Declarație nr. 1/2003

- București, 12 februarie 2003 -

Domnilor presedinti,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Stimati invitați,

Permiteti-mi sa va multumesc, în numele Executivului, pentru ocazia oferită de a prezenta în fața celor două Camere ale Parlamentului Declarația cu privire la politica Guvernului în perioada 2001-2002 și la principalele prioritati economice și sociale în anii 2003-2004.

Dezbaterea de către Parlament a rezultatelor politicii guvernamentale reprezintă un demers deosebit de important pentru sistemul politic și instituțional al statului nostru de drept.

Doresc sa va prezint aspectele pozitive și, evident, neimplinirile din anii 2001-2002, în vederea identificarii soluțiilor și prioritatilor pentru desfășurarea, cu mai multă eficienta, a procesului de guvernare.

Primii doi ani ai guvernarii P.S.D. au reprezentat o perioadă cu realizari certe și notabile în multe domenii. Succesele obținute atât pe plan intern, cat și extern confirma teza noastră, potrivit căreia viziunea social-democrata de guvernare a tarii este cea mai potrivita pentru România.

Folosesc acest prilej pentru a multumi încă o dată tuturor cetățenilor care ne-au votat, care au avut încredere în Programul politic și Oferta electorală a P.S.D. În acest fel, avem posibilitatea confirmării viabilitatii Programului social-democrat de guvernare în țara noastră.

La sfârșitul anului 2000, Partidul Social Democrat s-a angajat în fața Parlamentului ca va realiza "o guvernare mai buna".

Trebuie reamintit ca, în acel moment, țara se afla într-o situație de criza după guvernarea de dreapta, care, din incapacitate de gestionare a tarii și a reformei, a aplicat politica regresului economic programat. Au fost afectate, astfel, nu numai bazele dezvoltării economice a României, ci, în mod grav, nivelul de trai al populației și credibilitatea tarii în relațiile externe.

Deteriorarea situației economice și instabilitatea ce se manifestau în plan social au creat pe plan extern o imagine nefavorabila tarii noastre. Instituțiile financiare internaționale, agențiile de rating și Comisia Europeană erau neincrezatoare în capacitatea de reformare a economiei românești.

Aceasta perceptie negativa a realitatilor din țara noastră a reprezentat unul din cele mai grele obstacole pe care a trebuit sa îl depasim.

Într-o asemenea situație, Executivul a pus pe un plan prioritar redobandirea încrederii și revigorarea relațiilor politice externe, îndeosebi a celor cu Uniunea Europeană și instituțiile financiare internaționale. Astfel, am acționat, concomitent, pentru a putea realiza principalele obiective de politica externa și pentru a dobândi sprijin în susținerea și desfășurarea procesului de reforma economică în condiții de suportabilitate socială.

Aceasta explica modul în care am reușit sa asiguram realizarea unor obiective de politica externa, vitale pentru România, și anume:

- recunoașterea dreptului de libera circulație a cetățenilor români în spațiul Schengen;

- invitarea României, la Praga, de a deveni membru NATO;

- obținerea, la Copenhaga, a unui calendar precis pentru ca România sa devină membru al Uniunii Europene, începând cu anul 2007;

- încheierea de acorduri cu Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială;

- rezolvarea unor litigii, existente de ani de zile, în relații externe bilaterale;

- extinderea cooperării cu tari și regiuni ale lumii, în care prezenta României devenise nesemnificativa.

Progresele economice și sociale obținute pe plan intern demonstreaza realismul Programului guvernamental. Astfel, am realizat:

- relansarea economică în ritmuri care au plasat România pe unul din primele locuri între țările central și est-europene;

- dezvoltarea și consolidarea structurilor de proprietate privată;

- instituirea și amplificarea unor mecanisme ale economiei de piața pe baza legislației naționale, armonizata cu cea comunitara;

- declanșarea unor programe de investiții care susțin îmbunătățirea condițiilor de viața în mediul urban și rural;

- lansarea unui amplu Program social care asigura: intensificarea preocuparilor pentru crearea de noi locuri de muncă în vederea creșterii gradului de ocupare a populației active și diminuării somajului; sporirea sensibila a numărului de locuințe, inclusiv pentru un număr foarte mare de tineri; ridicarea gradului de protecție a pensionarilor și persoanelor cu venituri mici; îmbunătățirea, pentru elevi, a condițiilor din școli și din familie;

- punerea în aplicare a unui pachet de măsuri stimulative pentru tineri, pornind de la atribuirea gratuita de active în vederea dezvoltării de afaceri în zootehnie și până la reducerea impozitelor pe salarii pentru cei care lucrează în sectorul tehnologiei informatiei, domeniu în care cifra de afaceri a fost dublata în 2002 față de 2000.

Acum, după doi ani, putem afirma ca am depășit situațiile critice care puteau exclude România din circuitul european și internațional.

Astăzi, țara noastră se bucura de un larg și substanțial sprijin extern.

România este acum un partener credibil în procesele ample ale construcției Europei Unite și ale consolidării noii solidaritati euroatlantice.

Evaluarile pozitive privind realizarile din România din anii 2001-2002 sunt în total contrast cu evaluarile negative din perioada guvernarii anterioare.

În rapoartele Comisiei Europene și ale Fondului Monetar Internațional de până în anul 2000 inclusiv se făcea referire la "performanțele economice dezamagitoare cauzate de politicile macroeconomice nepotrivite".

Începând cu anul 2001 aprecierile sunt de genul "România a obținut prin programul sau o performanta macroeconomica deosebită", "România a continuat să facă progrese către o economie de piața funcțională, iar perspectivele de realizare a acestui obiectiv s-au îmbunătățit", "România a făcut progrese impresionante în abordarea mai multor puncte slabe mai vechi și asteapta acum o performanta pe măsura".

Bilanțul ultimului an arata o continuare a evolutiilor favorabile din 2001.

Anul 2002 a reprezentat, din punct de vedere economico-social, un an al performantelor ridicate. Ma refer, îndeosebi, la creșterea economică, majorarea substantiala a exporturilor, reducerea semnificativă a inflației, sporirea volumului investițiilor, creșterea salariului real și a pensiei reale, precum și la un grad mai bun de protecție socială a categoriilor defavorizate.

Politica pe care am promovat-o a demonstrat ca teoriile potrivit cărora reforma nu face casa buna cu progresul economic și, mai ales, cu cel social nu își au justificare decât în explicații privind ineficienta actului de guvernare a celor care susțin asemenea concepte.

Ne aflam astăzi în fața dumneavoastră, în situația în care România beneficiază de condiții favorabile pentru ca obiectivele de dezvoltare economică, îmbunătățirea nivelului de trai, aderarea la NATO și integrarea tarii în Uniunea Europeană sa devină certitudini pentru anii următori.

Suntem pregatiti sa continuam aplicarea cu fermitate a programului nostru, inclusiv prin reconsiderarea prioritatilor, de la o etapa la alta, în scopul respectării angajamentelor asumate la investire.

Chiar dacă, prin prisma rezultatelor prezentate, perioada primilor doi ani de guvernare reprezintă cu adevărat o schimbare în bine, vrem sa va asiguram că nu am intrat, în nici un fel, într-o zona a automultumirii. Sunt încă domenii care nu au evoluat cum am fi dorit.

Cunoastem dificultățile și neajunsurile din țara. De altfel, cred ca am convins ca, permanent, cautam soluții și actionam operativ pentru rezolvarea problemelor care apar pe parcurs.

