Acord · Guvernul

Acordul din 26 martie 2003

între Guvernul României, reprezentat de Ministerul de Interne și Ministerul Public, și Guvernul Confederatiei Elvetiene, reprezentat de Agenția Elvetiana pentru Dezvoltare și Cooperare, privind implementarea programelor "Introducerea conceptului «Poliția de Proximitate» în România", "Îmbunătățirea cooperării dintre Poliție și Parchet", etapa 2003-2004

prezumat în vigoare

Data actului
26 martie 2003
Emitent
Guvernul
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 557 din 4 august 2003
Structură
18 articole, 5 anexe · 52.370 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

--------------

în baza Acordului de cooperare tehnica, încheiat între Guvernul României și Guvernul Confederatiei Elvetiene la 8 noiembrie 1995, la București, în scopul de a calauzi procesul de tranzitie către economia de piața și de a susține inițiativa privată și în vederea acordării de asistența reformei în domeniul poliției și justiției,

părțile au convenit următoarele:

*) Traducere.

Guvernul României, reprezentat de Ministerul de Interne (denumit în continuare MI) și Ministerul Public (denumit în continuare MP), și Guvernul Confederatiei Elvetiene, reprezentat de Agenția Elvetiana pentru Dezvoltare și Cooperare (denumita în continuare AEDC),

Articolul 1

Condiții generale și definiții

1.1. Oriunde sunt intalniti în acest acord, dacă nu se prevede altfel în context, următorii termeni au umatorul înțeles:

a) părțile contractante reprezintă Ministerul de Interne și Ministerul Public din România și Agenția Elvetiana pentru Dezvoltare și Cooperare;

b) programe reprezintă anexa nr. 1;

c) MI reprezintă Ministerul de Interne din cadrul Guvernului României;

d) MP reprezintă Ministerul Public din cadrul Guvernului României;

e) AEDC reprezintă Agenția Elvetiana pentru Dezvoltare și Cooperare a Departamentului Federal de Afaceri Externe, Guvernul Confederatiei Elvetiene;

f) AE reprezintă Agenția Executivă;

g) anexele (adică Proiectele documentelor - anexa nr. 1; Proiectul de buget - anexa nr. 2; Program de organizare - anexa nr. 3; Obligațiile AE - anexa nr. 4 [urmează să fie definită și completată după încheierea Acordului dintre AEDC și AE]) fac parte integrantă din acest acord.

Articolul 2

Obiectivele programului

2.1. Începând cu punerea bazelor structurilor de la sfârșitul anului 2000, obiectivele programului sunt:

● garantarea unei Politii de Proximitate (PdP) susținute și a unei instruiri în domeniul analizei tranzactionale (AT) în toate instituțiile de instruire și educație ale Poliției;

● introducerea din punct de vedere practic a PdP în cel puțin 75% din orașele din toate județele României;

● aducerea la cunoștința a conceptului PdP și implementarea acestuia la nivelul tuturor structurilor polițienești și ale opiniei publice, printr-o activitate de relații publice efectuată simultan;

● pregătirea planului de măsuri pentru introducerea 100% a PdP până la sfârșitul anului 2006;

● evaluarea efectelor introducerii PdP și în județul-pilot Brașov;

● îmbunătățirea eficientei muncii operative a Poliției și a Departamentului de Procuratura;

● îmbunătățirea cooperării dintre Poliție și Departamentul de Procuratura;

● implementarea noilor directive, procedurilor de reorganizare, structurilor organizatorice reînnoite și a unui sistem electronic de management/control.

2.2. Durata programului este până la sfârșitul anului 2004. Aceasta poate fi extinsă, dacă este necesar.

2.3. AEDC poate lua în considerare extinderea programului. În acest caz, prezentul acord va fi modificat în consecința.

Articolul 3

Costurile și finanțarea programelor

3.1. Costurile totale ale programelor finanțate de Confederatia Elvetiana ajung până la maximum 1.200.000 franci elvetieni. O estimare a bugetului programelor este inclusă în anexa nr. 2 la acest acord. În această sumă nu sunt incluse costurile AE (135 de zile-munca). Aceste costuri sunt suportate separat de AEDC.

3.2. MI și MP vor contribui la proiect cu până la 20% din suma împrumutului elvetian, în principal prin munca angajaților acestora (vezi art. 10).

Articolul 4

Fluxul fondurilor și contribuțiilor financiare

AEDC va efectua transferul plăților anticipate pentru program, în contul AE din Confederatia Elvetiana. Contul operat de către AE este specificat în contractul semnat între AEDC și AE.

Articolul 5

Organizarea și implementarea programului

5.1. Implementarea și managementul programului vor fi împărțite de cele doua părți contractante.

5.2. Strategiile programului vor fi definite și controlate de către Consiliul director, în care vor fi reprezentate atât partea elvetiana, cat și cea română. Organizarea și funcționarea cooperării sunt stipulate în anexa nr. 3 la prezentul acord.

5.3. Activitatea Consiliului director se va desfășura prin intalniri bianuale. Intalnirile pot fi, de asemenea, stabilite ori de câte ori este necesar. Reprezentanți din rândul participanților la programe pot fi invitați la aceste intalniri.

5.4. În cadrul prezentului acord șefii și coordonatorii proiectului ai părții române sunt numiți de MI, respectiv MP.

5.5. În acceptarea prezentului acord delegatul român al șefului proiectului elvetian este un expert român care a desfășurat o activitate în cadrul programului, numit și plătit de AE.

5.6. AE competența în problematica de management este responsabilă, față de Consiliul director și AEDC pentru implementarea programelor.

Articolul 6

Monitorizarea și coordonarea

6.1. Responsabilitățile pentru controlarea sarcinilor vor fi împărțite între părțile contractante în conformitate cu participarea lor la program.

6.2. Instrumentele de control folosite trebuie să fie definite în funcție de nevoile programelor (instruire, furnizare de echipament, transport etc.).

6.3. Conceptul PEMT (planificare, evaluare, monitorizare, transpunere în practica) promovat de AEDC va furniza baza pentru control.

6.4. Monitorizarea va acoperi 4 mari domenii de interes: rezultate, proces, impact, context.

6.5. Monitorizarea activităților urmează să fie realizată de toți partenerii implicați în program și va fi definită de către Consiliul director, în conformitate cu baza prezentului acord.

