Regulamentul din 12 decembrie 2002

Analiza pieței relevante a produsului pornește de la segmentarea sectorului comunicațiilor electronice în funcție de următoarele distincții:

a) rețele publice de comunicații electronice și servicii de comunicații electronice destinate publicului/rețele și servicii de comunicații electronice furnizate pentru nevoi proprii;

b) piețe cu amănuntul/piețe de gros;

c) furnizare de rețele și servicii de comunicații electronice/furnizare de infrastructura asociata;

d) furnizare la puncte fixe/furnizare la puncte mobile;

e) servicii de telefonie destinate publicului/alte servicii;

f) servicii oferite consumatorilor/servicii oferite celorlalți utilizatori finali.

În cadrul fiecărui segment al sectorului comunicațiilor electronice, identificat potrivit alin. (1), ANRC va identifica piețele relevante ale produsului pornind de la un produs sau un grup de produse, la care vor fi adăugate alte produse, utilizându-se criteriile prevăzute la art. 4. Ținând seama de convergenta tehnologiilor în sectorul comunicațiilor electronice, ANRC va determina situațiile în care produse ce aparțin unor segmente diferite pot face parte din aceeași piața relevanta a produsului.

Criteriul substituibilitatii cererii este utilizat pentru determinarea produselor considerate de utilizatori ca interschimbabile sau substituibile datorită utilizării date acestora, caracteristicilor fizice și functionale și prețului.

Substituibilitatea cererii se determina pe baza comportamentului utilizatorilor în situația unei fluctuatii a prețului în trecut și a comportamentului probabil al utilizatorilor în cazul unei fluctuatii ipotetice a prețului.

Evaluarea substituibilitatii cererii va ține seama de măsura în care consumatorii vor fi dispusi să își asume costurile schimbării unui produs cu altul și timpul necesar realizării acestui schimb.

Piața relevanta a produsului va cuprinde toate produsele care sunt substituibile din punct de vedere al cererii.

Criteriul substituibilitatii ofertei este utilizat pentru determinarea produselor considerate sau care ar putea fi considerate de utilizatori ca interschimbabile sau substituibile datorită utilizării date acestora, caracteristicilor fizice și functionale și prețului, ce pot fi oferite de furnizori care pot intra pe piața relevanta în cauza, într-o perioadă rezonabila și fără asumarea unor costuri sau riscuri considerabile.

Substituibilitatea ofertei va fi luată în considerare atunci când efectele sale asupra stabilirii prețului pe piața sunt echivalente cu cele ale substituibilitatii cererii.

În cazul în care oferirea unor produse substituibile necesita modificări semnificative ale rețelei sau infrastructurii asociate existente, investiții suplimentare importante sau un timp îndelungat, aceste produse nu vor fi incluse în piața relevanta.

Piața relevanta a produsului va cuprinde toate produsele care sunt substituibile din punct de vedere al ofertei.

Identificarea pieței geografice relevante se realizează pe baza următoarelor criterii:

a) aria acoperită de rețea sau de elementele infrastructurii asociate;

b) existenta unor limite geografice impuse prin lege sau prin acte administrative;

c) analiza acordurilor de acces și interconectare.

Aplicarea criteriilor prevăzute la alin. (1) se va completa, acolo unde este cazul, cu aplicarea următoarelor criterii:

a) substituibilitatea cererii;

b) substituibilitatea ofertei.

Aria acoperită de rețea sau de elementele infrastructurii asociate, după caz, circumscrie, de regula, zona în care este oferit produsul a cărui furnizare depinde de suportul rețelei sau al infrastructurii asociate în cauza.

Aria acoperită de rețea sau de elementele infrastructurii asociate coincide, de regula, cu limitele geografice impuse prin lege sau prin acte administrative.

Analiza acordurilor de acces și interconectare poate oferi indicii privind extinderea zonei în care este oferit produsul a cărui furnizare depinde de suportul unei anumite rețele sau infrastructuri asociate.

Criteriul substituibilitatii cererii este utilizat pentru determinarea zonei în care sunt oferite produsele considerate de utilizatori ca interschimbabile sau substituibile datorită utilizării date acestora, caracteristicilor fizice și functionale și prețului.

Prevederile art. 5 alin. (2) și (3) sunt aplicabile în mod corespunzător.