După cum ați observat, atât în Planul de acțiuni al Guvernului pentru perioada trecută, cat și în cel pe anii 2003-2004, pe care îl aveti acum printre volumele primite, acțiunile nerealizate sunt evidentiate și reprogramate. Deși numărul lor este mic, în virtutea probitatii profesionale și a transparenței pe care le-am instituit ca principii ale activității noastre, nu le ascundem și le recunoastem deschis.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Nivelurile cantitative, dar mai ales schimbările calitative din economie - ca rezultat direct al procesului de reforma - ilustreaza faptul ca s-au înregistrat progrese evidente pe linia creării unei economii de piața functionale.

Rezultatele sunt cu atât mai apreciabile, într-un context internațional caracterizat prin incetinirea ritmurilor de creștere în țările dezvoltate.

Evoluția din ultimii doi ani, precum și tendintele proiectate conferă certitudinea îndeplinirii, în orizontul de timp programat, a criteriilor de aderare la Uniunea Europeană.

Deși cifrele și comparatiile pot plictisi pe unii - mai ales pe cei care doresc să fie uitate cat mai repede datele statistice negative din trecutul apropiat -, ma simt totuși nevoit sa apelez la acestea, pentru ca numai astfel putem avea măsura corecta a progresului realizat.

În anul 2002 produsul intern brut a crescut cu 4,9%, comparativ cu 4,5%, cat am prevăzut în Programul nostru guvernamental.

Am reușit ca, în perioada 2001-2002, creșterea produsului intern brut să fie de circa 11% față de anul 2000, susținută de sporirea cu 16% a valorii adăugate în industrie, cu peste 21% în agricultura și aproape 13% în activitatea de construcții.

Reamintesc ca în primii 2 ani ai guvernarii anterioare produsul intern brut a scăzut cu 10,6%.

Anii 2001-2002 au reprezentat un plus de produs intern brut de 4 miliarde dolari, comparativ cu pierderea de 3,5 miliarde dolari, înregistrată de economia românească în perioada 1997-1998. Cu toate acestea, în prezent, produsul intern brut este numai la nivelul anului 1996, respectiv cu circa 12% mai mic decât în 1989.

Susținută de reforme structurale, economia românească are, în prezent, capacitatea de a valorifica în timp real oportunitatile mediului economic intern și internațional.

Semnificativ este faptul ca sporul de producție și, respectiv, de produs intern brut s-au realizat prin contribuția echilibrata a cererii pentru export și investiții, în condițiile redresarii sensibile a raportului dintre export și import.

În anul 2002 exporturile s-au situat la cel mai înalt nivel după 1990, fiind de circa 14 miliarde dolari, mai mare cu 33%, comparativ cu exportul din anul 2000.

Anul 2002 reprezintă primul an de după 1990 când inregistram, la un asemenea nivel de creștere economică, concomitent: o contribuție pozitiva a comerțului exterior, o reducere a stocurilor, o rata înaltă de investiții și creșterea nivelului de trai.

Am reușit, prin măsurile de politica structurală, sa producem competitiv și mai eficient, cu un grad mai redus de dependenta de import. Producem ceea ce se cere. Investim din ce în ce mai mult într-o producție care e solicitată pe piața interna și mai ales la export. În acest fel, cream condiții pentru creșterea gradului de ocupare a forței de muncă, pentru sporirea veniturilor bugetare și a nivelului de trai al populației.

În domeniul mediului de afaceri, chiar dacă acesta este încă perfectibil, prin măsurile luate am reușit sa raspundem corespunzător asteptarilor investitorilor autohtoni și străini.

În prima etapa, am acționat pentru simplificarea procedurilor legislative și administrative aferente inițierii și dezvoltării afacerilor pe baze concurentiale. Astăzi, în România este posibila înființarea unei societăți comerciale în mai puțin de doua săptămâni, iar studenții care doresc sa înceapă afaceri sunt scutiți de plată taxei de înregistrare.

Alte direcții de acțiune au urmărit cu prioritate revizuirea cadrului juridic de reglementare a funcționarii societăților comerciale, concomitent cu reducerea birocratiei, întărirea disciplinei financiare, combaterea corupției și a evaziunii fiscale.

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Din perspectiva relansarii economiei și a creșterii competitivitatii acesteia, orientarea politicii financiare a contribuit la stimularea muncii, economisirii și investițiilor. În acest sens, s-a reușit - în limitele resurselor disponibile - relaxarea gradului de fiscalitate de la 29,5% din produsul intern brut, cat se inregistra în anul 2000, la 28,7% în 2002 și 27,9% proiectat pentru acest an. Este de remarcat faptul ca aceasta evoluție favorabilă pentru dezvoltarea afacerilor s-a obținut, cu deosebire, prin diminuarea presiunii fiscale asupra muncii. Astfel, am asigurat scăderea contribuțiilor de asigurări sociale cu 3 puncte procentuale în 2002 și cu alte 5 puncte procentuale în acest an.

O preocupare constanta a Guvernului a constituit-o accelerarea reformei în domeniul financiar, astfel încât politicile fiscale și bugetare să asigure scăderea drastica a ratei inflației, dar și reducerea plăților restante și a blocajului financiar din economie. Doresc sa reamintesc ca pentru limitarea efectelor acestor fenomene negative - care în fapt reprezentau, la începutul anului 2001, cele mai grave probleme ale economiei românești - Guvernul a pus în aplicare Programul antiinflatie și Programul antiblocaj financiar.

Am acordat o atenție deosebită intaririi disciplinei financiare, inasprind legislația în domeniul recuperării datoriilor bugetare.

Ca urmare a aplicării măsurilor de diminuare a arieratelor, din aprilie 2002 și până la sfârșitul anului, au fost încasate peste 5.000 miliarde lei de la un număr de aproape 3.000 de agenți economici. Totodată, pentru diminuarea arieratelor către bugetul de stat și între partenerii de afaceri au fost luate o serie de măsuri vizandu-i pe marii datornici, printre care: corelarea salariilor managerilor întreprinderilor de stat cu indicatorii de performanță; anularea obligațiilor bugetare aferente minelor închise sau aflate în conservare; adoptarea Legii privind unele măsuri pentru întărirea disciplinei contractuale.

Acum, după mai bine de un an de la aplicarea acestor programe, progresele sunt semnificative, chiar dacă în cazul arieratelor situația nu ne multumeste.

Ce am obținut? Cel mai scăzut nivel al inflației de după 1989. La sfârșitul anului 2002 rata inflației a fost de 17,8% față de decembrie 2001, mult sub ținta programata de 22%.

Începem acest an cu o inflație pe luna ianuarie de 1,3%, comparativ cu 4,3% în ianuarie 2000.

În condițiile reducerii sensibile a inflației, ratele dobânzii practicate de sistemul bancar s-au redus treptat, proces susținut și de evoluția descendenta a dobânzilor la titlurile de stat. Ca efect, creditul neguvernamental a crescut, în termeni reali, la sfârșitul anului 2002, cu circa 30% față de anul 2001. Cu toate acestea, nivelul absolut al acestui indicator monetar este încă foarte scăzut. Ma refer, în special, la creditul pentru investiții pe termen mediu și lung, care este menținut la valori foarte reduse comparativ cu necesarul impus de intensificarea ritmului de creștere economică.

Prin bugetul general consolidat aferent anilor 2001 și 2002 a fost promovata o politica fiscal-bugetară orientata către susținerea reformelor structurale.