Articolul 7

Raportarea

7.1. Raportarea se va baza în principal pe monitorizarea datelor disponibile.

7.2. Forma și structura rapoartelor, precum și frecventa lor urmează să fie stabilite de către Consiliul director în funcție de destinația acestora.

7.3. Consiliul director își va asuma responsabilitatea aprobării rapoartelor.

7.4. AE este responsabilă pentru elaborarea și prezentarea rapoartelor către AEDC, MI și MP. Raportarea în cauza va furniza AEDC informațiile necesare pentru propriile rapoarte care vor fi prezentate autorităților elvetiene.

Articolul 8

Contabilitatea și bilanțul contabil

8.1. AE va păstra dosarele și bilanțurile referitoare la operațiunile executate, depozitele și cheltuielile efectuate pentru derularea programelor, în conformitate cu prevederile legislației elvetiene.

8.2. Bilanțurile anuale pe plan local vor fi realizate la cererea uneia dintre părțile contractante.

8.3. AE este responsabilă pentru managementul și contabilitatea pe care le presupune derularea programelor în Elvetia potrivit contractului încheiat cu AEDC.

Articolul 9

Agenția Executivă, Consiliul consultativ

9.1. Personalul AE destinat programelor va consilia și va pregati personalul părții române în toate problematicile legate de capacitatea de construcție, managementul și implementarea programelor.

9.2. Funcțiile, sarcinile și responsabilitățile AE sunt prevăzute în anexa nr. 4 la prezentul acord, care va fi definită și completată după încheierea Acordului dintre AEDC și AE.

Articolul 10

Angajamentele părții române

10.1. Pentru derularea prezentului acord, MI și MP din România sunt responsabile cu implementarea și managementul programelor, în funcție de competente.

10.2. MI și MP vor sprijini derularea programelor, urmărind etapele necesare pentru a le furniza:

● manopera solicitată (pentru organizare, coordonare, participare, translatie primara, cooperare, derulare);

● facilitățile de transport (exceptând transportul aerian) pentru propriul personal, propriii participanți și pentru experții elvetieni în România;

● localitățile/sălile pentru desfășurarea atelierelor de lucru și seminariilor în România;

● cazarea și masa, precum și cheltuielile propriului personal și participanților lor în cadrul programelor în România.

Articolul 11

Angajamentele Guvernului Confederatiei Elvetiene

11.1. AEDC va furniza contribuția Elvetiei pentru derularea programelor în baza prezentului acord, care se ridica la suma de maximum 1.200.000 franci elvetieni, după cum este prevăzut pentru buget în anexa nr. 2 la prezentul acord.

Articolul 12

Taxe și impozite

12.1. Prezentul acord este guvernat de prevederea Acordului de cooperare tehnica, încheiat între Guvernul României și Guvernul Confederatiei Elvetiene la 8 noiembrie 1995, cu referire la materia taxelor și impozitelor.

Articolul 13

Procurarea bunurilor și serviciilor

13.1. Bunurile și serviciile care urmează a fi finanțate în afară de câștigurile contribuției elvetiene vor fi procurate în conformitate cu legislația elvetiana.

13.2. Procurarea acestora în Elvetia se va realiza în conformitate cu legislația elvetiana și sub responsabilitatea AEDC.

Articolul 14

Proprietatea și utilizarea echipamentului pe care îl presupune programul

14.1. Tot echipamentul finanțat prin contribuție elvetiana va deveni proprietatea părții române o dată cu intrarea acestuia în România sau cumpărarea pe piața locală; va fi păstrat exclusiv pentru derularea programelor și nu va fi folosit în alt scop fără aprobarea prealabilă, în scris, a AEDC.

14.2. AEDC nu își asuma nici un fel de responsabilitate în legătură cu echipamentul și materialele menționate. Dacă din anumite motive programele vor trebui suspendate, echipamentul furnizat prin contribuție elvetiana va trebui folosit într-un mod care urmează a fi decis și stabilit în scris de către cele doua părți contractante.

Articolul 15

Dispoziții speciale

15.1. Părțile contractante își exprima preocuparea comuna în lupta împotriva corupției care prejudiciază buna guvernare și folosință corespunzătoare a resurselor necesare dezvoltării și, în plus, pune în pericol competiția deschisă și cinstita bazată pe preț și calitate. De aceea, ele își declara intenția de a-și uni eforturile pentru a lupta împotriva corupției și, în particular, declara faptul ca orice oferta, dar, plata, remunerație sau profit de orice fel și apreciat drept un act ilegal sau o practica corupta nu a fost și nici nu va fi făcut, direct sau indirect, vreunei persoane, oricine ar fi, în perspectiva unei recompensari sau punerii în practica a prezentului acord. Orice act de acest fel constituie suficiente motive pentru a justifica anularea prezentului acord, procurarea sau rezultarea recompensei ori pentru adoptarea oricăror alte măsuri de corectie prevăzute de legea în materie.

15.2. Părțile contractante convin asupra faptului ca respectarea principiilor democratice și a drepturilor fundamentale ale omului, după cum au fost stabilite în particular în Declarația Universala a Drepturilor Omului, calauzesc politicile lor interne și externe și constituie un element esențial, situandu-se la același nivel cu obiectivele prezentului acord.

Articolul 16

Rezolvarea divergentelor

16.1. Divergențele rezultate în urma interpretării sau aplicării prevederilor prezentului acord vor fi soluționate pe cale diplomatică, prin negocieri între părțile contractante.

Articolul 17

Încetarea acordului

17.1. În cazul nerespectării elementelor esențiale la care face referire alin. 15.2, oricare dintre ele sau ambele părți contractante pot lua măsurile corespunzătoare. Înainte de a adopta o astfel de măsura, cu excepția cazurilor de urgenta, partea contractantă în cauza va furniza toate informațiile necesare unei examinari complete a situației în perspectiva gasirii unei soluții. În alegerea măsurilor, prioritate trebuie data acelora care aduc cat mai puține impedimente funcționarii prezentului acord. Asemenea măsuri vor fi notificate imediat celeilalte părți contractante.

