Plan din 15 februarie 2016

Ordinul nr. 347 din 15 februarie 2016 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I Nr. 267 din 8 aprilie 2016.

Anexă

PLANUL DE MANAGEMENT

AL REZERVAȚIEI NATURALE LACUL CUEJDEL

CUPRINS

CAPITOLUL 1. INTRODUCERE

1.1.

Elemente generale ale Planului de management

1.2.

Scopul și încadrarea ariei naturale protejate

1.3.

Baza legală a existenței ariei naturale protejate și a Planului de management

1.4.

Procesul de elaborare și aprobare a Planului de management

1.5.

Procedura de modificare și actualizare a Planului de management

1.6.

Procedura de implementare a Planului de management

CAPITOLUL 2. DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE

2.1.

Descriere generală

2.2.

Mediul fizic

2.2.1.

Geologia

2.2.2.

Geomorfologia

2.2.3 Hidrologia

2.2.4.

Clima

2.2.5.

Soluri

2.3.

Mediul biotic

2.3.1.

Flora și comunitățile de plante

2.3.2.

Fauna

2.3.2.1.

Nevertebrate

2.3.2.2.

Vertebrate

2.3.3.

Habitate și ecosisteme

2.4.

Informații socio-economice

2.4.1.

Folosința și managementul terenurilor în trecut

2.4.2.

Utilizarea terenurilor 2.4.3.Caracteristici economico-sociale

2.5.

Amenințări asupra speciilor și habitatelor naturale

CAPITOLUL 3. SCOP ȘI OBIECTIVE

3.1.

Scopul managementului ariei naturale protejate

3.2.

Obiectivele Planului de management

CAPITOLUL 4. IMPLEMENTAREA

4.1.

Priorități și planificarea în timp

CAPITOLUL 5. MONITORIZAREA ACTIVITĂȚILOR BIBLIOGRAFIE

Anexa nr. 1 la Planul de management - Harta localizării Rezervației Naturale Lacul Cuejde Anexa nr. 2 la Planul de management - Participarea speciilor - abundența-dominanța în releveele efectuate

Anexa nr. 3 la Planul de management - Harta pedologică

Anexa nr. 4 la Planul de management - Harta geologică

Anexa nr. 5 la Planul de management - Harta expoziției versanților

Anexa nr. 6 la Planul de management - Harta hidrografică

Anexa nr. 7 la Planul de management - Lista algelor planctonice determinate în pârâul și

Lacul Cuejdel

Anexa nr. 8 la Planul de management

-

Speciile de nevertebrate Anexa nr. 9 la Planul de management - Speciile de amfibieni și reptile

Anexa nr. 10 la Planul de management - Hărțile de distribuție ale speciilor de amfibieni Anexa nr. 11 la Planul de management - Hărțile de distribuție ale speciilor de reptile Anexa nr. 12 la Planul de management - Lista speciilor de păsări din zona Lacului Cuejdel

Anexa nr. 13 la Planul de management - Observațiile făcute asupra speciilor de păsări și

habitatelor lor

Anexa nr. 14 la Planul de management - Statutul conservativ al speciilor din zona Lacului Cuejdel

Anexa nr. 15 la Planul de management - Hărțile de distribuție ale speciilor de păsări Anexa nr. 16 la Planul de management - Harta distribuției habitatelor naturale Anexa nr. 17 la Planul de management - Harta declivității reliefului

Anexa nr. 18 la Planul de management - Harta hipsometrică

Anexa nr. 19 la Planul de management - Harta infrastructurii de transport

ABREVIERI

POS – Program Operațional Sectorial

GIS – Sistem Informatic Geografic

IUCN – Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii

U.P. – Unitate de Producție

ONG – Organizație Non-Guvernamentală

PET - Tereftalat de Polietilenă

CAPITOLUL 1. INTRODUCERE

1.1.

Elemente generale ale Planului de management

Rezervația Naturală Lacul Cuejdel este o arie naturală protejată înființată prin Hotărârea de Guvern nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone,

datorită

valorii

deosebite

a

elementelor

patrimoniului

natural.

Condițiile hidrogeomorfologice,

diversitatea

biologică

și

peisagistică

reprezintă

elemente

unice, reprezentative și cu valoare științifică, turistică, educațională, la nivel național.

Harta localizării Rezervației Naturale Lacul Cuejdel este prezentată în Anexa nr. 1 la Planul de management.

Planul de management al Rezervației Naturale Lacul Cuejdel este documentul oficial care stabilește cadrul general de desfășurare al acțiunilor pentru îndeplinirea obiectivelor de conservare a ariei protejate, el urmând să stea la baza activităților custodelui.

Planul de management reprezintă un cadru de integrare a problemelor de conservare a biodiversității și de protecție a mediului natural cu cele care vizează promovarea unor activități economice, în conformitate cu capacitatea de suport a ariei naturale protejate.

Planul de management urmărește colaborarea continuă a factorilor interesați în gestionarea patrimoniului ariei protejate.

De asemenea, prin prevederile Planului de management se oferă publicului posibilități de recreere și turism, încurajându-se totodată activitățile științifice și educaționale.

Acțiunile din Planul de management au fost formulate ținând cont de starea actuală a Rezervației Naturale Lacul Cuejdel și de amenințările asupra acesteia.

1.2.

Scopul Planului de management și încadrarea ariei naturale protejate

În conformitate cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare,

„rezervațiile naturale sunt acele arii protejate naturale ale căror scopuri sunt protecția și conservarea unor habitate și specii naturale importante sub aspect faunistic, floristic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic”.

Rezervația Naturală Lacul Cuejdel corespunde categoriei IV IUCN: „arie de gestionare a habitatelor/speciilor: arie protejată administrată în special pentru conservare prin intervenții de gospodărire”.

Participarea speciilor - abundența-dominanța în releveele efectuate este prezentată în Anexa nr. 2 la Planul de management.

1.3.

Baza legală a existenței ariei naturale protejate și a Planului de management

Acțiunile de conservare și administrare ale ariei protejate Rezervația Naturală Lacul

Cuejdel se realizează în conformitate cu cadrul legislativ în vigoare, respectiv:

a)

Hotărârea Guvernului nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone;

b)

Legea fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările și completările ulterioare ;

c)

Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare;

d)

Legea nr. 13/1993 pentru aderarea României la Convenția privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna la 19 septembrie 1979;

e)

Legea nr. 13/1998 pentru aderarea României la Convenția privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, adoptată la Bonn la 23 iunie 1979;

f)

Legea nr. 157/1997 privind ratificarea Convenției pentru protecția patrimoniului arhitectural al Europei, adoptată la Granada la 3 octombrie 1985;

g)

Legea nr. 171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice, cu

modificările și completările ulterioare;

h)

Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, republicată, cu

modificările și completările ulterioare;

i)

Legea nr. 215/2001 administrației publice locale, republicată cu modificările și completările ulterioare;

j)

Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente cu modificările și completările ulterioare;

k)

Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanism cu modificările și completările ulterioare;

l)

Legea nr. 407/2006 vânătorii și a protecției fondului cinegetic cu modificările și completările ulterioare;

m)

Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată cu modificările și completările ulterioare;

n)

Legea nr. 46/2008 privind Codul silvic, cu modificările și completările ulterioare;

o)

Legea nr. 481/2004 privind protecția civilă, republicată cu modificările și completările

ulterioare;

p)

Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

q)

Legea nr. 51/2006 serviciilor comunitare de utilități publice, republicată cu modificările și completările ulterioare;

r)

Legea nr. 58/1994 pentru ratificarea Convenției privind diversitatea biologică, semnată la

Rio de Janeiro, la 5 iunie 1992;

s)

Legea nr. 69/1994 pentru aderarea României la Convenția privind comerțul internațional cu specii sălbatice de faună și floră pe cale de dispariție, adoptată la Washington, la 3 martie 1973;

t)

Legea nr. 7/1996 cadastrului și a publicității imobiliare, republicată cu modificările și

completările ulterioare;

u)

Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 410/2008 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activităților de recoltare, capturare și/sau achiziție și/sau comercializare, pe teritoriul național sau la export, a florilor de mină, a fosilelor de plante și fosilelor de animale vertebrate și nevertebrate, precum și a plantelor și animalelor din flora și, respectiv, fauna sălbatice și a importului acestora, cu modificările și completările ulterioare;

v)

Ordinul ministrului mediului și gospodăririi apelor nr. 662/2006 privind aprobarea Procedurii și competențelor de emitere a avizelor și autorizațiilor de gospodărire a apelor;

w)

Ordinul ministrului mediului și schimbărilor climatice nr. 1052/2014 privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare și custodie a ariilor naturale protejate, cu modificările și completările ulterioare;

x)

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului cu

modificările și completările ulterioare;

y)

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 54/2006 privind regimul contractelor de

concesiune de bunuri proprietate publică, cu modificările și completările ulterioare;

``)

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare;

aa)

Ordonanța Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

bb)

Ordonanța nr. 43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național, republicată cu modificările și completările ulterioare;

cc)

Ordinului ministrului mediului și gospodăririi apelor nr. 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calității apelor de suprafață în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă.

1.4.

Procesul de elaborare și aprobare a Planului de management

Elaborarea și aprobarea Planului de management a fost efectuată de către S.C. Multidimension S.R.L, în cadrul proiectului POS Mediu

“Management pentru aria protejată naturală Rezervația Naturală Lacul Cuejdel” , coordonat de către Consiliul Județean Neamț, în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind egimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, cu modificările și completările ulterioare.

În realizarea lui au fost parcurse mai multe etape importante:

a)

Identificarea și formularea principiilor care vor sta la baza realizării Planului de management;

b)

Evaluarea potențialului biotic și abiotic al ariei protejate Rezervația Naturală Lacul

Cuejdel;

c)

Inventarierea și cuantificarea dimensiunii riscurilor naturale și antropice din aria protejată;

d)

Elaborarea Planului de management al Rezervației Naturale Lacul Cuejdel; Avizarea Planului de management de către instituțiile implicate:



avizul Administrației Naționale Apele Române – Administrația Bazinală de Apă „Siret” Bacău – Sistemul de Gospodărire a Apelor Neamț;



adoptarea de catre Regia Naționale a Pădurilor – Romsilva;



avizul Primăriei Gârcina;



desfășurarea procedurii de evaluare strategică a impactului asupra mediului pentru Planul

de management;



avizul Agenției pentru Protecția Mediului Neamț.

Aprobarea Planului de management se face în conformitate cu prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, cu modificările și completările ulterioare.

1.5.

