Anexa din 23 iunie 2022

ORDINUL nr. 4.104 din 23 iunie 2022 , publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 974 din 6 octombrie 2022.

Anexa nr. 1

MINISTERUL EDUCAȚIEI

Programa școlară pentru disciplina

COMUNICARE ÎN LIMBA MATERNĂ POLONĂ

pentru școlile sau clasele cu elevi aparținând minorității naționale poloneze care studiază în limba română

Clasa pregătitoare, clasa I și clasa a II-a

București, 2022

Notă de prezentare

Programa disciplinei

Comunicare în limba maternă polonă

este elaborată potrivit unui nou

model de proiectare curriculară, centrat pe competențe . Construcția programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea

profilului de formare

al absolventului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competențe permite accentuarea scopului pentru care se învață și a dimensiunii acționale în formarea personalității elevului. Programa școlară de

Comunicare în limba polonă maternă

reprezintă documentul curricular reglator, pe baza căruia se studiază această disciplină de către elevii aparținând etniei poloneze care învață în unități de învățământ/ clase cu predare în limba română și care și-au exprimat opțiunea de a studia limba maternă în școală.

Structura programei școlare

include următoarele elemente:

Notă de prezentare

Competențe generale

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Conținuturi

Sugestii metodologice

Competențele

sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin învățare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse.

Competențele generale

vizate la nivelul disciplinei

Comunicare în limba maternă polonă

jalonează achizițiile elevului pentru întregul ciclu primar.

Competențele specifice

sunt derivate din competențele generale, reprezintă etape în dobândirea acestora și se formează pe durata unui an școlar. Pentru realizarea competențelor specifice, în programă sunt propuse exemple de activități de învățare care valorifică experiența concretă a elevului și care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învățare variate.

Conținuturile învățării

se constituie din inventarul achizițiilor necesare elevului pentru familiarizarea cu elemente de bază ale domeniilor integrate. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii:

Comunicare orală (ascultare, vorbire, interacțiune)

Citire/lectură

Scriere/redactare

Elemente de construcție a comunicării

Sugestiile metodologice

includ strategii didactice, proiectarea activității didactice, precum și elemente de evaluare continuă.

Prezenta programă școlară propune o

ofertă flexibilă , care permite cadrului didactic adapteze activitățile de învățare la specificul colectivului de elevi. Se urmărește astfel realizarea unui

demers didactic personalizat , care să asigure formarea competențelor prevăzute de programă în contextul specific al fiecărei clase și al fiecărui elev. Includerea clasei pregătitoare în învățământul general și obligatoriu implică o perspectivă nuanțată a curriculumului la acest nivel de vârstă. Este necesară o abordare specifică educației timpurii, bazată, în esență, pe

stimularea învățării prin joc , care să ofere în același timp o plajă largă de diferențiere a demersului didactic, în funcție de nivelul de achiziții variate ale elevilor.

Curriculumul disciplinei are în vedere modelul comunicativ-funcțional, axându-se pe comunicare ca domeniu complex ce înglobează procesele de receptare a mesajului oral și scris, precum și cele de exprimare orală și scrisă. Actuala programă școlară situează în centrul preocupărilor învățarea activă, centrată pe elev. Învățarea nu este un proces pasiv, ci o experiență personală, la care ei trebuie să participe.

Studiul disciplinei

Comunicare în limba maternă polonă , început în clasa pregătitoare, se continuă până în clasa a II-a și asigură o dezvoltare progresivă a competențelor, prin valorificarea experienței specifice vârstei elevilor, prin accentuarea dimensiunilor afectiv-atitudinale și acționale ale formării personalității elevilor. Programa școlară vizează, îndeosebi, formarea domeniului de competențe de comunicare în limba maternă.

Comunicare în limba maternă polonă pentru școlile sau clasele cu elevi aparținând minorității naționale poloneze care studiază în limba română - clasa pregătitoare, clasa I și clasa a II-a

Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute

Exprimarea de mesaje orale în diverse situații de comunicare

Receptarea unei varietăți de mesaje scrise, în contexte de comunicare cunoscute

Redactarea de mesaje în diverse situații de comunicare

Competențe generale

6

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute

Clasa pregătitoare

Clasa I

Clasa a II-a

„Ce nu se potrivește?” etc.

Identificarea semnificației unui mesaj scurt, pe teme familiare, rostit clar și rar

selectarea unei imagini dintr-un set, pentru a indica despre ce este vorba în mesaj

realizarea unui desen pentru a indica despre ce este vorba în mesaj

oferirea de răspunsuri la întrebarea: „Despre ce este vorba (în acest fragment de poveste)?”

aprecierea ca fiind adevărate sau false a unor enunțuri scurte care testează înțelegerea textului audiat

formularea unor răspunsuri la întrebări despre conținutul unui mesaj/ text scurt audiat

reformularea unor mesaje

repovestirea unor secvențe preferate dintr-un text audiat

observarea, recunoașterea, executarea unor comenzi simple (privește, ascultă, fii atent)

audierea unor povești sau a unei descrieri și manifestarea reacțiilor corespunzătoare

decodificarea mesajului încifrat în ghicitori

Identificarea semnificației unui mesaj oral, pe teme accesibile, rostit cu claritate

utilizarea imaginilor pentru indicarea semnificației unui mesaj audiat

realizarea unui desen care corespunde subiectului textului audiat

oferirea de răspunsuri la întrebarea: „Despre ce este vorba... (în acest fragment de poveste/ în acest text)?”

selectarea unor enunțuri simple, scrise, care exprimă mesajul textului audiat, dintr-o pereche de enunțuri date

formularea unor titluri potrivite textului audiat

executarea unor comenzi/ instrucțiuni/ reguli de joc prezentate de adulți sau copii

jocuri de tipul: „Basme și culoare”, „Scrisori desenate”,

audierea unor povești, descrieri, instrucțiuni și indicații și manifestarea unor reacții corespunzătoare

decodificarea mesajului încifrat în ghicitori

audierea unor povestiri simple, ilustrate, despre istoria scrisului

Identificarea semnificației unui mesaj oral din texte accesibile variate

selectarea unor enunțuri/ imagini corespunzătoare subiectului unui text audiat

formularea unor întrebări și răspunsuri orale la întrebări legate de tema și mesajul textului audiat

alegerea răspunsurilor corecte la întrebări legate de mesajul textului audiat, dintr-o pereche/ serie de variante date

selectarea/ formularea unor titluri potrivite textelor scurte audiate

povestirea orală, cu întrebări de sprijin, a unui fragment audiat

executarea unor instrucțiuni în diferite tipuri de activități

audierea unor scurte emisiuni informative accesibile copiilor (prognoza meteo, spoturi publicitare, anunțuri, emisiuni de tipul „Cum se fabrică” etc.)

audierea unor povești, descrieri, instrucțiuni și indicații și manifestarea reacțiilor corespunzătoare la acestea

ilustrarea printr-o imagine/ serii de imagini/ bandă desenată a mesajului transmis de un text audiat

Clasa pregătitoare, clasa I și clasa a II-a –Comunicare în limba maternă polonă pentru școlile sau clasele cu elevi aparținând minorității naționale poloneze care studiază în limba română

Clasa pregătitoare

Clasa I

Clasa a II-a

1.2. Identificarea unor informații variate dintr-un mesaj scurt, rostit clar și rar

oferirea de replici afirmative/ negative la enunțuri scurte care vizează diverse informații din text – Exemplu: numele greșit al personajului, locul corect în care se petrece acțiunea

1.2. Identificarea unor informații variate dintr-un mesaj rostit cu claritate

„Cine? Ce? Când? Unde? Cum? De ce?”

formularea unor întrebări și răspunsuri referitoare la conținutul unui mesaj/ text audiat

numirea personajului/ personajelor dintr-un fragment de poveste audiat

oferirea unor răspunsuri la cererea elementară de informații: „Cine? Ce? Unde? Cum?”

recunoașterea unor enunțuri al căror sens nu se potrivește cu un mesaj audiat anterior

indicarea prin semne (ridicarea unui deget/ a creionului etc.) pentru a selecta detaliul corect dintr-un set de enunțuri/ cuvinte

îndeplinirea unei instrucțiuni simple

participarea la jocuri de grup, ca urmare a înțelegerii regulilor jocului

identificarea personajelor/ personajului unui text audiat

oferirea unor răspunsuri la întrebări de genul:

identificarea enunțurilor adevărate/ false referitoare la textul audiat

completarea orală a unor enunțuri cu elemente din textul audiat

identificarea elementelor dintr-un text audiat care se regăsesc într-o ilustrație corespunzătoare textului

sesizarea unor elemente omise din ilustrațiile corespunzătoare unor texte audiate

asocierea unor imagini/ enunțuri cu informațiile desprinse din discuțiile cu colegii

stabilirea de asemănări/ deosebiri între personajele și/ sau întâmplările prezentate în povestirile audiate

jocuri de tipul: „Recunoaște povestea și personajul”, „Ce s-ar fi întâmplat dacă ...” etc.

Identificarea unor informații variate dintr-un text audiat

identificarea personajelor dintr-un text audiat

precizarea locului și timpului acțiunii prezentate într-un text audiat

identificarea enunțurilor adevărate/ false referitoare la textul audiat

formularea de răspunsuri la întrebări referitoare la textul audiat („Cine?, Ce?, Cu cine?, Cum?, Unde?, De ce?, Din ce cauză?, Cu ce scop?” etc.)

ordonarea cronologică a imaginilor care reprezintă momente ale acțiunii textului audiat

relatarea, în succesiune logică, a întâmplărilor din textul audiat

precizarea evenimentelor din textul audiat, folosind expresiile: la început, mai întâi, prima dată, apoi, după aceea, până la urmă etc.

recunoașterea personajelor unui text după descrierea înfățișării lor sau după prezentarea acțiunilor acestora

ilustrarea prin desen a unor fragmente de text, cu respectarea unor informații

completarea unor enunțuri lacunare cu informații dintr-un text audiat

intuirea structurilor corecte sau incorecte dintr-un enunț oral

7

Comunicare în limba maternă polonă pentru școlile sau clasele cu elevi aparținând minorității naționale poloneze care studiază în limba română

– c lasa pregătitoare, clasa I și clasa a II-a

Clasa pregătitoare

Clasa I

Clasa a II-a

1.3. Identificarea sunetului inițial și/ sau final dintr-un cuvânt, a silabelor și a cuvintelor din propoziții rostite clar și rar

1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunțuri rostite cu claritate

1.3. Identificarea sunetelor și silabelor în cuvinte și a cuvintelor în enunțuri rostite cu claritate

identificarea unor cuvinte date după criterii precum: număr de sunete, sunet inițial, sunet final etc.

indicarea sunetelor/ silabelor/ cuvintelor percepute prin diferite semne: bătăi din palme, ridicarea unui deget, a unui obiect, jetoane puse pe bancă, săritură etc. – Exemplu: „Pune pe masă atâtea jetoane câte cuvinte ai auzit”

numărarea cuvintelor dintr-un enunț scurt

stabilirea poziției sau succesiunii cuvintelor din propoziții orale de 3-4 cuvinte

punerea în corespondență a unui cuvânt rostit cu imaginea potrivită

identificarea sensului unui cuvânt rostit de cadrul didactic/ colegi

rostirea cuvintelor pe silabe, în jocuri, cântece sau numărători ritmate

audierea unor înregistrări cu sunete din mediul înconjurător

jocuri de pronunție a cuvintelor care încep/ se termină/ conțin un anumit sunet

jocuri de tipul: „Telefonul fără fir”, „Fazan”, „Sunetul care se repetă”, „Nume cu silabă repetată”, „Completează silaba”, „Grupează după numărul de silabe” etc.

numărători melodice însoțite de mișcare

analiza și sinteza fonetică a cuvintelor și silabelor

despărțirea cuvintelor în silabe, numărarea silabelor unui cuvânt și reprezentarea lor prin simboluri/ semne/ jetoane/ gesturi/ bătăi din palme

rostirea cuvintelor pe silabe în numărători sau jocuri

stabilirea poziției unui sunet în silabă/ cuvânt

schimbarea sensului unui cuvânt prin schimbarea unui sunet

identificarea unor cuvinte date după criterii precum: număr de sunete, sunet inițial, sunet final etc.

numărarea cuvintelor din propoziții de 3-5 cuvinte

identificarea anumitor cuvinte în propoziții audiate, prin convenții prestabilite: bătăi din palme, poziționarea de jetoane, simboluri grafice etc.

stabilirea poziției și a ordinii cuvintelor din propoziții de 3- 5 cuvinte

dezvoltarea sau simplificarea unei propoziții prin adăugarea/ eliminarea unor cuvinte

schimbarea ordinii cuvintelor în propoziție, fără a schimba mesajul transmis

punerea în corespondență a unui cuvânt dintr-o propoziție cu imaginea potrivită/ corespunzătoare

analiza și sinteza fonetică a cuvintelor

identificarea vocalelor și consoanelor în silabe și cuvinte

ordonarea alfabetică a unor cuvinte date

formarea unor cuvinte din silabe date

formarea unor cuvinte prin derivare cu prefixe sau sufixe (fără terminologie)

jocuri de tip „Fazan” „Cuvinte alintate”

despărțirea cuvintelor în silabe

stabilirea poziției unui sunet în silabă/ cuvânt

schimbarea sensului unui cuvânt prin schimbarea unei silabe/ unui sunet

stabilirea poziției și a ordinii cuvintelor din propoziții de 4-6 cuvinte

dezvoltarea sau simplificarea unei propoziții prin adăugarea/ eliminarea unor cuvinte

schimbarea ordinii cuvintelor în propoziție, fără a schimba mesajul transmis

jocuri de tipul: „Continuă propoziția”, „ Cuvinte dintr-un cuvânt”, „ Cum poate fi?”, „ Obiecte mari, obiecte mici”, „Propoziția crescătoare” etc.

8

Clasa pregătitoare

Clasa I

Clasa a II-a

1.4. Exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje orale, în contexte de comunicare cunoscute

1.4. Exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje orale, în contexte de comunicare cunoscute

aplicații interactive în jocurile pe computer cu tematică adecvată, în care instrucțiunile sunt oferite verbal

Exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje orale, în contexte de comunicare cunoscute

participarea la jocuri de rol de tipul vorbitor– ascultător, folosind păpuși pe deget, pe mână, marionete, măști etc.

audierea unor povești citite/ înregistrate/ povestite de adulți/ copii

participarea la activități de tipul „Știrile zilei”, în care copiii ascultă întâmplări/ evenimente povestite de colegi sau adulți invitați

vizionarea unor scurte secvențe din emisiuni pentru copii

rezolvarea unor probleme întâlnite în jocurile pe computer (unde instrucțiunile sunt oferite verbal)

formularea orală a unor întrebări sau solicitări cu scopul înțelegerii unui mesaj oral

jocuri de rol de tipul vorbitor–ascultător, folosind păpuși pe deget, pe mână, marionete, măști etc.

formularea unor întrebări de lămurire în urma audierii poveștilor și povestirilor citite, înregistrate sau povestite de adulți/ copii

emiterea unor predicții asupra derulării evenimentelor dintr-un text audiat

activități de tipul „știrile zilei” („Ce am făcut ieri”), în care copiii ascultă întâmplări/ evenimente povestite de copii sau adulți

vizionarea unor scurte secvențe din emisiuni și filme pentru copii și discutarea lor

conversații pe teme de interes pentru copii rezolvarea unor probleme la jocurile pe computer, în care instrucțiunile sunt oferite verbal

discuții pe marginea unor spectacole de teatru pentru copii, emisiuni radio-tv, filme etc.

jocuri de rol/ dramatizări ale unor lecturi cunoscute, folosind păpuși pe deget, pe mână, marionete, măști etc.

participarea la activități de tipul „ce e nou în lumea poveștilor”, în care copiii ascultă întâmplări/ evenimente/ secvențe din povești/ basme povestite/ citite de copii sau adulți

conversații pe teme de interes pentru copii

formularea orală a unor întrebări sau solicitări cu scopul înțelegerii unui mesaj oral

vizionarea unor scurte secvențe din emisiuni sau a unor filme românești/ dublate în limba română pentru copii și discutarea lor

folosirea dicționarului pentru înțelegerea unor termeni/ expresii din mesajele orale în care contextul nu a oferit sensul noțiunilor

vizitarea unor librării/ biblioteci și observarea organizării spațiului/ standurilor de carte

participarea la activități dedicate unor scriitori, Zilei Mondiale a Cărții etc.