Piața geografică relevanta va cuprinde toate zonele în care sunt localizati furnizorii produselor care sunt substituibile din punct de vedere al cererii.

Criteriul substituibilitatii ofertei este utilizat pentru determinarea zonei în care sunt localizati furnizorii care pot intra pe piața relevanta în cauza, într-o perioadă rezonabila și fără asumarea unor costuri sau riscuri considerabile, cu produse considerate sau care ar putea fi considerate de utilizatori ca interschimbabile sau substituibile datorită utilizării date acestora, caracteristicilor fizice și functionale și prețului.

Prevederile art. 6 alin. (2) și (3) sunt aplicabile în mod corespunzător.

Piața geografică relevanta va cuprinde toate zonele în care sunt localizati furnizorii produselor care sunt substituibile din punct de vedere al ofertei.

Evaluarea substituibilitatii cererii și a ofertei se poate realiza pe baza testului monopolistului ipotetic.

Testul monopolistului ipotetic analizează dacă un ipotetic unic furnizor al unui produs poate aplica în mod profitabil o creștere mica, dar semnificativă și de durata a prețului, în condițiile în care prețurile tuturor celorlalte produse nu se modifica. Prin creștere mica, dar semnificativă a prețului se înțelege o creștere a prețului cu 5-10%. Dacă aceasta creștere de preț nu ar fi profitabila, datorită faptului ca produsul ar fi substituit din punct de vedere al cererii sau al ofertei cu alte produse, atunci aceste produse, precum și zonele în care sunt localizati furnizorii lor vor fi incluse în piața relevanta. Procedeul este repetat pentru noul grup de produse și noua arie geografică până când în cadrul pieței relevante nu mai pot fi incluse alte produse sau alte zone.

De regula, testul monopolistului ipotetic este relevant și va fi aplicat în cazul produselor al căror preț este determinat în mod liber, fiind stabilit pe baze concurentiale și nefiind supus unui regim de reglementare.

Astfel, dacă nivelul prețului este prea mare ca rezultat al exercitării puterii de piața de către un furnizor sau grup de furnizori, evaluarea substituibilitatii cererii sau a ofertei pornind de la acest nivel de preț prin aplicarea testului monopolistului ipotetic poate conduce la introducerea în piața relevanta a unor produse care nu ar fi substituibile dacă prețul inițial ar fi stabilit pe baze concurentiale. Invers, dacă nivelul prețului pieței este prea mic ca efect al reglementării sau al unor practici anticoncurentiale, evaluarea substituibilitatii cererii sau a ofertei pornind de la acest nivel de preț prin aplicarea testului monopolistului ipotetic poate conduce la excluderea din piața relevanta a unor produse care ar fi substituibile dacă prețul inițial ar fi stabilit pe baze concurentiale.

În situații de tipul celor prevăzute la alin. (2) ANRC va analiza dacă testul monopolistului ipotetic poate fi aplicat pentru definirea pieței relevante.

Pornindu-se de la piața relevanta, identificarea pieței relevante specifice se realizează în principal pe baza următoarelor criterii:

a) barierele la intrarea pe piața;

b) dinamica pieței;

c) eficienta dreptului concurentei.

Alegerea criteriilor va depinde de caracteristicile pieței relevante.

Existenta unor bariere ridicate la intrarea pe piața reprezintă un indiciu pentru identificarea pieței relevante în cauza ca fiind o piața relevanta specifică. Prezenta unor asemenea bariere nu este însă suficienta pentru identificarea unei piețe relevante specifice. Datorită caracterului dinamic al sectorului comunicațiilor electronice va fi luată în considerare posibilitatea ca piața relevanta în cauza sa tinda către o concurenta efectivă, în ciuda unor bariere ridicate la intrarea pe piața.

Barierele la intrarea pe piața sunt de doua tipuri:

a) bariere structurale;

b) bariere legale.

Exista bariere structurale la intrarea pe piața atunci când nivelul tehnologiei, structura costurilor asociate acesteia și nivelul cererii sunt în măsura sa creeze condiții neechilibrate între furnizorii existenți și concurentii lor potențiali, capabile sa conducă la împiedicarea sau la întârzierea intrării pe piața relevanta a acestora din urma.