Construcția bugetelor a urmărit, totodată, îmbunătățirea condițiilor sociale prin promovarea politicilor în domeniul protecției sociale, sănătății, educației și mediului.

România are în acest moment relații stabile cu instituțiile financiare internaționale. Este pentru prima data când țara noastră are premisele favorabile de a finaliza un acord stand-by cu F.M.I.

În perioada 2001-2002, cele mai importante agenții internaționale de rating au îmbunătățit de trei ori cotatia României. S-a ajuns la situația anului 1996 sub aspectul aprecierilor legate de condițiile de investire în România, respectiv la nivelul unor tari în tranzitie avansate sub aspectul reformei.

Reamintesc ca în anul 1999 România era cotata la fel ca Ecuadorul, Coasta de Fildes și Zimbabwe.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Permiteti-mi sa ma refer, acum, pe scurt la reforma în domeniul microeconomic.

O prioritate majoră a activității Guvernului, vizând restructurarea și modernizarea economiei reale, a constituit-o schimbarea conceptiei de privatizare.

Prin ceea ce am realizat în anii 2001 și 2002 s-au creat condițiile de finalizare în 2003 a privatizării capitalului social din portofoliul APAPS, instituție care își va inceta activitatea la sfârșitul acestui an.

În anii 2001-2002, s-a vândut un capital social de 17.900 miliarde lei, însemnând de trei ori mai mult decât în perioada 1997-1998, respectiv în primii doi ani ai fostei guvernari, ceea ce a contribuit semnificativ la reducerea ponderii statului în economie.

Au fost trecute în proprietate privată numeroase societăți comerciale mari și foarte mari, între care: SIDEX Galați, Șantierul Naval Constanta, Uzinele Sodice Govora, PROMEX Brăila, COS Targoviste, ALRO și ALPROM Slatina și altele.

Au fost privatizate BANCA AGRICOLĂ și Societatea ASTRA București, fiind vândut și pachetul minoritar de acțiuni pe care statul îl mai detinea la BANCPOST.

Pe acest fond, nu suntem multumiti însă de faptul ca măsura luată la începutul anului 2001, de transfer al unor societăți la ministere, în scopul urgentarii privatizării acestora, nu a fost pe deplin valorificată.

În același timp, nu trebuie uitat ca am fost obligați sa consumam mult timp cu problemele sociale apărute în societățile privatizate de guvernul anterior, ca urmare a incompetentei și superficialitatii, care au caracterizat acest proces în perioada 1997-2000.

Realizarea obiectivelor din Programul de guvernare cu privire la aplicarea legilor fondului funciar și forestier demonstreaza voința politica și determinare. Asa cum ne-am angajat, gradul de emitere al titlurilor de proprietate a depășit 90% la sfârșitul anului 2002, ajungând la 91,4%. Pentru anul 2003 avem în vedere încheierea emiterii și inmanarii titlurilor de proprietate, excepția constând în cazurile aflate pe rolul instanțelor judecătorești.

În ceea ce privește aplicarea

Legii nr. 10/2001

referitoare la proprietățile imobiliare naționalizate, anul 2003 va fi decisiv; astfel, până la sfârșitul anului 2002, au fost depuse 210 mii solicitări, urmând sa inaintam Parlamentului proiectul de lege privind modalitățile concrete de soluționare și de acordare a despăgubirilor, în conformitate cu resursele tarii și cu practica adoptată în alte tari foste socialiste.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

As vrea sa trec acum la un capitol extrem de important, care presupune măsuri extrem de energice. Este vorba de combaterea birocratiei și a corupției. Acestea sunt domenii în care acțiunile noastre au intampinat multe dificultăți.

Este tot atât de adevărat ca reforma prost gestionata în guvernarea trecută și nefinalizarea de către aceasta a măsurilor care se impuneau au constituit principalii factori generatori de corupție.

Marile probleme generate de restituirea proprietăților nu au beneficiat până în anul 2001 de un cadru legislativ unitar și corespunzător. Aceasta a făcut ca abuzurile bazate pe utilizarea documentelor falsificate, pe coruperea funcționarilor, inclusiv a factorilor de decizie, sa creeze un adevărat haos în economie.

Prin urmare, la începutul anului 2001, ne gaseam la un asemenea nivel al corupției, într-un asemenea climat economic și social distorsionat, încât rezultatele pozitive obținute până în prezent nu au putut fi receptate de toate segmentele din societate ca fiind semnificative.

Partidele, ai căror reprezentanți au făcut parte din fosta Putere, nu au dovedit responsabilitatea de asumare a răspunderii pentru faptele ilegale ale unora dintre propriii membri, indiferent dacă este vorba de adoptii internaționale sau de privatizari frauduloase.

Deși vom aborda aceste aspecte pe larg într-o ședința viitoare, când va vom prezenta un pachet de măsuri legislative anticoruptie, permiteti-mi sa relev totuși principalele acțiuni întreprinse până în prezent de Guvernul nostru, prin care s-a asigurat reducerea corupției și a criminalitatii, ceea ce constituie bazele unei activități viitoare mult mai intense și eficiente.

Executivul a elaborat, cu o larga consultare a reprezentanților principalelor partide și a sindicatelor, a ONG-urilor și mass-media, o "Strategie naționala de lupta împotriva corupției", iar recent a adoptat un Program detaliat privind accelerarea aplicării acestei strategii.

În același timp, suntem convinsi ca lupta împotriva criminalitatii trebuie purtata cu respectarea deplina a legii, fără conotatii politice. Consolidarea ordinii de drept, a prestigiului și integrității autorităților judiciare, a credibilitatii instituțiilor publice sunt demersuri vitale pentru limitarea fenomenului criminalitatii și garantarea vieții cetățenilor.

În aceste domenii, va trebui sa avem o înțelegere comuna, indiferent de poziția politica, în sensul că vânătoarea de vrajitoare sau taierea de capete, numai pentru a da sentimentul unei lupte hotărâte împotriva corupției, nu reprezintă soluția rezolvarii acestui fenomen antisocial.

Important este ca la nivelul tuturor autorităților centrale și locale să se aplice cu fermitate și eficienta - asa cum, de fapt, am procedat în ultimii doi ani - măsurile care să elimine cauzele profunde ale corupției și ale birocratiei.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Solidaritatea și protecția socială reprezintă principii fundamentale pentru Guvernul Partidului Social Democrat. Componenta socială este cu atât mai importanța, cu cat ignorarea acesteia în timpul guvernarii din perioada 1997-2000 a condus la prăbușirea fără precedent a nivelului de trai al populației.

Am sa incerc sa ilustrez efectele acțiunilor și măsurilor luate în anii 2001-2002, nu în general, ci pe categorii de populație.

Permiteti-mi ca, mai întâi, sa precizez principalele direcții de acțiune în plan social, și anume:

- crearea de locuri de muncă pentru diminuarea somajului și creșterea veniturilor din munca;

- dezvoltarea serviciilor de interes public și controlul fondurilor destinate acestora;

- aplicarea de măsuri suplimentare pentru protecție socială, în funcție de situația specifică a fiecărei categorii de cetățeni.

Consecvent orientarii social-democrate, Guvernul aplica un amplu program social, menit sa amelioreze condițiile de viața ale populației, în concordanta cu resursele pe care le are la dispoziție.