Procedura de modificare și actualizare a Planului de management

Modificările Planului de management se referă la priorități, responsabilități și aspecte legate de cercetarea științifică ce vor fi analizate la propunerea custodelui.

Actualizarea Planului de management se realizează la 5 ani de la aprobarea lui. Modificările și actualizările prezentului Plan de management asigură flexibilitatea necesară pentru gestionarea situațiilor generate de evenimente neprevăzute, naturale sau de activitatea antropică.

1.6.

Procedura de implementare a Planului de management

Responsabilitatea implementării Planului de management revine custodelui Rezervației Naturale Lacul Cuejdel.

Pentru îndeplinirea obiectivelor de conservare a ariei protejate, implementarea Planului de management se va realiza în colaborare cu autoritățile administrației publice locale, a căror implicare este esențială și anume:

a)

Consiliul Județean Neamț;

b)

Agenția pentru Protecția Mediului Neamț;

c)

Primăria și Consiliul Local Gârcina;

d)

Regia Națională a Pădurilor – Direcția Silvică Neamț, Ocolul Silvic Gârcina;

e)

Administrația Națională Apele Române – Administrația Bazinală de Apă „Siret” Bacău – Sistemul de gospodărire a Apelor Neamț – Stația Hidrologică Piatra-Neamț;

f)

Instituția Prefectului Județului Neamț;

g)

Inspectoratul Județean de Poliție Neamț;

h)

Comisariatul de Regim Silvic și Cinegetic Suceava;

i)

Instituțiile de învățământ și cercetare științifică;

j)

ONG-urile.

CAPITOLUL 2. DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE

2.1.

Descriere generală Localizare, limite

Rezervația Naturală Lacul Cuejdel, cu o suprafață de 114 ha, se află în partea sud-estică a

Munților Stânișoarei, în localitatea Cuejdiu, comuna Gârcina, județul Neamț.

Limitele Rezervației Naturale Lacul Cuejdel sunt prevăzute în Hotărârea de Guvern nr.

2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone.

Rezervația Naturală Lacul Cuejdel cuprinde luciul de apă al Lacului Cuejdel și suprafața alunecării de teren care formează barajul natural al lacului, situate aval de lac; include parcelele și subparcelele forestiere: 113 T - Lacul Cuejdel și 41A, 41B, 42A și 42 B - zona alunecării de teren din cadrul UP II, situată în raza Ocolului Silvic Gârcina.

Accesul în Rezervația Naturală Lacul Cuejdel

Accesul în Rezervația Naturală Lacul Cuejdel se poate realiza pe două trasee principale

care pornesc din Piatra-Neamț:

a)

Piatra-Neamț - cartier Dărmănești - Ocol - Dobreni - Bodești – Magazia, cu drum dificil

- Cracăul Negru, paralel cu parâul și apoi pe un drum forestier parțial modernizat;

b)

Piatra-Neamț - Ocol - la stânga în intersecție către centrul comunei Gârcina - satul Cuiejdi - schitul de călugări “Daniil Sihastrul” de la Cuiejdi și apoi pe un drum forestier.

Elementele de interes privind Rezervația Naturală Lacul Cuejdel



existența celui mai mare lac de baraj natural din România - Lacul Cuejdel;



geodiversitatea

dată

de

multitudinea

structurilor

geologice

și

formelor

geomorfologice care caracterizează aria protejată;



formațiuni hidrogeomorfologice rezultate din evoluția zonei;



prezența a peste 144 specii de plante, unele dintre ele de importanță națională și comunitară, aparținând unui număr de 48 de familii;



prezența zonei umede care constituie habitat pentru specii de plante și animale protejate;



suprafața apreciabilă de spații forestiere, unele adăpostind specii cu valoare deosebită din punct de vedere științific;



valori peisagistice rezultate din îmbinarea elementelor geologice, geomorfologice,

hidrologice și biotice.

Proprietatea terenurilor și drepturile de management

Suprafața Rezervației Naturale Lacul Cuejdel este în întregime în domeniul public, nefiind înregistrate proprietăți private decât în zonele exterioare.

Suprafețele forestiere sunt gestionate de către Regia Națională a Pădurilor, prin Ocolul Silvic Gârcina.

Administrarea Rezervației Naturale Lacul Cuejdel se realizează prin intermediul custodelui, conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, cu modificările și completările ulterioare.

Fondurile necesare desfășurării activităților de management sunt asigurate de către custode și din proiecte finanțate din fonduri europene, naționale, private, sponsorizări, donații, conform legislației în vigoare.

Acoperirea cu hărți și imagini aerofotogrametrice, satelitare și terestre.

Arealul ariei protejate Rezervația Naturală Lacul Cuejdel este acoperit de:

a)

hărțile la scara 1:25000 și 1:50000

b)

hărțile amenajistice la scara 1:20.000

c)

harta geologică 1:200000

d)

harta pedologică 1:1000000

e)

ortofotoplanuri

La acestea se adaugă hărțile puse la dispoziție de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor prin

http://maps.biodiversity.ro

.

Harta pedologică este prezentată în Anexa nr. 3 la Planul de management.

2.2.

Mediul fizic

2.2.1.

Geologia

Din punct de vedere geologic, Rezervația Naturală Lacul Cuejdel se suprapune peste unitatea structurală a flișului numită Pânza de Vrancea - moldavide. Aceasta reprezintă cea mai estică unitate de fliș, care suportă șariajul pânzei de Tarcău în vest, fiind șariată în est peste pânza subcarpatică - zona de molasă.

Harta geologică este prezentată în Anexa nr. 4 la Planul de management.

Factorul principal care a condus la realizarea semiferestrelor în care apare Pânza de Vrancea l-a constituit capacitatea erozivă a cursurilor de apă. Din punct de vedere epirogenetic, zona este extrem de activă, ritmul actual al mișcărilor de înălțare fiind estimat la 3-4 mm pe an. Acest lucru stimulează procesele de versant din acest spațiu, contribuind la modificarea permanentă a nivelului de bază al versanților.

Harta expoziției versanților este prezentată în Anexa nr. 5 la Planul de management.

Rezervația Naturală Lacul Cuejdel se suprapune peste un complex litologic cu mare heterogenitate, cu alternanțe litologice pe spații foarte mici, fără o succesiune ritmică, din aria flișului paleogen.

Structura geologică a Rezervației Naturale Lacul Cuejdel este reprezentată în fig. 1.

Figura 1. Structura geologică a Rezervației Naturale Lacul Cuejdel

2.2.2

Geomorfologia

Rezervația Naturală Lacul Cuejdel este situată în Munții Stânișoarei, în bazinul hidrografic al Cuiejdiului, afluent al Bistriței, la 21 km de municipiul Piatra-Neamț. Bazinul de alimentare al lacului are o suprafață de 9,76 km 2

fiind delimitat de Vârful Tarnițelor cu 1081 m și Masivul Gârcina cu 873 m, la nord, Culmea și Vârful Muncelul cu 1067 m, la est, Dealul Crucii și Piciorul Rotund la vest.

Din punct de vedere morfometric, altitudinile dominante sunt de 600-900 m, fiind specifice zonei montane joase.

Harta hipsometrică a arealului aferent Rezervației Naturale Lacul Cuejdel este reprezentată în fig. 2.

Figura 2. Harta hipsometrică a arealului aferent Rezervației Naturale Lacul Cuejdel

În arealul Rezervației Naturale Lacul Cuejdel, versanții sunt în general domoli, cu pante sub 25 de grade. Creșteri semnificative se înregistrează în zona râpelor de desprindere a alunecărilor de teren, pe versanții cursurilor de apă tributare lacului, în partea superioară a versanților, precum și la trecerea de la o treaptă de alunecare la alta.

În partea inferioară a versanților, pantele sunt mai reduse, datorită formațiunilor aluviale depuse și proceselor de alterare și dezagregare.

Distribuția pantelor în arealul Rezervației Naturale Lacul Cuejdel este reprezentată în fig.

3.

Cursurile de apă se caracterizează prin apariția unui strat de sedimente de 20-40 cm

grosime.

Expoziția versanților are rol determinant în favorizarea regimului caloric, în configurarea caracteristicilor covorului vegetal, în pretabilitatea la diferite moduri de utilizare a terenului și indirect asupra proceselor geomorfologice.

Figura 3. Distribuția pantelor în arealul Rezervației Naturale Lacul Cuejdel

În arealul Rezervației Naturale Lacul Cuejdel se delimitează o dominanță a expoziției însorite sudică și sud-vestică, pe versantul drept al Lacului Cuejdel și una nord-estică și estică umbrită și semiumbrită pe versantul stâng.

Expoziția versanților în Rezervația Naturală Lacul Cuejdel este reprezentată în fig. 4.

Analiza curburii în plan, în arealul Rezervației Naturale Lacul Cuejdel, scoate în evidență o scurgere convergentă către jumătatea inferioară a versanților culmilor muntoase, precum și una divergentă pe interfluvii.

Analiza distribuției valorilor curburii în profil, evidențiază un sector median al versanților, marcat de o scurgere accelerată, în timp ce sectoarele superior și inferior sunt caracterizate printr-o scurgere încetinită, mai ales în cadrul arealelor cu glacisuri de alunecare. Curburile în plan și în profil, în arealul Rezervației Naturale Lacul Cuejdel sunt prezentate în fig. 5 și 6.

Figura 4. Expoziția versanților în Rezervația Naturală Lacul Cuejdel

Figura 5. Curbura în plan în arealul Rezervației Naturale Lacul Cuejdel

Figura 6. Curbura în profil în arealul aferent Rezervației Naturale Lacul Cuejdel

Reprezentative sunt procesele geomorfologice, extrem de active și cu influență potențial

semnificativă asupra stabilității habitatelor.

Astfel, realizarea oricărei investiții destabilizatoare în acest spațiu, precum exploatarea lemnului sau construirea de drumuri forestiere, nu trebuie permisă pentru a nu contribui la creșterea dimensiunii unui fenomen activ.

2.2.3

Hidrologia

Lacul Cuejdel se află pe râul Cuejdel, afluent al râului Cuejdiu, cu un bazin hidrografic de 9766 ha. Suprafața bazinului hidrografic Cuejdel este de 1026 ha.

Harta hidrografică este prezentată în Anexa nr. 6 la Planul de management.

Bazinul de alimentare al Lacului Cuejdel are o suprafață de 8,75 km, 2

48,22% revenind sub-bazinului pârâului Cuiejdel, 29,25% sub-bazinului pârâului Glodu, iar 22,53% afluenților mai mici - Rotaria, Hălăgeanu, Făgetul și apelor de precipitații de pe versanți.

