Decretul nr. 125/1948
pentru cetățenia română
prezumat în vigoare
Capitolul 1 Dispozițiuni generale
Articolul 1
- Orice persoană, fără deosebire de vîrsta, sex, naționalitate, rasa, religie sau grad de cultura, dobândește cetățenia română sau pierde această cetățenie, în condițiunile prezentei legi.
Drepturile și obligațiunile ce decurg din calitatea de cetățean român, se exercită de asemenea, în mod egal, de toți acei care au aceasta calitate, fără deosebire de sex, naționalitate, rasa, religie sau grad de cultura.
Articolul 2
- Nici un cetățean român, fie chiar minor, nu poate dobândi cetățenia altui stat, și nici nu poate beneficia de o asemenea cetățenie, decât cu autorizarea Ministerului Justiției.
Capitolul 2 Dobândirea și pierderea cetateniei române
Articolul 3
- Cetățenia română se dobîndește:
1. De plin drept.
2. Prin incetatenire
Articolul 4
- Cetățenia română se pierde:
1. Prin dobândirea cetateniei unui alt stat.
2. Prin retragerea cu titlul de pedeapsa.
Secțiunea I Dobândirea de plin drept a cetateniei
Articolul 5
- Cetățenia română se dobîndește de plin drept, prin filiatiune ori după locul nașterii, potrivit art. 9.
Articolul 6
- Sînt cetățeni români prin filiatiune, copiii legitimi sau nelegitimi, chiar dacă sînt născuți pe teritoriul altui stat, ai căror părinți sînt născuți sînt sau devin cetățeni români.
Articolul 7
- Sînt de asemenea cetățeni români prin filiatiune, copiii legitimi sau nelegitimi din ai căror părinți numai unul este cetățean român sau devine cetățean român mai înainte ca ei să fie majori.
În cazul în care numai unul din părinți este cetățean român, copiii pot deveni totuși cetățeni străini dacă, conform legii de cetățenie a părintelui străin, ar urma cetățenia acestuia sau dacă prin naștere, într-o țara străină, ar dobândi cetățenia, potrivit legilor acelei tari și, în ambele cazuri, numai dacă, în termen de o luna dela data cînd au devenit majori, își manifesta voința de a dobândi cetățenia străină prin declarație data Ministerului Justiției.
Articolul 8
- Adoptiunea nu produce efecte în privinta cetateniei.
Articolul 9
- Sînt cetățeni români copiii născuți pe teritoriul Republicii Populare Române, din părinți necunoscuți.
Copiii gasiti pe teritoriul Republicii Populare Române, se prezuma, pînă la dovada contrarie, ca sînt născuți în țara.
Secțiunea II Dobândirea cetateniei române prin incetatenire
Articolul 10
- Cetățenia română se poate dobândi prin incetatenire:
1. Cu stagiu
2. Fără stagiu
Incetatenirea se acordă la cerere și numai individual.
Articolul 11
- Cetățeanul străin poate cere incetatenirea dacă a locuit în țara, în mod neintrerupt timp de 5 ani, dacă declara ca renunța la cetățenia străină, dacă a avut o purtare buna și dacă nu a avut atitudine antidemocratica, sau potrivnica intereselor Republicii Populare Române.
Apatrizii sînt scutiți de declarațiunea prevăzută la alin. precedent.
Termenul prevăzut la alineatul 1, se reduce la un an, dacă cetățeanul străin îndeplinește una din următoarele condițiuni:
1. Dacă este născut în țara.
2. Dacă a făcut serviciul militar în Armata Română.
3. Dacă a adus importante servicii Republicii Populare Române.
4. Dacă se bucura de dreptul de refugiu în Republica Populara Română, potrivit art. 35 din Constitutiune.
În toate cazurile termenul de un an poate fi redus sau suprimat de ministrul justiției.
Articolul 12
- Dacă cel care cere incetatenirea a mai fost cetățean român, el va fi dispensat de condițiunile stagiului.
