Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 320/2002

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 305 și art. 720^8 din Codul de procedură civilă

prezumat în vigoare

Data actului
26 noiembrie 2002
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 911 din 14 decembrie 2002
Citează
2 acte
Structură
0 articole · 10.787 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Costica Bulai - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Șerban Viorel Stanoiu - judecător

Lucian Stangu - judecător

Ioan Vida - judecător

Aurelia Popa - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 305 și art. 720^8 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Stylem Trading" - S.R.L. în Dosarul nr. 106/2002 al Curții de Apel București - Secția a V-a comercială.

La apelul nominal se prezintă apărătorul autorului excepției și cel al părții, lipsind partea, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public considera susținerile autorului ca fiind neintemeiate, arătând ca dispozițiile art. 305 și art. 720^8 din Codul de procedură civilă nu contravin principiului egalității în drepturi a cetățenilor și nici principiului liberului acces la justiție.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 4 aprilie 2002, pronunțată în Dosarul nr. 106/2002, Curtea de Apel București - Secția a V-a comercială a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 305 și art. 720^8 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Stylem Trading" - S.R.L.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține ca dispozițiile art. 720^8 din Codul de procedură civilă încalcă prevederile art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală, deoarece prin înlăturarea caii de atac a apelului se pierde posibilitatea de a cenzura unele erori sau de a formula apărări corespunzătoare față de sentințele pronunțate la fond. Se considera ca acest text de lege instituie o discriminare în raport cu persoanele fizice care au la dispoziție toate căile de atac prevăzute de lege și, prin aceasta, ingradeste accesul liber la justiție al persoanelor juridice. Referitor la art. 305 din Codul de procedură civilă, autorul excepției apreciază ca, prin îngrădirea dreptului de a administra toate probele pe care le are la dispoziție, acesta dezavantajeaza partea care, din diverse motive, nu a fost în măsura să-și formuleze apărări corespunzătoare sau sa administreze probele necesare.

Curtea de Apel București - Secția a V-a comercială, exprimandu-și punctul de vedere, considera excepția de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată.

În conformitate cu dispozițiile

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a Curții Constituționale a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului pentru a transmite punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate în cauza.

Președintele Camerei Deputaților arata ca, potrivit art. 128 din Legea fundamentală, stabilirea condițiilor și a procedurii de exercitare a căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorești este de competența exclusiva a legiuitorului. În ceea ce privește susținerea conform căreia art. 720^8 din Codul de procedură civilă ar încalcă art. 16 alin. (1) din Constituție, considera ca principiul constituțional al egalității în drepturi presupune o reglementare unitară pentru situații identice și, implicit, impune adoptarea unor soluții diferite pentru situații diferite. Apreciază, de asemenea, că nu sunt incalcate nici dispozițiile art. 21 privind liberul acces la justiție.

Guvernul arata ca dispozițiile art. 305 din Codul de procedură civilă nu contravin Constituției, deoarece recursul este, prin natura și efectele lui, o cale de atac nedevolutiva, iar motivele de exercitare prevăzute de lege vizează numai nelegalitatea hotărârii judecătorești atacate. Prin urmare, fiind o instanța de control judiciar și nu de fond, instanța de recurs verifica hotărârile atacate, exclusiv pe baza probelor administrate la fond, fără a se putea, în principiu, administra probe noi. Cu toate acestea, art. 305 din Codul de procedură civilă permite ca în recurs să se producă înscrisuri noi.

În privinta dispozițiilor art. 720^8 din Codul de procedură civilă, Guvernul apreciază ca suprimarea apelului în cauzele comerciale satisface necesitatea judecării cu celeritate a acestor cauze. Arata, de asemenea, ca accesul liber la justiție nu presupune accesul la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac prevăzute de lege. De altfel, nici Constituția, nici Declarația Universala a Drepturilor Omului, nici pactele și tratatele privitoare la drepturile omului, la care România este parte, nu conțin nici o dispoziție care să instituie, în materie civilă, principiul dublului grad de jurisdicție.

Președintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere exprimate de președintele Camerei Deputaților și de Guvern, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, ale art. 1 alin. (1),

art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare a Curții și din notele scrise depuse de autorul excepției, în fața instanței de judecată, art. 305 și art. 720^8 din Codul de procedură civilă. Textele de lege criticate au următorul conținut:

- Art. 305: "În instanța de recurs nu se pot produce probe noi, cu excepția înscrisurilor.";

- Art. 720^8: Hotărârile date în prima instanța privind procesele și cererile în materie comercială sunt executorii și sunt supuse numai recursului."

Autorul excepției susține ca dispozițiile legale criticate încalcă următoarele prevederi constituționale:

- Art. 16 alin. (1): "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări.";

- Art. 21: "(1) Orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept."

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constata următoarele:

Recursul nu este o cale de atac devolutiva prin intermediul căreia se rejudeca cauza, ci un mijloc procedural prin care se realizează un examen al hotărârii atacate, sub aspectul legalității acesteia. Instanța de recurs, solutionand calea de atac, nu va relua judecata procesului, ci va verifica numai dacă hotărârea atacată a fost sau nu pronunțată cu respectarea dispozițiilor legale, pe baza probelor administrate, fără a se putea, în principiu, administra probe noi. De altfel, art. 305 din Codul de procedură civilă consacra regula inadmisibilitatii probelor noi în recurs, cu excepția înscrisurilor emanate de la părțile în proces sau de la un terț, care ar fi putut avea înrâurire asupra soluționării cauzei, dacă ar fi fost folosite de instanța a carei hotărâre s-a atacat. Înscrisurile noi pot fi depuse atât de către recurent, cat și de către intimați, în condițiile legii, fără nici o discriminare între părțile aflate în proces. Prin urmare, textul de lege criticat nu contravine art. 16 alin. (1) din Constituție privitor la egalitatea în drepturi a cetățenilor.

În ceea ce privește susținerea autorului excepției referitoare la contrarietatea dintre dispozițiile legale criticate și art. 46 din Codul comercial, verificarea indreptatirii acesteia excede competentei Curții, întrucât în atribuțiile sale intra doar examinarea dispozițiilor legale în raport cu prevederile și principiile constituționale, critica cu un astfel de obiect fiind deci inadmisibila.

În ceea ce privește neconstituționalitatea art. 720^8 din Codul de procedură civilă, Curtea retine ca, potrivit art. 125 și art. 128 din Constituție, stabilirea competentei instanțelor judecătorești, a procedurii de judecată, precum și a condițiilor de exercitare a căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorești intră în competența exclusiva a legiuitorului. Asa fiind, nu se poate retine ca textul supus controlului ar contraveni art. 21 din Constituție, în măsura în care în cuprinsul acestuia nu se precizează in terminis ca accesul liber la justiție implica întotdeauna dreptul de a exercita atât calea de atac a apelului, cat și a recursului, situație în care exercitarea cumulativa a ambelor cai de atac împotriva unei hotărâri ar fi constituit, într-adevăr, un criteriu de constituționalitate.

De altfel, prin Decizia Plenului nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, Curtea a statuat ca "semnificatia art. 21 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia accesul la justiție nu poate fi îngrădit prin lege, este aceea că nu se poate exclude de la exercițiul drepturilor procesuale pe care le-a instituit nici o categorie sau grup social. Însă legiuitorul poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedura, ca și modalități de exercitare a drepturilor procedurale, astfel încât accesul liber la justiție nu înseamnă accesul, în toate cazurile, la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac".

Nici reglementările internaționale în materie nu impun un anumit număr de grade de jurisdicție sau de cai de atac. Astfel, art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale prevede asigurarea posibilității unui recurs efectiv la o instanța naționala, ceea ce art. 720^8 din Codul de procedură civilă prevede în mod expres.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c) și al

art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 305 și art. 720^8 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Stylem Trading" - S.R.L. în Dosarul nr. 106/2002 al Curții de Apel București - Secția a V-a comercială.

Definitivă și obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 26 noiembrie 2002.

PREȘEDINTE,
prof. univ. dr. COSTICA BULAI
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.