Barierele structurale pot consta în existenta pe piața a unor economii substanțiale de scara, scop și densitate, precum și în costurile fixe nerecuperabile ridicate pe care le presupune intrarea pe piața.

Economiile de scara apar atunci când costul total mediu pe unitatea de produs al unui furnizor scade o dată cu creșterea vânzărilor, pentru un nivel al producției corelat cu nivelul cererii pe piața. Economiile de scara sunt influentate de factori tehnologici și manageriali și rezultă din scăderea costurilor fixe pe unitatea de produs ca urmare a creșterii volumului vânzărilor.

Economiile de scop apar ca urmare a avantajului de cost pe care îl are un furnizor care realizează doua sau mai multe produse, utilizând aceleași mijloace, față de cei care realizează un singur produs. Economiile de scop pot exista separat sau împreună cu economiile de scara.

Economiile de densitate apar ca urmare a avantajului de cost pe care îl are un furnizor ce beneficiază de o densitate ridicată a utilizatorilor.

Costurile fixe nerecuperabile sunt acele costuri fixe care nu pot fi recuperate sau evitate, chiar în cazul încetării totale a producției.

Barierele legale la intrarea pe piața rezultă din dispozițiile legilor sau ale actelor administrative care au un efect direct asupra condițiilor de intrare și a poziției furnizorilor pe piața relevanta, nedepinzand de condițiile economice.

O bariera legală semnificativă poate să existe atunci când intrarea pe o anumită piața devine neviabila ca efect al unor măsuri impuse prin lege sau prin acte administrative, estimandu-se totodată ca aceasta situație va persista o anumită perioada.

Existenta în trecut a unor bariere legale, precum unele drepturi speciale sau exclusive, poate amplifica impactul unor bariere structurale, cum ar fi economiile de scara sau de scop, integrarea pe verticala, controlul asupra unei rețele sau infrastructuri asociate, greu de duplicat, controlul asupra unor standarde tehnice la care concurentii trebuie să se adapteze, practicarea unor subvenții incrucisate între servicii sau inertia utilizatorilor.

Criteriul dinamicii pieței urmărește dacă piața relevanta prezintă sau nu caracteristici care să determine evoluția acesteia către o concurenta efectivă, fără a fi necesară adoptarea unor reglementări ex-ante (cu caracter preventiv), chiar în condițiile existenței unor bariere ridicate la intrarea pe piața.

Impactul barierelor la intrarea pe piața poate deveni mai redus pe piețele caracterizate de un progres tehnic rapid, întrucât pe aceste piețe exista o presiune puternica din partea concurenților potențiali.

Ca regula, nu vor fi identificate ca piețe relevante specifice piețele relevante nou-formate, în dezvoltare și cu o dinamica accelerata. Identificarea unor asemenea piețe ca fiind piețe relevante specifice va avea loc atunci când exista indicii ca puterea de piața dobandita de primii furnizori intrati pe piața poate împiedica dezvoltarea concurentei efective în viitor.

În identificarea unei piețe relevante specifice se va evalua măsura în care dreptul concurentei poate determina o concurenta efectivă în absenta reglementărilor ex-ante.

Reglementările ex-ante se vor aplica complementar legislației generale a concurentei, în condițiile în care experienta acumulată pe piața naționala și internationala dovedește ca aceasta nu reușește să asigure existenta unei concurente efective pe piața. Astfel reglementările ex-ante intervin atunci când este necesară impunerea unor măsuri complexe pe piața relevanta, care pot implica, de exemplu, realizarea unei evidente contabile separate, implementarea unui anumit sistem de contabilitate a costurilor sau monitorizarea unor parametri tehnici ori atunci când intervenția frecventa sau prompta pe piața relevanta este indispensabila.

Piețele relevante specifice, identificate de ANRC în conformitate cu dispozițiile prezentului regulament, sunt prevăzute în anexa.

ANRC va revizui piețele prevăzute în anexa pentru a tine seama de evoluția sectorului comunicațiilor electronice din România, în sensul modificării piețelor identificate sau al adaugarii unor noi piețe ale căror caracteristici pot justifica impunerea unor obligații specifice furnizorilor cu putere semnificativă pe aceste piețe.

Anexa face parte integrantă din prezentul regulament.