În scopul unei corecte interpretări și al unei aplicari practice a prezentului acord, părțile contractante convin ca situația de "urgenta specială", în sensul paragrafului 1 al prezentului articol, sa existe dacă una dintre părțile contractante săvârșește o încălcare grava a unuia dintre elementele esențiale sau obiectivele acordului la care se face referire la alin. 15.2.

17.2. În eventualitatea unei neintelegeri, oricare dintre părțile contractante poate denunta prezentul acord, oricând, după expirarea unui termen de 90 (nouăzeci) de zile de la data informării, în prealabil, în scris, a celeilalte părți contractante.

Articolul 18

Eficacitatea și dispoziții finale

18.1. Prezentul acord va intra în vigoare la data când partea română a notificat părții elvetiene îndeplinirea tuturor procedurilor prevăzute de legislația sa naționala.

18.2. Acesta va rămâne valabil până la data la care ambele părți contractante și-au îndeplinit obligațiile asumate.

18.3. Părțile contractante pot modifica sau completa, în scris, prezentul acord, urmând procedura prevăzută la alin. 18.1.

18.4. Fiecare parte contractantă poate denunta prezentul acord. Denunțarea va produce efecte la data primirii notificării scrise de către cealaltă parte contractantă sau la o dată ulterioară, indicată în notificare.

18.5. Prezentul acord poate fi amendat prin schimb de scrisori între cele doua părți contractante.

Semnat la Berna la 26 martie 2003, în trei exemplare originale în limba engleza.

Pentru Ministerul de Interne,

Toma Zaharia,

secretar de stat

Pentru Ministerul Public,

Tanase Joita,

procurorul general al României

Pentru Agenția Elvetiana pentru

Dezvoltare și Cooperare,

Walter Fust,

directorul AEDC

Anexa nr. 1

[a)

și

b)]

Proiectele documentelor

Anexa nr. 2

Proiectul de buget

Anexa nr. 3

[a)

și

b)]

Diagramele organizatorice ale programului

Anexa nr. 4

Obligațiile Agenției Executive (urmează a fi definite și completate după încheierea Acordului dintre Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare și Agenția Executivă)

Anexa 1 a)

---------

la acord

--------

ROMÂNIA

PREZENTAREA CONCEPTULUI "POLIȚIA DE PROXIMITATE"

Descrierea proiectului 2003-2004

1. Rezumat

Pornind de la structurile înființate la sfârșitul anului 2000, proiectul:

● va garanta o pregătire susținută pentru Poliția de Proximitate (PdP) și analiza tranzactionala (AT) în toate instituțiile de pregătire și învățământ ale Poliției;

● va implementa conceptul PdP în cel puțin 75% din județele României;

● va face cunoscute conceptul PdP, precum și implementarea lui în cadrul Poliției și al opiniei publice printr-o activitate de relații publice, desfășurată simultan;

● va pregati planul de măsuri pentru definitivarea implementarii conceptului PdP până la sfârșitul anului 2006; și

● va evalua efectele implementarii conceptului PdP.

2. Situația inițială

2.1. Modificarea cadrului

1. În orașele din județul-pilot Arges, precum și în orașul-pilot Piatra-Neamt evaluarea realizată de factori externi a arătat faptul ca proiectele-pilot în vederea implementarii, la nivel local a conceptului PdP, și-au îndeplinit obiectivele în cea mai mare măsura.

2. Analiza sondajului de opinie din 2002, desfășurat în județul Arges în anul 2001, arata ca imaginea Poliției în rândul opiniei publice s-a îmbunătățit comparativ cu rezultatul sondajului din anul 2000.

3. În județul Arges, precum și în județul Neamt specialiștii din cadrul PdP au fost eliberați de alte îndatoriri pe care le presupune postul.

4. La nivelul conducerii Poliției Române exista un regulament conform căruia ar trebui să se stabilească un cadru legal pentru implementarea conceptului PdP, deja prezent în Legea poliției.

5. Șeful Poliției Române dorește implementarea rapida, la nivel de țara, a conceptului PdP, dacă este posibil în anii 2003 și 2004. Reprezentanții partenerului de cooperare din Elvetia (DEZA) și-au exprimat intenția de a sprijini acest proiect.

6. Au fost luate măsuri în vederea desfășurării de cursuri de pregătire în domeniul AT în toate instituțiile de pregătire și învățământ. Programa acestor cursuri a fost deja introdusă în programa generală a instituțiilor în cauza.

7. La cel mai înalt nivel, strategia de abordare în perioada 2003-2004 și planul de activități pe anul 2003 au fost realizate de o maniera concertata și aprobate de comun acord.

2.2. Etapa inițială

1. Obiectivele propuse pentru anul 2002 au fost în mare măsura atinse. Din Raportul evaluatorilor externi, prezentat partenerului elvetian la sfârșitul lunii august 2002, au rezultat următoarele concluzii:

Obiectiv în conformitate cu matricea-cadru

Concluziile evaluatorilor

Conceptul PdP a fost introdus în mod concret În orașul Pitești și în alte 5 orașe din județul Argeș, precum și în orașul Piatra-Neamț, iar instituțiile de învățământ asigură pregătirea necesară.

▪ în Pitești și în cele 5 orașe din județul Argeș (și în Piatra-Neamț) specialiști ai poliției comunitare (CP) furnizează deja o pregătire la nivel de începători pentru o activitate polițienească în slujba cetățeanului.

▪ Specialiștii CP din Geneva (Ilotiers) pregătesc specialiști CP din România și îi însoțesc pe durata activității lor de o lună/un an.

▪ Baza teoretică pentru formarea teoretică și practică a specialiștilor CP români o constituie o programă și o primă formă redactată a unor standarde minimale (traduse în limba română).

▪ Ofițerii de poliție din județul Argeș cunosc îndeaproape conținutul și obiectivele CP.

▪ Populația reprezintă parte activă în cadrul activităților CP.

▪ Mijloacele de informare locale (TV, radio) arată un interes sporit și percep acțiunile CP într-o manieră pozitivă.

▪ Școlile sunt implicate în calitate de parteneri CP majori.

▪ Secția de Poliție 3 din Pitești a fost reamenajată și renovată în conformitate cu standardele CP (finanțate de Elveția).