9

Comunicare în limba maternă polonă pentru școlile sau clasele cu elevi aparținând minorității naționale poloneze care studiază în limba română

– c lasa pregătitoare, clasa I și clasa a II-a

10

Exprimarea de mesaje orale în diverse situații de comunicare

Clasa pregătitoare

Clasa I

Clasa a II-a

Pronunțarea clară a sunetelor și a cuvintelor în enunțuri simple

jocuri de mișcare pentru exersarea corectă a actului respirator, cu accent pe pronunția corectă

exerciții–joc de dicție, cântece, numărători ritmate

formulare de răspunsuri la ghicitori

participarea la activități de tipul „Tu ești ecoul meu” (reproducerea unor mesaje formulate de adult sau copii)

rostirea cuvintelor cu prelungirea unor sunete stabilite anterior

reglarea tonului, volumului și vitezei vorbirii, prin rostirea repetată a aceluiași enunț, cu schimbarea tonului, volumului sau vitezei vorbirii

asocierea unor imagini sau obiecte, cu onomatopeele corespunzătoare;

jocuri de pronunțare a onomatopeelor, însoțite de mișcare

reproducerea unui mesaj scurt cu schimbarea intonației, în funcție de intenția de comunicare (aserțiune, întrebare, exclamație, supărare, bucurie etc.)

simularea unor situații care presupun verbalizarea unor trăiri diferite

jocuri de rol

repovestirea unor fragmente din povești audiate, cu reproducerea intonației interpreților (cadrul didactic, actori etc.)

dramatizări ale poveștilor/ fragmentelor din basme audiate

sesizarea utilizării formulelor specifice în situații concrete de tipul: invitație, urare, prezentarea unor scuze etc. pentru a transmite intenții, gânduri, sentimente etc.

Formularea unor enunțuri proprii în diverse situații de comunicare

utilizarea formulelor specifice în situații concrete de tipul: invitație, urare, solicitare, prezentarea unor scuze etc.

jocuri de rol

oferirea unor informații despre sine, despre familie, colegi, despre activitățile preferate etc., folosind enunțuri simple

formularea unor întrebări și răspunsuri prin care se solicită lămuriri sau informații referitoare la diverse teme din sfera de interes a copiilor

exersarea unor formule de adresare, de solicitare, de mulțumire, adaptate interlocutorului

relatarea unor evenimente semnificative din viața proprie sau din activitatea școlară/ a clasei

enumerarea unor reguli de joc, a unor norme ale clasei

formularea de enunțuri pe baza unei imagini/ suite de imagini sau folosind cuvinte date

dialoguri în pereche sau în grupuri mici pe teme familiare reale sau imaginate

exersarea exprimării, clare și corecte, și conștientizarea importanței acesteia în reușita comunicării

conștientizarea existenței unor reguli simple de desfășurare a schimburilor verbale (salutul, prezentarea scuzelor, transmiterea mulțumirilor, formularea unei cereri, formularea unor întrebări etc.) care pot determina reușita comunicării

Formularea unor enunțuri proprii în situații concrete de comunicare

alcătuirea unor propoziții prin care se formulează o solicitare, o întrebare, o mulțumire, o rugăminte, un îndemn, un salut etc.

oferirea unor informații despre sine, despre familie, colegi, despre activitățile preferate etc., folosind enunțuri

jocuri de rol

reformularea unor propoziții prin schimbarea intonației sau a accentului, în funcție de scopul comunicării

schimbarea topicii propoziției, cu accentuarea unor detalii ale mesajului transmis

transformarea/ completarea unor enunțuri după modele date

identificarea și corectarea greșelilor de exprimare

formularea de enunțuri după ilustrații sau folosind cuvinte date

dramatizări ale unor fragmente din texte narative cunoscute

recitarea unor poezii pe teme familiare

combinarea unor propoziții care au legătură între ele, pentru a explora formarea textului

-

povestirea unor vise, povești etc.

Clasa pregătitoare

Clasa I

Clasa a II-a

2.2. Transmiterea unor informații referitoare la sine și la universul apropiat, prin mesaje scurte

2.2. Transmiterea unor informații prin intermediul mesajelor simple

„Continuă povestea” etc.

formularea unor răspunsuri la întrebări adresate de colegi, pe teme de interes pentru copii

formularea de mesaje despre sine (nume, vârstă, adresă), despre familie, colegi, animalul preferat, culoarea preferată, mâncarea preferată etc.

prezentarea unor evenimente semnificative din viața proprie

discuții privind comportamentul unor personaje; evidențierea unor modele de comportament

formularea/ completarea unor enunțuri orale care să conțină comparații între obiecte familiare

alegerea cuvintelor potrivite pentru numirea și descrierea unor lucruri și evenimente familiare

exprimarea îngrijorării sau aprecierii față de evenimente, persoane, lucruri cunoscute

identificarea a cel puțin două trăsături ale unor personaje de desene animate/ benzi desenate/ povești cunoscute

formularea unor descrieri/ prezentări elementare ale unor activități/ jocuri preferate

formularea unor enunțuri simple, corecte, coerente, referitoare la activități desfășurate

repovestirea clară și cu intonație a unui text audiat

exprimarea propriei păreri în legătură cu fapte sau situații familiare

discuții privind comportamentul personajelor

evidențierea unor modele de comportament, formularea unor judecăți de valoare față de faptele personajelor

discuții de grup, pe subiecte familiare

completarea unor enunțuri care solicită realizarea acordului gramatical, menținerea timpului verbului

formularea, completarea unor enunțuri orale care să conțină comparații între obiecte familiare

scurte descrieri (cel puțin trei trăsături) referitoare la personaje de desene animate/ benzi desenate/ persoane cunoscute (părinți, frați, surori, colegi)

descrieri/ prezentări elementare ale unor activități, jocuri cunoscute

jocuri de tipul: „Ce s-ar întâmpla dacă...”, „Dacă aș fi...”, „Personajul preferat”, „Cine are dreptate?”,

Transmiterea unor informații printr-o suită de enunțuri înlănțuite logic

dialoguri în care se descrie/prezintă propria persoană, despre familie, colegi, animalul preferat, activitățile preferate/ desfășurate etc.

povestirea unor evenimente semnificative din viața proprie sau din activitatea școlară/ a clasei, cu folosirea verbelor la timpurile potrivite

completarea unor mesaje orale scurte, în cadrul unor discuții în grup

construirea unor enunțuri pe baza unui set de cuvinte date și/ sau a unui șir de imagini

dezvoltarea unor enunțuri simple prin folosirea de conectori elementari: și, atunci, însă, deoarece, dacă, atunci etc.

formularea unor răspunsuri la întrebări printr-o suită de enunțuri

crearea unor scurte povestiri orale după o imagine/ o suită de imagini și după un șir de întrebări

identificarea trăsăturilor unui personaj, descrierea unui loc, a unui fruct, a unei flori etc.

realizarea acordului dintre subiect și predicat, dintre substantiv și adjectiv (fără menționarea terminologiei)

jocuri de rol: „La secretariatul școlii”; „La casa de bilete”, „La bibliotecă” etc., cu respectarea normelor de adresare civilizată

prezentarea unor proiecte realizate individual sau în echipă

11

Comunicare în limba maternă polonă pentru școlile sau clasele cu elevi aparținând minorității naționale poloneze care studiază în limba română

– c lasa pregătitoare, clasa I și clasa a II-a

Clasa pregătitoare

Clasa I

Clasa a II-a

2.3. Participarea cu interes la dialoguri simple, în diferite contexte de comunicare

„Pregătim o serbare”, „În vizită” etc.

Ce s-ar fi întâmplat dacă...?)

activității școlare etc.)

Participarea cu interes la dialoguri scurte, în situații de comunicare uzuală

exersarea unor formule de salut, de adresare, prezentare și solicitare, adecvate contextului

dialoguri în diferite contexte, reale sau simulate, pe teme de interes

jocuri de exersare a unor reguli de comunicare eficientă, civilizată: vorbire pe rând, ascultarea interlocutorului, păstrarea ideii – Exemplu: „Spune și dă mai departe”, „Repetă și continuă”, „Statuile vorbitoare” etc.

jocuri de rol: „La doctor”, „La telefon”, „În parc”, „La cumpărături”, „O zi în familie”, „Aniversări” etc.

formularea de sarcini/ instrucțiuni adresate colegilor

jocuri de tipul: „Să ne imaginăm”; „Ce s-ar întâmpla dacă …”

povestirea unor experiențe trecute sau prezente

planificări, preziceri și presupuneri realizate pe baza unor experiențe posibile sau a unora imaginare

dialoguri în contexte reale sau simulate, pe teme familiare

formularea unei opinii personale referitoare la un personaj/ conduita unei persoane/ o întâmplare etc.

jocuri de rol în contexte familiare: „La telefon”,

concentrarea atenției pe subiectul discuției și menținerea unei conversații pe diferite teme de interes

exerciții de primire sau de oferire a unor complimente

jocuri de tipul: „Să ne imaginăm”; „Ce s-ar întâmpla dacă …”

formularea întrebărilor corespunzătoare în vederea obținerii unor informații sau pentru satisfacerea curiozității (Cine? Unde? Ce? Când? De ce? Cum?

Participarea activă la dialoguri, în diferite contexte de comunicare

participarea la discuții în perechi/ în grup pe teme de interes (timpul liber, animalul preferat, cartea preferată, prezentarea produselor

formularea unor întrebări referitoare la subiecte de interes

formularea unor mesaje în care să-și exprime intenția de a primi informații/ lămuriri în legătură cu un aspect/ o problemă din spațiul familiar

formularea unor enunțuri scurte, clare, prin care să solicite sprijin în condițiile neînțelegerii unui mesaj oral

utilizarea formulelor de adresare, de solicitare, de mulțumire, corespunzătoare unui anumit context jocuri de rol: întâlniri cu personaje antastice, întâmplări petrecute în vis, călătorii în lumi imaginare

dramatizări

identificarea unor obiecte/ ființe prin descoperirea caracteristicilor acestora pe baza unor întrebări și răspunsuri, în cadrul unor jocuri de grup

realizarea unor postere care să ilustreze reguli de comunicare eficientă (vorbirea pe rând, ascultarea, păstrarea ideii)

formularea unei opinii referitoare la un personaj/ o întâmplare/ un mod de comportament etc.

12

Clasa pregătitoare

Clasa I

Clasa a II-a

2.4. Exprimarea propriilor idei în contexte cunoscute, manifestând interes pentru comunicare

2.4. Exprimarea propriilor idei referitoare la contexte familiare, manifestând interes și încredere în sine

„Spune după mine” etc.

2.4. Exprimarea expresivă a ideilor în contexte familiare manifestând interes și încredere în sine

concursuri de ghicitori, povestiri, recitări etc.

combinarea unor propoziții simple prin folosirea unor cuvinte de legătură

folosirea unor cuvinte descriptive pentru a îmbogăți o descriere

utilizarea și interpretarea tonului folosit în vederea exprimării unor emoții variate

inițierea și menținerea unei discuții pe o temă de interes

recunoașterea unui obiect, prin formularea de întrebări despre caracteristicile acestuia - joc de tipul „Cutiuța fermecată”

conversații scurte în grup, pe baza unui text audiat sau a unei imagini

jocuri de modificare a poveștilor audiate: schimbarea succesiunii evenimentelor, modificarea finalului

crearea unor povești orale pornind de la idei/ imagini date sau desene create de copii

povești despre istoria scrisului de-a lungul timpului

jocuri de recunoaștere a unor personaje, a unor povești după indicii date

concursuri de ghicitori

dramatizări ale unor povești cunoscute

improvizarea unor povestiri plecând de la cuvinte alese aleatoriu, de la teme familiare copiilor

formularea unor ipoteze privind posibilitățile de continuare ale unei întâmplări, în vederea stimulării spontaneității și a dezvoltării creativității

realizarea și prezentarea unei „colecții” de povești audiate (album cu desene realizate de copil în urma audierii textelor, însoțite sau nu de enunțuri scrise)

conversații în grup, pe baza unui text audiat sau a unei imagini

jocuri de modificare a poveștilor audiate: schimbarea succesiunii evenimentelor, modificarea finalului, introducerea unor personaje etc.

alcătuirea unor enunțuri orale și/ sau crearea de povești orale pornind de la idei/ imagini date sau desene create de copii

jocuri de tipul: „Spune mai departe”, „Cine este personajul?”, „Continuă versul/ strofa”,

crearea unor povestiri în grup, scrise apoi cu ajutorul adultului și ilustrate de copii

crearea propriilor, povești, poezii, jocuri, cântece și prezentarea acestora

utilizarea limbajului verbal și nonverbal corespunzător, în vederea asigurării/ menținerii atenției interlocutorului (contact vizual, expresie facială, claritate în exprimare, ton)

utilizarea unor gesturi și mișcări cu scopul de a-și susține afirmațiile

exprimarea prin mimare a diferitelor emoții și reacții

interpretarea emoțiilor și reacțiilor celorlalți

jocuri de recunoaștere a unor personaje, a unor povești după indicii date

prezentarea unor lucrări personale

repovestirea unor narațiuni citite sau audiate

-

dramatizări ale unor povești cunoscute/ texte citite

participarea la serbări școlare

13

Comunicare în limba maternă polonă pentru școlile sau clasele cu elevi aparținând minorității naționale poloneze care studiază în limba română

– c lasa pregătitoare, clasa I și clasa a II-a

14

Receptarea unei varietăți de mesaje scrise, în contexte de comunicare cunoscute

Clasa pregătitoare

Clasa I

Clasa a II-a

„Domino”, „Bingo”

„citirea” acestora în grup/ cu ajutorul cadrului didactic

Recunoașterea unor cuvinte uzuale, din universul apropiat, scrise cu litere mari și mici de tipar

recunoașterea și numirea literelor mari și mici de tipar pe diferite suporturi (tablouri, cuburi, truse de jucării, asocierea formei unui nor cu o literă)

asocierea unor litere și sunete

observarea etichetelor din clasă, plasate pe dulapuri, sertare, deasupra cuierelor, pe coșulețe de plastic, nuiele sau carton (în care se depozitează diferite lucruri) etc.; etichetarea se realizează împreună cu copiii

citirea globală a numelui scris cu litere de tipar pe dulăpior, la cuier, la colțul de prezentare al clasei, la panoul „Responsabilități” etc.

jocuri care au cuvinte scrise sub imagine: „Loto”,

punerea în corespondență a unor cuvinte formate din 1-2 silabe cu imagini potrivite, reprezentând obiecte din universul apropiat

jocuri folosind carduri cu imagini ale unor obiecte și denumirea acestora

răsfoirea unor cărți care conțin doar imagini și

Citirea unor cuvinte și propoziții scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână

intuirea unor cuvinte însoțite de imagini corespunzătoare

recunoașterea literelor mari și mici, de tipar și de mână

compunerea, la alfabetarul mobil, a unor silabe, cuvinte, propoziții din 3-5 cuvinte

marcarea prin colorare, subliniere, decupare, încercuire, a unor cuvinte din propoziții solicitate de cadrul didactic sau de elevi

completarea unor silabe date pentru a obține cuvinte

ordonarea unor silabe dintr-o serie dată, pentru a obține cuvinte

citirea pe silabe/ integrală a cuvintelor scrise cu litere de tipar sau de mână

citirea în ritm propriu a unor enunțuri sau texte scurte care conțin cuvinte cu structură fonetică simplă, scrise cu litere de tipar sau de mână

marcarea cuvintelor care se repetă într-un text

citirea unor cărți de grup (Big-books)

citirea în perechi, citirea în lanț, citirea ștafetă, citirea ghidată și/ sau selectivă a unor cuvinte și propoziții

realizarea unor colaje, afișe publicitare utilizând cuvinte decupate din ziare și reviste

jocuri de tip „Domino”, cu imagini, cuvinte sau simboluri

Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut

citirea în forme variate a enunțurilor și textelor scurte (citire cu voce tare/ în șoaptă/ în gând; citire în lanț, pe roluri, citire ștafetă etc.)

citirea unor mesaje din mediul cunoscut: reclame, afișe, anunțuri, enunțuri, texte scurte etc.

