Decretul nr. 2/1948
pentru organizarea și funcționarea parchetului
prezumat în vigoare
Titlul l
Dispozițiuni generale
Articolul 1
Parchetul supraveghează respectarea legilor penale în Republica Populara Română, atît de către funcționarii publici cat și de ceilalți cetățeni.
Articolul 2
Parchetul veghează, în deosebi, la urmărirea și pedepsirea crimelor împotriva ordinei și libertății democratice, a intereselor economice, independentei naționale și suveranității Statului Roman.
Articolul 3
Parchetul funcționează sub conducerea Ministerului Justiției.
Articolul 4
Parchetul se compune din:
a) Procurorul general al Republicii Populare Române, care este șeful Parchetului;
b) Un prim-procuror și opt procurori pe lîngă Curtea Suprema;
c) Un prim-procuror și un număr de procurori, stabilit în tabloul anexat decretului, pe lîngă Curți;
d) Un prim-procuror și numărul de procurori prevăzuți în tabloul anexat decretului pe lîngă tribunale;
e) Procurori pe lîngă judecătoriile populare.
Titlul II Compunerea și funcționarea parchetului
Capitolul 1 Procurorul general al Republicii Populare Române
Articolul 5
Procurorul general al Republicii Populare Române, are dreptul de a inspecta, coordona, supraveghea, controla și îndrumă activitatea parchetelor de pe lîngă Curți, tribunale și judecătorii populare, precum și aceea a asesorilor populari de pe lîngă parchetele tribunalelor, raportand ministrului de justiție, constatările făcute și măsurile luate.
Articolul 6
În baza rapoartelor primite dela primii procurori de pe lîngă Curți, procurorul general al R. P. R., întocmește dări de seama, pe care le înaintează direct ministrului justiției, semnaland problemele de ordin legislativ și social mai importante.
Articolul 7
Procurorul general al R. P. R. poate delega primului-procuror, unuia sau mai multor procurori de pe lîngă Curtea Suprema, parte din atribuțiunile sale.
De asemenea, el poate delega temporar, oricînd, pe orice procuror de pe lîngă oricare instanța din țara, pentru a pune concluziuni în anumite cauze.
Articolul 8
Procurorul general al R. P. R., comunică Directiunii personalului din Ministerul Justiției, notele de serviciu ale subalternilor, precum și orice alte date administrative cu privire la personal. Totodată, face direct ministrului, propuneri pentru numirile, inaintarile și chemările în funcțiune ale procurorilor.
Articolul 9
Cancelaria procurorului general al R. P. R. va fi condusă de un procuror ajutor al procurorului general al R. P. R.; ea este compusa dintr-un număr de funcționari, numiți de ministrul justiției, la cererea procurorului general al R. P. R.
Capitolul 2 Parchetul de pe lîngă Curtea Suprema
Articolul 10
Primul-procuror de pe lîngă Curtea Suprema este capul procurorilor de pe lîngă Curtea Suprema și are dreptul de control asupra concluziunilor procurorilor de pe lîngă aceasta Curte.
Capitolul 3 Parchetul de pe lîngă Curți
Articolul 11
Primul-procuror de pe lîngă Curte, este capul tuturor procurorilor și celorlalți ofițeri de poliție judiciară din circumscripția Curții și are dreptul de control asupra concluziunilor procurorilor.
Articolul 12
La 15 și la finele fiecărei luni, primul procuror de pe lîngă Curte va inainta procurorului general al R. P. R., rapoarte, cuprinzînd observatiuni asupra celor constatate cu ocaziunea inspecțiilor și a rapoartelor primite dela primii procurori de pe lîngă tribunale.
Capitolul 4 Parchetul de pe lîngă tribunale
Articolul 13
Prim-procurorul Parchetului de pe lîngă tribunal este capul procurorilor din acea circumscriptiune și are dreptul sa oprească lucrările sau concluziunile acestora cu care nu este de acord.