▪ O mare parte din secțiile de poliție nu sunt pregătite să implementeze CP pentru moment, deoarece sunt deficitare în privința birourilor pentru angajați, cât și în privința spațiului pentru primirea publicului.

▪ Renovarea (finanțată de Elveția) camerelor de primire pentru public la Inspectoratul de Poliție, cât și la Secția de Poliție 2 din Pitești și în Piatra-Neamț este în desfășurare.

Conceptul PdP este implementat în mod concret în alte 3 orașe și într-un sector din București.

▪ Nu a fost evaluată.

▪ În baza unei propuneri de regulament a Inspectoratului General al Poliției Române este prevăzută, începând cu anul 2003, implementarea CP în toate orașele din România (București - în mai 2003).

Pregătirea poliției comunitare este furnizată și oficial inclusă În programul de pregătire și învățământ din cadrul Poliției.

▪ în România s-au desfășurat cursuri introductive în AT, la care au participat peste 40 de cursanți.

▪ În Elveția a avut loc un curs de formare a formatorilor (14 participanți), fiind evaluat la fața locului.

▪ Materialele utilizate în timpul cursului au fost traduse în limba română.

▪ Formatorii în AT sunt capabili să susțină cursuri pentru începători în două grupe.

▪ Pregătirea în AT la nivel de începători și avansați pentru cadre din Poliție este prevăzută a fi inclusă în programă (2003) [este deja inclusă la Școala de Poliție de la Câmpina].

▪ Cursuri pentru "Sprijinirea victimelor acțiunilor violente" [organizate pentru prima dată la Pitești].

2. Domeniile în care obiectivele nu au fost realizate sau au fost îndeplinite parțial sunt cele în care Poliția Română de proximitate ar fi trebuit sa schiteze o baza conceptuala, sa adopte planuri de măsuri și sa întreprindă acțiuni. Implementarea consistenta a conceptelor de muncă pe termen lung, precum și inițiativa personală a specialiștilor PdP pot fi îmbunătățite.

3. Ca urmare a deciziei de înființare a PdP pe teritoriul României, în prezent nu exista capacitatea necesară pentru menținerea proiectului cu privire la centrul de consiliere pentru victimele violenței din Pitesti. Acest subproiect ar trebui sistat pentru moment și reintrodus într-o faza ulterioară a proiectului. Municipalitatea din Pitesti nu ar trebui să aibă nici un fel de ezitare în redistribuirea spațiului care a fost alocat inițial în acest scop.

4. Prevederile legale primare pentru decizia obligatorie în implementarea conceptului PdP au fost prezentate într-o primă forma Inspectoratului General al Poliției Române și urmează să fie adoptate de către acesta și aprobate de Ministerul de Interne. Aceste prevederi legale sunt importante pentru implementarea pe scara larga a conceptului PdP.

Experienta a demonstrat faptul ca:

● toți șefii de Poliție și, treptat, întregul personal din cadrul Poliției ar trebui să fie informati despre existenta PdP;

● introducerea conceptului PdP ar trebui realizată printr-o campanie susținută;

● conducerea Inspectoratului General al Poliției Române și cea a Poliției Capitalei, precum și șefii inspectoratelor județene de poliție trebuie să aprobe înființarea PdP în toată țara; și

● în activitatea viitoare trebuie continuată efectuarea de sondaje în scopul informării Poliției și opiniei publice despre necesitatea existenței PdP.

3. Sistemul obiectivelor (obiectivul principal, obiectivele proiectului, rezultate)

3.1. Obiectivul principal

1. Exista premise îmbunătățite considerabil pentru ca Poliția sa garanteze siguranța publică și sa acționeze în conformitate cu legea, de o maniera democratica, precum și să respecte pe deplin drepturile omului.

2. Proiectul ar trebui sa constituie baza unei activități de poliție în buna colaborare cu societatea civilă (Poliția de Proximitate) în 75% din orașele României (până în prezent), în vederea îmbunătățirii siguranței obiective și subiective a populației.

3.2. Scopul proiectului 2003-2004

Proiectul:

● va permite înființarea PdP - cunoscută și sub numele de poliție comunitara (CP) - în proporție de 75% din orașele României;

● va stabili pregătirea PdP;

● va implementa acest aspect, precum și teoria PdP în instituțiile de învățământ din cadrul Poliției;

● va familiariza poliția și societatea civilă cu conceptul PdP;

● va pregati planul de măsuri pentru implementarea conceptului PdP în proporție de 100% în toată țara, în următorii 2 ani;

● va arata impactul infiintarii PdP în România, pornind de la evaluarile științifice.

3.3. Rezultate 2003

În 2003 se asteapta următoarele rezultate:

● Regulamentele cu privire la implementarea conceptului PdP în România au fost stabilite oficial de către Inspectoratul General al Poliției Române și aprobate de către Ministerul de Interne.

● Principalele instituții politice și oficialii Poliției, precum și membrii Poliției au luat cunoștința despre conceptul PdP și despre implementarea acestuia în România.

● Informațiile despre conceptul PdP și implementarea acestuia în România sunt făcute publice, în comun, de către partenerii de proiect elvetieni și români.

● Va fi ales un esantion semnificativ al opiniei publice și va fi efectuată o evaluare a rezultatelor privind imaginea Poliției și asteptarilor din partea Poliției din perspectiva populației.

● Implementarea conceptului PdP este însoțită de o campanie de publicitate susținută.

● Va fi instruit un număr suficient de profesori de la Academia de Poliție, Școala de Poliție și de la centrele de pregătire ale Poliției, care vor preda notiuni de baza despre PdP.

● Profesorii instruiti vor preda notiuni de baza despre PdP și AT atât cadrelor active, cat și studenților.

● Vor fi formati între 16 și 20 de instructori privind PdP.

● Aceștia vor începe implementarea pas cu pas a metodelor de lucru ale Poliției în toate orașele, pregatind un număr suficient de specialiști.

● Toți instructorii și formatorii au finalizat un curs de AT.

● Au fost îmbunătățite dotările din secțiile de poliție privind relațiile cu publicul.

● Au fost îmbunătățite condițiile tehnice pentru o activitate mai eficienta a specialiștilor PdP.

● A fost implementat conceptul PdP în sectorul 5 și în alte sectoare ale municipiului București.