Ca urmare a regresului economic din perioada 1997-2000, aceste fonduri au scăzut foarte mult, nivelul de trai deteriorandu-se în mod dramatic.

Desigur, cu toate eforturile depuse în anii 2001 și 2002, asteptarile populației rămân foarte mari.

Va trebui însă sa tinem seama, cu totii, ca măsurile pe care le luam depind de nivelul resurselor. Nu vrem sa avansam promisiuni fără acoperire, sa cream asteptari care nu pot fi îndeplinite. În același timp, trebuie să avem grija și de viitor, sa nu neglijam investițiile care creează resurse suplimentare pentru creșterea nivelului de trai.

În mod concret, în cei doi ani s-au realizat următoarele:

● Au fost încadrate în munca peste 1 milion de persoane, din care 678 mii persoane au aparținut grupurilor sociale cu acces mai dificil pe piața muncii - tineri, femei, șomeri de lungă durata, persoane cu handicap, absolvenți cu vârsta de peste 18 ani proveniți din instituțiile de ocrotire socială, persoane eliberate din detenție, persoane de etnie roma. În cadrul acestor programe, în localitățile în care s-a înregistrat o rata ridicată a somajului au fost încadrate peste 137.000 persoane, iar în Valea Jiului peste 17.000 persoane.

● Rata somajului la finele anului 2002 a fost de 8,1%, cel mai scăzut nivel din ultimii 5 ani. Numărul șomerilor înregistrați a fost de 760 mii persoane, respectiv cu 246 mii persoane mai mic decât în decembrie 2000. Și în cazul femeilor, rata somajului a scăzut la 7,5% la finele anului 2002, de la 10,3%, cat s-a înregistrat în luna decembrie 2000.

Fața de anul 2000, când s-au alocat resurse financiare pentru măsurile active de combatere a somajului doar în proporție de 2,3% din totalul cheltuielilor prevăzute în buget, în anul 2001, pentru măsurile active de creștere a gradului de ocupare a forței de muncă s-au destinat peste 12% din cheltuielile bugetare, iar în anul 2002 aceste alocații au reprezentat aproape 14%.

● Politica salariala a fost axata în principal pe măsuri de protecție a veniturilor angajaților comparativ cu evoluția inflației, precum și pe măsuri de impunere a disciplinei financiare în întreprinderile publice.

În societățile în care statul este acționar majoritar au fost adoptate măsuri restrictive și de condiționare a cresterilor salariale în raport cu evoluția productivitatii muncii. Lunar, monitorizam, din acest punct de vedere, circa 80 de companii.

În anii 2001 și 2002 s-a acționat pentru o mai mare stabilitate a salariului minim, care să permită agenților economici să-și planifice, pe o perioadă mai lungă, costul forței de muncă, politica de firma și de produs.

Salariul minim brut pe țara a fost majorat succesiv începând cu 1 martie 2001, de la 1.000.000 lei la 1.400.000 lei, apoi la 1.750.000 lei, iar de la 1 ianuarie 2003 a crescut cu 43%, ajungând la 2.500.000 lei.

Ca urmare a ansamblului de măsuri luate în acest domeniu s-a asigurat majorarea - în termeni reali - a câștigurilor salariale. Astfel, în anul 2002, creșterea salariului real a fost de 4,5%, iar în perioada 2001-2002 de circa 10%, comparativ cu scăderea salariului real de 20% în primii doi ani ai guvernarii anterioare.

● Un alt obiectiv prioritar al Guvernului l-a constituit protejarea puterii de cumpărare a pensionarilor prin recorelari și prin indexarea trimestriala a pensiilor cu un procent care să acopere rata inflației.

În urma aplicării combinate a măsurilor de indexare și recorelare, în intervalul decembrie 2000 - decembrie 2002, pensia medie de asigurări sociale de stat a înregistrat o creștere de 56%, ajungând la 1.800.000 lei față de 1.155.000 lei, cat era în luna decembrie a anului 2000.

Referitor la aceasta problema as vrea sa subliniez ca Executivul nostru trebuie să găsească soluții pentru deficientele acumulate timp de 12 ani.

Vreau sa reamintesc faptul ca până în anul 2000, în momentul în care aparea o problemă într-o ramura industriala și, în același timp, o problemă socială, soluția folosită era trecerea la pensie a segmentelor profesionale în cauza, în loc să se realizeze o restructurare autentică.

În felul acesta s-a ajuns la un număr foarte mare de pensionari, care reprezintă astăzi aproape 6,2 milioane, față de 3,4 milioane în 1990. Astfel, dacă în 1990 la un pensionar corespundeau 2,4 salariați, în prezent pensia unei persoane este susținută nici măcar de un angajat.

Grija Guvernului nostru este sa cautam, în continuare, soluțiile cele mai potrivite pentru îmbunătățirea nivelului de trai al pensionarilor.

Dintre acțiunile aplicate în ultimii 2 ani pentru sprijinirea acestei categorii sociale sunt de menționat, de asemenea:

- acordarea de medicamente gratuite pensionarilor cu venituri lunare de până la 1.400.000 lei, prin suplimentarea listei medicamentelor gratuite cu circa 40 de medicamente esențiale din producția interna, necesare afectiunilor cu incidența majoră asupra morbiditatii la persoanele varstnice;

- înființarea și extinderea rețelei de magazine de tip "Economat", care oferă pensionarilor produse de baza la prețuri cu circa 20% mai mici; la sfârșitul anului 2002 functionau 481 astfel de magazine, de unde își pot efectua cumpărăturile peste un milion de cetățeni cu venituri modeste;

- acordarea de ajutoare pentru încălzire;

- subvenționarea de la buget a biletelor de tratament și menținerea reducerii de 50% pentru transport.

În ceea ce privește alocația de stat pentru copii, aceasta a fost majorată în mai multe etape, de la 130.000 lei în luna decembrie 2000 la 210.000 lei cat este în prezent.

● Atenția acordată familiilor cu venituri reduse s-a concretizat prin instituirea, de la 1 ianuarie 2002, a venitului minim garantat, concomitent cu creșterea substantiala a fondurilor bugetare destinate acordării acestor ajutoare sociale.

Prin alocarea acestor fonduri, în valoare de 3.600 miliarde lei, a fost posibil ca în 2002 sa beneficieze de ajutoare sociale 602 mii familii, față de 40 mii în 2000. Nivelul venitului minim garantat, în funcție de care se calculează ajutorul social, a fost indexat cu 17%, cu începere de la 1 ianuarie 2003, respectiv într-un procent superior ratei inflației.

● Având în vedere criza spațiilor de locuit - mai ales pentru categoriile de populație cu venituri mici - la începutul anului 2001 am pus în aplicare o noua conceptie a unui program de construcții de locuințe, bazat pe intensificarea sprijinului bugetar și pe extinderea utilizării creditului ipotecar, îndeosebi pentru familiile ținere.

În acest mod, nu numai ca am reușit sa dăm în funcțiune, în anul 2002, cel mai mare număr de locuințe de după 1996, respectiv peste 3.500 unități, dar am asigurat totodată front de lucru în fiecare județ, pentru ca în anii 2003 și 2004 numărul locuințelor noi sa crească simtitor.

Activitatea de construcții de locuințe s-a materializat prin deschiderea a circa 180 santiere de lucru de locuințe pentru tineri, locuințe sociale, locuințe individuale în proprietate, prin credit ipotecar.