Articolul 14
Primul-procuror de pe lîngă tribunal va semnala prin rapoarte bilunare, înaintate primului procuror de pe lîngă Curte, dificultățile constatate cu ocazia aplicării legilor și va arata mersul lucrărilor justiției în județ.
Articolul 15
La Parchetul de pe lîngă fiecare tribunal, vor funcționa câte doi asesori populari.
Ei vor fi obligați sa cerceteze dosarele cauzelor clasate și să raporteze primului procuror de pe lîngă Curtea respectiva, cauzele pe care le vor socoti ca au fost clasate pentru motive neintemeiate; ei vor avea, de asemenea, dreptul sa declare recurs la Camera de instrucțiune, împotriva ordonanțelor de neurmărire.
Capitolul 5 Procurorii de pe lîngă judecătoriile populare
Articolul 16
Pe lîngă judecătoriile populare, ministrul justiției va putea înființa, prin deciziune, posturi de procurori.
Procurorii numiți dintre absolvenții scoalei speciale prevăzute de art. 24, vor pune concluziuni în cauzele penale, precum și în alte cauze de interes obștesc.
Ei vor putea deschide acțiunea penală numai în temeiul unei autorizatiuni generale sau speciale, data prin decizie ministerială.
Articolul 17
Procurorii vor inainta, de doua ori pe săptămîna, direct, primului procuror de pe lîngă tribunalul în circumscriptiunea căruia funcționează judecătoria populara, rapoarte, prin care vor arata dificultățile intampinate cu ocaziunea aplicării legilor.
În cazul cînd, pe lîngă judecătoria populara, nu exista parchet, obligațiunea prevăzută în alineatul precedent, va fi îndeplinită de șeful judecătoriei populare.
Titlul III Dispozițiuni privitoare la numirea procurorilor
Capitolul 1 Ierarhia Parchetului
Articolul 18
Ierarhia funcțiunilor în Parchete, se stabilește precum urmează:
I. Procurorul general al R. P. R.
II. Primul procuror de pe lîngă Curtea Suprema.
III. Procurorii din Parchetul de pe lîngă Curtea Suprema.
IV. Primii procurori din Parchetele de pe lîngă Curți;
V. Procurorii din parchetele de pe lîngă Curți.
VI. Prim-procurorii din Parchetele de pe lîngă tribunale.
VII. Procurorii din Parchetele de pe lîngă tribunale; procurorii de pe lîngă judecătoriile populare.
Articolul 19
Vechimea se calculează dela data intrării în funcțiune.
În caz de numiri simultane, se da precădere vârstei.
Cînd un procuror trece dela o funcțiune superioară la una inferioară, i se tine seama în noua sa funcțiune, de vechimea în funcțiunea superioară precedenta.
Timpul cat un procuror se afla suspendat disciplinar sau în disponibilitate, nu intră în calculul vechimii.
Capitolul 2 Condițiuni generale pentru numirea procurorilor
Articolul 20
Pentru a fi numit procuror, se cer următoarele condițiuni.
1. Cetățenia română.
2. Exercițiul drepturilor civile și politice.
3. Îndeplinirea obligațiunilor prevăzute de legea pentru recrutarea armatei.
4. Titlul de doctor sau licențiat dela o facultate juridică din țara sau din străinătate, echivalat potrivit legilor române.
5. Cunoașterea limbii române.
6. Sa nu fie inculpat sau condamnat pentru crima sau pentru delict de fals, furt, înșelăciune, abuz de încredere, mărturii mincinoase, infracțiuni contra bunelor moravuri, vagabondaj, abuz de putere, specula ilicită, sabotaj economic, dare sau luare de mită, trafic de influența, delapidare, rupere de sigiliu, sustragere, delicte contra siguranței interioare sau exterioare a Statului, calomnie sau denunțare calomnioasă; de asemenea nu pot fi numiți procurori acei declarați în stare de faliment.