● Implementarea conceptului PdP se realizează în București, Brașov și Timișoara de către specialiștii elvetieni.

● Implementarea acestui concept s-a îmbunătățit considerabil în județele Arges și Neamt.

● Prima evaluare a stadiului implementarii va fi realizată de către specialiștii elvetieni în 40 de orașe.

● Cursul de AT de la Academia de Poliție și Școala de Poliție va fi evaluat de specialiștii elvetieni.

● Programul pe 2004 este emis de Comitetul româno-elvetian de evaluare.

4. Organizarea proiectului

(vezi proiectul planului/diagrama anexată)

1. Directorul elvetian de proiect este în același timp și coordonatorul acestuia. El lucrează direct cu persoanele responsabile cu pregătirea (instructori). Aceștia sunt: Markus Gurt, psiholog la Poliția Cantonului Zurich pe analiza tranzactionala, Dominique Jolliet, Stephane Vaney și Serge Chatelain de la Poliția Cantonului Geneva, specialiști în domeniul poliției comunitare, Georges Chariatte și Michel Tharin, fosti politisti în același canton, Alexandru Puricescu, delegatul român pe lângă coordonatorul elvetian al proiectului, specialist în relații cu publicul. Georges Chariatte este adjunctul directorului elvetian de proiect.

2. Directorul român de proiect este adjunctul șefului Inspectoratului General al Poliției Române, chestor Marian Tutilescu, care l-a desemnat pe inspectorul-șef Dan Savu coordonator de proiect. Acesta din urma colaborează direct cu persoanele desemnate sa pună în practica conceptul PdP, fiind responsabil cu pregătirea tuturor activităților din cadrul proiectului, derulate în acest sens în România.

3. Comitetul de conducere se întrunește cel puțin de doua ori pe an. Membrii acestui comitet sunt: directorii de proiect român și elvetian, adjunctii acestora, delegatul român și delegatul coordonatorului elvetian al proiectului. Alături de aceștia mai pot participa și alte persoane, dacă este necesar. Comitetul de conducere evalueaza activitățile, fixează reperele proiectului, precum și obiectivele programului pentru anul viitor.

5. Finanțare și buget

(vezi anexa referitoare la buget)

6. Control

6.1. Monitorizare

1. Monitorizarea se focalizeaza pe rezultate, conform matricei-cadru aprobate de Comitetul de conducere. Liderii de proiect împreună cu cei implicați în procesul de pregătire compara obiectivele propuse cu rezultatele de după desfășurarea respectivelor activități - dacă este posibil împreună cu partenerii locali.

2. Monitorizarea SDC/AZO se bazează în primul rând pe rapoartele de progres, pe contactul cu liderii de proiect și pe controlul implementarii proiectului de către Biroul de coordonare.

3. Biroul de coordonare aduna fapte și ecouri ale efectelor proiectelor în mediu și urmărește rezonanta acestora în mass-media.

4. Delegatul român pe lângă coordonatorul elvetian funcționează din ordinul liderului de proiect elvetian, pregatind și/sau supervizand îmbunătățirile tehnice din cadrul proiectului.

6.2. Evaluare

1. După încheierea instruirii, a seminariilor și cursurilor, evaluarea este facuta de reprezentanții locali, adică de participanți. În plus, instructorii îl informează pe directorul de proiect, în cazul în care acesta nu a fost implicat direct. Rezultatele se reflecta atât în rapoartele de activitate, cat și în raportul anual final.

2. La începutul, la mijlocul și la sfârșitul proiectului va avea loc un sondaj de opinie care va fi analizat în vederea evaluării implementarii conceptului PdP.

3. O evaluare externa a proiectului în toamna anului 2004 va fi binevenita.

6.3. Raportare financiară și operationala

Directorul de proiect elaborează rapoartele de progres conform contractului cu SDC.

7. Risc și evaluare de potențial

1. Implementarea conceptului PdP în România poate contribui într-o maniera decisiva la îmbunătățirea imaginii Poliției. Totodată, va duce la o eficientizare a muncii, la o mai mare siguranța a populației, la o mai buna comunicare și la încredere reciprocă între cetățeni și Poliție. Instruiti astfel, polițiștii își vor îmbunătăți potențialul și vor deveni buni specialiști. Contribuția financiară românească este relativ scăzută. Împreună cu partenerii elvetieni, care contribuie cu resurse financiare și de personal, se are în vedere modernizarea activității Poliției.

2. Implementarea conceptului PdP la nivelul întregii activități de poliție în următorii 2 ani constituie un pas important. Atingerea acestor obiective este posibila numai dacă cele doua părți, română și elvetiana, îi vor convinge pe liderii locali de importanța proiectului. În acest sens, o condiție suplimentară este ca și baza legală să se alinieze din punct de vedere organizațional la aceste obiective. Experienta a demonstrat în multe alte tari ca rezistenta cea mai mare la implementarea unor proiecte de acest fel vine din partea liderilor, care sprijină tipul de poliție tradiționala și resping cele mai recente evolutii. Astfel, implementarea conceptului PdP este puțin probabila fără o voința puternica și fără susținerea liderilor politici.

Gossau, 29 decembrie 2002.

dr. Peter Schorer,

director de proiect

Anexe:

------

- Diagrama organizării proiectului

- Programul de activități pentru anul 2003

- Bugetul pentru anii 2003-2004

Anexa 1 b)

----------

la acord

--------

ROMÂNIA

ÎMBUNĂTĂȚIREA COOPERĂRII DINTRE POLIȚIE ȘI PARCHET

Descrierea proiectului 2003-2004

1. Rezumat

Plecand de la structurile înființate după finele anului 2000, în județul-pilot Brașov, proiectul:

● va îmbunătăți eficienta muncii operative a Poliției și a Parchetului;

● va îmbunătăți cooperarea dintre Poliție și Parchet;

● va implementa noi directive, proceduri și structuri revizuite de organizare, precum și un sistem de gestionare/control al fisierelor electronice.

2. Situația inițială

2.1. Schimbarea mediului

1. În județul-pilot Brașov, evaluarea externa din vara anului 2002 a arătat o imbunatatire a condițiilor, dar și necesitatea de a consolida măsurile românești și elvetiene în vederea atingerii scopurilor propuse.

