a executorilor judecătorești reglementată prin

Legea nr. 188 din 1 noiembrie 2000 , iar pe de altă parte, pentru ca s-a pornit executarea silită fără ca hotărârea judecătorească sa fi fost investită cu formula executorie, asa cum se prevede în

Ordonanța Guvernului nr. 11/1996 , cu modificările ulterioare, care stabilește ca dispozițiile sale se completează cu cele ale Codului de procedura civilă. Astfel, se susține ca au fost incalcate dispozițiile constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi și cele ale art. 54 referitoare la exercitarea drepturilor și a libertăților fundamentale.

Curtea Constituțională constata ca prin excepția de neconstituționalitate se pun în discuție probleme referitoare la aplicarea corecta a prevederilor legale, care reglementează executarea silită de către organele de specialitate ale autorităților locale, precum și aspecte privind situația de fapt a neinvestirii hotărârii judecătorești cu formula executorie înainte de pornirea executării silite. Având în vedere dispozițiile

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , republicată, Curtea Constituțională, exercitând controlul de constituționalitate, "[...] se pronunța numai asupra problemelor de drept [...]. De asemenea, Curtea Constituțională nu se poate pronunța asupra modului de interpretare și aplicare a legii, ci numai asupra intelesului sau contrar Constituției". Aspectele privind situația de fapt și modul de aplicare a legii sunt de competența exclusiva a instanțelor judecătorești, în temeiul dispozițiilor art. 123 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora "Justiția se înfăptuiește în numele legii". Pentru eventuala nerespectare de către organele de executare a prevederilor privind executarea silită, cuprinse în

Ordonanța Guvernului nr. 11/1996

și în Codul de procedură civilă, autorul excepției are la dispoziție căile legale de contestare.

Astfel fiind, Curtea urmează sa respingă excepția de neconstituționalitate.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c) și al

art. 23 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 24 din Ordonanța Guvernului nr. 11/1996

privind executarea creanțelor bugetare, aprobată cu modificări prin

Legea nr. 108/1996 , cu modificările ulterioare, excepție ridicată de Societatea Comercială "Onedil" - S.A. din Onesti în dosarele nr. 654/2002, nr. 668/2002 și nr. 1.709/2002 ale Tribunalului Bacau.

Definitivă și obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 15 octombrie 2002.