Componentele rețelei hidrografice din Rezervația Naturală Lacul Cuejdel sunt prezentate în

fig. 7.

Figura 7. Componentele rețelei hidrografice din Rezervația Naturală Lacul Cuejdel

Lacul Cuejdel este elementul definitoriu al componentei hidrologice din acest areal.

Lacul s-a format în urma unor alunecări de teren declanșate pe versantul stâng în 1978.

Barajul natural are o înălțime de 25 m, cu valori mai mari pe malul stâng și o lungime de circa 90 m. Nivelul apei în lac este constant, fiind situat în medie la 665 m.

Lacul Cuejdel are lungimea de circa 1 km, lățimea medie de 98 m, cu o maximă de 186,5

m, suprafața de 13,78 ha, adâncimea maximă de 16 m și un volum mediu de 870.000 m³.

Lacul se descarcă în albia pârâul Cuiejdel, printr-o deschidere lată de circa 2,5 m, situată

la contactul barajului cu versantul drept al văii.

În aval de baraj se mai găsesc patru lacuri de dimensiuni mai mici, precum și formațiuni

fluviale care atestă ruperea barajului sub presiunea apei acumulate. Profilele Lacului Cuejdel sunt prezentate în fig. 8, 9 și 10.

Figura 8. Analiza Lacului Cuejdel - poziționarea profilelor

Analiza volumetrică la nivelul lacului demonstrează că în acest moment sunt aproximativ 870000 m 3

de apă, la o suprafață de 13.78 ha.

Figura 9. Profil longitudinal a Lacului Cuejdel

Figura 10. Profile transversale a Lacului Cuejdel P1-P8

Indicatorii monitorizați demonstrează absența surselor de degradare a calității apelor, din bazinele care alimentează Lacul Cuejdel.

Indicatorii de oxigen au în lac valori mai reduse, în comparație cu zona mlăștinoasă din coada lacului, datorită încărcării organice de pe versanți, dar și de pe fundul lacului.

În ceea ce privește turbiditatea, se observă diferențe între afluenții de pe versantul drept, mai bine acoperit cu vegetație și malul stâng, cu defrișări în bazinul hidrografic și roci mai friabile. Turbiditarea apei este foarte redusă, transparența fiind mai mare de 150 cm.

Culoarea apei este verde, fiind influențată de rocile existente din zonă.

Conductivitatea electrică demonstrează o încărcare redusă, atât în substanțe dizolvate, cât

și în alte categorii de poluanți.

În ansamblu, la indicatorii analizați, considerați reprezentativi pentru un lac de munte de baraj natural, în conformitate cu Ordinul ministrului mediului și gospodăririi apelor nr. 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calității apelor de suprafață în

vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă, calitatea apei este foarte bună, nefiind

semnalate elemente care să caracterizeze eutrofizarea, cu excepția zonei din coada lacului.

Din punct de vedere trofic, lacul se încadrează în categoria oligotrof, cu o floră algală foarte săracă, având o apă bine oxigenată, încărcare organică scăzută, pH neutru și mineralizare moderată.

Grupa cu cea mai mare pondere la nivelul fitoplactonului este

Bacillariophyta

- diatomee, cu speciile dominante

Cyclotella ocellata și Achnanthes minutissima,

urmată de

Chrysophyta , reprezentată prin speciile genului

Chrysococcus.

2.2.4

Clima

Din punct de vedere climatic, arealul Rezervației Naturale Lacul Cuejdel se află situat în regiunea temperat-continentală și primește influențe baltice ce determină ierni geroase și bogate în precipitații.

Climatul este specific munților cu înălțimi reduse, fiind caracterizat prin temperaturi medii anuale de 6-7º C, precipitații de 700-800 mm pe an și o circulație dominantă a maselor de aer din sectorul nordic și nord-estic.

Cantitățile maxime de precipitații se înregistrează în perioada mai-iulie, iar cele minime

în perioada februarie-martie.

2.2.5

Soluri

Solurile se înscriu în clasa cambosoluri, dominante fiind eutricambisolurile și litosolurile, specifice substratului bogat în carbonați, pe versantul stâng, ce justifică în parte, instabilitatea acestuia.

În zonele înalte, apar districambisoluri, specifice unui substrat mai acid.

În arealul Rezervației Naturale Lacul Cuejdel, posibilitățile de utilizare a resurselor de sol sunt foarte reduse, folosința dominantă fiind cea silvică.

Productivitatea solurilor este redusă, fiind determinată de limitări impuse de aciditate,

volumul edafic redus, scheletul dominant – roca la zi, panta și acoperirea terenului. Distribuția tipurilor genetice de soluri este prezentată în fig. 11.

Figura 11. Distribuția tipurilor genetice de soluri

2.3.

Mediul biotic

2.3.1.

Flora și comunitățile de plante

Inventarul floristic al zonei cercetate cuprinde 144 specii de plante superioare, aparținând unui număr de 48 de familii.

Spectrul bioformelor indică predominanța netă a hemicriptofitelor, cu o pondere de 46 %, celelalte elemente fiind prezente în proporții mai mici: geofite 7,3%, megafanerofite 5,8%, microfanerofite 3,7% și camefite 2,2%.

Spectrul elementelor floristice arată predominarea speciilor eurasiatice, cu o pondere de 47,2%, urmate de europene 14,5%, circumpolare și cosmopolite 13,0% și 2,2% specii endemice.

În raport cu umiditatea, predomină elementele mezofite 42,0% și mezohidrofite - 21,7%.

După temperatură se constată predominanța elementelor mezoterme, în proporție de 60

%, urmate de microterme 13,8%, moderat termofile 8,8% și specii indiferente 36,2%.

În raport cu pH-ul solului, 31,2% dintre specii sunt adaptate la o reacție slab acido- neutrofilă, 26,1% la o reacție acido-neutrofilă, iar 36,2% la variații largi ale pH-ului solului.

Zona adiacentă lacului este ocupată de pădure de tip dacică, de fag, în combinație cu alte esențe lemnoase. Stratul arborilor este constituit în mare parte din fag -

Fagus sylvatica

subsp.

sylvatica

și brad -

Abies alba,

în proporții diferite, cu specii de paltin de munte -

Acer pseudoplatanus,

carpen

- Carpinus betulus

și ulm

- Ulmus glabra.

În funcție de caracteristicile locale, stratul arborilor poate fi alcătuit numai din brad.

Stratul de litieră este bine dezvoltat.

Ca arbuști menționăm prezența speciilor:

Daphne mezereum

și

Ribes uva-crispa . Compoziția floristică a stratului ierbos este reprezentată de specii ale florei de mull:

Dentaria bulbifera, Galium odoratu și Symphytum cordatu.

Alte

specii

caracteristice

sunt:

Mercurialis

perennis,

Pulmonaria

rubra,

Oxalis acetosella, Scilla bifolia, Actea spicata, Hepatica transsilvanica, Dentaria glandulosa ,

Euphorbia amygdaloides, Geranium robertianum și Paris quadrifolia .

În lunile de primăvară, în unele zone,

Allium ursinum

este dominant, înregistrând o acoperire mai mare de 60%.

Acest tip de pădure poate fi încadrat ca tip de habitat în R4104 Păduri sud-est carpatice de

Fagus sylvatica

și

Abies alba

- corespondența Natura 2000 – 91V0 Dacian beech forest -

Symphyto-Fagion .

Alunecarea de teren care a determinat formarea lacului mare, a avut ca urmare, constituirea unor mici lacuri, cu grupe de plante higrofite și hidrofite, caracteristice apelor stagnante.

Au fost evidențiate asociații din alianța Montio-Cardaminetalia. Habitatul din România care integrează asociațiile alianței sus menționate este R5421 Comunități sud-est carpatice de izvoare și pâraie cu

Chrysosplenium alternifolium

și

Cardamine amara,

observat în jurul izvoarelor/bălților, unde stratul ierbos este dominat de speciile

Chrysosplenium alternifolium

și

Cardamine amara.

Alături de acestea, au fost regăsite speciile

Caltha palustris, Ranunculus ficaria

și

Petasites hybridus.

În interiorul pădurii, se pot observa întrepătrunderi cenotice datorate formării bălților cu specii de

Dentaria bulbifera, Mercurialis perennis

și altele asemenea.

Au fost observate și cenoze de cormofite natante, de talie mică, nefixate de substrat - din

alianța Lemnetea, cantonate în ape liniștite, stagnante.

În ceea ce privește statutul conservativ al speciilor de plante inventariate, s-au observat următoarele specii incluse pe Lista Roșie Națională:

Hepatica transsilvanica -

crucea voinicului din

Familia Ranunculaceae , endemică pentru Carpații de Est și Sud,

Ranunculus carpaticus

din

Familia Ranunculaceae

- specie rară și endemică pentru Carpați,

Epipactis

helleborine

din

Familia Orchidaceae

- specie rară

și

Galanthus nivalis

din

Familia Amaryllidaceae , de interes comunitar, a căror prelevare din natură și exploatare sunt susceptibile de a face obiectul măsurilor de management, aflată pe Anexa V a Directivei Habitate.

În spațiile deschise apar specii precum: bulbuci -

Trollius europaeus

din

Familia Ranunculaceae , bozior -

Dactyloriza sambucina

din

Familia Orchidaceae,

specii rare citate în Lista roșie a plantelor superioare din România.

În lac s-au identificat specii de alge planctonice, care sunt prezentate în Anexa nr. 7 la Planul de management.

Alături de acestea, în zonele de mal, apar plante acvatice și palustre, aparținând la diverse asociații vegetale:

Eleocharidetum palustris, Epilobio - Juncetum effusi, as. Juncus effusus et Ranunculus repens, Sparganietum erecti, Tussilaginetum farfarae, Trifolio repenti – Lolietum, Typhetum

angustifoliae,

Juncetum

tenuis,

Juncetum

inflexi,

Typhetum

latifoliae, Schoenoplectetum lacustri, Scirpetum sylvatici

și

Potametum pectinati.

2.3.2.

Fauna

2.3.2.1.

Nevertebrate

Fauna de nevertebrate este reprezentată prin viermi, moluște și artropode: arahnide,

crustacee, miriapode și insecte.

În Lacul Cuejdel predomină comunitățile faunistice zooplanctonice, reprezentate, îndeosebi

prin crustacee de mici dimensiuni:

Asplachna priodonta, Bosmina longirostris, Pseudochydonus globosus, Acanthocyclops viridis, Eucyclops serrulatus, Keratella cochlearis, Polyarthra major, Polyarthra remota ,

Polyarthra vulgaris

și

Polyarthra remota .