Fața de anul 2000, când au fost date în folosință 1.300 locuințe, în perioada 2001-2002 au fost în execuție circa 21.300 unități locative, din care s-au dat la cheie 5.500, respectiv 2.300 locuințe pentru tineri destinate închirierii, 2.400 locuințe sociale și 800 locuințe în proprietate individuală.

● Un caz aparte îl reprezintă blocurile începute înainte de 1989 și neterminate. Am considerat ca finalizarea construcțiilor de locuințe aflate în diverse stadii de execuție reprezintă o prioritate. Chiar dacă timpul scurs de la revoluție le-a afectat și din aceasta cauza sumele necesare pentru continuarea execuției devin tot mai mari, trebuie să eliminam, din peisajul orașelor, imaginea construcțiilor părăsite.

La sfârșitul anului 2000 existau circa 7.600 unități locative neterminate, a căror execuție a fost sistata.

Am stabilit un program clar de finalizare a acestora. Prin efortul conjugat al autorităților centrale și locale, dar și prin implicarea sectorului privat, am reușit sa reducem sensibil numărul acestor blocuri. Acțiunea este deja încheiată în 10 județe. Pe ansamblu, am asigurat finanțare pentru aproape 4.200 unități locative, din care deja au fost puse în funcțiune 1.800 apartamente.

Pe același plan, am acționat pentru dezafectarea macaralelor-turn abandonate și evacuarea din locurile publice a autovehiculelor părăsite.

Concomitent, ne preocupam pentru realizarea programului de construire a 400 sali de sport, pe care - deși înregistrează unele întârzieri - îl vom finaliza în următorii 2 ani.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

În anul școlar 2001-2002 și în pregătirea anului de învățământ 2002-2003 au fost aplicate măsuri concrete vizând implementarea programelor naționale de dezvoltare a sistemului educațional și de formare profesională.

Sintetizand cele mai importante rezultate, se cuvine precizat ca, în cadrul programului "Reabilitare școli", cu termen de finalizare 2004, au fost reparate, modernizate și date în folosință 800 școli, în care învață peste 170 mii elevi.

În scopul asigurării accesului echitabil la educație pentru copiii și ținerii din mediul rural, au fost create 400 de școli-centre de zona. Pentru transportul elevilor de la domiciliu la școala, au fost achiziționate și date în exploatare 454 microbuze, fondurile totale, alocate de la buget, ridicandu-se la circa 200 miliarde lei.

Prin lansarea în anul școlar 2001-2002 a programului de acordare în regim de gratuitate a rechizitelor școlare elevilor proveniți din familii cu venituri mici, au beneficiat de acest program în valoare de 206 miliarde lei 930 mii elevi, iar în anul școlar 2002-2003 beneficiază 950 mii elevi.

Din anul școlar 2002-2003 s-a lansat Programul de asigurare gratuita de produse lactate și de panificatie, în care sunt cuprinși peste un milion de elevi ai claselor I-IV din învățământul de stat. Programul va fi extins în acest an, începând cu grădinițele.

Prima etapa a programului de informatizare a școlilor, desfășurată în anul școlar 2001-2002, s-a încheiat cu succes. Au fost dotate cu 120 rețele de calculatoare un număr de 113 licee și 7 centre naționale de formare a profesorilor.

În actualul an școlar, care are ca obiectiv încheierea informatizarii liceelor, a continuat să se achizitioneze tehnica de calcul pentru dotarea școlilor cu laboratoare informatice.

În vederea redresarii și modernizării sistemului sanitar, în bugetele din 2001 și 2002 s-au alocat fonduri reprezentând anual 4,2% din produsul intern brut, comparativ cu 2,6-3,8% în anii 1997-2000.

Fondurile substanțiale alocate, în acești 2 ani, au permis susținerea, în regim gratuit, a 17 programe naționale de sănătate, precum și acordarea gratuita sau compensarea medicamentelor în valoare de peste 12.000 miliarde lei. La acestea se adauga facilitățile acordate pentru accesul la asistența medicală, inclusiv gratuit, pentru populația din mediul rural cu venituri mici sau fără venituri, din zonele defavorizate.

Cu toate acestea, nu suntem multumiti de modul în care se desfășoară reforma în sectorul medical, de performanțele obținute practic la toate nivelurile sistemului de ocrotire a sănătății.

În legătură cu problematica principalelor domenii sociale as dori sa asigur cetățenii României ca suntem permanent preocupati de a găsi soluții care să le diminueze grija zilei de maine.

Nu am reușit în acești 2 ani decât sa atacam problemele sectoriale prin care am oprit adâncirea saraciei și extinderea marginalizarii sociale.

Analizele specialiștilor, inclusiv ale celor din organismele internaționale, arata chiar o diminuare a ponderii populației aflate sub nivelul minim de trai.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Voi menționa acum câteva aspecte legate de activitatea guvernamentală în domeniul culturii și cultelor.

Am acordat o atenție deosebită patrimoniului național, astfel încât numărul santierelor de restaurare și al monumentelor redate circuitului turistic și muzeal a crescut substanțial.

S-a asigurat restaurarea integrală a Muzeului Satului din București și darea în folosință a unui nou corp de clădire al acestuia, la care lucrările au fost abandonate din anul 1997.

În anul viitor vor fi încheiate lucrările de consolidare și de restaurare la Muzeul Colectiilor de Arta și va intră în circuitul cultural Muzeul de Arta Contemporana.

O semnificație deosebită în acest domeniu a avut-o și achiziționarea de opere de arta contemporana. Dacă în perioada 1999-2000 nu au fost alocate deloc fonduri cu aceasta destinație, în anii 2001 și 2002 au fost utilizate 40 miliarde lei. Totodată s-a procedat la răscumpărarea unor terenuri pentru cercetări arheologice în Transilvania și în Dobrogea și au fost achiziționate opere de arta din perioada Renasterii europene, a celei medievale și din avangarda românească.

În domeniul instituțiilor de spectacol, consideram un mare succes desfășurarea Festivalului "George Enescu" și a manifestărilor artistice în "Anul Caragiale".

Doresc sa mentionez faptul ca, în curând, vor începe lucrările la Oraselul artiștilor. Este vorba de un ansamblu de peste 100 de locuințe și ateliere destinate, în principal, artiștilor tineri.

Consideram ca domeniul cultural trebuie să reprezinte, în continuare, un interes special pentru Guvern și pentru toate instituțiile statului, inclusiv la nivel local. Identitatea noastră românească în spațiul european este și va fi determinata, în mare măsura, de specificul cultural.

În domeniul culturii minorităților, pregatim deschiderea unui centru de cultura a romilor, care va dispune de un ansamblu artistic - dans, teatru, muzica, expoziție de civilizatie a acestei minorități.

În legătură cu sprijinul acordat cultelor religioase legal constituite, Guvernul nostru a tratat cu toată responsabilitatea relația stat-biserica.

Sprijinim biserica prin acordarea de salarii personalului clerical și neclerical, precum și prin asigurarea pensiilor pentru clerul pensionat. Am transferat pentru biserica, cu titlu gratuit, importante suprafețe de teren agricol și forestier, precum și imobile.

Am acordat și vom acorda în continuare sprijin financiar pentru renovarea și punerea în valoare a unor lacasuri de cult și construirea unor noi biserici.

Stimati parlamentari,

În domeniul administrației publice, prin Programul de guvernare am stabilit o noua abordare a reformei, care să asigure întărirea capacității administrative, potrivit cerințelor apropierii de cetățean și creșterii calității serviciilor publice în concordanta cu standardele europene.

