Decizia nr. 153/2017

Valer Dorneanu

- președinte

Marian Enache

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Oana Cristina Puică

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 453 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală , excepție ridicată, din oficiu, de instanța de judecată în Dosarul nr. 99.173/299/2015 (48/2016) al Curții de Apel București - Secția I penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 279D/2016.

2.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca devenită inadmisibilă a excepției, ca urmare a

Deciziei nr. 126 din 3 martie 2016 , prin care Curtea a constatat că soluția legislativă cuprinsă în dispozițiile

art. 453 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală , care nu limitează cazul de revizuire la cauza în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate, este neconstituțională.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

4.

Prin Încheierea din 25 februarie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 99.173/299/2015 (48/2016), Curtea de Apel București - Secția I penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 453 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală . Excepția a fost ridicată, din oficiu, de instanța de judecată, cu ocazia soluționării apelului într-o cauză având ca obiect o cerere de revizuire întemeiată pe motivul prevăzut de

art. 453 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală , ca urmare a constatării de către Curtea Constituțională, prin

Decizia nr. 363 din 7 mai 2015 , a neconstituționalității dispozițiilor

art. 6 din Legea nr. 241/2005

pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale.

5.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, instanța de judecată, autoarea acesteia, susține, în esență, că dispozițiile

art. 453 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală

încalcă prevederile constituționale ale

art. 147 alin. (4)

potrivit cărora deciziile Curții Constituționale au putere numai pentru viitor, deoarece permit revizuirea tuturor acelor hotărâri judecătorești întemeiate pe norme care - deși erau constituționale la momentul rămânerii definitive a hotărârilor - au fost, ulterior, constatate ca fiind neconstituționale. Consideră că dispozițiile de lege criticate creează o situație favorabilă unei largi categorii de infractori, care sunt „dezvinovățiți în mod nejustificat“.

6.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

7.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate a devenit inadmisibilă. În acest sens arată că, prin

Decizia nr. 126 din 3 martie 2016 , Curtea a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că soluția legislativă cuprinsă în

art. 453 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală , care nu limitează cazul de revizuire la cauza în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate, este neconstituțională.

8.

Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, întrucât dispozițiile

art. 453 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală

au fost declarate neconstituționale prin

Decizia nr. 126 din 3 martie 2016 .

9.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

10.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

11.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 453 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală . Ulterior sesizării Curții, prin

Decizia nr. 126 din 3 martie 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 185 din 11 martie 2016, aceasta a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că soluția legislativă cuprinsă în prevederile

art. 453 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală , care nu limitează cazul de revizuire la cauza în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate, este neconstituțională. Ca urmare a deciziei mai sus menționate, dispozițiile

art. 453 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală

au fost modificate prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2016

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 286/2009 privind Codul penal ,

Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură

penală, precum și pentru completarea

art. 31 alin. (1) din Legea nr. 304/2004

privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din data de 23 mai 2016. Având în vedere, însă, că în cauză a produs efecte norma de procedură prevăzută de

art. 453 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală

în forma în vigoare la data sesizării Curții, aceasta se va pronunța asupra dispozițiilor

art. 453 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală

în redactarea anterioară modificării acestor dispoziții de lege prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2016 . Dispozițiile de lege criticate au următorul cuprins: „Revizuirea hotărârilor judecătorești definitive, cu privire la latura penală, poate fi cerută când: […] f) hotărârea s-a întemeiat pe o prevedere legală ce a fost declarată neconstituțională după ce hotărârea a devenit definitivă, în situația în care consecințele încălcării dispoziției constituționale continuă să se producă și nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunțate“.

12.

În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții de lege, autoarea excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale

art. 147 alin. (4)

potrivit cărora deciziile Curții Constituționale au putere numai pentru viitor.

13.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că instanța de judecată, autoarea acesteia, critică soluția legislativă din cuprinsul dispozițiilor

art. 453 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală , în redactarea anterioară modificării prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2016 , potrivit căreia orice hotărâre penală definitivă, care s-a întemeiat pe o prevedere legală ce a fost declarată neconstituțională după ce hotărârea a devenit definitivă, poate fi supusă revizuirii. Curtea observă că, prin

Decizia nr. 126 din 3 martie 2016 , a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că soluția legislativă cuprinsă în prevederile

art. 453 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală , care nu limitează cazul de revizuire la cauza în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate, este neconstituțională. În acest sens, instanța de contencios constituțional a statuat că, în ceea ce privește cauzele soluționate până la publicarea deciziei Curții Constituționale și în care nu a fost dispusă sesizarea sa cu o excepție având ca obiect o dispoziție dintr-o lege sau ordonanță declarată neconstituțională, acestea reprezintă o facta praeterita, de vreme ce cauza a fost definitiv și irevocabil soluționată. Curtea a reținut că, din momentul introducerii cererii în instanță și până la soluționarea definitivă a cauzei, norma incidentă a beneficiat de o prezumție de constituționalitate, care nu a fost răsturnată decât ulterior pronunțării hotărârii prin care s-a tranșat în mod definitiv litigiul, așa încât incidența deciziei de admitere a instanței de contencios constituțional într-o atare cauză ar echivala cu atribuirea de efecte ex tunc actului jurisdicțional al Curții, cu încălcarea dispozițiilor

art. 147 alin. (4) din Legea fundamentală , și ar nega, în mod nepermis, autoritatea de lucru judecat care este atașată hotărârilor judecătorești definitive (paragraful 27).

14.

Ținând cont de dispozițiile

art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992

- potrivit cărora „nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale“ - și de faptul că decizia mai sus menționată a fost publicată în Monitorul Oficial al României ulterior sesizării instanței de contencios constituțional în prezenta cauză, Curtea urmează a respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 453 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală , în redactarea anterioară modificării prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2016 , cu privire la soluția legislativă care nu limitează cazul de revizuire la cauza în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate.

15.

Pentru considerentele expuse, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 453 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală

cu privire la soluția legislativă care nu limitează cazul de revizuire la cauza în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate, excepție ridicată, din oficiu, de instanța de judecată în Dosarul nr. 99.173/299/2015 (48/2016) al Curții de Apel București - Secția I penală.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția I penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 14 martie 2017.