În Parchetele tribunalelor și judecătoriilor în a căror circumscriptiune cel puțin 30 la suta din locuitori au o alta limba maternă comuna decât cea română, membrii Parchetului, pentru a fi numiți, vor trebui sa cunoască și limba naționalității respective. Parchetele mai sus arătate vor fi determinate prin deciziune de Ministerul Justiției.
Articolul 21
Procurorii se numesc prin decret prezidial, înainte de a intră în exercițiul funcțiunii, ei vor depune jurământul potrivit dispozițiunilor prevăzute de Statutul funcționarilor publici.
Articolul 22
Jurământul nu este necesar în caz de mutare în aceeași funcțiune.
De asemenea avocatul chemat sa suplineasca pe procuror, acolo unde legea o permite, nu va depune jurământ.
Articolul 23
Ministrul justiției va putea chema procurori în funcțiuni superioare fără îndeplinirea condițiunilor de stagiu, prevăzute de art. 25 și urm.
El va putea de asemeni, numi procurori speciali pentru anumite procese, la orice instanțe, chiar fără îndeplinirea condițiunilor de studii prevăzute de art. 20, pct. 4.
Ministrul va putea revoca oricînd din funcțiune pe cei numiți sau inaintati potrivit acestui articol.
Capitolul 3 Condițiuni speciale pentru numirea procurorilor
Articolul 24
Numirea procurorilor de pe lîngă judecătoriile populare, se va face prin decizie ministerială. Ei vor putea fi numiți dintre absolvenții unei școli speciale, a carei organizare și funcționare se va stabili prin jurnal al Consiliului de Miniștri.
Articolul 25
Pentru a fi numit procuror în Parchetele de pe lîngă tribunale, se mai cere, în afară de condițiunile generale de numire, un stagiu de cel puțin doi ani ca membru al ordinului judecătoresc sau un stagiu efectiv de trei ani ca avocat.
Articolul 26
Pentru a fi numit prim-procuror în Parchetele de pe lîngă tribunale, se cere un stagiu pe lîngă tribunal de cel puțin doi ani.
Articolul 27
Pentru a fi numit procuror în Parchetele de pe lîngă Curți, se cere un stagiu de cel puțin doi ani ca prim-procuror sau de 4 ani ca procuror în Parchetele de pe lîngă tribunale.
Articolul 28
Prim procurorii din Parchetele de pe lîngă Curți se numesc dintre procurorii acestor parchete.
Articolul 29
Procurorii din Parchetul de pe lîngă Curtea Suprema, se numesc dintre procurorii din Parchetele de pe lîngă Curți, cu o vechime de cel puțin doi ani împliniți, precum și dintre prim procurorii acestor Parchete.
Primul procuror de pe lîngă Curtea Suprema se numește dintre procurorii Parchetului de pe lîngă aceasta Curte.
Articolul 30
Procurorul general R. P. R., se numește de către Prezidiul Marii Adunări Naționale a R. P. R., la propunerea Guvernului, după recomandarea ministrului justiției.
Titlul IV Drepturi, îndatoriri și măsuri disciplinare
Capitolul 1 Îndatoriri, drepturi și incompatibilități
Articolul 31
Procurorii sînt datori să între în exercițiul funcțiunii în termen de zece zile cel mult dela data cînd au primit comunicarea numirii, sau în caz de inaintare sau mutare, dela data cînd au obținut autorizația sa părăsească serviciul.
Pentru juste motive, ministrul justiției poate prelungi acest termen cu cel mult 15 zile. Salariul noilor numiți curge numai dela intrarea în exercițiul funcțiunii.
Procurorii suspendați, demisionați, puși în disponibilitate sau retragere nu pot părăsi funcțiunile lor înainte de a primi autorizația ministerului; autorizațiunea va fi comunicată în cel mult opt zile dela primirea demisiunii, dela publicarea decretului de suspendare, punerii în disponibilitate sau retragere.