Am ținut seama de faptul ca reforma în acest domeniu este un proces complex și de durata.

Analizând rezultatele, apreciem ca 2001 a fost anul creării cadrului legislativ, iar 2002 anul consolidării sistemului instituțional.

În acest context sunt de menționat, în principal: creșterea responsabilității ministeriale; întărirea autonomiei locale administrative și financiare; descentralizarea și demilitarizarea unor servicii publice, prin trecerea lor la comunitatile locale; reglementarea funcționarii serviciilor publice de gospodărie comunală.

În plus, prin bugetele de stat pe anii 2001 și 2002 am asigurat descentralizarea financiară, trecând o importanța parte a fondurilor de la ministere către autoritățile locale.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Activitatea de politica externa a Guvernului României în cei 2 ani a marcat decisiv noua identitate europeană și euroatlantica a tarii noastre, prin confirmarea unui traseu concret și previzibil al aderării la Uniunea Europeană și obținerea invitatiei de aderare a României la NATO.

Rezultatele pozitive înregistrate au reflectat racordarea solida a politicii externe la progresele economice și sociale obținute în conformitate cu obiectivele stabilite prin Programul de guvernare.

Perioada ultimilor 2 ani a marcat redefinirea rolului strategic al României în noul context global și regional, precum și angajarea efectivă a tarii noastre în procesele integrării și cooperării economice internaționale, pe bazele competitivitatii și performantei.

La obținerea deciziilor pozitive pentru destinul european și euroatlantic al României, luate la Praga și Copenhaga la finele anului 2002, un rol esențial l-a avut modul consecvent și coerent al acțiunii Guvernului, în ansamblul sau, implicarea responsabilă a tuturor ministerelor în îndeplinirea obiectivelor stabilite prin Agenda pentru reforma și în planurile sectoriale de acțiune pentru îndeplinirea criteriilor de aderare la Uniunea Europeană și NATO.

Se disting, în mod deosebit, progresele înregistrate în cooperarea cu partenerii europeni, de care ne leagă relații cu semnificatii speciale, cum sunt: Franța, Germania, Italia, Grecia, inițierea unei noi etape în relațiile cu Marea Britanie, Spania, Olanda, Belgia, Irlanda, Islanda, Danemarca și alte tari membre ale Uniunii Europene, precum și deschiderea fără precedent în relațiile politice și economice cu Suedia, în urma soluționării definitive a problemei datoriei României față de aceasta țara, prin plata sumei de 120 milioane dolari, în patru rate.

În anii 2001 și 2002 au avut loc intalniri oficiale și de lucru cu primii-miniștri din toate statele membre ale Uniunii Europene și NATO și au fost amplificate contactele externe la nivelul primului-ministru ca și al celorlalți membri ai Guvernului pentru susținerea relațiilor pragmatice cu spațiul estic și cu parteneri din alte zone geografice.

În sprijinul candidaturii tarii noastre de a adera la NATO, Guvernul a acordat o atenție specială intensificării contactelor politice, atât în plan bilateral, cu membrii Aliantei, cat și în relația cu Secretariatul Internațional NATO.

Am realizat intalniri cu șefi de stat și de guverne din țările aliate și din tari candidate, ocazii în care au fost întărite parteneriate cu o dinamica innoita, în special cu S.U.A., Franța, Marea Britanie, Italia, Spania, Grecia, Turcia, Norvegia și alte tari aliate.

România a dovedit, totodată, ca este un aliat de nadejde în confruntarea cu amenintarile neconventionale, în lupta împotriva terorismului internațional.

Buna pregătire a României pentru aderarea la NATO a fost confirmată de președintele S.U.A., în cursul vizitei sale la București, în noiembrie 2002, când au fost apreciate eforturile depuse de poporul român pentru atingerea standardelor NATO, eforturi pe care le-a calificat drept "o reusita", iar invitația privind admiterea în Alianta Nord-Atlantica drept "un vot de încredere din partea țărilor NATO".

O atenție specială a fost acordată intaririi rolului și contribuției României la dezvoltarea cooperării regionale în Europa de Sud-Est, în primul rând, prin intermediul Pactului de Stabilitate și pe baza unei Strategii de acțiune coerenta a României în plan regional.

România a avut o prezenta activa și inițiative de referința în cadrul cooperarilor regionale la Marea Neagra, în cadrul Procesului de cooperare în Sud-Estul Europei și SECI, precum și în cadrul cooperarilor trilaterale sau al euroregiunilor la care participam.

România a promovat cu succes sau a contribuit la o serie de inițiative regionale în plan politico-militar în Sud-Estul Europei. Guvernul nostru a adoptat poziții constructive și a propus o abordare pragmatica a proiectelor și inițiativelor de cooperare regionala în cadrul Inițiativei Central Europene și CEFTA.

Relațiile cu țările vecine au fost amplificate pe baza unor parteneriate pragmatice, care au consolidat eforturile comune pentru integrarea europeană.

Este de remarcat puternicul impact pe care l-a avut inițierea unei noi etape în relațiile româno-ungare, prin propunerea Parteneriatului pentru secolul XXI, precum și prin intalnirile frecvente între primii-miniștri ai celor două tari.

În ultimii 2 ani relația cu Bulgaria a avut o amplitudine specială, care a confirmat viziunea comuna a Guvernului României și Guvernului bulgar privind parcursul către aderarea țărilor noastre la Uniunea Europeană și NATO.

A fost amplificata cooperarea cu Guvernul sarb și au fost lansate noi proiecte de cooperare în plan economic, în facilitarea comerțului și în domeniul transporturilor.

Au continuat eforturile pentru încurajarea unor relații constructive cu Republica Moldova în spirit deschis, pragmatic, european, urmărind relansarea cooperării economice bilaterale și consolidarea comuniunii culturale.

Au fost puse bazele Parteneriatului româno-ucrainean pentru Europa.

Guvernul și-a propus relansarea și dezvoltarea legăturilor economice și comerciale și a raporturilor bilaterale de ansamblu cu Rusia. Dialogul politic cu Federația Rusa privind încheierea Tratatului de baza a fost productiv și este de asteptat semnarea acestuia de către președinții celor două state în acest an. Convorbirile cu premierul Federației Ruse au confirmat trecerea la o noua etapa de cooperare, bazată pe încredere reciprocă și interese comune privind lansarea unor proiecte economice pe termen lung.

În ultimii 2 ani s-au revitalizat legăturile României cu partenerii din zonele geografice complementare. Astfel, au fost analizate, cu regularitate, demersurile necesare pentru valorificarea relațiilor de cooperare și a oportunitatilor de export în zona Asiei Centrale, în tari arabe, Africa și America de Sud.

Una dintre acțiunile de referința pentru amplificarea relațiilor tarii noastre cu parteneri din afară spațiului euroatlantic a constituit-o vizita oficială întreprinsă în R. P. Chineza în anul 2002.

Guvernul României a continuat sa promoveze consecvent dimensiunea estica a cooperării. Prin poziția sa geostrategica România reprezintă puntea prin care Uniunea Europeană poate să își proiecteze rolul și capacitatea sa de motor de dezvoltare a relațiilor spre spațiile în tranzitie de dincolo de Marea Neagra, către Marea Caspica și Asia Centrala.

