Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 465/2018

referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 9 alin. (1) și (5) și art. 10 alin. (1) din Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului-Lupeni-august 1977 nr. 341/2004

prezumat în vigoare

Data actului
12 iulie 2018
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 984 din 21 noiembrie 2018
Citat de
1 act
Citează
6 acte
Structură
2 articole · 12.959 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Valer Dorneanu

- președinte

Marian Enache

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Cristina Cătălina Turcu

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 10 din Legea

recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului-Lupeni-august 1977

nr. 341/2004 , excepție ridicată de Georgeta Coc, în Dosarul nr. 10.086/3/2015 al Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal, și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.012D/2016.

2.

La apelul nominal lipsesc părțile față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3.

Magistratul-asistent referă că, la dosar, apărătorul autorului excepției a depus concluzii scrise prin care solicită admiterea acesteia.

4.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției ca neconstituționalitate, ca neîntemeiată, făcând referire la deciziile

nr. 67 din 16 februarie 2016

și

nr. 645 din 1 noiembrie 2016 .

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

5.

Prin Sentința civilă nr. 193 din 14 ianuarie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 10.086/3/2015, Tribunalul București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 10 din Legea

recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului-Lupeni -august 1977

nr. 341/2004 , ridicată de Georgeta Coc într-o cauză având ca obiect obligarea Comisiei Parlamentare a Revoluționarilor din Decembrie 1989 la avizarea favorabilă a propunerii formulate de Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989, de preschimbare a certificatului doveditor, obținut în temeiul

Legii nr. 42/1990 .

6.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul arată, în esență, că dispozițiile de lege criticate, care se referă la preschimbarea certificatelor de revoluționar, contravin

art. 16 alin. (1),

art. 22 alin. (1),

art. 47

și

art. 53 din Constituție , precum și

art. 1 din Primul Protocol

adițional la

Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale . În acest sens arată că, prin instituirea unor termene de decădere din dreptul de a depune documentația pentru preschimbarea certificatului de revoluționar și prin procedura stabilită de

art. 9 alin. (5) din Legea

nr. 341/2004 , se încalcă prevederile constituționale referitoare la egalitatea în drepturi a cetățenilor, precum și dispozițiile

art. 1 din Primul Protocol

adițional la

Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale , care califică dreptul la indemnizația reparatorie acordată revoluționarilor, în temeiul aceleiași legi, ca un drept patrimonial, care nu poate fi suspendat sau anulat decât în caz de stare de necesitate, război sau calamitate naturală. De asemenea consideră că o lege nu poate să anuleze „dreptul la viață, indemnizația reparatorie fiind singura sursă de existență“. De altfel, arată că lipsirea de aceste drepturi are ca efect afectarea integrității fizice și psihice, întrucât nu mai beneficiază de asistență medicală gratuită și medicamente gratuite.

7.

Tribunalul București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

8.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,

actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

9.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate a prevederilor legale criticate este neîntemeiată, făcând referire la cele reținute în Decizia Curții Constituționale

nr. 67 din 16 februarie 2016 .

10.

Avocatul Poporului apreciază că textele de lege criticate sunt constituționale, făcând referire la punctele de vedere transmise în dosarele Curții Constituționale nr. 1.729D/2015 și nr. 1.785D/2015.

11.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatul Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

12.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2),

ale

art. 2,

3,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

13.

Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost reținut în încheierea de sesizare, îl constituie dispozițiile

art. 10 din Legea

recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului-Lupeni-august 1977

nr. 341/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, cu modificările și completările ulterioare. În realitate, din motivarea excepției, Curtea reține că obiectul acesteia îl constituie prevederile

art. 9 alin. (1)

și

(5)

și

art. 10 alin. (1) din Legea

nr. 341/2004 , care au următorul conținut:

–

Articolul 9

alin. (1)

și

(5):

(1)

Certificatele doveditoare care, în perioada 1990-1997, au fost eliberate de Comisia pentru aplicarea

Legii nr. 42/1990

și de Comisia pentru cinstirea și sprijinirea eroilor Revoluției din decembrie 1989, după verificare, potrivit art. 5 alin. (3), (4) și (5), se vor preschimba, la cererea titularului, de către Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989, până la data de 30 aprilie 2010 inclusiv.