2. În toamna anului 2002 infrastructura a fost îmbunătățită prin instalarea simultană la Poliție și la Parchet a sistemului TRIBUNA de gestionare/control al fisierelor electronice, la un nivel primar.

3. În același timp, Poliției și Parchetului le-a fost furnizată o mare cantitate de echipamente pentru eficientizarea muncii administrative.

4. Noile directive legale sunt aprobate și vor intra în vigoare în ianuarie 2003.

5. La cel mai înalt nivel operational, strategia pentru anii 2003-2004 și planul de activități pentru anul 2003 au fost elaborate și aprobate reciproc.

2.2. Stadiul inițial

Obiectivele propuse pentru anul 2002 au fost în mare măsura atinse. Din Raportul evaluatorilor externi, prezentat DEZA la sfârșitul lunii august 2002, au rezultat următoarele concluzii:

Obiectiv în conformitate cu matricea-cadru

Concluziile evaluatorilor

Cooperarea practică dintre Poliție și Parchet este eficientă

▪ O listă cu cele mai importante măsuri pentru îmbunătățirea cooperării dintre Poliție, în special Poliția Judiciară, și Parchet, precum și implementarea programului existent

▪ Județul-pilot și partenerii individuali sunt numiți.

▪ Lista de măsuri este adaptată la circumstanțele locale.

▪ Regulamentele de bază privind gestionarea fișierelor și cooperarea dintre Poliție și Parchet au fost elaborate și aprobate de procurorul general al României.

Etapele privind activitatea și organizarea sunt în desfășurare, iar regulamentele de instruire în județul-pilot sunt implementate în vederea îmbunătățirii cooperării practice

▪ Precum am menționat mai sus, regulamentele au fost semnate de procurorul general al României și de inspectorul-șef al Poliției din județul-pilot.

▪ Regulile privitoare la procedurile de muncă și organizare a județului-pilot au fost elaborate.

▪ Personalul din județul-pilot nu este încă instruit cu privire la aplicarea regulilor. Vor fi stagii de pregătire în Elveția în toamna anului 2002 (amânate pentru februarie 2003).

▪ Evaluarea privind implementarea sistemului de gestionare/control al fișierelor electronice a fost realizată, iar pregătirile privind instalarea sistemului sunt în derulare. O implementare imediată nu este încă posibilă. (Implementarea de bază a fost încheiată în decembrie 2003.)

6. Domeniile în care obiectivele au fost doar parțial atinse sunt cele în care o baza conceptuala ar fi trebuit elaborata, planuri de măsuri ar fi trebuit adoptate și partenerii români ar fi trebuit sa desfășoare acțiunile aferente. Procesul de implementare consistenta a conceptelor de activitate pe termen lung este îmbunătățit.

7. Este absolut necesar ca liderii Poliției și ai Parchetului din Brașov sa decidă asupra implementarii regulilor de cooperare în județul-pilot prin intermediul noii tehnici și al controlului.

Experienta a arătat ca:

● instruirea tuturor, în special a ofițerilor de rang superior din Poliție și ai Parchetului, privind noile metode și instrumente de muncă este de o importanța majoră;

● membrii Poliției și ai Parchetului trebuie să creadă în necesitatea unui sistem de cooperare modern;

● o rețea a fisierelor electronice de gestionare/control trebuie concepută etapa cu etapa;

● trebuie întreprinse măsuri în vederea adoptării sistemului și în alte județe ale tarii.

3. Obiectivele sistemului (obiectivul principal, scopurile proiectului, rezultate)

3.1. Obiectivul principal

Exista premise considerabil îmbunătățite pentru ca Poliția și Departamentul de Procuratura sa garanteze siguranța publică și sa acționeze în conformitate cu legislația, în mod democratic, apropiat față de cetățeni și respectând în totalitate drepturile omului.

3.2. Scopul proiectului 2003-2004

Proiectul din județul-pilot Brașov:

● imbunatateste eficienta muncii operative a Poliției și a Departamentului de Procuratura, precum și cooperarea dintre acestea; și

● implementeaza procedurile revizuite, structurile organizaționale, directivele și sprijinul oferit de un sistem electronic de gestionare/control al fisierelor;

● dezvolta un exemplu care poate fi adoptat de alte județe din România.

3.3. Rezultate 2003

Următoarele rezultate sunt urmărite în județul-pilot Brașov în anul 2003:

● Regulamentele recent stabilite, legate de procedurile pentru județul-pilot, au fost implementate și prezentate atât la Poliție, cat și la Parchet.

● Poliției și Parchetului le va fi furnizat minimul de aparatura solicitată pentru îmbunătățirea eficientei.

● Gestionarea și controlul cazurilor aflate în competența Poliției și Parchetului vor fi efectuate cu ajutorul sistemului TRIBUNA de procesare electronică a datelor.

● Personalul de conducere al Poliției și Parchetului va gestiona sistemul electronic de procesare TRIBUNA.

● Formularele-standard imprimate solicitate de Poliție și Parchet vor fi transformate în formulare electronice.

● Reprezentanții Poliției și ai Parchetului, din serviciile de investigare cunosc metodele de lucru și cooperarea dintre aceste sectoare din Elvetia și vor impartasi experienta lor pentru materializarea măsurilor în județul-pilot Brașov.

● Va fi efectuată o evaluare în scopul dezvoltării unui program de restructurare pentru Parchetul Județului Brașov.

4. Organizarea proiectului

(vezi planul/diagrama anexată)

Șeful elvetian de proiect este și coordonatorul proiectului. El lucrează în mod direct cu persoanele având competente în domeniul pregătirii (instructori). Aceștia sunt: Michel-Andre Fels, procuror federal și adjunct al procurorului general elvetian; Thomas Wyser, procuror federal; Rolf Braun, comisar în cadrul Poliției Criminale din Poliția Cantonului Berna; Anton Schaller, specialist mass-media; N.N., specialist de organizare și management; și inginer Alexandru Puricescu, delegatul român al coordonatorului elvetian de proiect. Michel-Andre Fels este director adjunct al proiectului elvetian.