România s-a pronunțat activ pentru susținerea eforturilor comunității internaționale privind combaterea amenintarilor neconventionale și pentru respectarea stricta a angajamentelor privind neproliferarea armelor de distrugere în masa. În acest sens, Guvernul nostru a adoptat poziții ferme în legătură cu problema irakiana, confirmand responsabilitatea tarii ca viitoare membra a NATO și a Uniunii Europene.

Guvernul a urmărit cu consecventa consolidarea relațiilor cu comunitatile românești din străinătate, în special cu cele din țările vecine.

În ceea ce privește promovarea valorilor culturii românești, a fost organizată o suita de evenimente în plan intern și internațional la Geneva, Paris, Londra și în alte capitale, dedicate personalității celui mai important diplomat român și ilustru reprezentant al Societății Națiunilor - Nicolae Titulescu.

Un rol important în acțiunea de politica externa a Guvernului României l-a avut dialogul substanțial cu societatea civilă, în special prin dinamizarea activității unor prestigioase repere ale diplomației românești, cum sunt ADIRI, Fundația "Nicolae Titulescu", Institutul Roman pentru Studii Internaționale "Nicolae Titulescu", precum și prin cooperarea cu o serie de organizații neguvernamentale și academice din țara și din străinătate.

A fost inaugurat noul sediu al Ambasadei României la Berlin și este în curs de finalizare pregătirea noului sediu al Misiunii României pe lângă Uniunea Europeană, la Bruxelles. De asemenea, a fost consolidat serviciul consular cu mijloace de lucru performanțe, care să fie compatibile în viitor sistemului Schengen, au fost deschise consulate generale la Barcelona, Shanghai și s-au făcut pregatiri pentru deschiderea în curând a consulatelor generale de la Sankt Petersburg și Hong Kong.

Doresc sa subliniez faptul ca în perioada 2001-2002, în întreaga activitate de politica externa, Guvernul României a beneficiat de sprijinul constant al Președintelui tarii, domnul Ion Iliescu, și al Parlamentului României.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Doresc sa va multumesc, în mod special, pentru efortul pe care l-ați depus în aceasta parte a mandatului dumneavoastră, în vederea sustinerii Programului de guvernare, prin adoptarea, în perioada 2001-2002, a 703 legi cu semnificatii deosebite în procesul de accelerare a reformei politice, economice, sociale și instituționale.

Va multumesc, de asemenea, pentru atenția pe care ați acordat-o și pentru modul responsabil în care ați tratat, în cadrul procedurilor parlamentare, proiectele de legi promovate de Guvern în perspectiva aderării României la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord și a integrării tarii noastre în Uniunea Europeană.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

V-am prezentat principalele coordonate ale activității noastre de până în prezent, având convingerea ca rezultatele pozitive obținute în anii 2001-2002 nu reprezintă decât o etapa a realizării Programului nostru de guvernare.

Ne asteapta perioade decisive, dar avem o baza buna pentru îndeplinirea angajamentelor asumate.

Ne confruntam cu multe probleme. În unele domenii rezultatele stau încă sub semnul fragilitatii.

Obiectivul nostru de a deveni membri ai NATO și ai Uniunii Europene ne determina sa actionam consecvent pentru modernizare și dezvoltare.

Anul 2003 este un an esențial pentru accelerarea procesului de pregătire a aderării României la Uniunea Europeană, iar pe baza progreselor înregistrate în politica interna, devine posibila finalizarea negocierilor și semnarea Tratatului de aderare pe parcursul anului 2004.

Doresc sa remarc faptul ca, în numai doi ani, România a deschis negocierile pentru 21 de capitole din totalul de 30 și a încheiat negocierile la 10 capitole din cele 16 finalizate la acest moment.

Asa cum am afirmat din momentul investirii Guvernului, consider ca împreună cu membrii Cabinetului formam echipa care poate gestiona bunul mers al societății românești.

Am demonstrat aceasta capacitate și va asigur ca vom proceda la fel și în continuare.

În concordanta cu noile realitati interne și externe am pus la punct un program detaliat de acțiuni pentru anii 2003 și 2004. Acest program răspunde principalelor obiective asumate, și anume:

● realizarea, în continuare, a unei cresteri economice durabile, susținută de modernizarea sistemului economic național și construirea unei economii de piața functionale;

● creșterea generală a standardului de viața al populației și manifestarea solidarității sociale, prin stimularea câștigurilor obținute din munca, precum și prin asigurarea unei protecții sociale îmbunătățite pentru categoriile vulnerabile;

● intensificarea combaterii corupției și asigurarea accesului liber la acte corecte de justiție.

Doresc sa va asigur, stimati membri ai Parlamentului, și prin dumneavoastră întreaga populație ca vom aplica integral prevederile Programului nostru social, pentru care sunt alocate, prin buget, resursele financiare necesare.

În primul rând, este vorba de reducerea somajului. Prin Programul național de ocupare a forței de muncă ne-am propus integrarea pe piața forței de muncă în anul 2003 a încă 300 mii persoane. Vom da prioritate tinerilor până în 25 de ani, șomerilor de lungă durata, femeilor, persoanelor cu handicap și romilor.

Un al doilea obiectiv îl reprezintă protejarea și îmbunătățirea, în continuare, a puterii de cumpărare a pensionarilor.

Soluții imediate și spectaculoase, stim cu totii că nu exista.

Cautam în continuare cele mai potrivite modalități de rezolvare a acestei probleme.

În acest moment, avem stabilit ca obiectiv, până în iulie 2003, recorelarea pensiilor pentru 65% din persoanele eligibile și finalizarea acțiunii până la jumătatea anului 2004. Dacă vor exista resurse suplimentare suntem decisi sa devansam acest termen.

Pensiile pentru agricultori vor fi majorate substanțial în cursul anului 2004.

În domeniul asistenței sociale, vom revizui sistemul de acordare a ajutoarelor pentru încălzirea locuințelor, urmărind cu precădere suplimentarea acestora pentru familiile cu venituri mici.

În ceea ce privește ocrotirea sănătății, vom aplica măsuri pentru relansarea de fond a reformei sistemului medical, urmărind: normarea și funcționarea eficienta a spitalelor; reabilitarea rețelei de maternitati; continuarea modernizării serviciilor de urgenta, atât la nivel urban, cat și rural; intensificarea acțiunilor întreprinse prin programele de sănătate a femeii, copilului și familiei; îmbunătățirea sistemului de asigurare a compensării și gratuitatii medicamentelor; respectarea stricta a destinației fondurilor alocate sănătății.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

În anul 2003 eforturile și acțiunile Guvernului se vor concentra în direcția îndeplinirii condițiilor necesare pentru ca România să obțină calificativul de economie funcțională de piața.

Unul dintre obiectivele imediate ale Guvernului este de a asigura premisele favorabile pentru ca în următoarele șase luni să se realizeze progrese vizibile în domeniul economic și juridic, prin aplicarea de politici corecte în conformitate cu principiile liberei inițiative și concurentei.

Pentru integrarea avantajoasă în structurile industriale europene vom regandi conceptia, strategia și instrumentele de politica industriala cu scopul sporirii semnificative a competitivitatii întreprinderilor românești în raport cu cele similare din Uniunea Europeană.

Regandirea macrostructurii industriei va urmări armonizarea cu evolutiile și cu tendintele existente pe plan mondial, prin stimularea dezvoltării industriilor cu piața în expansiune, bazate pe tehnologii de vârf, specifice "noii economii". Sunt industrii care pot fi dezvoltate în cooperare cu firme străine de prestigiu, inclusiv prin dezvoltarea unui program specific de atragere a tinerilor în domeniul cercetării științifice și dezvoltării tehnologice și de reducere a fenomenului de migratie a inteligentei românești.