Articolul 13
- Cei căsătoriti cu o persoană de cetățenie română, pot cere incetatenirea numai cu singura condițiune a renunțării la cetățenia străină.
Căsătoria unei persoane de cetățenie română cu o persoană de alta cetățenie nu atrage pierderea cetateniei române.
Articolul 14
- Soțul celui incetatenit devine cetățean român, în termen de 6 luni dela publicarea decretului de incetatenire, el va putea opta pentru vechea cetățenie, prin declarațiune data Ministerului Justiției.
Articolul 15
- Efectele incetatenirii se produc dela data depunerii jurămîntului de credința.
Secțiunea 3 Pierderea cetateniei române prin dobândirea cetateniei unui alt Stat
Articolul 16
- Cetățeanul român care dobândește cetățenia altui Stat, în condițiunile art. 2 și 7, aliniatul II, din prezenta lege, pierde de drept cetățenia română dela data comunicării prevăzute la art. 29 sau dela data declaratiunii.
Secțiunea 4 Pierderea cetateniei prin retragere cu titlu de pedeapsa
Articolul 17
- Cetățenia română, poate fi retrasă acelor care:
1. Fără autorizarea Statului Roman, au intrat în orice serviciu al unui alt Stat
2. Locuind în străinătate, nu se întorc în termen de 2 luni dela data cînd sînt chemați sa revină în țara.
3. Locuind în străinătate, se fac vinovați de un fapt potrivnic indatoririi de fidelitate, față de țara, sau uneltesc contra intereselor Republicii Populare Române, ori prejudiciază bunul renume și prestigiul Statului Roman.
4. Pleacă din țara, în mod clandestin sau fraudulos, sau nu se întorc în țara după expirarea termenului de valabilitate a actelor de călătorie, eliberate de autoritățile române.
5. Au obținut incetatenirea în mod fraudulos.
Secțiunea 5 Efectele retragerii cetateniei române
Articolul 18
- Averea acelor cărora li s-a retras cetățenia română, va fi trecută în proprietatea Statului.
Vor fi socotite ca aparținînd celui vinovat și bunurile pe care acesta le-a înstrăinat dela 23 August 1944 pînă la data retragerii cetateniei.
Dacă aceste bunuri au fost înstrăinate către rude sau afini, pînă la al 4-lea grad inclusiv, sau către coasociati, consilieri tehnici, administrativi sau juridici, sau către oricare alt prepus, actele de înstrăinare sînt nule de drept.
Dacă înstrăinarea s-a făcut către alte persoane, actul nu va fi nul dacă dobanditorul va putea dovedi buna lui credința.
Articolul 19
- În toate cazurile, cetățenia română se retrage independent de sancțiunile prevăzute de legile penale pentru infracțiunile care au provocat retragerea cetateniei.
Articolul 20
- Cei cărora li s-a retras cetățenia română, nu mai pot dobândi această cetățenie pe nici o cale.
Capitolul 3 Dovada cetateniei
Articolul 21
- Dovada cetateniei se face:
1. În cazul dobîndirii cetateniei prin filiatiune sau după locul nașterii, prin certificat de cetățenie eliberat de primăria domiciliului sau locului de naștere al celui interesat.
Primăriile vor elibera certificate de cetățenie:
a) Celor ce au dobîndit cetățenia prin filiatiune, pe baza dovezii cetateniei ambilor părinți sau a unuia din ei;
b) Celor ce au dobîndit cetățenia după locul nașterii, fiind gasiti pe teritoriul tarii sau născuți din părinți necunoscuți, pe baza extractului de naștere;
2. În cazul dobîndirii cetateniei prin incetatenire, cu actul constatator al dobîndirii al dobîndirii acesteia.
3. În cazul înscrierii în registrele de naționalitate sau cetățenie, prin certificate eliberate de autoritatea în păstrarea căreia se afla registrele respective.