Din punct de vedere al densității numerice, predomină grupa

Rotatoria , urmată de

Copepoda

și

Cladocera,

ultimele

nedepășind

40%

din

ponderea

numerică

totală

a zooplanctonului .

Dezvoltarea numerică redusă a zooplanctonului, semnalează faptul că baza trofică a lacului este relativ scăzută, iar calitatea apei este de tip oligotrof.

În cazul nevertebratelor din zonele de mal, s-au identificat speciile din Anexa nr. 8 la Planul de management.

2.3.2.2.

Vertebrate Pești

Din Clasa Pești, în Lacul Cuejdel se regăsesc reprezentanți ai subclasei Osteichthyes, precum

Salmo trutta fario

- specie introdusă,

Carassius carassius -specie invazivă,

Phoxinus phoxinus

și

Gobio gobio .

Amfibieni și reptile

Lacul Cuejdel și împrejurimile sale constituie un ecosistem acvatic, ideal pentru amifibieni și reptile.

În urma investigațiilor pe teren, au fost identificate speciile de amfibieni și reptile din

Anexa nr. 9.

Pădurile de conifere și amestec din proximitate asigură habitate propice pentru speciile de reptile și amfibieni. Inventarierea speciilor se bazează pe utilizarea tehnicilor de captură în mediul acvatic și terestru, specifice pentru pontă, larve și adulți, care permit obținerea de date calitative și cantitative, într-un timp relativ scurt, cu personal și mijloace tehnice reduse. Acestea sunt capturarea cu ciorpacul, cu plase sau prin utilizarea de capcane. Utilizarea lor nu are un impact negativ asupra speciilor, cu excepția larvelor foarte tinere, cu branhii externe, extrem de vulnerabile.

Hărțile de distribuție ale speciilor de amfibieni și reptile sunt prezentate în Anexele nr. 10

și 11 la Planul de management.

Păsări

Avifauna Rezervației Naturale Lacul Cuejdel este specifică pădurilor de amestec, fiind identificate un număr mare de specii caracteristice acestora.

Lista speciilor de păsări și observațiile făcute asupra lor sunt prezentate în Anexele nr. 12

și 13 la Planul de management.

Din punct de vedere conservativ, păsările observate sunt incluse în anexa I a Directivei Păsări 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind conservarea păsărilor sălbatice, cu 2 specii de interes comunitar, 10 specii de interes național fiind incluse pe anexa 4B a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, iar 2 sunt incluse pe Lista roșie națională.

Statutul conservativ al speciilor de păsări este indicat în Anexa nr. 14 la Planul de

management.

Distribuția speciilor de păsări pe tipurile de habitate în care au fost observate este

prezentată în Anexa nr. 15 la Planul de management.

Mamifere

Fauna de mamifere este specifică pădurilor de amestec, întâlnindu-se specii precum

Erinaceus europaeus ,

Sorex alpinus, Lepus europaeus ,

Sciurus vulgaris, Microtus agrestis ,

Sus scropha ,

Ursus arctos ,

Canis lupus .

2.3.3.

Habitate și ecosisteme

Conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, Manualului de Interpretare a Habitatelor Uniunii Europene Eur 15/2 și a Conspectului Asociațiilor Vegetale din Rezervația Naturală Lacul Cuejdel, au fost identificate cu certitudine următoarele tipuri de habitate Natura 2000:



R4104 Păduri sud-est carpatice de fag -

Fagus sylvatica

și brad - Abies

alba

-

Corespondența Natura 2000 – 91V0 Dacian beech forest

Symphyto-Fagion .



R5421 Comunități sud-est carpatice de izvoare și pâraie cu

Chrysosplenium alternifolium

și

Cardamine amara .

Harta distribuției habitatelor naturale este prezentată în Anexa nr. 16 la Planul de management.

Rezervația Naturală Lacul Cuejdel include o diversitate relativ redusă de ecosisteme, influențate de dinamica riscurilor geomorfologice din acest spațiu.

Principalele ecosisteme pot fi grupate astfel:

a)

Ecosistemne de pădure

În Rezervația Naturală Lacul Cuejdel predomină ecosistemele de păduri boreale, cu diferite nuanțe în componența edificatorilor

Fagus sp.

și

Abies sp.

b)

Ecosisteme de pajiști

Formate în urma defrișărilor și a îndepărtării vegetației prin fenomene de versant, pajiștile reprezintă aproximativ 5% din suprafața ariei protejate, fiind situate pe malul Lacului Cuejdel, în special pe cel stâng. Importanța lor este dată de prezența numeroaselor asociații vegetale, reprezentând o componentă definitorie a peisajului.

c)

Ecosisteme acvatice

După apariția barajului natural s-au produs schimbări majore în ceea ce reprezintă

ecosistemele acvatice și trecerea lor de la ecosistem de apă curgătoare la cel de lac.

Astfel, ca ecosistem acvatic reprezentativ în această arie protejată este Lacul Cuejdel.

d)

Ecosisteme de zone umede

Majoritatea ecosistemelor de zone umede localizate în zona malurilor de lac și de râu, precum și în zona lacurilor de pe treptele de alunecare, reprezintă spații de tranzit pentru multe specii de păsări aflate în migrație.

2.3.4.

Peisajul

Peisajul reprezintă elementul determinant al interesului turistic și reflectarea structurii

geologice, a alcătuirii petrografice și a orografiei Rezervației Naturale Lacul Cuejdel.

Lacul Cuejdel este elementul central al peisajului, care impresionează nu numai prin aspectul unic, cât și prin elementele de vegetație forestieră inundate păstrate. Ansamblul este creionat de fenomenele de versant, care au creat aceste structuri morfohidrogeologice. Structura alunecării de teren, barajul natural, formele de relief fluviatil și de alterare specifice, precum și vegetația forestieră cresc semnificativ valoarea peisajului natural.

Harta declivității reliefului este prezentată în Anexa nr. 17 la Planul de management.

2.4.

Informații socio-economice

2.4.1.

Folosința și managementul terenurilor în trecut

Per ansamblu, teritoriul analizat nu a suferit transformări semnificative în trecut, singura activitate de modelare a peisajului fiind cea silvică. De altfel, teritoriul aferent Rezervației Naturale Lacul Cuejdel s-a caracterizat prin utilizare dominant silvică.

Instabilitatea accentuată a reliefului a determinat limitări semnificative la nivelul activităților silvice de exploatare, care nu beneficiază în acest spațiu de o infrastructură optimă de acces, respectiv un drum forestier.

Harta hipsometrică este prezentată în Anexa nr. 18 la Planul de management.

În anul 1997, Lacul Cuejdel a fost populat cu păstrăv, pentru a i se valorifica potențialul

piscicol.

După formarea Lacului Cuejdel, la activitățile existente s-au adăugat activitățile turistice, cu caracter neorganizat datorită lipsei unei infrastructuri turistice minimale.

2.4.2.

Utilizarea terenurilor

În cadrul Rezervației Naturale Lacul Cuejdel, categoriile de utilizare ale terenului sunt: păduri, pășuni și terenuri aflate permanent sub ape.

Nr.

crt.

Categorie

utilizare

Destinație teren

Suprafață

- ha-

Ponderea în cadrul

ariei protejate %

1.

Păduri de foioase

Terenuri cu destinație

forestieră

99.704

87.46

2.

Pășuni

Terenuri cu destinație

agricolă

0.44

0.39

3.

Lac

Terenuri aflate în

permanență sub ape

13.78

12.09

4.

Drumuri

Terenuri cu destinație

specială

0.076

0.07

2.4.3.

Caracteristici economico-sociale

În arealul analizat nu se găsește nicio așezare umană permanentă sau temporară. Rezervația Naturală Lacul Cuejdel se află între localitățile Cuejdiu, la vest și Gârcina, la est, ambele componente ale comunei Gârcina, care are o populație de circa 4600 de locuitori. Influența acestor localități asupra teritoriului rezervației naturale este foarte redusă.

Satul Cuejdiu este situat în aval de Lacul Cuejdel, fiind direct expus la eventuale viituri care pot apărea datorită ruperii barajului natural sau evacuării forțate a apei acumulate în lac, prin apariția unor noi procese rapide de versant.

Din punct de vedere economic, în prezent în zona Rezervației Naturale Lacul Cuejdel se desfășoară

următoarele

activități:

silvicultură,

vânătoare,

pescuit,

turism

și

creșterea animalelor.

Creșterea animalelor

Creșterea animalelor este o activitate de dimensiune redusă în Rezervația Naturală Lacul Cuejdel. Pășunatul bovinelor în zona malului lacului, nu poate fi considerată cu impact negativ asupra mediului, însă poate fi percepută ca o modalitate de accentuare a conflictelor, întrucât în acest areal se găsesc carnivore mari.

Pescuitul

Pescuitul este o activitate întâlnită în Rezervația Naturală Lacul Cuejdel, principalele amenințări fiind:

a)

practicarea pescuitului neautorizat, neorganizat și în perioadele de prohibiție;

b)

utilizarea unor unelte și a unor tehnici de pescuit interzise prin reglementările

existente;

c)

capturarea peștilor sub dimensiunile prevăzute de lege;

Pentru evitarea degradării stării fondului piscicol este necesar un control susținut desfășurat de custode, împreună cu autoritățiile administrației publice locale, în vederea aplicării întocmai a legislației în vigoare cu privire la pescuit.

Silvicultura și vânătoarea

Gospodărirea pădurilor din Rezervația Naturală Lacul Cuejdel este realizată prin Ocolul Silvic Gârcina.

În Rezervația Naturală Lacul Cuejdel nu se regăsesc păduri de producție, întreaga suprafață fiind inclusă în categoria pădurilor cu funcție de protecție.

Este necesar un control atent al activităților silvice și cinegetice astfel încât acestea să nu aibă impact semnificativ asupra pădurilor.

Gospodărirea forestieră se realizează conform amenajamentului silvic care prevede

realizarea doar de lucrări de întreținere și nu de exploatare.