Lucram la elaborarea unui program care să asigure regenerarea industriei, respectiv refacerea sistemului industrial național, caracterizat acum printr-o diversificare exagerata, în neconcordanta cu potențialul tehnic, tehnologic și financiar și cu tendintele existente pe plan mondial.

Dorim sa asiguram transformarea industriei într-un sistem deschis și flexibil, care să răspundă creșterii presiunii concurentiale, generata de accentuarea diviziunii internaționale a muncii și constituirea de rețele de producție și distribuție la nivel regional și global.

În domeniul politicii financiare vom aplica măsuri pentru: continuarea reformei sistemului fiscal, în sensul reducerii impozitelor, taxelor și contribuțiilor, precum și pentru o mai echitabila așezare a acestora pe categorii de contribuabili; îmbunătățirea colectării veniturilor bugetare; sporirea calității managementului cheltuielilor administrației centrale și locale; creșterea transparenței și eficientei utilizării fondurilor publice.

Pentru descurajarea acumularii de plati restante, atât către bugetele publice, cat și între agenții economici, vom acționa, între altele, pentru a aduce la cunoștința opiniei publice lista contribuabililor care înregistrează obligații restante, precum și cuantumul acestora. Totodată vom asigura întărirea disciplinei salariale în sectorul de stat.

Urmarim intensificarea procesului de privatizare a întreprinderilor de stat. În același timp, vom acționa pentru statornicirea unor relații cat mai bune cu investitorii români sau străini.

Postprivatizarea, ca activitate complementara privatizării, a produs din nefericire, în unele situații, neintelegeri în relația cu investitorii străini. Prin intermediul reglementărilor stabilite și al amendamentelor la care lucram în prezent, se creează temeiurile legale pentru a asigura un tratament egal și transparent tuturor investitorilor în ceea ce privește evaluarea modului în care aceștia își realizează obligațiile contractuale în perioada postprivatizare.

În sfârșit, vom acorda o mai mare atenție componentei sociale a privatizării. Toate privatizarile de mare anvergura vor avea la baza planuri de afaceri bine elaborate, prin care să se asigure funcționarea în continuare a acestor societăți. În același timp, se va urmări stabilizarea unui număr rezonabil de locuri de muncă în unitățile privatizate. Vom continua sa realizam toate acestea în dialog cu sindicatele și investitorii.

În alta ordine de idei, recent, am analizat Strategia cu privire la construcția de autostrăzi în România. Acest program reprezintă un proiect politic, economic și social major al Guvernului.

Avem în vedere realizarea, până în anul 2007, a unei autostrăzi care va lega România de țările membre ale Uniunii Europene. Astfel, s-au luat decizii pentru înființarea Societății Naționale de Drumuri și Autostrăzi și pentru finalizarea, până în anul 2006, în prima etapa, a unor tronsoane de autostrăzi pe Culoarul IV paneuropean, respectiv Nadlac-Arad-București-Constanta, urmând să se aloce aproximativ 4 miliarde euro; studiem, de asemenea, și varianta construirii unei autostrăzi prin centrul Transilvaniei pe ruta Brașov-Targu Mures-Cluj-Napoca-Oradea.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

În domeniul administrației publice, în anul 2003, Guvernul va acorda o atenție deosebită accelerarii reformei în administrația publică centrala și locală, cu sprijinul Uniunii Europene și al Băncii Mondiale. Ne propunem sa asiguram o modificare de fond a structurii și numărului aparatului din ministere și celelalte autorități publice centrale și locale.

O prima acțiune consta în reducerea cu 20% a numărului secretarilor de stat. În cursul acestei luni se va diminua numărul funcțiilor de conducere - directori generali, directori, șefi de servicii și șefi de birouri, astfel încât sa nu se depășească 10-12% din numărul total al funcționarilor.

În același timp, se vor lua măsuri pentru reducerea numărului de personal de la agenții, secretariate și oficii, inclusiv prin preluarea unor activități la nivelul ministerelor. Avem în vedere totodată reorganizarea serviciilor publice descentralizate ale ministerelor în teritoriu, urmând ca la nivelul fiecărui județ sa funcționeze un singur serviciu al ministerului respectiv, strict specializat pentru controlul aplicării legilor tarii. În aceasta situație vom transfera o parte din activitățile serviciilor publice descentralizate fie la autoritățile locale, fie la prefecturi și vom întări direcțiile de integrare europeană din fiecare prefectura și consiliu județean.

În ceea ce privește reforma funcției publice, avem în vedere modificarea și completarea

Legii nr. 188/1999

privind Statutul funcționarilor publici, punând accent pe stabilirea clara a categoriilor de funcționari, și anume: corpul inaltilor funcționari publici, funcționari publici cu funcții de conducere și funcționari publici cu funcții de execuție.

Vom adopta Codul de conduita al funcționarilor publici și vom stabili mecanisme pentru îmbunătățirea salarizarii acestora în raport cu performanțele obținute.

Pentru întărirea autonomiei locale administrative și financiare la nivel local, Guvernul va acționa în vederea creșterii semnificative a ponderii veniturilor proprii în structura și conținutul bugetelor locale. În scopul realizării acestui obiectiv, vom introduce bugetele de funcționare și de dezvoltare, iar elaborarea bugetelor locale se va efectua numai pe bază de programe.

Un rol important îl va avea continuarea procesului de informatizare a administrației publice și generalizarea ghiseelor unice la nivelul autorităților locale, în vederea apropierii administrației de cetățean.

Urmarim, de asemenea, asigurarea transparenței actului public, consultarea cetățenilor în problemele de interes local și dezvoltarea parteneriatului public-privat.

Vom exercita, potrivit reglementărilor legale, un control exigent privind stabilirea tarifelor pentru serviciile publice de gospodărie comunală, prin efectuarea unor analize riguroase asupra fundamentarii costurilor de producție și a stabilirii tarifelor.

Pentru susținerea procesului de reforma din administrație, vom avea în vedere îmbunătățirea managementului resurselor umane, punând accent pe formarea specialiștilor și atragerea tinerilor în acest sector.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Un lucru important pe care l-am realizat în acești doi ani de guvernare a fost castigarea, prin profesionalism și credibilitate, a legitimitatii proiectului nostru de reforma economică și socială. Asa se explica credibilitatea dobandita pe plan extern și suportul popular pe care l-am obținut în această perioadă, dovezi elocvente ca România se afla pe drumul cel bun.

Guvernul și Parlamentul au câștigat în acești 2 ani, importante procente de încredere, confirmate prin sondajele de specialitate. În acest context, apreciem, în mod deosebit, faptul ca, deși o parte a populației nu beneficiază încă de un nivel de trai acceptabil, își exprima speranta în îmbunătățirea, în continuare, a situației materiale, ceea ce probează încrederea în politica guvernamentală. Este un fapt care ne responsabilizeaza în mod suplimentar, demonstrand, în același timp, creșterea semnificativă a culturii civice participative în țara noastră.

Va multumesc pentru atenție!

Declarația cu privire la politica Guvernului în perioada 2001-2002 și la principalele prioritati economice și sociale în anii 2003-2004 a fost prezentată de domnul Adrian Nastase, prim-ministru al Guvernului, în ședința comuna a Camerei Deputaților și Senatului din 12 februarie 2003.