-

citirea în ritm propriu a unui text scurt, cu adaptarea intonației impusă de semnele de punctuație

citirea selectivă în funcție de anumite repere (alineatul, linia de dialog) sau respectând un detaliu/ o idee din text (joc: „Găsește și citește”)

identificarea alineatelor, paragrafelor, titlului și autorului unui text

auto-corectarea greșelilor de citire atunci când cuvântul/ propoziția citit(ă) nu are sens

adaptarea stilului de a citi în funcție de scopul urmărit (de căutare a unui cuvânt, a unei idei)

exerciții de utilizare a cuprinsului unei cărți

citirea unor cărți, povești, poezii, reviste, articole din reviste electronice, enciclopedii etc. din inițiativa copilului

căutarea unei anumite cărți la colțul de lectură sau la bibliotecă

jocuri de tip „Loto”, „Domino”, „Bingo”, cu imagini, cuvinte sau simboluri

Clasa pregătitoare

Clasa I

Clasa a II-a

3.2. Identificarea mesajului unui scurt text care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente familiare

Identificarea semnificației unei/ unor imagini care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente familiare

formularea unor răspunsuri ce presupun alegere duală/ multiplă – Exemplu: „În prima imagine este Cenușăreasa sau Frumoasa din pădurea adormită?”

lectură după una sau mai multe ilustrații/ benzi desenate

prezentarea unor albume personale cu fotografii sau imagini

„citirea”/ povestirea creațiilor proprii sau de grup (desene, șir de imagini)

citirea orarului clasei (activitățile sunt reprezentate prin imagini corespunzătoare fiecărei discipline)

audierea unui fragment dintr-o poveste și selectarea imaginilor corespunzătoare acesteia;

continuarea unei povești pe baza imaginilor selectate, cu sprijin din partea cadrului didactic sau al colegilor

identificarea personajelor, locului și timpului unei întâmplări prezentate în textul citit

citirea unor „cuvinte cheie”

recunoașterea în ilustrații a personajelor, locului, timpului și momentului evocat

formularea unor răspunsuri orale la întrebări despre conținutul textului citit

asocierea unor cuvinte/ enunțuri, scrise cu litere de tipar și de mână, cu imaginile potrivite

citirea selectivă a unor cuvinte și enunțuri dintr-un text scurt

ilustrarea unor enunțuri/ fragmente de text citite

analiza legăturii dintre text și imaginea care îl însoțește

identificarea titlurilor potrivite unui text scurt/ unor fragmente de text

stabilirea valorii de adevăr a unor afirmații despre conținutul unor enunțuri sau al unui text scurt

Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări, fenomene din universul cunoscut

formularea orală a mesajului/ învățăturii desprinse dintr-un text citit

discutarea textelor scurte, frază cu frază, relevând nume, cuvinte familiare și expresii elementare

formularea unor întrebări și răspunsuri pe baza textului citit

identificarea și analizarea ilustrațiilor care însoțesc textul citit

redarea prin cuvinte proprii, cu sprijin, a unui fragment dintr-un text citit

formularea unor răspunsuri la întrebări, în legătură cu un scurt text citit

aranjarea unei suite de propoziții după ordinea logică de desfășurare a evenimentelor din mesajul audiat

emiterea unor predicții asupra firului narativ al textului citit

identificarea unor informații previzibile în diverse materiale cotidiene (reclame, prospecte, orare etc.)

Clasa pregătitoare

Clasa I

Clasa a II-a

3.3. Identificarea semnificației unor simboluri care transmit mesaje de necesitate imediată, din universul familiar

-

identificarea semnificației unor simboluri întâlnite în situații cotidiene: M – metrou,

H - spital, I - informații, intrare, ieșire, farmacie, trecere de pietoni, semafor etc.

3.3. Identificarea semnificației unor simboluri din universul familiar, care transmit mesaje simple

recunoașterea unor simboluri întâlnite în situații cotidiene: M – metrou, P- parcare, I - informații, intrare, ieșire, farmacie, trecere de pietoni, semafor etc.

punerea în corespondență a imaginilor cu mesajele orale/ scrise indicate

Identificarea semnificației unor simboluri, în contexte cunoscute

asocierea unor fapte/ evenimente/ lucruri din universul apropiat cu fragmente de text/ simboluri/ desene/ gesturi

decodarea unor informații din manual (viniete, cuprins etc.), a simbolurilor întâlnite în drumul spre școală, în pliante/ reclame/ reviste pentru copii etc.

15

„citirea” simbolurilor pentru vreme și a calendarului naturii, a orarului și/ sau a jurnalului ilustrat

punerea în corespondență a imaginilor cu mesajele orale indicate

ale cadrului didactic etc.

sortarea unor semne, simboluri grafice identice

-

codarea sau decodarea unor mesaje scrise –

Exemplu: expunerea în clasă a unor panouri care prezintă reguli de comportament, aniversări ale copiilor, mesaje ale copiilor sau

plasarea în spațiul clasei a unor jetoane sau afișe care transmit mesaje (reguli de conduită, aniversări ale copiilor, mesaje ale copiilor sau ale profesorului etc.)

realizarea unor mesaje, utilizând simboluri din mediul apropiat

exerciții de completare a unor rebusuri în care definițiile sunt date prin desene/ simboluri

exerciții–joc de decodare a unor felicitări, invitații, scrisori, în care sunt utilizate cuvinte și simboluri

parcurgerea unor trasee semnalizate cu ajutorul unor simboluri convenționale sau inventate („In căutarea comorii”, „Drumurile viitorului” etc.)

transmiterea unor mesaje prin intermediul unor simboluri sau coduri date/ proprii

Clasa pregătitoare

Clasa I

Clasa a II-a

3.4. Exprimarea în cuvinte proprii a mesajelor redate pe suport vizual sau auditiv, manifestând interes pentru lucrul cu cartea

3.4. Exprimarea interesului pentru lectura unor texte simple, susținute de suport imagistic

3.4. Exprimarea interesului pentru lectura unor cărți adecvate vârstei

observarea (intuitivă) a cărților de diverse forme, dimensiuni, grosimi, cu sau fără imagini etc.

răsfoirea unor cărți în colțul amenajat cu o minibibliotecă, în biblioteca școlii etc.

observarea și stabilirea unor asemănări și diferențe între suporturi de lectură variate – Exemplu: carte de colorat, carte de povești cu ilustrații, carte ce conține doar text etc.

observarea amplasării imaginilor în raport cu textul

audierea unei povești, însoțită/ urmată de răsfoirea cărții ce conține textul și observarea imaginilor

jocuri de rol: „La librărie”; „Toneta cu reviste” etc.

citirea unor cărți de grup (cărți uriașe)

citirea individuală și din proprie inițiativă a unor povești, povestiri etc.

memorare unor poezii și ghicitori din proprie inițiativă

confecționarea unor minicărți pe teme familiare (individual și în grup); realizarea „Abecedarului clasei”, folosind planșe de colorat

exerciții de anticipare a evenimentelor sau a finalului unei povești din care a fost citit, cu voce tare, un fragment

activități în biblioteca școlii

completarea unui jurnal de lectură al clasei, folosind desene și enunțuri scurte

amenajarea și reactualizarea unui „colț al cărții” în sala de clasă

realizarea unui jurnal personal de lectură în care să fie înregistrate titlul și personajele din basmele/ poveștile/ povestirile citite sau transcrieri/ copieri de glume, ghicitori, poezii etc.

realizarea unei „Colecții de povești” individuală sau comună (album cu desene realizate de elevi în urma citirii/ audierii textelor, însoțite de scurte prezentări scrise de mână sau la computer)

prezentarea orală a unor cărți/ povești citite individual sau în grup

memorare, din proprie inițiativă, a unor poezii și ghicitori

autodictări cu autoevaluare sau evaluare în pereche

realizarea unor minicărți pe teme de interes comun sau personal

amenajarea unui „colț al cărții” în sala de clasă

16

citirea unor reviste pentru copii

completarea unor grafice, panouri cu titluri, personaje ale textelor citite

observarea intuitivă a cărților de diverse forme, dimensiuni, grosimi, cu sau fără imagini

observarea și stabilirea unor asemănări și diferențe între suporturi de lectură variate (carte de colorat, carte de povești cu ilustrații, carte ce conține doar text, carte electronică etc.)

jocuri de rol: „La librărie”; „Toneta cu reviste” etc.

-

completarea unor grafice/ panouri cu titluri/ autori/ personaje ale textelor citite de elevi

recomandarea unor cărți/ povești/ povestiri colegilor

citirea unor texte în urma recomandărilor făcute de părinți, cadre didactice, bibliotecar, colegi

repovestirea unui text citit, cu accent pe anumite evenimente și informații

vizite la muzee și case memoriale

17

Redactarea de mesaje în diverse situații de comunicare

Clasa pregătitoare

Clasa I

Clasa a II-a

Trasarea elementelor grafice și a contururilor literelor, folosind resurse variate

exersarea musculaturii fine a mâinii și a coordonării mișcărilor prin colorare, hașurare în interiorul unui contur, înșirare de mărgele

coaserea unor puncte pe etamină, în vederea pregătirii copilului pentru respectarea liniaturii

modelarea plastilinei, ruperea hârtiei după un contur etc.

poziționarea corectă a suportului de scriere, în raport cu propriul corp

orientarea în spațiul scrierii, prin joc: sus, jos, dreapta, stânga etc.

exersarea poziției corecte la scris

Scrierea literelor de mână

exerciții de dezvoltare a musculaturii fine a mâinii

modelarea din plastilină a contururilor unor litere; decorarea literelor de mână și de tipar;

trasarea în duct continuu a literelor de mână (începând prin unirea punctelor care le compun)

executarea conturului unor litere, silabe, cuvinte cu degetul pe blatul mesei, în aer, pe spatele colegului, pe hârtie, cu pensula și acuarela, cu creta pe tablă, cu markerul pe coli mari

scrierea literelor de mână, folosind diverse instrumente de scris (creion, carioca, stilou, pensulă, cretă) pe variate suporturi (foaie velină, foaie liniată, tablă etc.)

copierea, transcrierea literelor, silabelor, cuvintelor, enunțurilor din 3-5 cuvinte menținând distanța dintre elementele grafice, dintre litere și dintre cuvinte

Scrierea unor mesaje, în diverse contexte de comunicare

copieri și transcrieri de litere, silabe, cuvinte, propoziții

autocorectarea literelor, silabelor, cuvintelor scrise, prin compararea cu un model

copierea unor texte scurte, exersând încadrarea în spațiul paginii, respectarea proporției între litere și a spațiului între cuvinte

transcrieri selective de cuvinte și fraze dintr-un scurt text pe teme cunoscute

transcrierea sau copierea unor mesaje în cadrul unor activități individuale sau comune

scrierea corectă a unor propoziții/ fraze/ a unui text scurt pe foaie tip II, dictando, velină, respectând încadrarea în pagina de caiet (tip II, dictando sau cu foaie velină), aprecierea spațiilor dintre litere și cuvinte

realizarea unor planșe/ etichete/ postere/ afișe pe teme familiare, după modele date

utilizarea corectă a instrumentelor de trasare/ de scris

jocuri de tip labirint

observarea literelor din plastic/ din alfabetarul magnetic sau tipărite în relief pe diferite suporturi

construirea literelor din plastilină, pastă de modelaj, „fir” de hârtie creponată sau hârtie reciclată răsucită etc.

scrierea pe diferite suporturi (pe etamină, pe tablă, pe nisip, pe geamuri aburite etc.) și cu diferite instrumente, a unor modele liniare, simboluri etc.

decorarea literelor mari și mici de tipar prin desene sau prin colare, folosind semințe, hârtie, fire etc.

scrierea elementelor grafice de dimensiuni și culori variate (mari/ mici, groase/ subțiri), pe foaie velină sau pe spații de 1-2 cm

realizarea unor lucrări plastice, decorative (folosind linia și punctul), utilizând instrumente diferite

realizarea

unor

desene

cu

litere

personificate

completarea după model, cu litere de mână, a unor enunțuri din cuprinsul unor bilete, invitații, felicitări, scurte scrisori

exerciții de așezare în pagină a datei, a titlului, a alineatelor, de păstrare a distanței dintre cuvinte

scrierea după dictare a literelor, silabelor, cuvintelor, propozițiilor din 3-5 cuvinte;

selectarea unor silabe dintr-o serie de silabe date, scrise cu litere de tipar sau de mână, pentru a obține cuvinte

realizarea unor afișe, etichete cuprinzând reguli de conduită, norme de lucru, îndemnuri, încurajări

realizarea unor postere, pe diferite teme, în cadrul proiectelor, folosind imagini, cuvinte și propoziții preluate după modele

-

realizarea unor lucrări de tip proiect, cu sprijin din partea cadrului didactic

Clasa pregătitoare

Clasa I

Clasa a II-a

4.2. Redactarea unor mesaje simple, în contexte uzuale de comunicare

-

confecționarea unor felicitări și bilețele cu litere de tipar rupte sau decupate din reviste, ziare etc.