Pînă la primirea autorizațiunii de părăsirea serviciului, procurorii sînt obligați sa termine și să semneze lucrările la care au luat parte.
Procurorii demisionați sau puși în disponibilitate, care se vor abate dela aceste îndatoriri, vor cade din dreptul de a fi reprimiti în Parchet, iar cei puși în retragere, din dreptul de a-și primi salariul pînă la regularea pensiei; cei inaintati sau mutati vor fi supuși pedepselor disciplinare.
Articolul 32
Procurorii sînt datori sa locuiască în comuna reședinței principale a Parchetului la care funcționează.
Articolul 33
Procurorii sînt datori sa păstreze cuviință și demnitate atît în raporturile lor colegiale și ierarhice, cat și față de celelalte autorități publice.
Ei sînt datori să se abțină dela orice acte sau fapte care ar fi de natura să le compromita demnitatea ca oameni sau ca procurori.
Articolul 34
Cumulul funcțiunilor în Parchet este interzis.
Procurorii nu pot fi salariați particulari, avocați, militari, eclesiastici, censori sau administratori ai societăților.
Ei pot face parte din comitetele asociațiunilor civile, alcătuite din cei care locuesc același imobil.
Articolul 35
Procurorii pot fi delegați sa îndeplinească funcțiuni publice în mod temporar.
Ei mai pot fi delegați:
a) Secretari generali la oricare minister sau director la Ministerul Justiției;
b) Consilier juridic pe lîngă autoritățile administrative;
c) Membru în comisiuni de studii sau de întocmire a proiectelor de legi, tratate și orice alte lucrări.
Procurorii pot fi profesori de drept la școlile superioare din orașele de reședința ale Parchetelor la care funcționează.
Ei pot fi însărcinați sa țină cursuri speciale pentru asesorii populari.
Articolul 36
Procurorii nu pot sa exercite, fie direct, fie prin soțul lor sau alte persoane interpuse, nici un fel de comerț și nici sa participe la direcțiunea sau administrațiunea unei societăți sau vreunei întreprinderi industriale sau comerciale sau să fie editor al unui ziar.
Articolul 37
Procurorii nu pot fi însărcinați cu apărarea părților în justiție, nici sa dea consultatiuni sau să fie arbitri ori experți.
Ei pot pleda, însă, în procesele lor personale, acelea ale soților lor, precum și ale minorilor sau interzișilor puși sub puterea, tutela sau curatela lor.
În aceste cazuri, însă, partea adversa are dreptul sa ceara ca procesul să se judece la o alta instanța, decât aceea pe lîngă care funcționează Parchetul din care face parte procurorul.
Procurorii, membri ai comitetelor sindicatelor, sînt recuzabili în procesele în care asemenea sindicate ar fi parte.
Procurorul care este soț, ruda sau aliat în linie directa sau în linie colaterală, pînă la al patrulea grad inclusiv, cu avocatul sau mandatarul unei părți sau care este căsătorit cu fratele sau sora soțului uneia din aceste persoane, nu are dreptul sa instrumenteze sau sa pună concluziuni în cauzele privitoare la acea parte.
Articolul 38
Procurorii se bucura de stabilitate, în condițiunile prevăzute de Statutul funcționarilor publici.
Articolul 39
Limita de vîrsta pentru membrii Parchetului este:
a) 65 ani pentru primul procuror de pe lîngă Curtea Suprema;
b) 63 ani pentru procurorii Parchetului de pe lîngă Curtea Suprema;
c) 60 ani pentru prim procurorii și procurorii Parchetelor de pe lîngă Curți;
d) 57 ani pentru ceilalți procurori.
Articolul 40
Șefii ierarhici sînt obligați să raporteze Ministerului Justiției cazurile în care procurorii de sub privegherea lor nu-și mai pot îndeplini, în mod normal, funcțiunile.