În vederea gospodăririi durabile a pădurilor va fi urmărită realizarea următoarelor măsuri: Menținerea suprafeței fondului forestier prin:

a)

monitorizarea activităților susceptibile să conducă la diminuarea suprafeței fondului

forestier;

b)

împădurirea terenurilor degradate și/sau abandonate;

c)

renaturalizarea prin împădurire a terenurilor afectate în urma activităților de exploatare

a resurselor minerale;

d)

intervenții pentru limitarea dezastrelor naturale sau incendiilor și de înlăturare a

efectelor acestora;

e)

menținerea stării de sănătate și vitalitate a ecosistemelor de pădure prin utilizarea unor practici raționale de gospodărire;

f)

folosirea la lucrările de împădurire și reîmpădurire a speciilor indigene. Introducerea

de specii alohtone poate fi aplicată numai după evaluarea impactului lor asupra ecosistemului;

g)

adoptarea de tratamente, tehnici de recoltare și transport al materialului lemnos care să reducă la minim degradarea arborilor și/sau a solului;

h)

monitorizarea activității utilajelor forestiere pentru eliminarea pierderilor de carburanți și lubrefianți;

i)

utilizarea la lucrările de combatere a dăunătorilor forestieri numai a metodelor biologice, pentru întărirea mecanismelor naturale de reglare a ecosistemelor;

j)

menținerea funcțiilor productive durabile ale pădurii, atât pentru produsele lemnoase, cât și a celor nelemnoase;

k)

organizarea lucrărilor de regenerare, conducere și exploatare corespunzătoare menținerii capacității productive;

l)

realizarea și menținerea unei infrastructuri forestiere adecvate pentru asigurarea unor servicii eficiente și reducerea la minim a impactului asupra mediului, acordându-se o atenție deosebită speciilor amenințate și evitând fragmentarea habitatelor;

Menținerea și conservarea diversității biologice a ecosistemelor de pădure prin:

a)

organizarea lucrărilor de regenerare, conducere și exploatare corespunzătoare menținerii biodiversității ecosistemice și a diversității peisajului;

b)

evidențierea în amenajamentele silvice a ecosistemelor forestiere protejate, rare sau

periclitate și a zonelor cu specii endemice;

c)

adoptarea tratamentelor care promovează regenerarea naturală;

d)

conservarea arborilor uscați, căzuți sau în picioare, arborilor aflați în descompunere și a arborilor cu scorburi care pot constitui habitate, locuri de hrănire, de cuibărire sau de reproducere pentru specii de mamifere mici, păsări, insecte;

e)

menținerea bălților, pâraielor, izvoarelor, mlaștinilor într-o stare bună, care să permită asigurarea rolului acestora în reproducerea peștilor, amfibienilor, insectelor, și altele asemenea;

f)

menținerea și îmbunătățirea funcțiilor de protecție ale pădurii;

g)

evidențierea în amenajamentele silvice a pădurilor cu funcții de protecție pentru întregul areal al rezervației naturale;

h)

monitorizarea activităților silviculturale în zone predispuse la eroziune;

i)

interzicerea pășunatului și limitarea accesului pentru trecerea la pășunat și adăpat a

animalelor domestice;

j)

evitarea practicilor ce pot influența negativ calitatea apei;

Exploatarea fructelor de pădure și a plantelor medicinale din fondul forestier este actualmente deficitară, existând posibilitatea de valorificare viitoare a acestora.

Una dintre direcțiile de dezvoltare a comunităților din rezervația naturală este crearea

unor facilități de prelucrare și valorificare a acestor resurse.

Principalele specii de interes cinegetic de pe raza rezervației naturale sunt: căpriorul -

Capreolus capreolus , mistrețul -

Sus scrofa , cerbul carpatin -

Cervus elaphus , vulpea -

Vulpes vulpes

și iepurele de câmp -

Lepus europaeus .

Turismul

În ultima perioadă, există riscul dezvoltării unui tip de turism neorganizat, haotic, limitat la pescuit și petrecerea timpului liber pe malul Lacului Cuejdel, care poate distruge patrimoniului natural. Această formă de turism, de weekend, este una care generează probleme vizibile la nivelul malului lacului, exprimate prin depozitare necontrolată de deșeuri, degradarea vegetației sau improvizarea vetrelor de foc.

Turismul nu se poate dezvolta încă pe măsura potențialului natural existent, întrucât nu

există unități de cazare în localitățile din imediata proximitate.

În prezent, turismul din Rezervația Naturală Lacul Cuejdel este foarte slab dezvoltat și se limitează la grupuri mici, în general neorganizate, care cunosc frumusețile zonei. Grupurile organizate sunt puțin numeroase, limitându-se la activități de agrement.

Principala oportunitate în această arie naturală protejată este ecoturismul. Se pot efectua drumeții pe traseele marcate pentru admirarea unor peisaje de un pitoresc deosebit. Interesul pentru parcurgerea acestor trasee poate reieși din varietatea structurilor geologice și diversității petrografice, a reliefului și a structurilor hidrologice, a asociațiilor vegetale aparte, precum și a unui mare număr de specii rare și endemice.

Unele trasee pot prezenta interes pentru turismul științific. Pe aceste trasee se pot desfășura diverse programe turistice.

Printre activitățile turistice ce pot fi desfășurate în Rezervația Naturală Lacul Cuejdel pot fi menționate:

a)

turismul științific pentru habitatele și speciile de plante și animale protejate,

patrimoniu geologic - barajul natural, procesele fluviale și de versant;

b)

observații asupra avifaunei, cu precădere în zonele forestiere;

c)

pescuitul sportiv pe Lacul Cuejdel - permis la păstrav în perioadele stabilite conform legislației din domeniul piscicol;

d)

plimbările cu ambarcațiuni nautice de tip nemotorizat pe Lacul Cuejdel;

e)

ciclismul de tură și mountain-bike pe malul stâng al lacului, în zona drumului forestier amenajat și a potecilor existente;

f)

turismul ecvestru pe malul stâng al lacului, în zona drumului forestier amenajat și a

potecilor existente;

Ca și amenajări turistice, în aria protejată există un observator pentru păsări.

Infrastructura

În Rezervația Naturală Lacul Cuejdel există un singur drum forestier, a cărui modernizare ar putea destabiliza complet echilibrul versanților din acest spațiu.

În afara acestuia, trebuie dezvoltate trasee turistice tematice în cadrul Rezervației Naturale Lacul Cuejdel.

Activități educative și de conștientizare publică

În proximitatea Rezervației Naturale Lacul Cuejdel, activitățile educaționale se realizează în cea mai mare parte în instituții de învățământ, de diferite nivele, precum și prin dezbateri pe diferite teme de interes comunitar, organizate în colaborare cu primăriile din zonă și ONG-uri interesate. Acțiunile de educație au ca scop informarea și conștientizarea populației locale, turiștilor și factorilor interesați despre:

a)

activitățile de

conservare a elementelor mediului natural, întreprinse în cadrul Rezervației Naturale Lacul Cuejdel;

b)

speciile vulnerabile protejate la nivel național și european, precum și starea habitatelor

acestora;

c)

măsurile necesare pentru protecția speciilor vulnerabile, rare și endemice protejate la nivel național și european, precum și a habitatelor acestora;

d)

regulamentul ariei protejate și Planul de management;

e)

ariile protejate din cadrul rezervației naturale;

f)

alte informații utile privind regulile de vizitare, posibilitățile de cazare, punctele de interes turistic, traseele turistice și altele asemenea.

2.5.

Amenințări asupra speciilor și habitatelor naturale

Interacțiunea dintre elementele mediului biotic și abiotic, precum și desfășurarea unor activități antropice în Rezervația Naturală Lacul Cuejdel determină apariția următoarelor amenințări în zona ariei protejate:

a)

depozitarea necontrolată, pe malul stâng, a deșeurilor, unde există 3 zone cu concentrări de deșeuri; în mod dispersat, deșeurile apar și pe malul drept în spațiile utilizate pentru pescuit;

b)

prezența vetrelor de foc neorganizate, unele chiar în apropierea pădurii, pe malul stâng al lacului, în coada acestuia;

c)

spațiul este atractiv pentru activități de recreere, care ar putea avea un impact negativ asupra zonei;

d)

pescuitul: în special pe malul drept, reprezintă o sursă de deșeuri în zone greu

accesibile, cu predominanța PET-urilor și a altor materiale plastice

e)

utilizarea speciilor de amfibieni ca momeală pentru capturarea păstrăvului; pescuitul sportiv și mai ales braconajul piscicol, cu utilizarea curentului electric sau plaselor monofilament, reprezintă o amenințare asupra ecosistemelor acvatice.

f)

uscarea vegetației forestiere pe malul stâng, în coada lacului datorită schimbării regimului hidric - fenomen natural, cu extindere izolată; continuarea deplasărilor de teren poate contribui la noi blocaje a cursului de apă și la reconfigurarea zonei. Pe treptele de alunecare s-au identificat: 3 lacuri pe treapta 1, 2 lacuri pe treapta 2, 1 lac pe treapta 3, precum și apariția unor crăpături ce evidențiază faptul că zona este încă foarte activă din punct de vedere geomorfologic. De altfel, rocile existente dominate de gresii și de șisturi cloritoase sunt foarte ușor alterabile și nu conferă rezistență versantului. Astfel, pe termen scurt, sunt posibile noi mutații în zonă, generate de noi fenomene de versant. Zona are o importanță geologică și geomorfologică deosebită. De altfel, prezența a două lacuri în aval de punctul în care lacul se descarcă, arată că au existat mai multe faze succesive de blocări și eliberări ale apei. Evenimentul cel mai recent este evidențiat printr-un „con de dejecție” ce are rol de dop, situat în imediata apropiere a ieșirii din lacul principal;

g)

exploatările forestiere, nesemnalate în bazinul hidrografic, decât pe suprafețe foarte reduse, pot avea impact deosebit în creșterea instabilității versanților, ca de altfel orice categorie de fragmentare a versantului;

h)

traficul poate contribui la accentuarea problemelor de instabilitate a terenului.

Din punct de vedere antropic, turismul neorganizat, pescuitul și drumurile forestiere sunt cei mai importanți factori de presiune.

CAPITOLUL 3. SCOP ȘI OBIECTIVE

3.1.

Scopul managementului ariei naturale protejate

Scopul managementului ariei naturale protejate este de a promova un model de gestiune a capitalului natural care să permită conservarea diversității biologice și a celorlalte valori ale mediului natural din Rezervația Naturală Lacul Cuejdel.

3.2.

Obiectivele Planului de management

Obiectivele Planului de management al ariei protejate Rezervația Naturală Lacul Cuejdel vizează:

a)

Conservarea speciilor de floră și faună sălbatică și a habitatelor de interes comunitar și național;

b)

Conservarea peisajelor caracteristice, a elementelor geologice, geomorfologice și

hidrogeomorfologice specifice;

c)

Menținerea și promovarea activităților durabile de exploatare a resurselor naturale și

eliminarea celor susceptibile a avea un impact negativ asupra mediului;

d)

Încurajarea cercetării științifice, în scopul anticipării evoluțiilor teritoriului analizat;

e)

Promovarea educației ecologice, a informării și conștientizării publicului, în scopul formării unei atitudini favorabile față de valorile ariei protejate.