(învățătoarea va comunica/ va arăta mesajul care trebuie scris – Exemplu: „Pe felicitare vom scrie 1

Martie”)

4.2. Redactarea unor mesaje scurte, formate din cuvinte scrise cu litere de mână, folosind materiale diverse

alcătuirea și scrierea unor enunțuri scurte, având suport vizual

adăugarea unor cuvinte/ semne de punctuație în enunțuri eliptice

ordonarea cuvintelor care formează un enunț și scrierea acestuia

4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu respectarea convențiilor de bază

scrierea cuvintelor obținute prin completarea sau combinarea unor silabe

folosirea convențiilor limbajului scris (scrierea cu majusculă/ cu alineat, utilizarea corectă a semnelor de punctuație)

plasarea semnelor de punctuație într-un text

18

decorarea unor obiecte/ desene folosind semne grafice

„scrierea” unor bilețele folosind diferite semne, linii curbe, linii frânte și „citirea” mesajului

scrierea unor cuvinte, propoziții cu ajutorul computerului

confecționarea unor etichete, afișe, materiale necesare în activitatea zilnică

organizarea în clasă a unui colț/ panou, destinat transmiterii unor mesaje și informații (prin desene, cuvinte/ enunțuri simple și simboluri) pe o temă aleasă de copii sau referitoare la subiectul unui proiect

personalizarea unor modele predefinite de invitații, felicitări, scrisori (de exemplu, scrisoare către Moș Crăciun)

jocuri care solicită schimbul unor mesaje scrise

scrierea unor bilete de mulțumire, de informare, de solicitare, cu respectarea convențiilor

confecționarea unor felicitări cu diverse ocazii (Crăciun, Paște, 8 Martie) și scrierea mesajelor corespunzătoare folosind diverse instrumente

(stilou, creioane cerate, carioca, marker etc.)

confecționarea unor fișe, etichete, afișe, materiale necesare în activitatea zilnică

marcarea prin chenare sugestive/ elemente grafice a unor definiții, motouri, formule, mesaje, anunțuri importante etc., cu scopul de a le pune în evidență

formularea, în scris, a răspunsurilor la întrebări pe teme familiare/ care prezintă interes

compunerea unor texte scurte (3-7 enunțuri) pe teme din sfera de interes a copiilor, cu ajutorul unor imagini sau întrebări

formularea unor dorințe, vise (de ex., „Aș dori să...”, „Visul meu este să...”), rime, povești etc. în

propriul caiet, într-un caiet al clasei sau într-un spațiu special amenajat (de ex.: colțul de creație)

activități care implică folosirea calculatorului pentru redactarea unor enunțuri/ texte scurte

confecționarea unei cărți a clasei cu povești, legende etc. scrise/ transcrise și ilustrate de copii

realizarea unui ziar/ a unei reviste a clasei

jocuri care solicită schimbul unor mesaje scrise

crearea și completarea unor rebusuri

19

Clasa pregătitoare

Clasa I

Clasa a II-a

4.3. Exprimarea unor idei, trăiri personale și informații prin intermediul limbajelor neconvenționale

„scrierea” unor bilețele cu mesaje diverse, folosind desene, simboluri (inventate spontan sau stabilite anterior)

exprimarea răspunsului la anumite întrebări cu ajutorul desenului sau prin simboluri – Exemplu: „Cum putem arăta prin „scris” ce frumoasă e primăvara?”

etichetarea originală a unor obiecte personale

confecționarea unor minicărți pe teme familiare, în care se vor folosi limbaje neconvenționale

organizarea în clasă a unui colț/ panou intitulat

„Peretele vorbitor”, în care copiii să-și poată lăsa mesaje și informații pe o temă aleasă de ei, în cadrul unui proiect (prin desene, cuvinte și simboluri)

organizarea unor concursuri – Exemplu: „Cine realizează cel mai interesant colaj/ puzzle/ desen/ poster din desene/ cuvinte/ alte simboluri?”

crearea unor ecusoane personalizate (cu simboluri, cuvinte sau imagini)

crearea unui orar pe un cod de culori sau simboluri

completarea jurnalului clasei folosind desene, fotografii, simboluri

Exprimarea unor idei și sentimente prin intermediul limbajelor convenționale și neconvenționale

scrierea propriei versiuni a unei povești spuse de cadrul didactic

scrierea unor mesaje diverse, utilizând cuvinte (propoziții) și simboluri/ desene

redactarea, din proprie inițiativă, a unor povești, jurnale, poezii etc., prin care copilul să își exprime bucuria, tristețea, încântarea, mândria etc.

realizarea unor scrisori desenate, jurnale, invitații la evenimente personale ori ale clasei, documente cu valoare utilitară în cadrul clasei (orar, traseul unor excursii, hărți simple care să marcheze obiective culturale din jurul școlii etc.)

confecționarea unor minicărți pe teme familiare, în care se vor folosi limbaje convenționale și neconvenționale

prezentarea, în scris, a unor experiențe plăcute, amuzante, surprinzătoare, a unor fapte bune

4.3. Exprimarea unor idei, sentimente, păreri prin intermediul limbajelor convenționale

organizarea unui colț în clasă/ panou unde copiii pot lăsa mesaje, invitații, pot lansa dezbateri, își pot exprima în scris și cu ajutorul simbolurilor, păreri și impresii despre anumite evenimente, dar și informații pe o temă aleasă de ei (proiecte)

completarea unui jurnal personal sau al clasei, folosind desene, decupaje și enunțuri scurte

crearea unor liste de cuvinte/ idei legate de o temă propusă

ascultarea unor experiențe ale colegilor de clasă și exprimarea, în scris, a părerilor și a reacțiilor personale

realizarea unor desene și a unor povești pornind de la experiențe senzoriale (ceva ce a văzut și i-a atras atenția, sunete, gusturi, mirosuri, atingerea unei suprafețe)

redactarea unor idei despre o melodie ascultată

realizarea portretelor anotimpurilor în cuvinte, formă și culoare

20

21

CONȚINUTURI

Domenii

Clasa pregătitoare

CLASA I

CLASA a II-a

Comunicare orală (ascultare, vorbire, interacțiune)

Acte de vorbire:

a saluta persoane cunoscute, a se prezenta, a identifica un obiect, o persoană, a formula o rugăminte

Cuvântul. Propoziția/Enunțul

Utilizarea cuvintelor noi în enunțuri adecvate

Dialogul

Formularea de întrebări și răspunsuri despre: jocuri și jucării, membrii familiei, prieteni, animale, reguli de igienă alimentară și personală

Forme ale discursului oral

Povestirea după imagini

Acte de vorbire : a saluta, a se prezenta, a formula o rugăminte, o idee/ o părere, o cerere

Cuvântul. Propoziția/Enunțul

Utilizarea cuvintelor noi în contexte adecvate Intonarea propozițiilor enunțiative și interogative

Dialogul

Oferirea unor informații despre: identitatea proprie, desene animate, filme pentru copii, viața de școlar, familie, prieteni, colegi de clasă, reguli de circulație, mediul social și natural apropiat, igiena personală

Reguli de vorbire eficientă:

vorbirea pe rând, ascultarea interlocutorului, păstrarea ideii

Forme ale discursului oral

Povestirea unor întâmplări trăite Repovestirea unor întâmplări auzite

Descrierea unui obiect/ unei persoane

Acte de vorbire : a se prezenta și a prezenta pe cineva, a identifica un obiect/ o persoană/ un loc, a cere și a da informații, a formula o idee/ o părere/ o opinie/ o solicitare

Cuvântul Propoziția/Enunțul

Introducerea cuvintelor noi în vocabularul propriu

Intonarea propozițiilor exclamative

Dialogul

Inițierea, menținerea și încheierea unui dialog despre: școală, familie și locuință, prieteni, colegi, mediul înconjurător

Reguli de comunicare eficientă : elemente de politețe verbală asociate actelor de limbaj utilizate (salutul, prezentarea, formularea unei cereri, ascultarea și respectarea opiniei celuilalt)

Forme ale discursului oral

Povestirea unor întâmplări trăite sau observate Repovestirea unor întâmplări citite

Descrierea unui obiect, fenomen sau a unei

persoane

Reguli ale discursului oral

Pronunție clară și corectă

Acord de număr și gen, fără terminologie Intonație adecvată

Citire/ lectură

Cartea

Coperte, foaie, pagină, text, ilustrații

Literele mari și mici de tipar

Simboluri uzuale din universul apropiat: metrou, intrare, ieșire, spital, trecere de pietoni etc.

Cartea

Numerotarea paginilor, direcții de orientare în pagină

Literele mici și mari de tipar și de mână Alfabetul limbii polone

Citirea cuvintelor mono și plurisilabice (introduse progresiv)

Cartea

Cuprinsul unei cărți

Alfabetul limbii polone

Citirea cuvintelor, enunțurilor, textelor scurte

Propoziția/

enunțul (fără teoretizări)

Textul

(de maximum 120 de cuvinte)

Citirea cuvintelor pe etichete asociate unor imagini sau obiecte

Propoziția/

enunțul (fără teoretizări) Formularea de propoziții cu suport intuitiv

Ordonarea propozițiilor pe baza unui suport intuitiv

Citirea textelor scurte (de maxim 75 de cuvinte, introduse progresiv)

Titlu. Autor. Alineate

Așezarea textului în pagină Titlu. Autor. Alineate

Așezarea textului în pagină Textul literar

Textul narativ literar

Recunoașterea personajelor. Povestirea orală Textul liric

Textul nonliterar/informativ

Scriere/redactare

Elemente grafice

care intră în componența literelor de

mână: linii, puncte, bastonate, zale, semiovale, ovale, nodulețe Desenarea literelor de tipar

Simboluri neconvenționale

în exprimarea scrisă

Scrierea funcțională

desene, simboluri Felicitarea

Biletul

Alfabetul limbii polone

Literele mici și mari de mână

Ortografia

Ortografia cuvintelor

Scrierea cu majusculă la începutul propoziției și al titlului

Scrierea cu majusculă a substantivelor proprii (fără terminologie)

Punctuația

Punctul

Semnul întrebării Linia de dialog

Organizarea textului scris

Scrierea pe liniatură tip I

Plasarea datei, a titlului, folosirea alineatelor

Scrierea funcțională

Copieri. Transcrieri (litere, silabe, cuvinte, propoziții, texte de maxim 30 de cuvinte). Dictări Biletul

Invitația. Felicitarea

Scrisoarea. Jurnalul (text și desene)

Alfabetul limbii polone

Literele mici și mari de mână

Ortografia

Ortografia cuvintelor

Scrierea cu majusculă la începutul propoziției și al titlului

Scrierea cu majusculă a substantivelor proprii (fără terminologie)

Punctuația

Semnul exclamării

Virgula (în vocativ și enumerare) Două puncte

Organizarea textului scris

Scrierea pe liniatură tip II și dictando Așezarea textului în pagina caietului: plasarea titlului, a autorului, folosirea alineatelor, respectarea spațiului dintre cuvinte

Scrierea funcțională

Copieri (texte de maxim 50 de cuvinte) Transcrieri (texte de maxim 50 de cuvinte) Dictări (texte de maxim 40 de cuvinte)

Biletul de mulțumire, de informare, de solicitare Felicitarea

Afișul

22

Scrierea imaginativă

(texte de 3-5 enunțuri), pornind de la experiențe trăite

Scrierea imaginativă

(texte de 3-7 enunțuri), pe baza unui suport vizual (imagini, benzi desenate) sau a unui șir de întrebări Cartea, ziarul sau

revista clasei

Elemente de construcție a comunicării

Vocabular Cuvântul

Cuvinte cu sens asemănător Cuvinte cu sens opus

Vocabular

Cuvântul

– grup de sunete asociat cu un înțeles

Cuvinte cu sens asemănător Cuvinte cu sens opus

Cuvinte care au aceeași formă și înțeles diferit

Vocabular Cuvântul

Cuvinte cu sens asemănător Cuvinte cu sens opus

Cuvinte care au aceeași formă și înțeles diferit

Fonetică

Fonetică

Fonetică

Sunetele

limbii polone Utilizarea corectă a accentului

Despărțirea cuvintelor în

silabe în scris ,

la capăt de rând

Propoziția

(fără teoretizări)

Sunete

specifice limbii polone

Sunetele

limbii polone

Despărțirea cuvintelor

în silabe

Silaba

Despărțirea cuvintelor

în silabe

Cuvântul

Despărțirea cuvintelor în silabe

intuitiv,

fără cunoașterea regulilor

Propoziția

(fără teoretizări)

23

SUGESTII METODOLOGICE

Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei școlare pentru proiectarea și derularea la clasă a activităților de predare–învățare–evaluare, în concordanță cu specificul acestei discipline.

Copilul va învăța, prin metode adecvate vârstei, ceea ce îi este necesar pentru dezvoltarea sa armonioasă la această etapă de vârstă și pentru a face față cu succes cerințelor școlare.

La acest nivel de vârstă, cadrul didactic va urmări sistematic realizarea unor conexiuni între toate disciplinele prevăzute în schema orară a clasei respective, creând contexte semnificative de învățare pentru viața reală.

Strategii didactice

Această etapă de școlaritate reprezintă un moment important pentru stimularea flexibilității gândirii, precum și a creativității elevului.

În acest sens, cadrul didactic va insista pe trezirea interesului copilului pentru această disciplină și pe dezvoltarea încrederii în sine. Astfel, jocul didactic va predomina, asigurând contextul pentru participarea activă, individuală și în grup, care să permită exprimarea liberă a propriilor idei și sentimente. Tot ceea ce se întâmplă la „ora” de

Comunicare în limba română

ar trebui să se deruleze sub forma unei suite de jocuri sau antrenamente amuzante, atât în cazul clasei pregătitoare, cât și în cazul claselor I și a II-a. Din spațiul clasei nu trebuie să lipsească jucăriile. De asemenea, accentul se va pune pe spontaneitatea și creativitatea răspunsurilor și nu pe rigurozitatea științifică a acestora. Prin reluări succesive și prin utilizarea obiectelor, copilul ajunge să se corecteze singur, pe măsură ce noțiunile devin înțelese și interiorizate. Scrierea se va consolida treptat. În clasa pregătitoare, scrierea semnelor grafice va începe cu exerciții de desenare a unor elemente preluate din mediul înconjurător (bețișoare, cârcei de viță-de-vie, bastoane, buline etc.), continuându- se apoi cu scrierea lor pe foaie velină și pe liniatură tip I.

Activitatea didactică se va desfășura într-o interacțiune permanentă cu copiii, astfel încât să răspundă intereselor acestora. Copiii vor fi stimulați să întrebe, să intervină, să aibă inițiativă, să exprime idei și sentimente despre ceea ce învață.

Foarte importantă este și învățarea în context. Dezvoltarea competențelor de comunicare are loc în contexte de comunicare și, bineînțeles, cu un scop inteligibil copiilor. În absența contextului, elevii ajung să recite doar cuvinte și fraze memorate fără să poată să le transfere apoi în alte situații. De altfel, oricine învață mult mai bine dacă înțelege de ce învață ceea ce învață.

Evaluarea

reprezintă o componentă organică a procesului de învățământ. Se recomandă cu prioritate metode moderne de evaluare precum: observarea sistematică a comportamentului elevilor, centrarea pe progresul personal, autoevaluarea, realizarea unor proiecte care să valorifice achizițiile copiilor și să stimuleze în același timp dezvoltarea de valori și atitudini în contexte firești, sincretice, adaptate vârstei. Este recomandabil ca evaluarea să se realizeze prin raportare la competențele specifice, evitându-se comparațiile între elevi. De asemenea, evaluarea orientează cadrul didactic în reglarea strategiilor de predare, pentru o mai bună adecvare la particularitățile individuale și de vârstă ale elevilor. Procesul de evaluare valorifică și experiențele de învățare/ competențele dobândite de către copii în contexte nonformale sau informale. Rezultatele elevilor vor fi înregistrate, comunicate și discutate cu părinții. În întreaga activitate de învățare și evaluare va fi urmărit, încurajat și valorizat progresul fiecărui copil.

Prezentăm în continuare un exemplu de abordare integrată, în cadrul căruia activitățile de învățare au fost structurate, astfel încât să ducă la dezvoltarea de competențe specific.

Exemplu de abordare integrată la clasa pregătitoare

TEMA: Familia mea

Ce urmărim?

- competențe specifice -

Cum procedăm?

Ordinea realizării activităților nu coincide cu ordinea prezentării competențelor. Activitățile se vor desfășura

pe parcursul unei săptămâni. Se recomandă proiectarea în manieră integrată: comunicare în limba polonă + matematică și explorarea mediului + arte vizuale și abilități practice + muzică și mișcare

Comunicare în limba polonă

1.1.

selectarea unei imagini dintr-un set, pentru a indica despre ce este vorba în textul audiat – Exemplu: „Cine face parte din familia ta?”

realizarea unui desen pentru a indica trăsăturile unei familii

aprecierea cu adevărat/ fals a unor enunțuri scurte care testează înțelegerea globală

formularea de răspunsuri la întrebări despre conținutul textului audiat – Exemplu:

„Cine face parte din familia ta?”, „Cum se numește fratele/sora ta?”, „Cine este bunica pentru mama ta?”, „De ce este familia importantă pentru noi toți?”

repovestirea secvenței preferate din povestea audiată

1.2.

numirea personajelor din poveste

oferirea de răspunsuri la cererea elementară de informații – Exemplu: „Descrie membrii familiei tale.”