[…]

(5)

Contestațiile privind preschimbarea ori neefectuarea preschimbării certificatelor, conform prezentei legi, se fac cu nominalizarea persoanelor în cauză și se vor adresa Comisiei parlamentare a revoluționarilor din decembrie 1989, care le soluționează potrivit normelor metodologice stabilite în acest sens.

–

Articolul 10

:

„(1) Persoanele care nu se încadrează în prevederile art. 3 alin. (1) și ale art. 9 alin. (5) și care, în termen de 6 luni, nu fac contestație își pierd calitatea deținută anterior.“

14.

Autorul excepției de neconstituționalitate susține că textele de lege criticate aduc atingere dispozițiilor constituționale ale

art. 16

referitor la egalitatea în drepturi,

art. 22 alin. (1)

privind dreptul la viață și dreptul la integritate fizică și psihică ale persoanei,

art. 47

referitor la nivelul de trai și

art. 53

privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți, precum și

art. 1 referitor la protecția proprietății din Primul Protocol

adițional la

Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale .

15.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că asupra textelor de lege criticate s-a mai pronunțat, prin prisma unor critici asemănătoare celor invocate în prezenta cauză, prin

Decizia nr. 255 din 20 martie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 323 din 14 mai 2012, Decizia

nr. 67 din 16 februarie 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 361 din 11 mai 2016, paragrafele 16 și 17, și Decizia

nr. 645 din 1 noiembrie 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 41 din 16 ianuarie 2017, paragrafele 16 și 17.

16.

Astfel, în ceea ce privește pretinsul caracter discriminatoriu al textelor de lege criticate, Curtea a reținut că toți titularii care doresc preschimbarea certificatelor trebuie să urmeze aceleași etape legale, fără ca între aceștia să existe privilegii sau discriminări, astfel încât nu poate fi reținută încălcarea prevederilor

art. 16 din Constituție .

17.

Curtea a observat că dreptul de a obține titlurile prevăzute de

art. 3 din Legea nr. 341/2004

nu este un drept constituțional, ci unul acordat prin lege. Așa fiind, legiuitorul are deplina competență de a stabili condițiile de acordare a certificatelor de revoluționar, în temeiul

art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală , precum și de a prevedea anumite termene și o procedură de preschimbare a certificatelor, respectiv de încetare a valabilității vechilor certificate. Prin urmare, Curtea a apreciat că dispozițiile de lege criticate nu constituie o restrângere a exercițiului unor drepturi, ci reprezintă reglementarea dată prin lege pentru respectarea condițiilor exprese pe care trebuie să le îndeplinească persoanele, în vederea atribuirii certificatelor.

18.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudența Curții Constituționale, soluția și considerentele deciziilor menționate își mențin valabilitatea și în prezenta cauză.

19.

Curtea observă, cu acest prilej, că autorul formulează critici cu privire la neacordarea indemnizațiilor stabilite prin prevederile

Legii nr. 341/2004 . Această critică este raportată la dispozițiile

art. 22 alin. (1)

și

art. 47 din Constituție , precum și

art. 1 din primul Protocol

adițional la

Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale .

20.

Curtea reține că nu se poate stabili o legătură între obiectul excepției, astfel cum a fost reținut la paragraful 13 din prezenta decizie, și criticile privind neacordarea indemnizației stabilite prin prevederile

Legii nr. 341/2004 , deoarece textele de lege criticate reglementează cu privire la preschimbarea certificatelor, la contestația privind preschimbarea ori neefectuarea preschimbării, precum și cu privire la pierderea calității deținute, în cazul în care contestația nu este introdusă în termen de șase luni, astfel încât dispozițiile

art. 22 alin. (1)

și

art. 47 din Constituție

și cele ale

art. 1 din Primul Protocol

adițional la

Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale , prin prisma criticilor de neconstituționalitate formulate, nu au incidență în cauză.

21.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , al

art. 1-3,

al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Georgeta Coc în Dosarul nr. 10.086/3/2015 al Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal, și constată că dispozițiile

art. 9 alin. (1)

și

(5)

și

art. 10 alin. (1) din Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului-Lupeni-august 1977 nr. 341/2004

sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 12 iulie 2018.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cristina Cătălina Turcu

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.