Capitolul 2 Pedepse și măsuri disciplinare
Articolul 41
Procurorul poate fi supus la pedepse disciplinare:
1. Dacă a fost condamnat definitiv la o pedeapsă pentru un alt delict, decât cele enumerate la art. 20, pct. 6, din prezentul decret.
2. Dacă fiind urmărit sau dat judecații prin rechizitoriu sau prin ordonanța definitivă pentru crima sau delict, n-a fost aparat de pedeapsa decât prin amnistie sau prescripție.
3. Dacă a jucat jocuri de noroc.
4. Dacă a refuzat sa îndeplinească sau a infrant vreuna din îndatoririle funcțiunii sale, impuse prin legi sau regulamente.
Articolul 42
Pedepsele disciplinare sînt:
1. Prevenirea
2. Mustrarea
3. Eliminarea temporară de la inaintare
4. Suspendarea pe timp limitat
5. Punerea în disponibilitate
6. Destituirea.
Articolul 43
Prevenirea este încunoștințarea facuta în scris și confidențial procurorului, prin care i se atrage atenția asupra abaterii comise și recomandarea de a nu mai repeta faptul.
Articolul 44
Mustrarea este reprobarea scrisă a purtării procurorului și invitatiunea severă de a se indrepta pe viitor.
Mustrarea atrage de drept pierderea salariului dela 3-10 zile.
Articolul 45
Eliminarea temporară de la inaintare este interzicerea de a fi înaintat pe timp de 1 pînă la 2 ani.
Articolul 46
Suspendarea este îndepărtarea din funcțiune pe un termen care nu poate fi mai mic de 30 zile și nici mai mare de 6 luni. Procurorul pierde salariul pe timpul suspendării. Acest timp nu se socotește pentru dreptul la pensie.
Articolul 47
Procurorul urmărit pentru crima sau delict poate fi suspendat, cu reținerea salariului pe tot timpul urmăririi. În caz de achitare va primi salariul reținut.
Articolul 48
Procurorul pus în disponibilitate încetează de a face parte din Parchet și nu poate fi reprimit decât după cel puțin doi ani dela aplicarea pedepsei.
Articolul 49
Procurorul destituit nu poate fi reprimit.
Articolul 50
Pedepsele prevăzute la art. 42, pct. 1, 2 și 3, se pot pronunța sau treptat, sau fiecare din ele pentru prima oara, după gravitatea cazului.
Procurorul care a suferit trei pedepse disciplinare sau de doua ori suspendarea, va putea fi pus în disponibilitate sau destituit.
El va fi destituit dacă a fost condamnat definitiv pentru una din infracțiunile prevăzute de art. 20, pct. 6, din prezentul decret.
Articolul 51
Pedepsele prevăzute la art. 42, pct. 1, 2 și 3, devin nule, dacă procurorul a funcționat, după aplicarea lor, 4 ani, fără sa fi suferit vreo pedeapsa.
Articolul 52
Procurorul are dreptul sa ceara ministrului de justiție revizuirea condamnării, în cazul cînd hotărîrea Comisiunii disciplinare s-a întemeiat pe acte false
Comisiunea disciplinară va fi imediat convocată pentru judecarea cererii de revizuire.
În cazul cînd cererea a fost admisă, pedeapsa se va șterge din cazier, iar procurorul va fi repus în drepturile sale anterioare.
Capitolul 3 Disciplina
Articolul 53
Dreptul de priveghere conferă puterea de a inspecta, nota și trimite pe membrii Parchetului înaintea autorității disciplinare. În temeiul dreptului de priveghere vor fi controlate atît lucrările procurorilor, cat și însușirile lor profesionale, precum și raporturile lor de serviciu cu părțile și avocații.
Articolul 54
Dreptul de disciplina conferă puterea de a hotărî și aplica pedepsele disciplinare.
Articolul 55
Procurorul general al R. P. R. exercita dreptul de priveghere asupra tuturor membrilor Parchetului.