1.3.

indicarea cuvintelor percepute prin diferite semne: bătăi din palme/jetoane puse pe bancă – Exemplu: Pune pe masă atâtea jetoane câte cuvinte ai auzit. “Familia mea este fericită.”

numărarea cuvintelor dintr-un enunț

punerea în corespondență a unui cuvânt rostit cu imaginea potrivită – Exemplu: tata, mama, frate, soră, băiat, fată, bunic, bunică etc.

despărțirea cuvintelor în silabe

indicarea prin mimică a silabelor (prima silabă din cuvintele familie, rude, bunici)

sortarea de jetoane reprezentând obiecte din mediul familiar, după criteriul: Încep cu sunetul m (se dau jetoane care reprezintă: mama, miłość, miły, małować etc.)

colorarea unor imagini care reprezintă obiecte /ființe a căror denumire începe cu sunetul m (mama, maskotka, mazaki)

1.4.

audierea unor povești citite, înregistrate sau povestite de adulți sau copii



participarea la activități de tipul „Tu ești ecoul meu” (reproducerea unor mesaje formulate de adult sau copii)

2.1.

jocuri de cuvinte – Exemplu: “Spuneți cuvinte în care sunetul m se aude la început.”

reproducerea unui mesaj scurt cu schimbarea intonației, în funcție de intenția de comunicare (aserțiune, întrebare, exclamație, supărare, bucurie etc.)

ridicarea unui jeton-simbol, în funcție de intenția de comunicare – Exemplu:

„Ridică jetonul roșu atunci când auzi o întrebare.”

2.2.

prezentarea familiei mele

2.3.

repovestirea textului audiat, respectând succesiunea momentelor prezentate

2.4.

participarea la jocuri de grup

3.1.

punerea în corespondență a unor cuvinte formate din 1-2 silabe cu imaginile potrivite

– Exemplu: casă, frate/soră, copil, verișor/verișoară, album, bunuc/bunică

3.2.

lectură după una sau mai multe ilustrații

3.3.

punerea în corespondență a imaginilor cu mesaje orale indicate

3.4.

observarea unui album de familie

observarea imaginilor specifice unor aspect din viața de familie (identificarea unor specificații referitoare la vârsta participanților la joc, la regulile jocului etc.)

4.1.

decorarea unui copac cu frunze realizate din hârtie sau carton pe care sunt desenate chipurile membrilor de familie

construirea literei M din plastilină, pastă de modelaj, “fir” de hârtie creponată sau hârtie reciclată răsucită etc.

trasarea literelor de tipar M și m după contur dat sau prin unirea punctelor, folosind

instrumente diferite de scris (pensulă, carioca, creioane colorate, stilou etc.)

colorarea conturului literei, pe o fișă de dimensiuni A 4

4.2.

crearea de felicitări, cu ocazia zilei de naștere sau onomastice a unui membru de familie

4.3.

realizarea arborelui genealogic cu numele membrilor de familie

completarea calendarului clasei folosind desene, simboluri (la finalul săptămânii)

Matematică și explorarea mediului

1.1.

numărarea membrilor familiei

construirea unui copac cu chipurile unui număr de rude dat

1.2.

compararea mulțimilor membrilor de familie

2.2.

construcții cu ajutorul figurilor geometrice

confecționarea de nori utilizând cutii, cilindri, sfere

2.1.

jocuri de orientare și de poziționare a imaginilor în funcție de diferite repere

2.3.

jocuri care presupun rezolvarea unor situații practice: „Ia din album cu două fotografii

mai mult decât are colegul tău.”

3.1.

crearea/completarea unor modele repetitive de cel mult 5 membrii ai familiei

utilizarea jucăriilor muzicale pentru identificarea glasurilor specifice membrilor familiei

4.2.

jocuri cu membrii familiei de tipul „Ce s-ar întâmpla dacă...”

Arte vizuale și abilități practice

1.1.

vizionarea unui fragment din filmul pentru copii „Familia mea – Moja rodzina” și

discutarea mesajului transmis

2.1.

enumerarea unor caracteristici ale familiei

2.3.

realizarea de construcții libere, spontane

realizarea de construcții libere cu materiale puse la dispoziție

realizarea unei machete cu membrii familiei – din plastelină

Muzică și mișcare

2.1; 2.2.

însușirea și interpretarea unor cântece în colectiv („Moja wesoła rodzinka” –

YouTube)

Grupul de lucru

Dariusz

KASPRZYK

Universitatea

Al. I. Cuza

Iași

Cristina-Maria

ALBU

Inspectoratul Școlar Județean Suceava

Maria

OSTROVSCHI-CHAHULA

Școala Gimnazială

Henryk Sienkiewicz

Solonețu Nou

Anexa nr. 2

MINISTERUL EDUCAȚIEI

Programa școlară pentru disciplina

LIMBA ȘI LITERATURA MATERNĂ POLONĂ

pentru școlile sau clasele cu elevi aparținând minorității naționale poloneze care studiază în limba română

CLASELE a III-a – a IV-a

București, 2022

Notă de prezentare

Programa disciplinei

Limba și literatura maternă polonă

este elaborată potrivit unui nou

model de proiectare curriculară , centrat pe competențe. Construcția programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea

profilului de formare

al absolventului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competențe permite accentuarea scopului pentru care se învață și a dimensiunii acționale în formarea personalității elevului. Programa școlară de

Limba și literatura maternă polonă

reprezintă documentul curricular reglator, pe baza căruia se studiază această disciplină de către elevii aparținând etniei poloneze care învață în unități de învățământ/ clase cu predare în limba română și care și-au exprimat opțiunea de a studia limba maternă în școală.

Disciplina

Limba și literatura maternă polonă pentru școlile sau clasele cu elevi aparținând minorității naționale poloneze care studiază în limba română

la clasele a III-a și a IV-a ,

își propune să realizeze predarea/învățarea limbii polone (4 ore pe săptămână) dintr-o nouă perspectivă, aprofundând și lărgind cerințele disciplinei din etapa anterioară.

Pe lângă dezvoltarea în continuare a comunicării orale, disciplina pune accentul pe înțelegerea și interpretarea textului scris, pe exprimarea în scris a gândurilor, pe funcția comunicațională și expresivă a limbii.

Această programă pune accent pe aspectul comunicativ-funcțional al învățării limbii și literaturii materne în contextul actual. În acest sens, au fost puse în valoare inițiativele europene care încearcă să evidențieze elementele comune în progresia achizițiilor elevilor indiferent de limba pe care o vorbesc.

Documentul de față își propune o consolidare a abordării educaționale centrate pe nevoile elevilor în societatea contemporană. Se propun formulări ancorate în cotidian, care să ofere elevilor achiziții de calitate în domeniul comunicării, în contexte semnificative de învățare.

Structura programei școlare

include următoarele elemente:

notă de prezentare ;

competențele generale

(sunt urmărite pe întreg parcursul învățământului primar - aceste competențe vizează receptarea și producerea de mesaje în contexte la îndemâna copiilor);

competențe specifice

(sunt derivate din competențele generale și sunt vizate pe parcursul fiecărei clase);

exemple de activități de învățare

(reprezintă exemple de sarcini de lucru prin care se dezvoltă competențele specifice);

conținuturi

(sunt exprimate ca: funcții ale limbii/acte de vorbire - gramatică funcțională, tipologii ale textului și elemente intuitive privind regularitățile limbii);

sugestii metodologice

(au rolul de a orienta profesorul în organizarea demersului didactic pentru a reuși să faciliteze dezvoltarea competențelor).

Limba și literatura maternă polonă pentru școlile sau clasele cu elevi aparținând minorității naționale poloneze care studiază în limba română – clasele a III-a - a IV-a

1.

2.

3.

4.

Receptarea de mesaje orale în diverse contexte de comunicare Exprimarea de mesaje orale în diverse situații de comunicare Receptarea de mesaje scrise în diverse contexte de comunicare

Redactarea de mesaje în diverse situații de comunicare

Competențe generale

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

31

Receptarea de mesaje orale în diverse contexte de comunicare

Clasa a III-a

Clasa a IV-a

Clasa a III-a

Clasa a IV-a

1.2. Înțelegerea semnificației cuvintelor în textul ascultat

1.2. Înțelegerea semnificației expresiilor și a structurilor lexicale în textul auzit

Clasa a III-a

Clasa a IV-a

1.3. Sesizarea unor regularități ale limbii prin raportare la mesaje audiate

1.3. Sesizarea abaterilor din mesajele audiate în vederea corectării acestora

cauză-efect (de exemplu , „se teme de câini”; „a mințit deoarece/pentru că i-a fost frică”; „îi era frică deci/de aceea a mințit” )

Înțelegerea globală a textelor funcționale enunțate în situațiile zilnice de comunicare

reacție față de text prin răspuns la întrebări

dovedirea înțelegerii globale a textului:

cu ajutorul pozelor, succesiunii de poze

alegerea răspunsului: alternativ, asociere, pereche

redare prin povestire, desene

Înțelegerea globală a textelor informative și literare enunțate în situațiile zilnice de comunicare

dovedirea înțelegerii globale a textului

alegerea răspunsului:

prin alegere simplă; prin exerciții complementare

redare prin povestire, dramatizare

exerciții pentru observarea mesajului, intenției

recunoașterea în textul enunțat a cuvântului nepotrivit, prin exerciții joc

indicarea unei im agini pentru a dovedi înțelegerea semnificației

deducerea din context a semnificației expresiilor și a structurilor lexicale necunoscute și a noii semnificații a expresiilor cunoscute

interpretarea semnificației cuvintelor, expresiilor, a structurilor lexicale, pe baza diferitelor tipuri de texte audiate

jocuri de rol pentru identificarea instrumentelor lingvistice pentru percepția cronologiei: sintaxa și cronologia (de exemplu, „Iese și își pune paltonul.”),

zostanie

(de exemplu, „ zostanie nauczycielem /va

deveni

profesor”), cuvinte cu semnificație temporală (de exemplu, „ później, potem, w końcu, wczoraj, z powrotem” )

recunoașterea diferențelor dintre varianta limbii proprii și varianta limbii standard

exerciții în scopul observării ordinii cuvintelor în propoziție și a semnificației acestora, într-un context dat

conștientizarea propozițiilor afirmative, interogative, exclamative, imperative și a relației cu situația comunicațională

observarea intonației propozițiilor afirmative, interogative, exclamative, imperative

conștientizarea utilizării variantelor de limbă în contexte diferite utilizarea unor mijloace lingvistice adecvate pentru exprimarea negației

utilizarea unor mijloace lingvistice adecvate pentru exprimarea relației de tip

Clasa a III-a

Clasa a IV-a

1.4. Observarea pronunției clare și expresive

1.4. Conștientizarea vorbirii clare și expresive

exerciții pentru observarea, reproducerea și conștientizarea articulării corecte a textelor enunțate în diferite situații de comunicare, a pronunției corecte:

exerciții pentru identificarea sunetelor vorbite

exerciții de identificare în mod izolat (nu în cadrul cuvintelor) pentru deosebirea vocalelor și consoanelor scurte și lungi

exerciții ce servesc pentru diferențierea consoanelor surde și sonore, de exemplu, p-b,

w -f, g-k

exerciții ce servesc pentru diferențierea vocalelor, de exemplu a-o,

u-ó, ą-ę, i-y

exerciții tip joc pentru observarea intonației, a accentului în propoziție

exerciții pentru conștientizarea pronunției corecte și a articulării corecte a textelor audiate în diferite situații de comunicare:

exerciții joc pentru conștientizarea rolului pe care îl au ritmul, intonația și pauza în vorbire

observarea rolului semnelor nelingvistice care însoțesc comunicarea elementelor nonverbale și paraverbale în comunicare (accent, intonație, intensitate sonoră, volum, mimică, gestică, poziția corpului)

32

Exprimarea de mesaje orale în diverse situații de comunicare

Clasa a III-a

Clasa a IV-a

Clasa a III-a

Clasa a IV-a

2.2. Povestirea unei întâmplări cunoscute pe baza unui suport adecvat

„pentru prima dată, mai întâi ..., apoi ..., mai târziu ..., în final ...”)

2.2. Relatarea orală a unor evenimente cunoscute

Descrierea unui obiect/ unei ființe din universul apropiat pe baza unui plan simplu

descrierea bazată pe observație

continuarea, completarea descrierii

exerciții orale pentru prezentarea obiectelor, a animalelor

Descrierea unui obiect/ unei ființe/ unui personaj urmând un set de repere

observarea, reproducerea părților descriptive ale textului auzit sau citit

exerciții orale pentru prezentarea persoanelor, locurilor, peisajelor

descrierea orală și evaluarea similitudinilor, a diferențelor

exersarea înlănțuirii logice a propozițiilor

exerciții-joc pentru formarea de propoziții legate, înlănțuirea unor propoziții, aferente unei succesiuni de imagini, a secvențelor unui eveniment petrecut

povestirea prin respectarea succesiunii cronologice (de exemplu,

interpretarea prin dramatizare, utilizând instrumentele jocului dramatic a poveștilor, faptelor citite sau ascultate

relatarea pe baza unor repere (verbale sau vizuale)

relatarea pe baza unor întrebări

Clasa a III-a

Clasa a IV-a

2.3. Adaptarea vorbirii la diferite situații de comunicare prin joc de rol

propoziții astfel încât să corespundă contextului

2.3. Adaptarea vorbirii la diferite situații de comunicare prin interacțiune

Clasa a III-a

Clasa a IV-a

2.4. Exprimarea clară și expresivă, corespunzătoare particularităților de vârstă

2.4. Exprimare clară, corectă și conștientă

crearea situațiilor de comunicare și de interacțiune în scopul de a integra în vocabularul activ cuvinte noi cu semnificație necunoscută

joc de rol în diverse situații de comunicare pentru alegerea și utilizarea vocabularului și formulei (salut, adresare, tutuire, exprimare politicoasă etc.) corespunzătoare situației de comunicare respective (tematică, valoare stilistică, semnificație etc.)

antrenarea activă în actul de comunicare pentru a ordona cuvintele în

joc de rol în diverse situații de comunicare pentru integrarea în vocabularul activ a sinonimelor și antonimelor

exerciții distractive prin care se urmărește utilizarea unor diferite mijloace verbale, nonverbale, paraverbale pentru exprimarea unei afirmații sau a unei negații, în diferite situații de comunicare

activități în perechi: pe baza unor întrebări reciproce, exerciții pentru alegerea formei corespunzătoare a terminației cuvintelor

(- a / -y, - ów / Ø ) care răspund la întrebările „ Kto? Kogo?”

exerciții pentru aplicarea articulării corecte a textelor enunțate în diferite situații de comunicare, a pronunției corecte: exerciții de articulare și pronunțare corectă a sunetelor

exerciții de articulare pentru diferențierea vocalelor și consoanelor scurte și lungi

exerciții pentru conștientizarea pronunției corecte:

diferențierea sunetelor surde / sonore: de exemplu, p-b,

w -f, g-k

diferențierea vocalelor, de exemplu

u-ó

exerciții joc pentru folosirea intonației corecte, a accentului în propoziție, a pauzei în vorbire, în funcție de context

exerciții joc pentru aplicarea corespunzătoare contextului a semnelor nelingvistice care însoțesc comunicarea (accent emoțional, intensitate sonoră, mimică, gestică, reglarea distanței

jocuri de expresivitate prin schimbarea intonației

33

34

Receptarea de mesaje scrise în diverse contexte de comunicare

Clasa a III-a

Clasa a IV-a

(raport asupra temei citite), cvartet de elevi (lucrează în grup sarcinile legate de înțelegerea textului), cubul (titlul, personajele, locul etc.)