Custodele Rezervației Naturale Lacul Cuejdel, împreună cu celelalte autorități ale administrației publice locale vor promova măsuri pentru diminuarea și/sau eliminarea amenințărilor la adresa speciilor de floră și faună sălbatică și asupra peisajului.

Utilizarea durabilă a resurselor

Atingerea obiectivelor Rezervației Naturale Lacul Cuejdel depinde în foarte mare măsură de menținerea valorilor existente. Lipsa posibilităților de finanțare a programelor de dezvoltare comunitară poate deveni factor limitativ major în asigurarea succesului activităților din Planul de management.

Eliminarea sau diminuarea presiunii antropice se va face prin:

a)

îmbunătățirea monitorizării ariei protejate;

b)

evaluarea impactului asupra mediului pentru toate planurile, proiectele și activitățile propuse a se desfășura în aria protejată;

c)

colaborarea cu Agenția pentru Protecția Mediului Neamț și Garda Națională de Mediu- Comisariatul Județean Neamț, pentru sancționarea tuturor agenților economici și persoanelor fizice care aduc prejudicii mediului;

Agricultura

Pe suprafața Rezervației Naturale Lacul Cuejdel, luciul de apă și parcelele cu alunecări de teren, nu se desfășoară activități de creștere a animalelor, neexistând riscuri de apariție a unor gestiuni necorespunzătoare.

Interzicerea, prin colaborarea cu Consiliul Local Gârcina, a activităților haotice de creștere a animalelor, reprezintă un prim pas în limitarea riscului de apariție a conflictelor legate de pierderile generate de carnivorele mari precum lup sau urs.

Silvicultură și vânătoare

Pădurile, prin funcțiile de protecție și socio-economice pe care le îndeplinesc, indiferent de forma de proprietate, au importanță la nivel național de care trebuie să beneficieze întreaga societate. În acest scop, este necesară asigurarea gestionării durabile a pădurilor, prin stabilirea de măsuri eficiente de administrare, îngrijire, exploatare rațională și regenerare.

Gestionarea corespunzătoare a fondului forestier este o condiție esențială pentru menținerea calității habitatelor a numeroase specii de plante și animale.

În vederea gospodăririi durabile a pădurilor se va avea în vedere realizarea următoarelor măsuri:

a)

menținerea și extinderea suprafeței fondului forestier;

b)

menținerea stării de sănătate și vitalitate a ecosistemelor de pădure, prin utilizarea unor practici de gospodărire corespunzătoare;

c)

menținerea funcțiilor ecologice ale pădurii;

d)

menținerea și conservarea diversității biologice a ecosistemelor de pădure;

e)

menținerea și îmbunătățirea funcțiilor de protecție ale pădurii;

f)

menținerea funcțiilor socio-economice ale pădurii.

În cazul resurselor nelemnoase ale pădurii trebuie stabilite cote anuale de extracție, care să țină cont de capacitatea de regenerare a acestor specii.

Cotele anuale de extracție vor respecta legislația în vigoare.

Fondul cinegetic trebuie gestionat cu responsabilitate pentru menținerea echilibrului ecologic, satisfăcând în același timp cerințele vânătorești și alte cerințe socio-economice.

Combaterea braconajului trebuie să fie o sarcină prioritară și permanentă nu numai a acelora care se ocupă de gospodarirea vânatului, ci și a întregii societăți și va intra în responsabilitatea următoarelor autorități: asociații de pescuit, echipaje ale Inspectoratului Județean de Poliție, echipaje ale structurii de specialiști-montani din cadrul Jandarmeriei Române, cu competențe teritoriale.

Limitarea braconajului și a vânătorii la speciile de interes comunitar se va realiza prin intensificarea campaniilor de patrulare în zonele cu vulnerabilitate ridicată, sancționarea persoanelor sau agenților economici care braconează și altele asemenea.

Custodele va verifica anual respectarea cotelor anuale stabilite pentru vânătoare, va participa la evaluarea efectivelor de vânat în urma solicitărilor primite și va interveni ori de câte ori apar probleme legate de supraexploatare.

Pescuit

Pescuitul sportiv în Rezervația Naturală Lacul Cuejdel, este influențat de resursele piscicole existente. Se remarcă o creștere a presiunii asupra resurselor piscicole prin practicarea pescuitului sportiv.

Prevenirea apariției ilegalităților este cel mai simplu mod pentru evitarea apariției de conflicte în aria protejată. Este însă necesară și combaterea pescuitului ilegal mai ales în perioada de prohibiție.

Dezvoltarea cercetării științifice

În cazul în care activitățile care vor fi promovate aduc prejudicii mediului natural sau comunităților locale acestea nu vor fi avizate.

Promovarea obiectivelor și acțiunilor de dezvoltare durabilă se poate realiza prin atragerea instituțiilor de cercetare pentru realizarea de studii în aria naturală protejată.

Activitatea științifică desfășurată în Rezervația Naturală Lacul Cuejdel trebuie să se concentreze, pe identificarea mijloacelor de reducere a presiunii antropice asupra speciilor și habitatelor, precum și pe evaluarea potențialului ecologic și a exploatării resurselor. Identificarea domeniilor prioritare de cercetare științifică trebuie să vizeze rezolvarea problemelor legate de gestionarea resurselor naturale, conservarea diversității biologice și gestiunea riscurilor naturale.

Organizarea unei baze de date care să cuprindă studiile științifice efectuate în rezervația naturală reprezintă un prim pas în cunoașterea stadiului de conservare a speciilor și habitatelor naturale.

O atenție deosebită trebuie acordată monitorizării stării de conservare a habitatelor și speciilor de plante și animale de interes comunitar. Custodele va încuraja activitățile de cercetare și monitorizare a biodiversității de către instituțiile de cercetare și învățământ

superior, Administrația Națională Apele Române, ONG-urile de mediu și se va implica activ în cazul în care i se solicită sprijinul.

Educație și conștientizare publică

Îmbunătățirea comunicării dintre custode și comunitățile locale, creșterea implicării publicului în activitățile de protejare a Rezervației Naturale Lacul Cuejdel pot fi realizate prin creșterea nivelului de informare și educație a populației.

Colaborarea custodelui cu Inspectoratul Școlar Județean Neamț va contribui la elaborarea unui program educativ care va fi implementat în instituțiile de învățământ, în scopul promovării educației civice și ecologice.

Custodele va organiza împreună cu autoritățile administrației publice locale, Inspectoratul Școlar și unitățile de învățământ, tabere ecologice de instruire a elevilor pentru protecția naturii și de promovare a ecoturismului.

Deosebit de importantă în desfășurarea activităților educative și de conștientizare publică o constituie promovarea ariei protejate prin panouri și tăblițe indicatoare, construirea unui centru de informare - documentare, accesibile turiștilor.

Publicarea de articole în jurnale sau reviste de specialitate reprezintă o metodă de creștere a gradului de informare a populației cu privire la importanța conservării diversității biologice din Rezervația Naturală Lacul Cuejdel.

Promovarea turismului

Rezervația Naturală Lacul Cuejdel prezintă un real potențial turistic, datorat existenței unor valori naturale de importanță națională și europeană. Turismul poate fi dezvoltat în forme foarte variate: ecoturism, turism științific sau turism ecvestru.

Distanța mare de centrele populate, precum și deficiențele înregistrate la nivelul căilor de comunicație, cu densitate redusă, au determinat o dezvoltare foarte lentă a turismului.

Harta infrastructurii de transport este prezentată în Anexa nr. 19 la Planul de management.

Delimitarea, marcarea și mediatizarea traseelor turistice vor contribui la dezvoltarea unor programe turistice de către agențiile de turism, cu sprijinul custodelui, la creșterea popularității ariei naturale protejate, la diversificarea activităților turistice ținând cont de capacitatea de suport a mediului, cu implicații în creșterea fluxului turistic.

CAPITOLUL 4. IMPLEMENTAREA

4.1.Priorități și planificarea în timp

Tabelul nr. 1

39

Prioritizarea activităților în timp

Tema

A. Protejarea și managementul biodiversității și a peisajului

Obiectiv

Diminuarea și/sau eliminarea amenințărilor pentru speciile de animale și plante și pentru ecosisteme

Acțiuni de

management

Indicatori de

realizare

Activitate la nivel de semestru

Colaboratori pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

A1. Controlul colectării ilegale de specii strict protejate.

Numărul de patrulări în zonele cu vulnerabilitate ridicată

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Asociații

de

vânătoare,

echipaje ale Inspectoratului Județean de Poliție, echipaje ale structurii de specialiști-

montani din cadrul

Jandarmeriei

Române

A2. Respectarea cotelor

anuale pentru vânătoare.

Numărul evaluărilor efectivelor de vânat

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Asociații vânătoare,

Ocolul

Silvic

Gârcina

A3.

Stoparea

braconajului piscicol.

Numărul de acțiuni specifice în zonele cu vulnerabilitate ridicată

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Asociații de pescuit,

echipaje ale Inspectoratului Județean

de

Poliție,

echipaje ale Structurii de specialiști-

montani

din cadrul

Jandarmeriei

Române

A4. Delimitarea zonelor

de

pășunat

pentru

animalele domestice.

Numărul

zonelor

de

pășunat delimitate

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Consiliul Local Gârcina

40

A5. Includerea obiectivelor de conservare a biodiversității și peisajului în planurile sectoriale

ale

gestionărilor de resurse teritoriale în interiorul rezervației naturale și în bazinul colector al Lacului Cuejdel, Planul de amenajare a teritoriului județean, amenajamentul silvic, scheme de amenajare a bazinelor hidrografice și restricționarea activităților cu impact

asupra mediului.

Numărul planurilor corelate cu obiectivele de conservare ale ariei protejate

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Administrația Națională

Apele

Române

–

Administrația Bazinală

de

Apă

„Siret” Bacău – Sistemul de gospodărire a Apelor Neamț – Stația hidrologică Piatra Neamț

A6. Evaluarea impactului activităților economice asupra

speciilor

și

habitatelor naturale.

Numărul evaluărilor de impact a activităților desfășurate

în

aria

protejată

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Evaluatori atestați de către Ministerul

Mediului, Apelor

41

și Pădurilor la solicitarea Agenției pentru Protecția

Mediului Neamț

A7. Sancționarea agenților economici și a persoanelor fizice care aduc prejudicii mediului.

Numărul

de

sancțiuni

aplicate

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Agenția pentru Protecția Mediului Neamț, Garda Națională de Mediu- Comisariatul Județean Neamț echipaje ale structurii de specialiști- montani din cadrul Jandarmeriei

Române

A8.

