Decizia nr. 848/2015

Augustin Zegrean

- președinte

Valer Dorneanu

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Puskas Valentin Zoltan

- judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Fabian Niculae

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 103 din Legea nr. 85/2014

privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, excepție ridicată de Societatea "Comat" - S.A. din Târgu Mureș în Dosarul nr. 1.252/1371/2014/a3 al Tribunalului Specializat Mureș - Falimente și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 865D/2015.

2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că Orașul Sovata, prin primar, a depus o cerere prin care solicită judecarea în lipsă.

4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Acesta arată că soluția legislativă criticată reprezintă voința legiuitorului care a înțeles să îl protejeze pe creditorul diligent, care și-a luat toate măsurile pentru protejarea creanței sale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin Încheierea din 27 aprilie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 1.252/1371/2014/a3, Tribunalul Specializat Mureș - Falimente a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 103 din Legea nr. 85/2014

privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, excepție ridicată de Societatea "Comat" - S.A. din Târgu Mureș într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații formulate împotriva unui tabel preliminar de creanțe întocmit în cadrul general al procedurii insolvenței.

6. În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia arată, în esență, că prevederile legale criticate încalcă dispozițiile constituționale, întrucât introduc o situație discriminatorie, prin raportare la

art. 80 din Legea nr. 85/2014 , creditorul garantat fiind privilegiat în raport cu ceilalți creditori participanți la procedura insolvenței împotriva debitorului comun. Cu alte cuvinte, posibilitățile creditorilor garantați se întind nu numai la realizarea creanței principale, ci și la realizarea creanțelor accesorii, până la data valorificării bunului și în limitele valorii bunului. De cealaltă parte, adică a creditorilor negarantați, posibilitățile lor de realizare a creanțelor pe care le au se reduc chiar cu privire la creanța principală, pe măsura extinderii dreptului creditorilor garantați de a urmări bunurile afectate garanției până la ultima limită. Or, din moment ce, potrivit

art. 80 din Legea nr. 85/2014 , regula este aceea a neadăugării niciunui accesoriu după data deschiderii procedurii insolvenței, această regulă ar trebui să fie universal valabilă, aplicabilă în egală măsură tuturor creditorilor participanți.

7. Tribunalul Specializat Mureș - Falimente opinează în sensul respingerii excepției de neconstituționalitate. Instanța arată că dispozițiile legale criticate nu reprezintă altceva decât voința legiuitorului ca, într-o procedură colectivă cum este cea reglementată de

Legea nr. 85/2014 , acel creditor care și-a luat măsura de conservare a dreptului său să beneficieze de toate avantajele pe care un astfel de demers i le conferă potrivit dreptului comun. Mai mult, această procedură este concursuală, astfel că și din această perspectivă valorificarea dispozițiilor de drept comun în materie de garanție în

Legea nr. 85/2014

este justă.

8. Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

10. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

11. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 103 din Legea nr. 85/2014

privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014, dispoziții care au următorul cuprins: "Creanțele beneficiare ale unei cauze de preferință se înscriu în tabelul definitiv până la valoarea de piață a garanției stabilită prin evaluare, dispusă de administratorul judiciar sau de lichidatorul judiciar, efectuată de un evaluator desemnat potrivit prevederilor art. 61. În cazul în care valorificarea activelor asupra cărora poartă cauza de preferință se va face la un preț mai mare decât suma înscrisă în tabelul definitiv sau în tabelul definitiv consolidat, diferența favorabilă va reveni tot creditorului garantat, chiar dacă o parte din creanța sa fusese înscrisă drept creanță chirografară, până la acoperirea creanței principale și a accesoriilor ce se vor calcula conform actelor din care rezulta creanța, până la data valorificării bunului. Această prevedere se aplică și în cazul eșuării planului de reorganizare și vânzării bunului în procedura de faliment."

12. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 16 privind principiul egalității în drepturi.

13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile legale criticate consacră regimul juridic al creanțelor beneficiare ale unor cauze de preferință, care, având în vedere natura lor, beneficiază de o poziție privilegiată în ceea ce privește satisfacerea din valoarea bunului afectat garanției. Creanța beneficiază de o cauză de preferință dacă este însoțită de o garanție reală asupra bunurilor din patrimoniul debitorului.

14. Critica autoarei excepției de neconstituționalitate se raportează la dispozițiile

art. 80 din Legea nr. 85/2014 , potrivit cărora:

"(1) Nicio dobândă, majorare sau penalitate de orice fel ori cheltuială, numită generic accesorii, nu va putea fi adăugată creanțelor născute anterior datei deschiderii procedurii, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 103.

(2) În cazul în care se confirmă un plan de reorganizare, dobânzile, majorările ori penalitățile de orice fel sau cheltuielile accesorii la obligațiile născute ulterior datei deschiderii procedurii generale se achită în conformitate cu actele din care rezultă și cu prevederile programului de plăți. În cazul în care planul eșuează, acestea se datorează până la data deschiderii procedurii falimentului."

15. Însă soluția legislativă înscrisă în

art. 103 din Legea nr. 85/2014

reprezintă expresia voinței legiuitorului care a înțeles să acorde o protecție deosebită creditorilor care au fost diligenți și care și-au protejat creanța cu o garanție reală. Acești creditori se află într-o situație deosebită față de ceilalți creditori, respectiv chirografari, astfel încât opțiunea legiuitorului apare ca fiind justificată. Criteriul folosit de legiuitor în edictarea dispozițiilor legale criticate apare, astfel, obiectiv și rezonabil, el fiind destinat să ocrotească drepturile titularilor de creanțe în funcție de natura juridică a acestora (a se vedea mutatis mutandis și

Decizia nr. 327 din 30 aprilie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 496 din 7 iulie 2015). Mai mult, Curtea Constituțională, în jurisprudența sa constantă, a statuat că principiul egalității în fața legii nu exclude instituirea unui tratament diferit pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, sunt diferite (a se vedea și

Decizia nr. 751 din 12 mai 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 460 din 3 iulie 2009).

16. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea "Comat" - S.A. din Târgu Mureș în Dosarul nr. 1.252/1371/2014/a3 al Tribunalului Specializat Mureș - Falimente și constată că dispozițiile

art. 103 din Legea nr. 85/2014

privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Specializat Mureș - Falimente și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 10 decembrie 2015.