Comunicatul din 24 octombrie 2018

www.ccr.ro

Conținutul comunicatului

În ziua de 24 octombrie 2018, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul

art. 146 lit. c) din Constituția României , al

art. 11 alin. (1) lit. A.c)

și al

art. 27 din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a luat în dezbatere sesizările referitoare la neconstituționalitatea

Hotărârii Camerei Deputaților nr. 47/2018

privind modificarea și completarea Regulamentului Camerei Deputaților, sesizări formulate de Grupul parlamentar al Uniunii Salvați România și, respectiv, de Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal.

În urma deliberărilor,

cu unanimitate de voturi,

Curtea Constituțională:

1.

A respins, ca neîntemeiată, sesizarea de neconstituționalitate formulată de Grupul parlamentar al Uniunii Salvați România și a constatat că dispozițiile

art. 153 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților

sunt constituționale în raport de criticile formulate.

2.

A admis sesizarea de neconstituționalitate formulată de Grupurile parlamentare al Uniunii Salvați România și al Partidului Național Liberal și a constatat că dispozițiile

art. 243 alin. (1) lit. g) din Regulamentul Camerei Deputaților

sunt neconstituționale.

Cu privire la dispozițiile

art. 153 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților,

introduse prin

Hotărârea Camerei Deputaților nr. 47/2018 , Curtea a reținut că interzicerea perturbării activității parlamentare, prin proferarea de insulte sau calomnii sau prin adoptarea unor comportamente și limbaje denigratoare, rasiste sau xenofobe dă expresie nevoii de a disciplina dialogul parlamentar și de a crea premisele respectării principiului majoritatea decide, opoziția se exprimă. De aceea, este necesar ca libertatea de exprimare, ale cărei limite sunt stabilite doar de Constituție, să își găsească forme de manifestare adecvate, care să răspundă imperativului dreptului parlamentar al opoziției și al fiecărui senator sau deputat, individual, de a se exprima și de a-și face cunoscute opiniile și pozițiile politice. Așa fiind, dispozițiile

art. 153 alin. (3) din Regulamentul

Camerei Deputaților interzic comportamentul și limbajul denigratoare, rasiste sau xenofobe, indiferent de modalitatea în care acestea se manifestă, inclusiv pe cale scrisă, prin mesaje afișate pe pancarte sau bannere. Interdicția nu vizează modalitatea de exprimare a mesajului politic în sine, prin intermediul pancartei sau bannerului, ci exclusiv conținutul mesajului care nu trebuie să se circumscrie ”limbajului denigrator, rasist sau xenofob”. Curtea a reținut că utilizarea diferitelor forme de exprimare a opiniilor politice trebuie să se circumscrie cadrului, scopului și reputației forului legislativ, trebuie să respecte solemnitatea ședințelor plenului fiecărei Camere și nu trebuie să prejudicieze imaginea Parlamentului și, cu atât mai puțin, activitatea sa.

Cu privire la dispozițiile

art. 243 alin. (1) lit. g) din Regulamentul

Camerei Deputaților, introduse prin

Hotărârea Camerei Deputaților nr. 47/2018 , Curtea a reținut că împiedicarea deputatului de a participa la ședințele Camerei din care face parte, pe o perioadă cuprinsă între două și treizeci de zile lucrătoare, constituie o măsură de natură să îl împiedice să își realizeze mandatul dat de alegători. În considerarea faptului că fiecare parlamentar reprezintă națiunea în întregul ei, trebuie asigurate condiții de exercitare efectivă a mandatului, condiții ce trebuie avute în vedere și la reglementarea sancțiunilor disciplinare. Participarea la ședințele Camerei din care face

parte deputatul constituie o îndatorire de esența mandatului parlamentar, astfel cum rezultă din întregul ansamblu al dispozițiilor constituționale care reglementează Parlamentul, astfel că dispozițiile criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în

art. 1 alin. (3)

și

(5) ,

art. 2 alin. (1) ,

art. 61 alin. (1)

teza întâi,

art. 69 alin. (1)

și în

art. 70 , texte care configurează regimul mandatului parlamentar în concordanță cu exigențele statului de drept, precum și

art. 147 alin. (4)

din Legea fundamentală referitor la caracterul general obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică Camerei Deputaților.