Șefii români de proiect sunt dr. Angela Nicolae, procuror-șef la Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiție a României, și chestor Marian Tutilescu, inspector adjunct al Inspectoratului General al Poliției Române și director general al Poliției Municipiului București. Dr. A. Nicolae este în directa legătură cu șeful proiectului elvetian și cu coordonatorul român al proiectului, Irina Coliban, procuror general în cadrul Parchetului Județului Brașov. Irina Coliban tine legătură în mod direct cu partenerii români ai Parchetului și Poliției. Îl informează, de asemenea, pe inspectorul-șef al Poliției Brașov Mircea Bucur. În colaborare cu acesta și cu coordonatorul român al proiectului pe problematica poliției are competente în domeniul pregătirii activităților legate de proiect în România.

Comitetul de conducere se întrunește cel puțin de doua ori pe an. Membrii acestui comitet sunt șefii proiectelor român și elvetian și adjunctii acestora, precum și coordonatorii români și delegatul coordonatorului elvetian. Și alte persoane pot fi invitate sa participe la aceste ședințe, dacă este necesar. Comitetul de conducere evalueaza activitățile, stabilește bazele proiectului și obiectivele acestuia, precum și programul pentru anul viitor.

5. Finanțare și buget

(vezi bugetul anexat)

6. Control

6.1. Monitorizare

Monitorizarea urmărește rezultatele în conformitate cu matricea-cadru. Liderii de proiect și/sau persoanele având competente în domeniul instruirii compara obiectivele atinse cu rezultatele stabilite după îndeplinirea activităților respective - dacă este posibil, vor face acest lucru împreună cu partenerii locali.

Monitorizarea SDC/AZO se bazează în primul rând pe rapoartele privind progresul, pe contactele periodice cu liderii de proiect și pe rezultatele controlului proiectului de către Biroul de coordonare.

Biroul de coordonare aduna date reale și impresii privind efectele în mediu și urmărește mediatizarea proiectului.

Delegatul coordonatorului elvetian acționează în conformitate cu cele dispuse de liderul elvetian de proiect, în special pentru a pregati și/sau pentru a superviza îmbunătățirile tehnice importante efectuate în cadrul proiectului.

6.2. Evaluare

După încheierea pregătirii practice, a atelierelor și cursurilor, va fi facuta o evaluare personală de către reprezentanții partenerului local respectiv, de exemplu de către participanți. În plus, instructorii îl vor informa pe liderul de proiect, în cazul în care acesta nu a fost direct implicat. Rezultatele sunt reflectate în rapoartele de activitate, precum și în raportul anual final.

6.3. Raportarea financiară și operationala

Liderul elvetian de proiect întocmește rapoarte privind progresele în conformitate cu contractul încheiat cu DEZA.

7. Evaluarea riscului și potențialului

Proiectul poate contribui în mod decisiv la îmbunătățirea cooperării dintre Poliție și Procuratura în județul-pilot, în sensul de a grăbi derularea procedurilor și, ca rezultat, de a mari siguranța publică. Poate fi considerat un început al modernizării administrației Justiției, precum și a Poliției. Exista posibilitatea de a pregati membrii administrației și ca utilizatori ai computerelor. Contribuția financiară care va fi oferită de către partea română este mica. Specialiștii părții elvetiene cunosc problemele care vor trebui rezolvate datorită experienței lor de zi cu zi. De aceea vor putea comunică cu partenerii români la același nivel.

Implementarea noilor regulamente, măsurilor organizatorice și a instrumentelor de lucru solicita o gestionare consecventa a proiectului atât de către partea română, cat și de către cea elvetiana. Tehnica de calcul va fi benefica numai dacă toți operatorii vor lucra după aceleași metode. Tehnica de calcul solicita rețele interne. Instalarea acestora nu implica doar sume mari de bani, ci va duce și la investiții ulterioare în tehnica de calcul. De aceea, va fi necesar ca proiectele să fie foarte bine coordonate, inclusiv folosindu-se proiectele de gestionare ale UE și măsuri privind tehnica de calcul. Acest lucru nu va fi ușor, dar este important pentru extinderea sistemului-pilot și în alte județe - acesta fiind obiectivul final al acestui proiect.

Gossau, 29 decembrie 2002.

dr. Peter Schorer,

director de proiect

Anexe:

------

- Diagrama organizării proiectului

- Programul de activități pentru anul 2003

- Bugetul pentru anii 2003-2004

Anexa 2 -------

la acord

---------

BUGETUL PENTRU ANII 2003-2004

Cheltuieli de regie

Partea elvețiană

Managementul proiectului realizat de către Agenția Executivă

135 de zile de lucru

Cheltuieli de birou

52.000,00

Costuri de proiect

Partea elvețiană

Transfer de know-how în România (instruire, pregătire, expertiză, consultanță)

390.000,00

Instruire în Elveția

111.000,00

Cheltuieli de călătorie

101.000,00

Conceptul de relații publice

41.000,00

6 sondaje ale opiniei publice

64.000,00

Transport și materiale

12.000,00

Interpreți/traducere

49.000,00

Restructurarea secțiilor de poliție

174.000,00

Repararea secțiilor de poliție

114.000,00

Instalarea infrastructurii pentru sistemul informatizat de management și control al dosarelor

45.000,00

Diverse

3.000,00

TOTAL:

+135 de zile de lucru

+1.200.000

(partea elvețiană)

Anexa 3 a)