Articolul 56
Prim procurorii Parchetelor de pe lîngă Curți au dreptul de priveghere asupra procurorilor din acele Parchete și din Parchetele de pe lîngă tribunale și judecătorii populare.
Articolul 57
Procurorul general al R. P. R. are drept de disciplina asupra procurorilor. El poate aplica direct pedeapsa prevenirii sau mustrării.
Pentru aplicarea celorlalte pedepse disciplinare, sau dacă în cursul aceluiași an ar fi nevoie să se aplice o a treia pedeapsa, procurorul va fi trimis în judecata Comisiunii disciplinare.
Articolul 58
Cercetarea faptelor imputate procurorilor se va face direct de șefii ierarhici sau de procurori delegați de procurorul general R. P. R., dintr-o funcție superioară funcțiunii celor cercetati.
Capitolul 4 Comisiunea disciplinară
Articolul 59
Comisiunea disciplinară va fi alcătuită din 5 procurori din Parchetul de pe lîngă Curtea Suprema, trași la sorți de către procurorul general R. P. R.
Ea va fi prezidata de cel mai vechiu dintre procurori.
Secretarul comisiunii va fi magistratul asistent, șef al cancelariei.
Capitolul 5 Procedura acțiunilor disciplinare
Articolul 60
Președintele Comisiunii disciplinare citeaza pe procurorul dat judecații prin scrisoare recomandată, care va cuprinde invinuirile ce i se aduc.
Termenul de chemare nu poate fi mai scurt de 5 zile dela primirea scrisorii.
Articolul 61
Expunerea faptelor în fața Comisiunii disciplinare va fi facuta de un procuror din Parchetul de pe lîngă Curtea Suprema, delegat de procurorul general R. P. R.
Procurorul dat judecații nu se poate prezenta prin mandatar și nu se poate apara decât singur, oral, prin memoriu scris sau asistat de un procuror.
Articolul 62
Comisiunile disciplinare, pot, fie direct, fie prin delegațiune data unuia din membrii lor sau oricărui alt procuror, avînd o funcțiune superioară celui invinuit, sa asculte orice persoană, să facă orice cercetare și sa culeagă orice probe sau indicii necesare judecații disciplinare.
Articolul 63
Desbaterile sînt secrete.
Hotărîrea se va pronunța cu majoritate de voturi. Fiecare membru este dator să-și motiveze părerea.
Articolul 64
Pedepsele se aplică prin deciziune ministerială.
Articolul 65
Acțiunea disciplinară este independenta de cea penală.
Titlul V Concedii
Articolul 66
Concediile membrilor Parchetului se acordă de Ministerul Justiției. Cererile vor fi înaintate prin șeful ierarhic imediat.
Articolul 67
Procurorii au dreptul, în cursul aceluiași an, la un concediu de odihnă de o luna sau mai multe concedii, care, întrunite, nu ar trece peste acest termen.
Ei au, de asemeni, dreptul la concediu în caz de boala constatată prin certificat medical. Cînd concediul de boala va trece de 6 luni se va reduce salariul la jumătate, iar cînd se va prelungi peste un an procurorul va fi lăsat în disponibilitate, rămînînd ca după însănătoșire, dacă e vacanta, să poată fi reprimit în serviciu.
Articolul 68
Orice cereri de concediu trebuie să fie justificate pe motive de neaparata trebuinta.
Articolul 69
Procurorii care lipsesc de la post, fără concedii, mai mult de o luna, vor fi considerați demisionați.
Articolul 70
În cazuri urgente și de neaparata trebuinta se pot acorda procurorilor permisiuni dela 3-5 zile cel mult, chiar peste termenele de concediu fixate anterior.
Permisiunile se vor acorda de șefii ierarhici.
Permisiunile vor fi de îndată aduse la cunoștința ministerului, care va putea să le socoteasca în calculul concediului anual, dacă au fost acordate fără respectarea prevederilor de mai sus.