Articolul 22
- Dovada pierderii cetateniei române în cazurile prevăzute la art. 16 se poate face cu certificat eliberat de Ministerul Justiției.
Dovada retragerii cetateniei române se face prin decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale, care pronunța retragerea cetățeni
Articolul 23
- Ministerul Justiției tine registrul persoanelor care:
1. Au obținut cetățenia română potrivit art. 11.
2. Au pierdut sau li s-a retras cetățenia română.
Ministerul Justiției din oficiu Ministerului Afacerilor Interne și comunelor, copie de pe aceste registre, precum și indicatiuni pentru schimbările intervenite.
Capitolul 4 Dispozițiuni procedurale
Secțiunea I Incetatenirea
Articolul 24
- Cererea de incetatenire se adresează Ministerului Justiției. Ea va fi însoțită de actele doveditoare cu privire la îndeplinirea condițiunilor prevăzute de art. 11, 12 sau 13.
Articolul 25
- Ministerul Justiției va putea dispune să se ia informațiuni în privinta solicitantului.
El va putea lua de asemeni avizul Comisiunilor consultative judiciare.
Articolul 26
- Incetatenirea se acordă decret al Prezidiului Marii Adunări Naționale, dat în baza deciziunii Consiliului de Miniștri, la propunerea Ministerului Justiției.
Articolul 27
- Sub sancțiunea pierderii beneficiului incetatenii, solicitantul este obligat ca în termen de 60 zile dela invitatiunea Ministerului Justiției, să depună, în fața ministrului justiției sau a judecătorului dela judecătoria populara a domiciliului solicitantului, jurământul de credința în formula următoare:
"Jur a fi credincios poporului și a apara Republica Populara Română împotriva dusmanilor dinlauntru și din afară. Jur a respecta legile Republicii Populare Române."
Ministerul justiției va putea, pentru motive temeinice, sa acorde prelungirea termenului.
Ministerul Justiției va elibera celui incetatenit un certificat de incetatenire.
Secțiunea II Obținerea autorizației pentru dobândirea cetateniei altui Stat
Articolul 28
- Cererile pentru autorizari de dobîndire a cetateniei unui alt Stat, se înaintează Ministerului Justiției, arătându-se, în același timp, care este cetățenia pe care petiționarul vrea sa o dobândească.
Sînt aplicabile dispozițiunile art. 25.
Articolul 29
- Cetățeanul român care dobândește cetățenia altui Stat, în condițiunile art. 2, trebuie să comunice aceasta Ministerului Justiției în termen de 3 luni dela data dobîndirii, înaintând și actele doveditoare; în cazul contrar autorizațiunea își pierde valabilitatea.
Secțiunea III Retragerea cetateniei române
Articolul 30
- Cetățenia română se retrage prin decret al Prezidiului Marii Adunări Naționale, dat în baza deciziei Consiliului de Miniștri, la propunerea Ministerului Justiției.
Capitolul 5 Dispozițiuni finale și transitorii
Articolul 31
- Cetățenia română, cu titlu de cetățenie de onoare pentru servicii aduse Republicii Populare Române, se poate acorda la propunerea Guvernului, de Prezidiul Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române.
Articolul 32
- Cînd pentru dobândirea, păstrarea sau pierderea cetateniei, legea de fața pune obligațiunea unei declarațiuni, aceasta trebuie facuta în forma autentică.
Articolul 33
- Cererile de naturalizare și recunoaștere, în curs de rezolvare, sînt supuse dispozițiunilor prezentei legi referitoare la incetatenire.
Articolul 34
- Sînt și rămîn cetățeni români toți cei care au deobandit și păstrat această cetățenie, potrivit dispozițiunilor legale anterioare.
Articolul 35
- Se abroga legea din 19 ianuarie 1939, privitoare la dobândirea și pierderea naționalității române, legea din 9 Decemvrie 1940, modificată prin legea Nr. 6 din 20 Ianuarie 1948 , precum și orice alte dispozițiuni contrare prezentei legi. ────────────────
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.