PROIECT - "IMPLEMENTAREA CONCEPTULUI «POLIȚIA DE PROXIMITATE»"
Diagrama
┌────┐
┌───────────┐
┌─────────────────────┐
│FDFA│
│ Ambasada
│
│Ministerul de Interne│
├────┤
├───────────┤
├─────────────────────┤
│DDC │
│ Serviciul │
│Inspectoratul General│
└─┬──┘
│Coordonator│
│
al Poliției
│
│
└───────────┘
└─────────────────────┘
│
^
^
^
│
│
│
│
│
Comisia
┌────┘
│
│
│
│
│
v
v
v
│
┌────────────────────────┐
┌─────────────────────────────┐
│
│ Coordonator de Proiect │
│ DEA
│<──┼───────────>│ ────────────────────── │
│ Șef de Proiect + Coordonator│
│
┌──────┤ Chestor M. Titulescu
│
│ ────────────────────────────┤
│
│
└────────────────────────┘
│
Dr. Peter Schrorer
│
│
│
^
│ Ajunct: Georges Chariatte
│<──┼─────┼─────┐
│
└────────────────────────┬────┘
│
│
│
│
^
^
│
│
│
│
v
│
│
v
v
v
│
┌──────────────────┐
│
│
┌────────────────────┐
└───>│ Coordonator:
│
│
│
│ Consiliul Director │<──────┤ ──────────────── │
│
│
└────────────────────┘ ┌─────┤Insp. șef Dan Savu│
│
│
^
│
└──────────────────┘
│
└──────────────────┐
│
│
^
│
│
│
│
│
v
│
│
│
v
┌────────────────────────────┐
│
│
┌────┘
┌────────────────────────┐
├─────┐
│
│
│
│
├─────┐
│
│Alții│
│
v
│
v
│Alții│
│
├─┬───┴─────────────┐
│
┌─────┴─────────┐
├─┬───┴────────┐
│
│ │Serviciul Federal│
│
│Delegat al
│
│ │Orașul Pilot│
│
│ │ de Poliție
│
│
│Coordonatorului│
│ └─┬──────────┴┐
│
│ └─┬───────────────┴┐
│
│P. Elvetiene:
│<─>│
│Orașe
│
│
│
│Însărcinați cu
│
│
│Ing. Alexandru │
│
└─┬─────────┴┐
│
│
│
Misiunea
│
│
│
Puricescu │
│
│București │
│
│
└─┬──────────────┴───┐
│
└──────┬────────┘
│
└─┬────────┴──┐
│
│
│Poliția Cantonului│
│
│
│
│Instructori│
│
│
│
Geneva
│
│
│
│
└─┬─────────┴─┐
│
│
└─┬────────────────┴─┐ │
│
│
│Academia de│
│
│
│Poliția Cantonului│ │
│
│
│Poliție
│
│
│
│
Zurich
│ │
│
│
│Școala de
│
│
│
└──────────────────┘ │
│
│
│Poliție
│
│
│
│
v
│
│Centrul de │
│
│
│
Monitorizare
│
│Instruire
│
│
│
│
│
└───────────┘
│
│ ┌────────────────────────┐ │
│
│
│ │Instruirea derulatorilor│ │
│
│
│ │
de proiect
│ │
│┌──────────────────────┐│
│ └────────────────────────┘ │<─────────────────────>││Parteneri
││
│
│
││Poliția de Proximitate││
└────────────────────────────┘
│└──────────────────────┘│
│
│
│
│
└────────────────────────┘

Anexa 3 b)

PROIECT - "COOPERAREA DINTRE POLIȚIE ȘI PARCHET"
┌──────────┬─────────────────────┐
┌────┐
┌───────────┐
│Ministerul│
Ministerul de
│
│FDFA│
│ Ambasada
│
│ Public
│
Interne
│
├────┤
├───────────┤
├──────────┼─────────────────────┤
│DDC │
│ Biroul de │
│Procuror
│Inspectoratul General│
└─┬──┘
│Coordonare │
│General
│
al Poliției
│
│
└─────┬─────┘
└──────────┴─────────────────────┘
│
^
│
^
│
│
│
│
│
┌────────┐
│
│
│
│
│Comisia │
│
│
│
│
└────────┘
│
│
│
│
│
└───────┐
│
│
│
│
│
│
│
│
v
v
v
│
┌──────────┬────────────────────────┐
┌─────────────────────────────┐
│
│ Șef de
│ Coordonator de Proiect │
│ DEA
│
│
│ Proiect: │ ────────────────────── │
│ Șef de Proiect + Coordonator│<─┼────>│Dr. Angela│ Chestor M. Titulescu
│
│ ────────────────────────────┤
│
│
Nicolae│
│
│
Dr. Peter Schrorer
│
│
└───┬──────┴────────────────────────┘
│ Ajunct: Michel-Andre Fels
│<─┼─────────┼────┐
^
└─────────────────────────┬───┘
│
┌──────┘
│
│
^
^
│
│
│
v
v
│
│
v
v
v
┌─────────────┬───────────────────┐
│
│
┌──────────────┐
│Coordonator: │Coordonator adjunct│
│
│
│ Comitetul de │<───┤ ─────────── │────────────────── │
│
│
│
Conducere
│
│Irina Coliban│Insp. șef Dan Savu │
│
│
└──────────────┘
└─────────────┤
│
│
│
^
^
│Insp. șef M. Bucur │
│
│
│
│
└───────────────────┘
│
└─────────────┐
│
│
^
│
│
│
│
│
v
│
│
│
v
┌────────────────────────────┐
│
│
│
┌────────────────────────┐
├─────┐
│
│
│
│
│
│
│Alții│
│
v
│
v
│
│
├─┬───┴─────────────┐
│
┌───┴───────────┐
│ ┌──────────────┐
│
│ │Serviciul Federal│
│
│Delegatul
│
│ │Regiune Pilot │
│
│ │ de Poliție
│
│
│Coordonator al │
│ │pentru Parchet│
│
│ └─┬───────────────┴─┐
│
│P. Elvetiene:
│<->│ └─┬────────────┴─┐
│
│
│Serviciul Federal│
│
│Ing. Alexandru │
│
│Regiune Pilot │
│
│
│al Min. Public
│
│
│
Puricescu │
│
│pentru Poliție│
│
│
└─┬───────────────┴──┐
│
└──────┬────────┘
│
└───┬──────────┴┐
│
│
│Cantonul Poliției │
│
│
│
│Alții
│
│
│
│
Berna
│
│
│
│
└───────────┘
│
│
└─┬────────────────┴─┐ │
│
│
│
│
│Firma de efectuare│ │
│
│
│
│
│a sondajelor în
│ │
│
│
│
│
│rândul opiniilor
│ │
│
│
│
│
│publice
│ │
v
│
│
│
└──────────────────┘ │
Monitorizare
│
│
│
│
│
│
│ ┌────────────────────────┐ │
│
│
│ │Instruirea derulatorilor│ │
│
│
│ │
de proiect
│ │<─────────────────────>│┌──────────────────────┐│
│ └────────────────────────┘ │
││Alți parteneri de
││
│
│
││cooperare
││
└────────────────────────────┘
│└──────────────────────┘│
│
│
│
│
└────────────────────────┘
-------

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.