Permisiunile nu pot trece, în nici un caz, în cursul unui an, peste 15 zile.
Articolul 71
Orice concedii, afară de cele pentru caz de boala, se pot revoca, cînd trebuințele serviciului ar cere-o.
În acest caz se vor restitui procurorului cheltuielile făcute în vederea concediului.
Procurorul al cărui concediu a fost revocat, are dreptul sa și-l implineasca mai târziu.
Titlul VI Dispozițiuni finale
Articolul 72
Registrele de prezenta pentru procurori se vor încheia zilnic de șeful Parchetului.
Procurorul care nu a venit la ora legală și nu a justificat absenta, sau, care, plecand înainte de terminarea lucrărilor, a împiedicat desăvârșirea lor, pierde salariul pe acea zi.
La sfîrșitul fiecărei luni șeful Parchetului va întocmi procesul-verbal al absentelor, care determina pierderea salariului și-l va inainta Ministerului Justiției.
În cazul repetarii frecvente a faptelor mai sus-arătate, procurorul vinovat va putea fi pedepsit disciplinar.
Articolul 73
Membrii Parchetului vor avea dreptul la o primă de activitate, care se va stabili prin jurnal al Consiliului de Miniștri și nu va putea depăși 60% din salariu.
Anexa 1 Curtea Suprema
──────────────────────────────────────────────────────────── Denumirea instanței Prim Procuror Procurori ──────────────────────────────────────────────────────────── Curtea Suprema 1 8 ────────────────────────────────────────────────────────────
Anexa 2 Curțile
──────────────────────────────────────────────────────────── Denumirea instanței Prim procuror Procurori ──────────────────────────────────────────────────────────── Bacau 1 2 Botosani 1 2 Brașov 1 2 București 1 11 Cluj 1 3 Constanta 1 2 Craiova 1 3 Deva 1 2 Galați 1 2 Iași 1 3 Oradea 1 3 Sibiu 1 2 Targu Mures 1 2 Timișoara 1 3 ──────────────────────────────────────────────────────────── TOTAL 14 42 ────────────────────────────────────────────────────────────
Anexa 3 Tribunalele
──────────────────────────────────────────────────────────── Denumirea instanței Prim procuror Procurori ──────────────────────────────────────────────────────────── Alba 1 2 Arad 1 3 Arges 1 2 Bacau 1 2 Baia 1 2 Bihor 1 3 Botosani 1 2 Brașov 1 2 Brăila 1 2 Buzau 1 2 Caras 1 2 Carei 1 1 Campulung 1 2 Ciuc 1 2 Cluj 1 3 Constanta 1 2 Covurlui 1 2 Dambovita 1 2 Dolj 1 3 Dorohoi 1 2 Fagaras 1 1 Falciu 1 1 Gorj 1 2 Hunedoara Dava 1 2 Ialomita 1 2 Iași 1 4 Ilfov 1 27 Maramures 1 1 Mehedinti 1 2 Mures 1 2 Muscel 1 2 Nasaud 1 2 Neamt 1 2 Odorhei 1 2 Olt 1 2 Petrosani 1 1 Prahova 1 4 Putna 1 2 Radauti 1 2 Ramnicu Sarat 1 2 Roman 1 2 Romanati 1 2 Satu Mare 1 2 Salaj-Zalau 1 2 Severin 1 2 Sibiu 1 3 Somes 1 2 Suceava 1 2 Tarnava Mare 1 2 Tarnava Mica 1 2 Tecuci 1 2 Teleorman 1 2 Timiș-Torontal 1 4 Trei Scaune 1 2 Tulcea 1 2 Turda 1 2 Tutova 1 2 Vaslui 1 2 Valcea 1 2 Vlasca 1 2 ──────────────────────────────────────────────────────────── TOTAL 60 151 ──────────────────────────────────────────────────────────── -------------
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.