Hotărâre a Guvernului · Guvernul

HG nr. 812/2018

privind aprobarea stemei orașului Săliștea de Sus, județul Maramureș

prezumat în vigoare

Data actului
10 octombrie 2018
Emitent
Guvernul
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 892 din 23 octombrie 2018
Citează
2 acte
Structură
1 articol, 2 anexe · 2.610 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

În temeiul

art. 108 din Constituția României, republicată , și al

art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992

privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic

(1)

Se aprobă stema orașului Săliștea de Sus, județul Maramureș, prevăzută în

anexa nr. 1 .

(2)

Descrierea și semnificațiile elementelor însumate ale stemei orașului Săliștea de Sus, județul Maramureș, sunt prevăzute în

anexa nr. 2 .

(3)

Anexele nr. 1

și

2

fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

PRIM-MINISTRU
VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ
Contrasemnează:
Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice,
Paul Stănescu
București, 10 octombrie 2018.
Nr. 812.

Anexa 1 *)

*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

STEMA

orașului Săliștea de Sus, județul Maramureș

Anexa 2 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE

elementelor însumate ale stemei orașului Săliștea de Sus, județul Maramureș

Descrierea stemei

Stema orașului Săliștea de Sus, potrivit

anexei nr. 1 , se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă răsturnată.

În partea dreaptă, în câmp albastru, se află un braț în armură de argint, ținând în pumn o sabie de argint cu garda de aur.

În partea stângă, în câmp roșu, se află o călimară cu o pană de aur.

În vârful scutului, în câmp de argint, se află o gură de mină neagră.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu trei turnuri crenelate.

Semnificațiile elementelor însumate

Brațul în armură ținând în pumn o sabie este un simbol din stema nobiliară a familiilor Iuga și Vlad, semnificând continuitatea de astăzi a celor două familii în orașul Săliștea de Sus.

Călimara cu pană face referire la localitatea din Maramureș cu cei mai mulți studenți și la poetul Ion Iuga care s-a născut în localitate.

Gura de mină reprezintă intrarea în ocna de sare din localitate, ce a existat în anii 1650-1700, în zona dealului Cetățuie; locul minei a dispărut (s-a surpat), lăsând în urma sa un izvor de apă sărată pe care locuitorii o folosesc și azi, reprezentând bogăția solului.

Coroana murală cu trei turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraș.

-----

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.