Hotărâre a Guvernului · Guvernul

HG nr. 1534/2002

privind aprobarea stemei orașului Cernavoda, județul Constanta

prezumat în vigoare

Data actului: 18 decembrie 2002
Emitent: Guvernul
Publicat în: Monitorul Oficial nr. 33 din 22 ianuarie 2003
Citează: 1 act
Structură: 1 articol, 2 anexe · 2.347 caractere
Sursă: legislatie.just.ro

În temeiul art. 107 din Constituție și al

art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992

privind stema tarii și sigiliul statului,

Guvernul României adopta prezenta hotărâre.

Articol unic

(1)

Se aprobă stema orașului Cernavoda, județul Constanta, prevăzută în anexa nr. 1.

(2)

Descrierea elementelor stemei și semnificatia acestora sunt prevăzute în anexa nr. 1a).

(3)

Anexele nr. 1 și 1a) fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

PRIM-MINISTRU
ADRIAN NASTASE
Contrasemnează:
────────────────
Ministrul administrației publice,
Octav Cozmanca
București, 18 decembrie 2002.
Nr. 1.534.

Anexa 1 STEMA

orașului Cernavoda, județul Constanta

NOTA CTCE Piatra Neamt

Reprezentarea grafica a stemei orașului Cernavoda, județul Constanta, se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 33 din 22 ianuarie 2003, la pagina 4

Anexa 1 a)

DESCRIEREA ȘI SEMNIFICATIILE
elementelor insumate ale stemei orașului Cernavoda,
județul Constanta
Descrierea stemei
Stema orașului Cernavoda, potrivit anexei nr. 1 la hotărâre, se compune dintr-un scut cu baza curbata.
În camp albastru, în șef, sunt reprezentate simbolul atomului, de argint, podul lui Anghel Saligny, de aur, și statuia Ganditorului, natural.
În câmpul inferior este reprezentată o apa neagra.
Scutul este timbrat de o coroana murala de argint, formată din trei turnuri crenelate.
Semnificatia elementelor insumate
Simbolul atomului este emblema activității Centralei Nuclearoelectrice Cernavoda.
Podul construit de Anghel Saligny la sfârșitul secolului al XIX-lea reprezintă imaginea-simbol a dezvoltării orașului Cernavoda, a unirii teritoriului dobrogean cu Regatul român. Acest pod a făcut legătură materială și spirituală între provincii, facilitand inglobarea Dobrogei în sistemul statal, economic și cultural al României moderne.
Celebrele statuete, Ganditorul și perechea sa feminina, vestigii ale culturii eneolitice Hamangia, au fost descoperite în apropierea orașului, fiind un simbol al perenitatii vieții pe aceste meleaguri.
───────────────────

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.