Clasa a III-a

Clasa a IV-a

personaj, interpretarea sentimentelor acestora

3.2. Diferențierea textelor în funcție de tip, gen și formă

Clasa a III-a

Clasa a IV-a

3.3. Formularea și împărtășirea/prezentarea impresiilor și a opiniei despre textul citit

3.3. Manifestarea interesului pentru textul literar și nonliterar

Înțelegerea informației globale și detaliate a textelor citite

dovedirea înțelegerii textului citit prin exerciții joc

elaborarea unui rezumat cu ajutorul cadrului didactic

oferirea de răspunsuri la întrebări vizând comprehensiunea

completarea unor detalii în exerciții lacunare

Formularea de deducții simple pe baza textelor citite

aplicarea tehnicilor de înțelegere și prelucrare a textului (parcurgere, predicție, activarea cunoștințelor anterioare, sinteză, citire selectivă etc.), cu ocazia citirii unor texte diferite ca formă și tip

aplicarea metodelor de cooperare, de exemplu, metoda ciorchine

detalierea, contragerea unui text

familiarizarea cu diferite surse de informare, texte orientative, lectură online de pe internet

Observarea caracteristicilor de formă a textelor literare și nonliterare accesibile vârstei

observarea unei teme date în texte literare și nonliterare

descoperirea cuvintelor cheie

exerciții pentru observarea caracteristicilor modului de vorbire în proză și în versuri: observarea ritmului, a rimei, a versului, a strofei

exerciții de citire prin predicții (deducerea continuării evenimentelor)

exerciții pentru descoperirea însușirilor personajelor din povești, legende, fapte reale, prin aplicarea de metode prin cooperare, de exemplu, jocul consensual (conceperea unor afirmații pe baza trăsăturilor de caracter ale personajelor, cu care sunt de acord toți membrii grupului), interpretarea prin transpunere a faptelor unui

exerciții de citire cu texte continue și discontinue (grafice, hărți, manuale de utilizare, pliante, comunicate)

întocmirea hărții mentale, formarea ciorchinelui etc.

căutarea informațiilor, evidențierea esenței în texte de informare

evidențiere grafică (hărți, grafice, desene etc.) și descoperirea, analizarea legăturii cu textul, în texte tip document (pliante, înștiintări etc.)

caracterizarea personajelor din povești, legende, narațiuni, utilizarea modalităților de caracterizare a personajelor: de exemplu, prin fapte, a caracterizării făcute de către un alt personaj

jocuri, exerciții prin care se vizează descoperirea mijloacelor de exprimare a sentimentelor și a atmosferei, în operele lirice

descoperirea coordonatelor temporale și spațiale

exprimarea emoțiilor prin interpretare, joc de păpuși, dans, mișcare

identificare cu personajele: „Care personaj ai vrea să fii/nu fii?, Ce ai face în locul lui?”

exprimarea impresiei prin metode de cooperare

exerciții pentru înțelegerea relației titlu-text

formularea unei judecăți de valoare

exprimarea opiniei

dezbatere

raportarea pozitivă față de carte și lectură

observarea legăturii dintre ilustrațiile din carte și text

orientarea în carte: observarea unor elemente de tipul: titlu, cuprins, capitole

prezentarea unei cărți, jurnal de lectură, participarea la întâlniri cu scriitorii, activități la bibliotecă, amenajarea unui colț de lectură în clasă

proiecte de documentare pentru diverse discipline școlare sau în vederea unor activități extrașcolare (excursii, concursuri, serbări etc.)

inițierea unei corespondențe cu o revistă pentru copii, sau cu un scriitor

concursuri legate de conținutul cărților citite, interes față de cărțile digitale și utilizarea lor

35

Redactarea de mesaje în diverse situații de comunicare

Clasa a III-a

Clasa a IV-a

Redactarea textelor simple funcționale care conțin elemente vizuale

observarea, reproducerea și elaborarea unor afișe, invitații (sărbători, concursuri, spectacole), care conțin elemente vizuale și grafice

scrierea de mesaje, înștiințări, în diferite situații: olografe, electronice

Redactarea unor texte funcționale simple

comunicare între elevi pe o diversitate de subiecte prin e-mail (întrebări legate de teme, modul de rezolvare a unui exercițiu)

scrierea unei scrisori, de exemplu, membrilor familiei, prietenilor (adresare, salut, datare)

Clasa a III-a

Clasa a IV-a

4.2. Realizarea unei scurte descrieri ale unor elemente din mediul apropiat pe baza unor întrebări sau imagini

observarea fragmentelor de descriere într-un text citit

descrieri pe baza unor imagini

structura elementelor unei descrieri: avansarea de la întreg la parte și invers

descrieri reproductive, continuarea, completarea descrierii

4.2. Redactarea unor scurte descrieri despre persoane, obiecte, animale

prezentarea unui personaj de poveste/ film serial pentru copii

scrierea unui text scurt pentru a se prezenta cuiva necunoscut

descrierea unor animale

descrieri hazlii

pregătirea individuală a unei scurte descrieri

Clasa a III-a

Clasa a IV-a

4.3. Povestirea pe scurt a unei întâmplări imaginate/trăite

ordonarea logică a propozițiilor

formularea unor propoziții pe baza unor imagini, a unor fapte petrecute

redactarea unui paragraf cu evidențierea cronologiei (de exemplu,

„pentru

prima dată, apoi, mai târziu, în final”)

4.3. Compunerea unui scurt text narativ pe teme relevante pentru copii

observarea caracteristicilor unei narațiuni (elemente de conținut și formă)

exersarea simetriei și a structurării corecte, a succesiunii logice în povestire, în relatarea evenimentelor

exerciții în scris contragerea, detalierea conținutului celor citite

încadrarea unei secvențe de dialog într-o narațiune (de exemplu,

„Determină personajele să vorbească!”)

realizarea unei scurte compuneri pornind de la un titlu dat

36

CONȚINUTURI 1

Conținuturile din lista de mai jos constituie mijloace pentru dezvoltarea competențelor de comunicare, respectiv baza de operare prin care se structurează competențele; conținuturile nu se tratează în sine; se va evita metalimbajul.

Domenii de

conținut

Clasa a III-a

Clasa a IV-a

Funcții ale limbii (acte de vorbire)

descrierea (de obiecte, ființe din universul imediat)

relatarea unei acțiuni/întâmplări cunoscute (trăite, vizionate, citite) cererea de informații (referitoare la

universul apropiat) oferirea de informații (referitoare

la universul apropiat) cererea simplă familiară, cerere

politicoasă prezentarea (de persoane, de cărți, a unor

activități) inițierea unui schimb verbal

descrierea (de personaje imaginare, de film/carte)

relatarea unei întâmplări imaginate

prezentarea unor activități/ rezultate/ proiecte

formularea de solicitări formale și informale

inițierea și menținerea unui schimb verbal

cererea de informații referitoare la universul școlii

Textul

textul pentru lectură are minimum 200 cuvinte

textul literar: cu precădere narativ; fragmente descriptive scurte; poezii scurte adecvate nivelului de

vârstă

text de informare și functional: afiș, fluturaș, tabel sau

alt tip de organizator, carte poștală, invitație; în funcție de dotări

textul pentru lectură are minimum 400 cuvinte

textul narativ literar; texte de tip portret; poezii scurte adecvate nivelului de vârstă

text de informare și funcțional: afiș, tabele, diagrame Venn sau orice alt tip de organizator grafic adecvat vârstei, hartă și plan simplu de oraș/ traseu turistic etc., carte poștală, invitație; în funcție de dotări – mesaj text și email

Variabilitatea și regularitățile limbii

-

intuirea claselor morfologice – substantiv, adjectiv, pronume personal, verb (fără utilizarea terminologiei)

-

intuirea claselor sintactice: subiect și predicat (fără utilizarea terminologiei)

Lista detaliată a conținuturilor se află la secțiunea

Sugestii metodologice .

1

Domeniile de conținut propuse sunt selectate din lista oferită în descriptivul de conținuturi ale competenței de comunicare în limba maternă din

Recomandarea Parlamentului european privind cadrul de referință pentru competențe cheie pentru învățarea pe parcursul întregii vieți

.

Sugestii metodologice

În clasele a III-a și a IV-a, se continuă dezvoltarea competențelor-cheie necesare învățării pentru toată durata vieții, începută în clasele pregătitoare, întâi și a doua, conform sugestiilor din Cadrul European pentru competențe cheie pentru învățarea pe parcursul întregii vieți.

În școală, spațiul primar pentru dezvoltarea comunicării este sala de clasă. Pe parcursul învățării, comunicarea devine cel mai eficient instrument al interacțiunii și al dobândirii și transmiterii cunoștințelor, precum și al gândirii.

Condiția de bază a înțelegerii textului este dată de funcționarea optimă a deprinderii de citire/lectură. Citirea și prelucrarea textelor îi pregătește pe elevi să aplice independent operațiile de bază în interpretarea textelor. Prelucrarea și interpretarea variată a diferitelor tipuri de texte dezvoltă empatia școlarilor, dau posibilitatea dobândirii experiențelor legate de formele literare simple, a descoperirii formelor de exprimare literară, a formării particularităților de stil și structură.

Tot prin prelucrarea textelor, se pun bazele competenței de redactare. Dezvoltarea acesteia până la nivelul la care servește drept instrument al autoexprimării, împreună cu exigența lizibilității, a ordinii și a corectitudinii, reprezintă una dintre cerințele de bază ale programei. Elevii dobândesc cunoștințe de bază privind funcționarea limbii polone, printr-un demers experiențial. Cunoștințele de limbă includ în cazul de față și cunoașterea regulilor de ortografie și consolidarea deprinderii de scriere corectă.

În această viziune, în locul predării elementelor sistemului lingvistic, elevii vor fi expuși la o varietate de situații de comunicare în care vor participa și la care vor reflecta, descoperind regularitățile limbii poloneze. Ca atare, fenomenele lingvistice nu sunt descoperite în mod izolat, ci în totalitatea și interacțiunea lor, din perspectivă funcțională, astfel încât, plecând de la experiențele elevilor, de la descoperirea și practicarea funcțiilor limbii, să poată contribui la dezvoltarea sistemului de competențe de comunicare.

Înțelegerea orală și scrisă

În clasele a III-a și a IV-a ascultarea este la nivelul înțelegerii globale a mesajului scris și oral. Aceasta este condiția ca elevul să fie capabil să asculte, să înțeleagă mesajele enunțate în diferite situații de comunicare, să colecteze și să prelucreze informațiile și, totodată, să fie capabil să comunice într-un mod corespunzător în diferite situații de comunicare, să conceapă și să-și exprime convingător propria opinie, în comunicarea orală.

În decodarea orală sau scrisă, este importantă recunoașterea fenomenelor lingvistice și gramaticale (de exemplu, diferențierea textului, propoziției, cuvântului).

Comprehensiunea textului este una dintre cele mai importante competențe, care se formează treptat în etapa timpurie a învățării. Aceasta este competența care stă la baza învățării, relaxării, dezvoltării personale și este un instrument prin care elevii reușesc să-și dezvolte competența de comunicare activă.

Comprehensiunea textului este susținută în mare măsură de strategii de învățare prin cooperare și prin utilizarea

de strategii cognitive . Merită să acordăm o atenție deosebită metodelor de predare- învățare reciprocă, aruncarea cubului, brainstorming, ciorchine, tehnica predicțiilor. Aceste metode se realizează în grupuri mici și contribuie la formarea și dezvoltarea capacităților intelectuale, respectiv a abilităților de socializare și de interacțiune a elevilor.

Învățarea prin cooperare

se bazează pe teorii constructiviste de învățare; pe parcursul aplicării acestora, însușirea cunoștințelor nu este pasivă, ci se face în mod creator.

Învățarea prin cooperare nu trebuie înțeleasă ca o modalitate de organizare pe grupe în care elevii rezolvă sarcini distincte. Accentul se pune pe munca în echipă, pe colaborare, astfel încât elevii învață să se raporteze unii la alții. Acest lucru conduce la stimularea autoîncrederii, la întărirea simțului critic, ajută la socializare. Elevii trebuie învățați să utilizeze tehnici adecvate colaborării eficiente. În general, grupurile sunt eterogene. Astfel, elevii care au performanțe mai scăzute nu rămân în urmă, deoarece învață activ de la ceilalți colegi, copiii cu performanțe mai bune pot învăța prin predare, iar achizițiile lor se aprofundează.

Următoarele modalități de învățare pot face procesul de învățare mai efficient și mai interesant.

Predarea reciprocă

Predarea reciprocă servește la prelucrarea eficientă a informațiilor, prin faptul că ajută la urmărirea și controlul permanent al atenției conștiente, al autoreglajului, al înțelegerii, cu alte cuvinte, ajută la dezvoltarea operațiilor metacognitive.

Predarea reciprocă este o strategie eficientă de citire și de analiză a textului care se bazează pe o abordare de învățare prin cooperare. Predarea reciprocă presupune patru etape importante care reflectă următoarele operații cu textul: anteproiectare, rezumare, adresarea de întrebări și clarificare (explicare):

anteproiectarea se referă la acea experiență, după care elevii, urmare a citirii titlului textului, cuprinsului sau a unei părți de text, se gândesc pe rând, la ce ar putea conține textul (fragmentul). În următoarea etapă a citirii, vor fi atenți dacă predicția lor s-a adeverit, dacă se îndeplinesc așteptările anterior stabilite față de text. Această etapă ajută la asocieri între cunoștințele anterior dobândite și noile informații propuse de textul citit;

rezumarea se referă la evidențierea cuvintelor cheie, a tematicii textului citit precum și la abordarea elementelor celor mai semnificative. Astfel, rezumarea conduce la înțelegere și retenție;

adresarea de întrebări, pe lângă descoperirea elementelor necunoscute din text, ajută la înțelegerea și la interpretarea informațiilor citite. Prin intermediul întrebărilor, elevii reflectează asupra noțiunilor, propozițiilor care sunt mai puțin pe înțeles, dar își pot exprima și propriul punct de vedere legat de tema dată;

clarificarea (explicarea) se referă la recitire, la cântărirea unor părți ale textului sau la analizarea din surse externe a acelor noțiuni, pe care nu le pot înțelege datorită conținutului lor nou sau care aparent nu se încadrează în mesajul întregului text. Clarificarea reprezintă condiția citirii eficiente spre asimilarea de noi informații, dar poate servi și ca etapă de încheiere a analizei textului.

Predarea reciprocă demarează sub îndrumarea profesorului, printr-o abordare frontală care presupune introducerea textului și urmărirea celor patru etape enumerate mai sus. Apoi, se continuă prin activitate în grupuri mici îndrumate direct de profesor. Pe parcursul citirii și analizei textului, efectuate în cadrul grupurilor, elevii își asumă diferite roluri (de a formula predicții, de a întreba, de a explica, de a rezuma), ceea ce face învățarea ludică și interesantă. După citirea colectivă sau individuală a unui fragment de text (pe rând fiecare paragraf), fiecare elev participă la discuția comună în acord cu rolul ales:

unul dintre ei rezumă cele citite, eventual găsește un titlu pentru introducere;

alt elev formulează întrebări în legătură cu un fragment de text, și solicită răspunsuri de la ceilalți elevi;

al treilea elev clarifică acele conținuturi sau noțiuni noi, pe care nu le înțeleg colegii din grupă;

al patrulea elev ghicește ceea ce propune textul în continuare.

Asaltul/ furtuna de idei (brainstorming)

Furtuna de idei se bazează pe exprimarea liberă a gândurilor, apoi pe selecția și aplicarea ideilor conform unui anumit scop. Este o metodă eficientă pentru dezvoltarea intuiției și a creativității, dar și pentru formarea competențelor de comunicare și a gândirii logice. Face posibilă antrenarea activă a fiecărui elev în procesul de învățare, discutarea, selectarea ideilor. Această metodă ajută și la formarea colectivului de elevi, deoarece ei sunt invitați să fie toleranți față de ideile colegilor ceea ce sprijină dezvoltarea relațiilor interumane.

Pe parcursul organizării bursei de idei, profesorul poate parcurge următorii pași:

prezentarea temei și a sarcinii de rezolvat;

enunțarea rapidă, scurtă și precisă a ideilor elevilor și scrierea acestora pe tablă, fără a lua în considerare validitatea acestora (nimănui nu îi este permis să facă afirmații negative la adresa ideilor altora);

după o scurtă pauză, se trece la gruparea, clasificarea, după anumite criterii, a ideilor scrise;

discutarea, analizarea colectivă a ideilor, din punctul de vedere al relevanței acestora, la nivel de clasă sau de grup;

alegerea celor mai originale, celor mai adecvate idei, discutarea modului de aplicare a acestora (ordine, sarcini, factori de risc).

