Decizia nr. 599/2024
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 19 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2015 nr. 187/2014
prezumat în vigoare
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Marian Enache
- președinte
Mihaela Ciochină
- judecător
Cristian Deliorga
- judecător
Dimitrie-Bogdan Licu
- judecător
Laura-Iuliana Scântei
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Elena-Simina Tănăsescu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Fabian Niculae
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 19 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2015 nr. 187/2014 , excepție ridicată de Constantinescu Ana Maria în Dosarul nr. 20.643/3/2018 al Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 683D/2019.
2.
La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
3.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Arată că instanța de contencios constituțional s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor legale criticate, menționând, în acest sens,
Decizia nr. 351 din 24 mai 2016 .
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
4.
Prin Încheierea din 5 martie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 20.643/3/2018, Curtea de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 19 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2015 nr. 187/2014 , excepție ridicată de Constantinescu Ana Maria într-un dosar având ca obiect soluționarea unei cereri privind recalcularea pensiei.
5.
În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia arată, în esență, că prevederile legale criticate sunt neconstituționale, întrucât indicele de corecție este prestabilit, iar cel de 1,07 aplicat în cazul său încalcă atât
art. 170 din Legea nr. 263/2010 , cât și Constituția. Or, ea are dreptul la pensie calculată după legea pensiilor publice, respectiv
și nu conform
Legii nr. 187/2014 .
6.
Curtea de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.
7.
Se arată că aceste dispoziții nu aduc atingere prevederilor constituționale, în măsura în care norma este aplicabilă tuturor persoanelor care se încadrează în domeniul său de aplicare, fără distincție, iar existența discriminării nu poate fi dedusă din adoptarea unor dispoziții legale succesive, acestea aplicându-se nediferențiat în perioada cât sunt în vigoare.
8.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
9.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
10.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
11.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile
art. 19 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2015 nr. 187/2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 961 din 30 decembrie 2014, potrivit cărora: „În anul 2015 indicele de corecție prevăzut la
art. 170 din Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, este de 1,07.“
12.
În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în
art. 47
- Nivelul de trai.
13.
Examinând excepția de neconstituționalitate a prevederilor legale criticate, instanța de contencios constituțional reține că s-a mai pronunțat atât asupra prevederilor legale criticate, cât și asupra soluției legislative criticate, prin
Decizia nr. 351 din 24 mai 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 633 din 18 august 2016, constatând că sunt constituționale.
14.
Analizând argumentele autoarei excepției de neconstituționalitate, Curtea constată că aceasta este nemulțumită că legea criticată prevede un indice de corecție fix, cu o valoare mai mică decât cea care ar fi reieșit în urma aplicării
art. 170 din Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010. Astfel,
art. 170 alin. (1) din Legea nr. 263/2010
instituie formula de calcul al indicelui de corecție, având următorul conținut: „Pentru persoanele înscrise la pensie începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, la punctajul mediu anual determinat în condițiile
art. 95
se aplică un indice de corecție calculat ca raport între 43,3% din câștigul salarial mediu brut realizat și valoarea unui punct de pensie în vigoare la data înscrierii la pensie, actualizată cu rata medie anuală a inflației pe anul 2011.“
15.
Cu privire la indicele de corecție stabilit de
art. 170 din Legea nr. 263/2010 , prin
Decizia nr. 698 din 27 noiembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 21 ianuarie 2015, paragraful 22, Curtea a reținut că, deși
art. 170 din Legea nr. 263/2010 , cu modificările și completările ulterioare, instituie o formulă unică de calcul al indicelui de corecție (raportul dintre 43,3% din câștigul salarial mediu brut realizat și valoarea unui punct de pensie în vigoare la data înscrierii la pensie), cei doi termeni ai acestei formule, și anume câștigul salarial mediu brut realizat și valoarea unui punct de pensie, variază de la an la an.
16.
Însă legiuitorul are posibilitatea să stabilească o valoare fixă a indicelui de corecție aplicabilă într-un anumit an, evident, cu respectarea prevederilor constituționale. Curtea Constituțională a statuat prin
Decizia nr. 437 din 29 octombrie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 685 din 7 noiembrie 2013, și prin
Decizia nr. 463 din 17 septembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 704 din 25 septembrie 2014, că nu intră în competența Curții Constituționale analiza dispozițiilor de lege care instituie anumite cifre ca reprezentând indici de corecție, întrucât stabilirea acestor cifre este atributul exclusiv al legiuitorului.
17.
Așadar, stabilirea unui indice fix pe fiecare an este opțiunea legiuitorului, opțiune care nu este afectată de vreun viciu de neconstituționalitate.
18.
De asemenea, Curtea mai reține că autoarea excepției de neconstituționalitate reliefează, în realitate, și aspecte care țin de interpretarea și aplicarea legii de către instanțele judecătorești. Cu alte cuvinte, autoarea excepției de neconstituționalitate solicită, în realitate, să i se aplice
art. 170 din Legea nr. 263/2010 , în loc de
art. 19 din Legea nr. 187/2014 .
19.
Or, printr-o jurisprudență constantă, Curtea s-a pronunțat cu privire la competența exclusivă a instanțelor judecătorești de a soluționa probleme care țin de interpretarea și/sau aplicarea legii. Prin
Decizia nr. 504 din 7 octombrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 22 decembrie 2014, paragraful 14, Curtea s-a pronunțat în sensul că, în conformitate cu prevederile
art. 2 alin. (1)
și
(2) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, asigură controlul de constituționalitate a legilor, a ordonanțelor Guvernului, a tratatelor internaționale și a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispozițiile și principiile
Constituției . Așadar, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curte aplicarea și interpretarea legii, acestea fiind de resortul exclusiv al instanței de judecată care judecă fondul cauzei, precum și, eventual, al instanțelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale
art. 126 alin. (1)
și
(3) din Constituție . Așadar, interpretarea și aplicarea normelor la litigiul dedus judecății reprezintă atribuția instanțelor de judecată.
20.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 1 - 3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Constantinescu Ana Maria în Dosarul nr. 20.643/3/2018 al Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile
art. 19 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2015 nr. 187/2014
sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 5 noiembrie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE pentru MARIAN ENACHE, în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, semnează ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU Magistrat-asistent, Fabian Niculae
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.