Interzicerea

construirii caselor de vacanță

sau

a

altor

Numărul de solicitări care

n-au primit autorizații de construcție

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Consiliul Județan Neamț,

42

infrastructuri, inclusiv drumuri.

Consiliul Local Gârcina,

Agenția pentru Protecția

Mediului Neamț

A9. Eliminarea depozitării deșeurilor pe malul apelor, prin amenajarea de locuri pentru

colectarea

lor

selectivă.

Numărul

locurilor

amenajate pentru colectarea selectivă a deșeurilor

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Agenția pentru Protecția Mediului Neamț, Consiliul Local Gârcina,

Custodele

A10. Continuarea cartării speciilor de plante și animale, a asociațiilor vegetale și a habitatelor.

Numărul

cartărilor

efectuate pentru întocmirea unei baze de date

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Instituții

de

cercetare și învățământ superior, Custodele, Agenția pentru Protecția

Mediului Neamț

A11. Implementarea unui program de monitorizare

a biodiversității.

Numărul

de

specii

monitorizate

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Instituții

de

cercetare

și

43

învățământ superior, Custodele, Agenția pentru Protecția Mediului Neamț,

voluntari

A12. Monitorizarea calității apei Lacului Cuejdel.

Numărul parametrilor monitorizați prin colectarea probelor de apă

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Administrația Națională Apele Române – Administrația Bazinală de apă

„Siret” Bacău –

Sistemul

de

gospodărire a Apelor

Neamț,

instituții

de

cercetare și învățământ

superior

A13. Evaluarea continuă

a riscurilor naturale, în

Numărul

evaluărilor

efectuate

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Administrația

Națională

Apele

44

special a celor de natură geomorfologică și hidrologică.

Române – Administrația Bazinală de Apă

„Siret” Bacău –

Sistemul

de

gospodărire a Apelor

Neamț,

instituții

de

cercetare și învățământ

superior

Tema

B. Educație și conștientizare

Obiectiv

Formarea prin educație ecologică, informare și conștientizare publică a comunităților locale pentru protecția

mediului

B1. Îmbunătățirea comunicării între custode și comunitățile locale.

Numărul acțiunilor de informare

și

conștientizare publică desfășurate de custode

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Consiliul Judetean Neamț,

Consiliul

Local

Gârcina, Custodele

B2. Educarea ecologică a comunităților locale și a

tinerei generații.

Numărul acțiunilor de educație

ecologică

desfășurate

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Mass-media, Consiliul

Local

Gârcina,

45

unitățile

de

învățământ

B3. Realizarea de concursuri tematice pentru protejarea mediului în localitățile din proximitatea ariei

protejate.

Numărul de concursuri efectuate de custode în unitățile de învățământ

x

x

x

x

x

unitățile

de

învățământ

B4. Ecologizarea malurilor lacului.

Numărul acțiunilor de ecologizare efectuate de custode

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Consiliul Local Gârcina, custodele voluntari

B5. Informarea comunităților prin intermediul materialelor de conștientizare publică.

Numărul de persoane informate cu privire la aria protejate

x

x

Custodele Consiliul Județean Neamț

B6. Delimitarea și semnalizarea vizuală a ariei

protejate

prin

panouri informative.

Numărul de panouri informative instalate

x

x

x

x

Custodele, ONG-uri, voluntari

46

B7. Actualizarea paginii web a ariei protejate.

Numărul de actualizări a

paginii web efectuate de custode

x

x

x

Custodele, Consiliul Județean

Neamț

Tema

C. Managementul resurselor naturale

Obiectiv

Promovarea utilizării durabile a resurselor

C1. Promovarea gestionării durabile a pădurilor.

Numărul campaniilor mass-media

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Consiliul Local Gârcina,

Ocolul

Silvic

Gârcina

C2. Controlul activității de întreținere a fondului forestier.

Numărul

de

controale

efectuate

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Ocolul Silvic Gârcina, Comisariatul de Regim Silvic și Cinegetic Suceava,

Garda Națională de Mediu - Comisariatul

Județean Neamț

C3. Înterzicerea utilizării

pastorale

a

malurilor lacului.

Numărul de patrulări în

zonele cu

vulnerabilitate ridicată

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Consiliul Local Gârcina,

custodele,

47

proprietarii

de

animale

Tema

D. Managementul turismului și al recreerii

Obiectiv

Promovarea turismului durabil

D1. Planificarea accesului turiștilor în aria protejată, luând în considerare interesele pentru conservarea naturii și reducerea riscului de accidente.

Numărul

traseelor

turistice marcate

x

x

x

x

Custodele, Consiliul Județean Neamț,

ONG-uri, proprietarii de pensiuni, agențiile de turism

D2. Colaborare cu factorii interesați pentru igienizarea

zonelor

turistice.

Numărul acțiunilor de igienizare a zonelor turistice

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Custodele, voluntari

D3. Stabilirea și amenajarea locurilor de campare.

Numărul locurilor de campare amenajate

x

x

x

x

Custodele, voluntari, Consiliul

Local

Gârcina

D4.

Monitorizarea

activităților turistice din

Numărul de turiști care

vin în zona ariei protejate

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Custodele,

ONG-uri,

48

Rezervația

Naturală

Lacul Cuejdel.

voluntari

D5. Informarea comunităților locale din Garcina pentru a le ajuta

în dezvoltarea turismului.

Numărul de produse turistice noi oferite de comunitățile locale

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Comunitățile locale,

proprietari

de

cabane și pensiuni

Tema

E. Promovarea cercetării științifice

Obiectiv

Promovarea activităților de cercetare științifică

E1. Încheierea de protocoale de colaborare între custode și instituțiile de cercetare.

Numărul protocoalelor de

colaborare încheiate

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Academia

Română,

instituții de învățământ superior,

muzee

E2. Monitorizarea activităților de cercetare astfel încât acestea să nu aducă

prejudicii

factorilor de mediu.

Numărul de rapoarte ale agenților de teren în arealele cercetate

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Custodele, Agenția pentru Protecția Mediului Neamț

E3.

Atragerea

instituțiilor academice pentru

efectuarea

de

Numărul de acorduri de parteneriat încheiate

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Academia Romană,

49

studii și cercetări în aria protejată.

instituții de învățământ superior

și

de

cercetare

E4. Crearea unei baze de date cu rezultatele științifice obținute în arealul rezervației naturale, cu respectarea drepturilor de autor.

Numărul

de

specii

studiate

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Academia Română,

instituții de învățământ superior,

muzee, custode

cercetători

Tema

F. Dezvoltarea relațiilor cu comunitățile locale

Obiectiv

Informarea comunităților locale despre importanța ariei protejate

F1. Organizarea unor discuții pentru cunoașterea problemelor

comunităților locale.

Numărul de probleme

identificate

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Consiliul Local Gârcina,

ONG-uri,

voluntari

F2. Realizarea unui sondaj de opinie privind rolul rezervației naturale

în

sprijinirea

și

Numărul de sondaje de opinie efectuate referitoare

la

aria

naturală protejată

x

x

x

x

Consiliul Local Gârcina,

ONG-uri,

voluntari

50

dezvoltarea activităților

economice locale.

Tema

G. Managementul efectiv al Rezervației Naturale Lacul Cuejdel

Obiectiv

Administrarea rezervației naturale prin asigurarea resurselor umane, financiare și logistice pentru îndeplinirea

obiectivelor Planului de management

G1. Îmbunătățirea managementului ariei protejate prin autofinanțare.

Numărul de acțiuni efectuate

în

aria

protejată

din

autofinanțare

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Custodele

G2. Implementarea de proiecte cu finanțare națională

sau

internațională.

Numărul de proiecte implementate

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Custodele

G4. Dezvoltarea de colaborări pentru aplicarea măsurilor din Planul de management.

Numărul colaborărilor încheiate

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Custodele, Agenția pentru Protecția

Mediului Neamț, ONG-uri,

unitățile

de

învățământ

51

G5. Elaborarea planurilor de lucru anuale.

Numărul de activități incluse în planul de lucru anual

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Custodele

G6. Efectuarea periodică de către custode, a unor analize

a

activității

desfășurate.

Numărul de analize efectuate de custode pentru

îmbunătățirea

activității.

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Custodele

G7. Organizarea de activități de prevenire și gestionare a incendiilor.

Numărul de acțiuni de prevenire și gestionare a incendiilor, desfășurate cu

personalul

care

deservește aria protejată.

x

x

x

x

x

Inspectoratul pentru situații de urgență Petrodava a județului Neamț

G8. Revizuirea Planului de management.

Numărul grupurilor de lucru organizate pentru revizuirea Planului de

management.

x

x

x

Custodele

52

CAPITOLUL 5. MONITORIZAREA ACTIVITĂȚILOR

Monitorizarea activităților din Planul de management al Rezervației Naturale Lacul Cuejdel se face pentru a se verifica dacă acestea se realizează în termenele stabilite, în vederea atingerii obiectivelor de conservare propuse.

Activitățile de monitorizare sunt prezentate în Tabelul nr. 2.

De asemenea, se urmărește crearea unei baze de date, în urma cuantificării rezultatelor acțiunilor implementate.

Tabelul nr. 2

Activitățile de monitorizare propuse

Evaluarea impactului activității de turism asupra zonei protejate - anual

Realizarea unor studii statistice asupra componenței vizitatorilor - anual

Asigurarea de consultări periodice, cu instituțiile publice de control

Marcarea traseele turistice - anual

Implementarea corespunzătoare a Planului Urbanistic General al comunei Gârcina și a amenajamentului silvic al Ocolului Silvic Gârcina - permanent

Evaluarea gradului de conștientizare a grupurilor țintă, înainte și după acțiunile de educație

ecologică - periodic

Evaluarea activităților economice cu impact asupra speciilor și habitatelor naturale precum

și asupra peisajului – când este cazul

Menținerea unei baze de date și a unei arhive GIS cu hărți, planuri și alte date esențiale -

permanent

Evaluarea calității apei Lacului Cuejdel - periodic

BIBLIOGRAFIE



Braun-Blanquet J. 1964,

Phanzensozologie . Springer -Verlag. Wien-New York. 3. 120 pp.



Chifu T., Mititelu D., Dăscălescu D. 1987,

Flora și vegetația județului Neamț , în Memoriile Secției Științifice, Academia Română București. 10-1: 281-302.



Ciaglic V. & Apopei V. 1970,

Înghețul pe lacurile mici de acumulare de pe râul Bistrița în perioada decembrie 1966 - martie 1968 , în Studii și Cercetări Științifice Bacău: 25-28.