Întocmirea schemei ciorchine (rețelei de semnificații)

Schema ciorchine reprezintă un organizator grafic întocmit individual, în pereche sau în grup, care ajută la clarificarea ideilor, a informațiilor, a conceptelor și a relației dintre acestea, având în vedere o temă dată. Se poate folosi pentru:

colectarea și organizarea cunoștințelor deja existente;

construirea de noi asocieri între cunoștințele avute;

-

stimularea metacognției etc.

Similar bursei de idei, schema ciorchine îi îndeamnă pe elevi la gândirea liberă și creativă, legată de o temă dată. Schema ciorchine poate fi o rețea de idei asociativă (schema pânzei de păianjen), de formă mai complicată, model grafic organizat ierarhic (constă din mai multe unități principale și secundare) sau simplificată, grupată în jurul unei idei centrale.

Pașii întocmirii schemei ciorchine sunt următorii:

explicarea/ prezentarea schemei ciorchine;

scrierea pe tablă a temei centrale, a ideii, cuvântului, expresiei;

scrierea, în diferite puncte ale tablei, a ideilor, a cuvintelor legate de sfera de semnificație a temei/ expresiei date;

încercuirea elementelor considerate corespunzătoare și reunirea acestora pe baza relației existente între ele;

extinderea rețelei de semnificații (scrierea fiecărei idei, care poate fi asociată sferei tematice).

Metoda cubului

Metoda cubului dezvoltă capacitățile elevilor de gândire și de compunere a textelor, care se bazează pe analizarea unei teme date sau a unui text, din diferite puncte de vedere. Se poate efectua ca activitate individuală, în grup sau colectiv. Pentru aplicarea sa, avem nevoie de un cub, care are pe fiecare latură câte o indicație. În loc de cub, pot fi utilizate și cărți de joc așezate cu fața în jos. Prin aruncarea cubului sau prin întoarcerea unei cărți de joc, elevul primește acel punct de vedere, după care trebuie să interpreteze un text, un obiect, o imagine, un film, un model. Pe laturile cubului sau pe cartea de joc pot fi trecute indicații care pot fi aplicate în mai multe situații de învățare (Descrie! Compară! Asociază! Analizează! Prezintă! Argumentează sau combate!). Pentru rezolvarea sarcinilor în scris sau oral, profesorul formulează diferite întrebări.

Metoda predicției

Predicția

este o modalitate de a stimula gândirea independentă. Sarcina elevilor este ca, dispunând de un număr limitat de informații, să creeze presupuneri, așteptări, ipoteze legate de textul ce urmează a fi citit, apoi, după finalizarea sarcinii, să redacteze concluzii despre coincidențele sau despre diferențele dintre

predicții

și cele constatate în mod efectiv. Prin întrebări stabilite anterior, profesorul poate ajuta elevii în activitatea lor de predicție. Prelucrarea se poate face și pe segmente (în acest caz, după fiecare parte urmează o discuție, apoi o nouă

predicție ).

Pașii metodei

predicției :

anterior rezolvării sarcinii (citirii textului), profesorul le prezintă elevilor câteva informații importante; profesorul le cere elevilor să caute cunoștințele aferente tematicii date;

pe baza titlului textului, al tematicii etc. elevii încearcă să anticipeze conținutul, personajele lecturii, filmului etc. Pot relata problemele care îi preocupă legate de tema dată, precum și conceptele cheie din mesaj;

urmează citirea textului;

se continuă cu discuția finală privind: validitatea predicțiilor formulate și identificarea informațiilor nou dobândite.

Diagrama Venn

Diagrama Venn este cunoscută din matematică, dar poate fi excelent folosită pentru comparații, pentru recunoașterea trăsăturilor comune și a diferențelor. În funcție de tema textului citit, constă din

două sau mai multe cercuri plane, intersectate. Este important, ca profesorul să deseneze întotdeauna cercuri mari, pentru ca elevii să poată scrie în ele.

Înainte de distribuirea sarcinii trebuie întotdeauna explicat modul de utilizare a diagramei, respectiv unde trebuie scrise lucrurile asemănătoare și unde trebuie scrise cele diferite. Și aici este valabilă regula de a discuta colectiv, despre diagramele realizate.

Cvartetul de elevi

Cvartetul de elevi reprezintă o metodă de verificare. În cadrul grupei, elevii primesc însemnul A, B, C, D, iar grupele primesc și ele un nume sau un număr. Profesorul sau unul dintre elevi adresează o întrebare. Grupul discută răspunsul. La finalul acestei discuții, toți elevii trebuie să răspundă corect la întrebare. Profesorul alege întâmplător un grup și un număr. Elevul ales va fi cel care răspunde.

Prin aplicarea acestor metode moderne și eficiente, citirea conștientă devine una dintre cele mai importante instrumente ale învățării și dezvoltării personalității.

Lectura de plăcere

„În acest cadru, cititorul se angajează în evenimente și în acțiuni imaginare, suportă consecințe, se transpune în personaje sau în atmosferă, receptează sentimente și idei, se bucură de limbajul în sine. Cititorul aduce cu sine întreaga experiență, sentimentele și cunoștințele despre formele literare.”

Lectura în scopul achiziționării și utilizării informației

„În cazul textelor informative, cititorul nu se implică în lumi imaginare, ci în aspecte din viața reală. Cititorul poate depăși stadiul achiziþiei de cunoștințe, folosindu-se de acestea în scopul gândirii și acțiunii.”

Pentru decodarea acestor texte, elevii antrenează o serie de procese ale comprehensiunii, vizate de studiul internațional menționat mai sus: extragerea de informații factuale, realizarea de concluzii simple, interpretarea și integrarea ideilor și a informațiilor, examinarea și evaluarea conținutului și a elementelor textuale.

Tendințele didactice contemporane europene reliefează importanța lecturii, respectiv cunoașterea lumii prin intermediul lecturii. Totodată, este important, ca atunci când alegem un text să ținem cont de vârsta, profilul cognitiv și interesul elevilor.

Elevii primesc informații atât în formă orală cât și în formă scrisă. Prin urmare, copiii învață pe baza explicațiilor orale, din prezentările de popularizare, din emisiunile difuzate la televizor sau la radio, din relatări de la fața locului. De asemenea, pot învăța din materiale scrise, a căror sursă poate fi un manual, un ziar, un text de informare de pe internet etc. Totodată, învățarea poate avea loc și în alte contexte decât școala, respectiv expoziții, muzee, excursii, vizite la diferite obiective, practic de oriunde se poate învăța câte ceva prin intermediul comunicării dacă există deschidere și curiozitate.

Competențe de exprimare orală și scrisă

„Comunicarea în limba maternă/oficială reprezintă capacitatea de a exprima și interpreta concepte, idei, sentimente, fapte și opinii atât în forma scrisă, cât și orală (ascultat, vorbit, citit și scris) și de a interacționa într-un mod adecvat și creativ în toate situațiile generate de viața socială și culturală.” (din

Cadrul European pentru competențe cheie pentru învățarea pe parcursul întregii vieți )

Construirea de texte orale și scrise, reprezintă de fapt, o posibilitate de autoexprimare, pentru redarea în mod convingător a propriilor gânduri, argumente.

În vederea comunicării uzuale, elevii folosesc scrisul, oralul și vizualul de exemplu, schițe, formule, tabele etc. Acestea se pot utiliza în forma clasică, analogică, precum și în format electronic, pe internet, prin rețele de socializare.

Aprecierea textelor scrise și orale se realizează prin modul în care elevii își pot exprima gândurile într-un mod clar, precis și în conformitate cu un scop de comunicare.

In cadrul comunicării scrise, redactarea va fi întotdeauna orientată de un scop de comunicare. Temele de comunicare scrisă vor fi adecvate vârstei, ținând cont de ritmul individual al elevilor, de profilul lor cognitiv, de preferințele lor. Totodată se vor folosi forme motivante de evaluare.

Cerințele pentru redactare trebuie formulate astfel încât să nu îngrădească exprimarea personală și creativă a elevului. Chiar dacă elevii observă textele literare, nu vor urmări o exprimare preluată din acestea și nu le vor folosi drept modele de reprodus. Se va observa ortografia și punctuația, dar acestea nu vor fi scopuri în sine în cadrul redactării. Subiectele de redactare vor fi preluate din viața de zi cu zi, iar modalitățile de exprimare vor fi cele din experiența curentă a elevilor.

Prin redactarea de texte, se integrează cunoștințe și abilități învățate la diferite discipline. Astfel compunerea își dovedește eficiența pentru învățare și comunicare cotidiană. In spațiul școlar, aceasta conduce la dezvoltarea cunoștințelor și a abilităților solicitate la diferite materii. Prin urmare, scrierea de text contribuie la dezvoltarea gândirii logice, a atenției, a memoriei și a creativității. Totodată prin operarea în cadrul limbii materne, redactarea contribuie la consolidarea diverselor abilități ale acesteia. De exemplu, în urma antrenării sistematice a redactării, elevul devine și un cititor mai atent și mai conștient precum și un vorbitor mai fluent și performant.

Redactarea textului dezvoltă deopotrivă înțelegerea de mesaj și abilitățile de exprimare orală integrând diferitele moduri de utilizare a limbii materne.

Atitudini în comunicare

Cu precădere în cazul comunicării orale, este important să dezvoltăm la copii interesul pentru receptarea mesajelor indiferent de perturbările de canal care apar și chiar dacă apar neînțelegeri. Prin urmare, se pot propune exerciții pentru antrenarea rolului de ascultător:

exersarea rolului de ascultător, cu ocazia jocurilor de rol, a jocurilor situaționale, a jocurilor de grup, a spectacolelor;

exerciții și situații relevante pentru dezvoltarea unui comportament empatic;

exerciții de depășire a fricii de a pune întrebări în legătură cu mesajul audiat;

formularea întrebărilor pentru a indica neînțelegerea mesajului audiat;

observarea și înțelegerea dialogului;

jocuri de comunicare non-verbală (înțelegerea și utilizarea gesturilor, a expresiilor feței, a privirii și a diferitelor mișcări ale corpului);

jocuri pentru sesizarea unor mesaje articulate defectuos.

Totodată este importantă dezvoltarea unei atitudini deschise în interacțiunea orală, printr-o serie de exerciții precum:

exersarea rolului de ascultător și vorbitor, cu ocazia jocurilor de rol, a jocurilor situaționale, a jocurilor de grup, a spectacolelor;

exerciții care vizează observarea unor mijloace verbale și nonverbale utilizate în comunicare: interrelaționare, exprimarea opiniei, interogare, încheierea comunicării;

exerciții de dezvoltare a comportamentului empatic;

exerciții care vizează formularea unor întrebări suplimentare, de clarificare;

exerciții pentru observarea și conștientizarea disciplinei în vorbire, a regulilor de conversație;

exerciții pentru formularea întrebărilor de clarificare (atunci când nu a înțeles mesajul);

observarea, înțelegerea și continuarea dialogului prin jocuri situaționale;

jocuri de comunicare non-verbală (aplicarea gesturilor, expresiilor feței, privirii și diferitelor mișcări ale corpului);

exerciții care vizează combaterea fricii de a se exprima în public.

Abordarea funcțională a limbii

Pentru a învăța comunicarea eficientă, elevul trebuie să ajungă să vorbească și să scrie adecvat și corect în diferite situații. In acest sens pentru a asigura corectitudinea lingvistică, copiii învață gramatica funcțională. Aceasta presupune folosirea semnelor și a normelor în contexte funcționale de comunicare. Cunoștințele de limbă vor fi antrenate în contexte de comunicare uzuale, printr-o exersare sistematică.

Cercetările au dovedit că lexicologia și sintaxa reprezintă un nivel atât de abstract, încât la clasele primare nu pot fi aduse la un nivel experiențial corespunzător. În clasele de gimnaziu se pot aborda cunoștințe cu un grad mai mare de abstractizare pe care îl permite nivelul de dezvoltare cognitivă al elevilor. De aceea, o mare parte a materialului gramatical, care până acum aparținea claselor primare (lexicologie, sintaxă, morfologie), reprezintă materia didactică a claselor V-VIII.

În clasele a III-a – a IV-a, se poate deja descoperi structura cuvintelor poloneze („legături de verbe”, rădăcină, sufixe/prefixe), semnificația acestor componente, în măsura în care aceasta reprezintă pentru copil o experiență accesibilă. Ceea ce este cunoscut în gramatica tradițională ca studiul limbii se va aborda ulterior, utilizându-se concepte specifice morfologiei.

În noua viziune didactică, orientată pe elev și pe nevoile sale, se folosește principiul inducției și al centrării pe problemă pentru dezvoltarea competențelor.

Principiul inducției

presupune că sistemele conceptuale și segmentele conceptuale pot fi incluse doar pe o bază experiențială. In absența înțelegerii unor concepte sau fenomene în urma experimentării directe cu acestea, elevii reușesc doar să memoreze, să atașeze etichete. Ei nu vor putea înțelege apartenența unor cuvinte la anumite clase sau categorii gramaticale în absența unei practicări susținute și a unei abstrageri a caracteristicilor, fenomen care apare mult mai târziu. Elevii ajung să discearnă categoriile lingvistice atunci când înțeleg necesitatea existenței mai multor caracteristici decât una singură. Diferitele jocuri lingvistice, exercițiile situaționale permit elevilor să descopere singuri regulile lingvistice, să le aplice și să le utilizeze în noi situații practice.

Centrarea pe problemă

ca principiu, se referă la faptul că elevii trebuie să descopere cunoștințele și abilitățile noi prin intermediul unor situații/contexte reale sau care simulează realitatea.

Predarea limbii materne presupune fundamentarea pe două experiențe lingvistice elementare, pe care copiii le aduc cu ei și la care au acces direct: forma cuvântului în limba maternă și asocierea dintre o anumită selecție lingvistică și situația de comunicare.

Un exemplu de aplicare a acestor principii, care presupune descoperirea și observarea este dat de utilizarea directă a limbii, a versiunilor lingvistice, a valorilor stilistice, a registrelor lingvistice, a propozițiilor și a cuvintelor. Această utilizare directă are loc fără analiza structurală. Conștientizarea acestor diferențe este importantă în primul rând din punct de vedere al comportamentului lingvistic (comportamentul lingvistic care urmează normele) și al îmbogățirii vocabularului.

Versiunile lingvistice reprezintă o variantă a unei limbi însușite drept limbă maternă (determinată de factori de loc, sociali etc.). Versiunile lingvistice depind de zonele țării și de situația socială. În procesul de descoperire și conștientizare sunt necesare proceduri diferite. Elevii trebuie să ajungă la concluzia că propria variantă a limbii diferă de varianta literară, respectiv de alte variante de limbă existente în mediul lor. Trebuie să recunoască limba care este utilizată în operele pentru copii, dar nu este la fel utilizată în alte cazuri și în media. Copiii trebuie încurajați să se exprime în mai multe variante decât cea proprie, depășind eventualul complex de inferioritate al celui care nu stăpânește încă limba literară.

Dintre straturile stilistice cel mai important este stratul colocvial (conversațional) și cel formal (oficial). În cadrul școlii, în general, este folosit stratul colocvial, sunt mai rare cazurile în care în școală se solicită elevilor utilizarea limbii formale. Totodată, fiecare elev este expus și stratului formal (de exemplu, discursul oficial al directorului, știrile TV).

In privința registrelor de limbă, este important pentru elevul de școală primară să deosebească între registrul folosit de copii și registrul utilizat în relația cu adulții. Scopul este utilizarea adecvată a acestor registre în funcție de situația de comunicare. În plus, elevii pot sesiza diferența de registru în comunicarea adulților (pot diferenția mai multe registre conform stratului social, individual și interrelațional).

Importanța tuturor acestor semnificații, regulile lor de aplicare și consecințele lor pot fi exersate prin jocuri de rol. Avantajul acestei metode este că nu apare teama și distanța obișnuită față de persoanele reale. Elevul se simte confortabil în cadrul jocului, nu este nicio miză și nu apare vreun efect posibil negativ.

