Decizia nr. 235/2003

Nicolae Popa - președinte

Costica Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Șerban Viorel Stanoiu - judecător

Lucian Stangu - judecător

Ioan Vida - judecător

Aurelia Popa - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 324 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Lenuta Mariana Dan în Dosarul nr. 1.042/R/2002 al Curții de Apel Brașov Secția civilă.

La apelul nominal lipsește autoarea excepției, față de care procedura de citare este legal îndeplinită, fiind prezenta partea Regia Autonomă "Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat" - Sucursala de Reprezentare și Protocol Sinaia.

Reprezentantul părții prezente solicita respingerea excepției ca fiind neîntemeiată, arătând ca aspectele invocate de autoarea excepției nu vizează probleme de constituționalitate, ci de aplicare a legii, textul de lege criticat oferind părților în proces, fără discriminări, toate garanțiile procesuale.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată, sustinand ca textul de lege criticat a mai făcut obiectul controlului de constituționalitate, Curtea retinand cu acel prilej ca stabilirea unor momente diferite de la care începe să curgă termenul de revizuire reprezintă opțiunea legiuitorului pentru reglementarea unor situații diferite. Prin urmare, art. 324 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă nu contravine principiilor constituționale privind accesul liber la justiție și dreptul la apărare.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 3 decembrie 2002, pronunțată în Dosarul nr. 1.042/R/2002, Curtea de Apel Brașov - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 324 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Lenuta Mariana Dan.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține ca textul de lege criticat contravine prevederilor constituționale privind accesul liber la justiție, întrucât reglementează un moment diferit de la care începe să curgă termenul de revizuire: de la comunicarea hotărârii definitive, respectiv de la pronunțarea hotărârii irevocabile de către instanța de recurs, după evocarea fondului. Faptul ca o hotărâre irevocabilă nu se comunică părților nu poate justifica un tratament diferit în privinta căilor de atac, sub aspectul termenului de exercitare a acestora. De asemenea, autoarea excepției susține ca art. 324 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă încalcă art. 24 din Constituție privind dreptul la apărare, deoarece, neavând posibilități materiale pentru a-și angaja un apărător, demersurile pe care le-a întreprins personal nu au fost suficiente pentru a obține hotărârea judecătorească, împotriva căreia sa exercite revizuirea în termenul prevăzut de lege.

Curtea de Apel Brașov - Secția civilă apreciază ca excepția este neîntemeiată, întrucât autoarea a avut posibilitatea de a se adresa justiției prin cererea de revizuire în scopul de a-și apara drepturile și interesele, asigurându-i-se dreptul la apărare garantat constituțional.

Potrivit dispozițiilor

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, precum și Guvernului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată. De asemenea, în conformitate cu dispozițiile

art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituției Avocatul Poporului.

Guvernul considera ca regimul diferit al termenului de revizuire decurge din existenta unor situații diferite care au determinat stabilirea unor momente diferite de la care acest termen începe să curgă. Asa fiind, drepturile și garanțiile procesuale ale părților nu sunt afectate, ci, dimpotriva, se respecta accesul liber la justiție și dreptul la apărare.

Pe de altă parte, procedura de soluționare a cererilor de revizuire se întemeiază pe dispozițiile art. 125 alin. (3) din Constituție, potrivit cărora "Competența și procedura de judecată sunt stabilite de lege".

Avocatul Poporului apreciază ca prin stabilirea termenului de o luna pentru revizuirea hotărârilor judecătorești, termen care se calculează de la comunicare, pentru hotărârile judecătorești definitive, și de la pronunțare, pentru hotărârile date de instanțele de recurs după evocarea fondului, legiuitorul nu a înțeles sa stabilească un tratament discriminatoriu, ci un regim diferit de procedura, corespunzător unor faze procesuale diferite. Prin urmare, excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât textul de lege criticat nu contravine dispozițiilor constituționale invocate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului și cel al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:

Curtea Constituțională este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție și ale art. 1 alin. (1), ale

art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie art. 324 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă. Textul legal criticat are următorul conținut:

- Art. 324 alin. 1 pct. 1: "Termenul de revizuire este de o luna și se va socoti:

1. în cazurile prevăzute de art. 322 pct. 1, 2 și 7 alin. 1, de la comunicarea hotărârilor definitive, iar când hotărârile au fost date de instanțe de recurs după evocarea fondului, de la pronunțare; pentru hotărârile prevăzute la pct. 7 alin. 2 de la pronunțarea ultimei hotărâri;"

Autorul excepției susține ca dispozițiile legale criticate încalcă prevederile art. 21 și 24 din Constituție, conform cărora:

- Art. 21: "(1) Orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.";

- Art. 24: "(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) În tot cursul procesului, părțile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu."

Dispozițiile legale sunt considerate de autorul excepției ca fiind contrare prevederilor constituționale referitoare la accesul liber la justiție, precum și celor privind dreptul la apărare, deoarece, prin reglementarea termenului de revizuire de o luna, se creează un tratament discriminatoriu pentru persoanele care solicită revizuirea față de care acesta se va socoti de la pronunțare, în raport cu cei care introduc cereri de revizuire împotriva unei hotărâri definitive, pentru care termenul curge de la data comunicării hotărârii, ceea ce le creează o situație mai favorabilă.

Analizând textul de lege ce face obiectul excepției de neconstituționalitate, Curtea constata ca susținerile autorului excepției sunt neintemeiate.

Potrivit dispozițiilor art. 125 alin. (3) și ale art. 128 din Constituție, stabilirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești este de competența exclusiva a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedura. Sub acest aspect, principiul liberului acces la justiție presupune posibilitatea neingradita a celor interesați de a le utiliza, în formele și în modalitățile instituite de lege.

În consecința, prin reglementările cuprinse în art. 324 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă, referitoare la data de la care începe să curgă termenul de revizuire, legiuitorul nu a înțeles sa stabilească un tratament discriminatoriu, ci un regim legal diferit, impus de existenta unor situații procesuale diferite. În aceste condiții, părților interesate nu li se încalcă accesul liber la justiție, atâta vreme cat pot sesiza instanțele judecătorești în termenul legal cu cererea de revizuire.

Referitor la susținerea autoarei excepției potrivit căreia, dat fiind ca hotărârea judecătorească nu i-a fost comunicată, nu a putut exercita, în termenul legal, calea de atac a revizuirii, Curtea retine ca stabilirea unor momente diferite de la care începe să curgă termenul de revizuire, în considerarea unor situații diferite, nu contravine prevederilor art. 24 din Constituție, referitoare la dreptul la apărare. Insuficienta diligenta, nepriceperea sau lipsa de solicitudine a personalului auxiliar al instanței datorită căreia persoana interesată nu a putut intră în posesia hotărârii irevocabile în interiorul termenului de revizuire reprezintă situații de fapt care nu pot fi imputabile reglementării criticate. Mai mult, obligația părților de a-și exercită drepturile procesuale în cadrul termenelor stabilite de lege reprezintă expresia aplicării principiului privind dreptul persoanei la judecarea procesului sau în mod echitabil și într-un termen rezonabil, potrivit prevederilor art. 6 pct. 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, instituirea unor termene procesuale servind unei mai bune administrări a justiției, precum și necesității aplicării și respectării drepturilor și garanțiilor procesuale ale părților.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 și al

art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 324 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Lenuta Mariana Dan în Dosarul nr. 1.042/R/2002 al Curții de Apel Brașov - Secția civilă.

Definitivă și obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 5 iunie 2003.