Totodată, descoperirea variantelor de limbă și a straturilor lingvistice, conștientizarea lor, conduce la îmbogățirea vocabularului și a modului de exprimare, deoarece, același conținut poate fi exprimat în mai multe feluri, în diferitele variante și straturi. Este indicată efectuarea sistematică a unor exerciții și jocuri de rol în care elevii pot sesiza diferențele fine dintre modurile de exprimare.

Cuvintele își dobândesc sensul din context – elevii pot fi încurajați să „ghicească” din context semnificația cuvintelor sau să deducă din context semnificații noi ale cuvintelor cunoscute. Pe acest principiu se bazează învățarea spontană a cuvintelor .

De asemenea este importantă descoperirea semnificației unor mesaje în funcție de ordinea cuvintelor. Elevii pot fi invitați să alcătuiască dintr-un număr de cuvinte mai multe enunțuri prin schimbarea ordinii acestora; apoi să descopere semnificațiile diferite care apar.

SUGESTII TEMATICE:

Mediul înconjurător și mai amplu al copilului (eu, familia, școala, mediul înconjurător, satul/ orașul natal, deplasare, obiceiuri populare, sărbători etc.)

Texte ce servesc la formarea trăsăturilor morale pozitive (iubire, prietenie, respect, adevăr, curaj, acceptarea raselor, toleranță etc.)

Anotimpurile și activitățile legate de acestea

Lumea plantelor și a animalelor

Omul (sănătate, alimentație, îmbrăcăminte, ocupații etc.)

Legătura dintre om și natură

Studierea de texte publicistice accesibile, de informare, simple, corespunzătoare interesului copilului, citirea de reviste, lexicoane pentru copii, publicații pentru tineret, corespunzătoare vârstei

OPERE LITERARE PENTRU COPII:

Literatura populară:

povești, legende, proverbe, zicale, ghicitori

Creațiile scriitorilor, poeților polonezi:

Julian Tuwim -

„Lokomotywa”, „Bambo”, „Pstryk”, „Rzepka”, „Okulary”, „Ptasie radio”,

„Kotek”, „Abecadło”

Jan Brzechwa -

„Na straganie”, „Kaczka dziwaczka”, „Kwoka”, „Entliczek-pentliczek”,

„Mucha”„Katar”„Samochwała”

Wanda Chotomska -

„Brązowa piosenka”, „Czy tutaj mieszka Królewna Śnieżka ?”,

„Dzień dobry, panie Andersenie”, „I to jest to!”, „Kabaret na jednej nodze”, „Kolęda”, „Motyle”

Maria Konopnicka -

„O Janku Wędrowniczku”, „O krasnoludkach i sierotce Marysi”,

„Nasza szkapa”, „ Dym”„Na jagody”, „Stefek burczymucha”, „Bocian”

Władysław Bełza -

„Katechizm polskiego dziecka”, „Polska mowa”

Ignacy Krasicki, Adam Mickiewicz -

„Przyjaciele”, wybór bajek

Kasdepke, Justyna, Bednarek, Paweł Beręsewicz, Joanna Chmielewska, Barbara Gawryluk, Agnieszka Frączak, Małgorzata Strzałkowska

Dorota Gellner, Rafał Łasota, Eliza Rozdoba, Joanna Papuzińska, Iwona Chmielewska, Grzegorz

Wybór wierszy i tekstów należy do nauczyciela (uwzględniając poziom i potrzeby ucznia) Reprezentanți ai literaturii universale pentru copii

44

CONȚINUTURI DETALIATE

Clasa a III-a

Clasa a IV-a

Comunicarea orală

Acte de vorbire performate în situații de comunicare familiare: solicitare de informații, furnizare de informații, compătimire, exprimarea dezacordului, consiliere, explicare, motivare, orientare, raportare, prezentare, relatare, dialog telefonic

Inițierea, continuarea și încheierea dialogului

Evocarea din memorie a poveștilor, a istorioarelor, a jocurilor rimate și a rimelor, a ghicitorilor, a zicalelor, a proverbelor, a glumelor, a jocurilor pentru copii

Formarea textelor orale cu integrarea cuvintelor noi: reproducere, povestire, redarea faptelor, exprimarea opiniei

Scurtă prezentare a diverselor obiecte, plante, animale, persoane Povestirea evenimentelor cu respectarea ordinii cronologice Folosirea adecvată a expresiilor spațiale

Propoziții adecvate situației de comunicare (propoziții enunțiative,

interogative, imperative, exclamative)

Acte de vorbire performate în situații de comunicare formale și informale: solicitare de informații, furnizare de informații, compătimire, exprimarea dezacordului, consiliere, explicare, motivare, orientare, raportare, prezentare, relatare, dialog telefonic Utilizarea în funcție de context a istorioarelor, a jocurilor rimate și a rimelor, a ghicitorilor, a zicalelor, a proverbelor, a glumelor, a jocurilor pentru copii

Formularea textelor orale pentru a motiva ceva

Prezentarea obiectelor, plantelor, animalelor, persoanelor, prin valorificarea diferitelor criterii de organizare

Povestirea evenimentelor cu respectarea ordinii cronologice și logice Formarea de mesaje în funcție de situația de comunicare

Citire, înțelegerea textului

Cartea ca produs cultural

Forma textului (autor, titlu, poezie, proză, aliniate)

Diferite tipuri de texte (extinderea treptată a lungimii textelor - minimum 200 cuvinte): texte literare (povești, povești în versuri, legende, opere lirice și narative); texte științifice, de informare și funcționale (mersul trenurilor, manuale de utilizare, pliante) Texte continue și discontinue (hărți simple, reprezentări grafice) Citirea, înțelegerea și analizarea textelor:

Legătura dintre titlu și întregul text

Cuvinte cheie, evidențierea esenței

Înțelegerea legăturilor logice, temporale, spațiale

Recunoașterea, gruparea, caracterizarea personajelor

Caracteristicile de formă (strofă, vers, ritm, rimă) ale textelor în versuri

Atmosfera textelor lirice

Cartea ca produs cultural

Diferite tipuri de texte (literare, științifice, de informare și funcționale) cu extinderea treptată a lungimii textelor la minimum 400 cuvinte Texte iconice simple (hărți, diagrame simple, reprezentări grafice variate)

Citirea, înțelegerea și analizarea textelor, sinteza celor citite:

Interpretarea relațiilor dintre titlu și întregul text

Articularea textelor, segmentarea pe unități logice, contragere

Rezumarea textului

Caracterizarea personajelor după criterii variate

Mijloace artistice în textele lirice (comparații, personificări)

Semnificația textelor lirice

45

Caracteristicile lingvistice ale textului:

înțelegerea semnificației cuvântului: antonime

antiteza

proverbe, zicale - semnificația și sfera de utilizare a acestora

formule de introducere și încheiere în povești

topica propoziției și implicațiile semantice ale modificărilor în ordinea cuvintelor

Caracteristicile lingvistice ale textului:

înțelegerea semnificației cuvântului: sinonime și antonime

cuvinte onomatopeice și interjecții

funcțiile repetiției, enumerării în textele studiate

neologisme (cuvinte străine, cuvinte internaționale)

schimbarea de sens, polisemie

topica propoziției și implicațiile semantice ale modificărilor în ordinea cuvintelor

recunoașterea relaționării elementelor verbale prin adresarea de întrebări corespunzătoare, în contexte diferite

funcția cuvintelor și a expresiilor, prin adresarea de întrebări corespunzătoare, în contexte diferite (de exemplu, „ În afară de

piticul Podziomek, nimeni nu a ajutat-o pe orfana Marysia, care în timp ce păștea gâștele prefera să cânte singură, să- și amintească de mama ei care nu mai trăia. Pe cine nu au ajutat? Pe orfana Marysia. Cine nu a ajutat-o?

Nimeni în afară de

piticul Podziomek. Ce prefera să facă Marysia? De cine își amintea fetița? De ce a ajutat-o? Pentru că vulpea i- a furat gâștele.

Câte persoane minimum sunt necesare pentru a deveni prieteni? Cel puțin două. De unde ne dăm seama că X s-a împrietenit cu Y?” ) observarea asemănării dintre cuvântul sau expresia interogatoare și răspuns

registre: adecvarea la situația de enunțare

46

Scriere, compunere

Respectarea regulilor generale de scriere Așezare în pagină: dată, titlu, autor, aliniate/strofe

Marcarea duratei la vocale și consoane în conformitate cu regulile de

ortografie a limbii poloneze

Rebus cu grad de dificultate medie

Utilizarea corectă a semnelor de punctuație (punct, virgulă, semnul întrebării, semnul exclamării, liniuța de dialog)

Dezvoltarea și contragerea propozițiilor Continuarea, completarea propozițiilor Reproducerea, compunerea de texte scurte

Ordinea evenimentelor: antecedente și consecințe Scurtă descriere despre plante, animale, obiecte

Redactarea textelor funcționale: afiș, reclamă, invitație, mesaj, mesaj electronic, notiță

Utilizarea corectă a semnelor de punctuație (virgula între sintagme și propoziții, două puncte, ghilimele)

Întocmirea unui conspect cu respectarea cerințelor Rebus cu grad de dificultate medie

Distingerea informațiilor importante de detaliile mai puțin importante Reproducerea, compunerea de texte scurte: narațiune, text descriptiv (prezentarea unei plante, unui animal, unei persoane, unui peisaj) Realizarea compunerii narative pe diverse teme: introducere, descriere, încheiere

Descrierea evenimentelor sub formă de dialog

Redactarea textelor funcționale: urare, scrisoare cu caracter personal, scrierea adresei pe plic, anunț, jurnal de carte

47

Conținuturi lingvistice și ortografice

Formarea lingvistică:

recunoașterea structurii cuvintelor: cuvinte simple sau compuse

instrumentele lingvistice pentru redarea temporalității: ordinea propozițiilor și cronologia

topica propoziției și implicațiile semantice ale modificărilor în ordinea cuvintelor (exemple simple)

intonație și accent în funcție de ordinea cuvintelor (exemple simple)

intonația caracteristică propozițiilor enunțiative, interogative, exclamative, imperative

propoziții enunțiative, interogative, exclamative, imperative și situația de comunicare

posibilitățile lingvistice mai simple pentru exprimarea afirmativă și negativă: (de exemplu, „

Chcesz? Tak/Nie

) ; interzicere (de exemplu „

Nie wychodź

!” )

Formarea lingvistică:

recunoașterea structurii cuvintelor: cuvinte rădăcină (de exemplu,

„ czytać, rysować, pisać” )

și cuvinte

prefixate

(de exemplu,

„prze-czytać , na-rysować, za-pisać ” )

instrumentele lingvistice pentru redarea temporalității: ordinea propozițiilor și cronologia (de exemplu, „ Iese și își îmbracă paltonul” ),

zostanie

(de exemplu, „ zostanie nauczycielem

” ), cuvinte care marchează timpul (de ememplu, „

później, potem, w końcu, wczoraj, z powrotem”

etc.

instrumentele lingvistice pentru exprimarea relației cauzale (de exemplu, „

Strach przed psami.; Kłamał, ponieważ się bał; Bał się, a więc skłamał

”

etc .)

propoziții enunțiative, interogative, exclamative, imperative și actele ilocuționare (de exemplu, „ Czy możesz mi powiedzieć, która godzina

?”/ „Poți să-mi spui cât este ceasul?”

– propoziție interogativă ca act de vorbire directivă)

propoziții enunțiative, interogative, exclamative, imperative și situația de comunicare

posibilitățile lingvistice mai complexe pentru exprimarea afirmativă și negativă (de exemplu, „ Ștefan nu este un geniu.”;

„Demult nu te-am văzut.”; „Stau la voi, până (nu) vin acasă părinții.”; „Ștefan nu avea o sută de kilograme./ Ștefan avea nu o sută de kilograme (ci mai mult)”; „Este imposibil.”; „Este vagon de nefumători.”; „Nu poți să nu iubești această fată.”; „Cred că, Eva nu este acasă./Nu cred că Eva este acasă.”; „Aproape că am căzut. Am căzut aproape.”

etc.)

posibilități de omitere a unor componente ale propozițiilor

48

Cultivarea limbii și ortografia:

Cultivarea limbii:

forme de adresare, salut și rămas-bun, adresarea la

per tu

și exprimare politicoasă

valoarea stilistică a cuvintelor și situația comunicațională

recunoașterea diferențelor dintre limba vorbită în familie și limba literară/standard

Ortografia:

Aplicarea cunoștințelor de ortografie care pot fi incluse în reguli și celor care nu pot fi descrise prin reguli:

silabisire și despărțirea cuvintelor (cuvinte simple și compuse)

începerea propoziției, aliniat nou

semne de punctuație: punct, virgulă, semnul întrebării, semnul exclamării, liniuța de dialog

marcarea duratei la vocale și consoane în conformitate cu regulile de ortografie a limbii poloneze

scrierea unor nume proprii: nume de persoane, nume de animale, nume geografice (localități, tări, râuri), nume de marcă, instituții, titluri

marcarea

ą - ę

în vocabularul de bază

marcarea -

ó

în terminațiile

„- ów, - ówka, -ówna

”

rz

la sfârșitul lexemelor (de exemplu, „ malarz, pisarz, aptekarz, piekarz

”

etc.)

scrierea corectă a cuvintelor cu

rz – ż (rzeka – żaba)

scrierea corectă a cuvintelor cu

u – ó (ul – ósmy)

scrierea corectă a cuvintelor cu

ch – h (choinka – herbata)

scrierea corectă a verbelor

la infinitiv

(de exemplu,

„iść, jeść, pójść, czytać, pisać, etc.

” )

scrierea corectă a

comparativului și

superlativului (de exemplu,

49

„

większy - największy; lepszy - najlepszy

” )

Cultivarea limbii și ortografia:

Cultivarea limbii:

instrumentele lingvistice ale interogării, dezacordului, refuzului

valoarea stilistică a cuvintelor și diferența de registru

-

ariile de utilizare a anumitor variante ale limbii

Ortografia:

Aplicarea cunoștințelor de ortografie care pot fi incluse în reguli și a celor care nu pot fi descrise prin reguli:

folosirea adecvată a semnelor de punctuație: două puncte, ghilimele

marcarea duratei la vocale și consoane în cuvinte mai rar întâlnite, în conformitate cu regulile de ortografie a limbii poloneze

scrierea corectă a nume lor

proprii, nume geografice (străzi, forme de relief), titluri de reviste, adrese

scrierea cifrelor cu litere

scrierea datării, datei

scrierea corectă a cuvintelor care conțin literele ś, ć, ń, ź, ż

scrierea corectă a cuvintelor care conțin grupurile de litere sz, cz, rz, ch, dz, dż, dź

-

scrierea corectă a participiu lui (imiesłowy)

(de exemplu,

- ący / piszący – imiesłów przymiotnikowy czynny, - ny, - ty / napisany / zepsuty – imiesłów przymiotnikowy bierny) ; fără

folosirea terminologiei

scrierea corectă a verbelor

la viitor

– forma cu particiu (de exemplu, „

będę liczył, będę liczyła

” ); forma cu infinitivul (de exemplu, „

będę liczyć

” )

scrierea corectă a

comparativului și

superlativului (de exemplu, „

większy - największy; lepszy - najlepszy

” )

Variabilitatea și regularitățile limbii

-

intuirea claselor morfologice – substantiv, adjectiv, pronume personal, verb (fără utilizarea terminologiei, doar în relație cu probleme ortografice)

-

intuirea claselor sintactice: predicatul și valența sa (fără utilizarea terminologiei)

50

Grupul de lucru

Dariusz

KASPRZYK

Universitatea „Al. I. Cuza” Iași

Cristina-Maria

ALBU

Inspectoratul Școlar Județean Suceava

Maria

OSTROVSCHI-CHAHULA

Școala Gimnazială „Henryk Sienkiewicz” Solonețu Nou

Teresa

BIALA

Colegiul Național „Petru Rareș” Suceava