Ciaglic V. & Ichim I. 1970,

Contribuții la studiul hidrogeologic al văii Bistrița, în zona lacului Vaduri , în Studii și Cercetări Științifice, Științele Naturii, Institutul Pedagogic

Bacău : 111-136.



Ciocârlan V., 2000,

Flora ilustrată a României - Pteridophyta et Spermatophyta , Editura

Ceres, București.



Conete M. D., Mestecăneanu A., Gava R., 2006,

Speciile de păsări din situl AIA

„Lacurile de acumulare de pe Argeș“ protejate pe plan național și european , Argesis.

Studii și Comunicări. Seria Științele Naturii, Pitești. 14:103-114.



Cozma M. & Gache C., 2008,

Birds winter monitoring on the lakes from the mountain

Bistrița river,

în Natura Montenegrina Podgorica. 7-3: 375-382.



Cristea V., Gafta D., Pedrotti F., 2004,

Fitosociologie , Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 394 p.



Donisă I. 1968,

Geomorfologia văii Bistriței , Editura Academia Română București. 286

pp.



Doniță N., Popescu A., Paucă-Comănescu M., Mihailescu S., Biriș A. I., 2005,

Habitatele

din România , Editura Tehnică Silvică, București.



Elzinga C.L.,.Salzer D.W, Willoughby J.W., Gibbs J.P., 2001,

Monitoring plant and animal population , Blackwell Science, London.



Giurmă I., 1997,

Colmatarea lacurilor de acumulare , HGA București.



Grecescu D., 1898,

Conspectul Florei României , București.



Ivan D., Doniță N., 1975,

Metode practice pentru studiul ecologic și geografic al vegetației,

Tipografia Universității din București, București, 250 p., Lars Svensson et al., 2006, Collins Bird Guide.



Mititelu D., Barabas N., Ștefan N., Mancas D., 1985,

Vegetația văii mijlocii a Bistriței,

în Memoriile Secției Științifice, Seria IV, Tomul VIII -1:251–263.



Mititelu D., Mancaș D., Monah F., Nechita N., Mititelu C., 1986,

Flora și vegetația din împrejurimile Municipiului Piatra-Neamț,

în Memoriile Secțiile Științifice ,

Seria IV, Tom IX -1:245–253.



Mititelu D., Monah F., Nechita N., 1992,

Contribuții la studiul florei și vegetației higro- hidrofile din Județul Neamț,

în Studii și cercetări, Muzeul pentru Științele Naturii, Piatra- Neamț, VI: 44 – 60.



Mountford O., 2011,

Immersing oneself in aquatic plants , The Wildlife Trust.



Munteanu D. & Matieș M.. 1983.

Modificări induse de lacurile de acumulare în structura și dinamica avifaunei,

în Analele Banatului, Natural Sciences, Timișoara. 1: 217 – 225.



Munteanu D. 2000,

Avifauna bazinului montan al Bistriței Moldovenenști , Editura Alma Mater, Cluj-Napoca. România, 250 pp.



Munteanu D., 2000,

Metode pentru evaluarea abundenței păsărilor , SOR, Cluj.



Munteanu D., 2009,

Păsări rare, vulnerabile și periclitate în România , Editura Alma Mater, Cluj-Napoca.



Nechita N., 1995,

Contribuții la studiul florei zonei Pângărați, județul Neamț , în

Naturalia, Studii și Cercetări 1: 77-83.



Oltean M. et al., 1994 , Lista roșie a plantelor superioare din România , în Studii, sinteze,

documentații de ecologie, Academia Română.



Rădoane M., Ciaglic V., Rădoane N. 2010,

Hydropower impact on the ice jam formation on the upper Bistrița River , Romania in Cold Regions Science and Technology ,

Elsevier. Germany. 60-3: 193-204.



Sanda V., Ollerer K., Burescu P., 2008,

Fitocenozele din România. Sintaxonomie, structură, dinamică și evoluție , București, Editura Ars Docendi - Universitatea din București.



Sîrbu C., Oprea A., 2008,

Alien plant species from Stânișoara Mountains - Eastern Carpathians – Romania ,

J. Plant Develop.

15 -2008: 33–45.



Spencer-Jones D., Wade M., 1986,

Aquatic plants-a guide to recognition .



***

Council Directive 2009/147/EC on the conservation of wild birds.



http://www.birdlife.org

Anexa nr. 1 la Planul de management

Harta localizării Rezervației Naturale Lacul Cuejdel

Nr.

Relevee

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

Speciile

Denumirea

comună

Abundența-dominanța

1.

Abies alba

brad

+

+

2

Actea spicata

orbalt

+

3.

Aegopodium

podagraria

piciorul caprei

+

+

4.

Alliaria petiolata

usturoită

+

5.

Allium ursinum

leurdă

+

4

+

6.

Angelica sylvestris

angelică

+

7.

Anemone nemorosa

foarea Paștilor

+

+

+

+

8.

Anemone

ranunculoides

pastită

+

+

+

9.

Caltha palustris

calcea calului

+

+

+

10.

Cardamine sp.

+

+

11.

Carex sp.

3

12.

Carex praecox

rogoz

+

13.

Chrysosplenium

alternifolium

splină

3

2

14.

Corydalis solida

brebenel

+

15.

Cruciata glabra

+

16

Dactyloriza

sambucina

bozior

+

17.

Daphne mezereum

tulichină

+

18.

Dentaria

glandulosa

breabăn

1

+

2

1

19.

Dentaria bulbifera

coltișor

+

+

1

1

2

20.

Dryopteris filix-mas

ferigă

+

+

+

21.

Euphorbia

amygdaloides

laptele cucului

+

+

22.

Fagus sylvatica

fag

+

+

1

Anexa nr. 2 la Planul de management Participarea speciilor - abundența-dominanța în releveele efectuate

Nr.

Relevee

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

Speciile

Denumirea

comună

Abundența-dominanța

23.

Fragaria vesca

frăguțe

+

24.

Gagea lutea

laptele păsării

+

25.

Galanthus nivalis

ghiocel

+

26.

Galium odoratum

+

+

1

27.

Galium aparine

lipicioasă

+

28.

Geranium

robertianum

năpraznică

+

29.

Geum urbanum

+

30.

Glechoma hirsuta

silnic

+

+

31.

Hepatica nobilis

trei rai

+

32.

Hepatica

transsilvanica

crucea

voinicului

+

33.

Isopyrum

thalictriodes

găinuși

+

+

2

+

34.

Lathrea squamaria

muma pădurii

+

35.

Lemna sp.

lintița

+

36.

Lunaria rediviva

lopatea

+

37.

Lysimachia

nummularia

gălbajoară,

drete

+

38.

Mercurialis

perennis

brei

+

+

+

+

39.

Oxalis acetosella

măcrișul

iepurelui

+

1

40.

Paris quadrifolia

dalac

+

+

41.

Petasites albus

captalan

+

42.

Petasites hybridus

captalan

+

43.

Primula veris

ciuboțica

cucului

+

+

44.

Pulmonaria sp.

mierea ursului

+

45.

Pulmonaria rubra

mierea ursului

+

Nr.

Relevee

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

Speciile

Denumirea

comună

Abundența-dominanța

46.

Ranunculus acris

piciorul

cocoșului

+

+

47.

Ranunculus

cassubicus

+

48.

Ranunculus ficaria

unțișor

+

+

+

49

Ribes uva-crispa

+

50.

Rumex sp.

+

51.

Rubus caesius

mur

+

+

52.

Salvia glutinosa

cinstet

+

53.

Scilla bifolia

viorea

+

54.

Stellaria sp.

+

55.

Symphytum

cordatum

brustur negru

1

+

56.

Taraxacum

officinale?

păpădie

+

+

57.

Trollius europaeus

bulbuci

+

58.

Tussilago farfara

podbal

+

59.

Urtica dioica

urzică

+

+

60.

Viola sp.

+

+

Anexa nr. 3 la Planul de management

Harta pedologică

Anexa nr. 4 la Planul de management

Harta geologică

Anexa nr. 5 la Planul de management

Harta expoziției versanților

Anexa nr. 6 la Planul de management

Harta hidrografică

Anexa nr. 7 la Planul de management

Lista algelor planctonice determinate în pârâul și Lacul Cuejdel

GRUPA

SISTEMATICĂ

Specia

Stația

Intrare

lac

Coadă

Centru

Baraj

Ieșire

lac

CYANOPHYTA

Microcystis pulverea Oscillatoria sp. Spirulina

laxissima

+

+

+

CHRYSOPHYTA

Chromulina sp. Chrysococcus rufescens Ochromonas sp. Kephyryon ovum

Mallomonas sp.

+

+

+

+

+

+

+

BACILLARIOPHYTA

Cyclotella comta

+

Cyclotella

+

+

+

+

ocellata

+

Diatoma

+

+

elongatum

+

+

+

+

Achnanthes

+

affinis

+

Achnanthes

+

minutissima

+

Achnanthes sp.

+

Navicula

+

cryptocephala

+

Navicula sp.

+

+

Cymbella

+

+

microcephala

+

Cymbella tumida

Cymbella sp.

GRUPA

SISTEMATICĂ

Specia

Stația

Intrare

lac

Coadă

Centru

Baraj

Ieșire

lac

Gomphonema olivaceum Nitzschia palea Nitzschia sp.

Surirella ovata

PYRROPHYTA

Chroomonas

+

+

+

acuta

+

+

Chroomonas

+

+

nordstedtii

+

Chroomonas

+

minima

+

Chroomonas sp.

+

Rhodomonas

+

pusilla

+

+

Cryptomonas

+

ovata

+

Cryptomonas

marssonii

Cryptomonas sp.

Gymnodinium

sp.

Peridinium

cinctum

Glenodinium sp

Chlamydomonas

+

CHLOROPHYTA

sp.

+

Pandorina

+

morum

+

+

+

Chodatella sp.

+

GRUPA

SISTEMATICĂ

Specia

Stația

Intrare

lac

Coadă

Centru

Baraj

Ieșire

lac

Chlorella vulgaris Ankistrodesmus bibraianum Keratococcus sp. Scenedesmus acutus

Scenedesmus sp.

+

+

+

+

EUGLENOPHYTA

Trachelomonas

volvocina

+

+

+

Ord. Odonata Subord. Anisoptera Fam. Libellulidae Libelula depressa

Libelula quadrimaculata Sympetrum sanguineum Fam. Aeschnidae Aeschma grandis

Anax imperator Subord. Zygoptera Fam. Agrionidae Agrion virgo Agrion splendens

Fam. Coenagrioidae Lestes virens

Ord. Coleoptera Fam. Carabidae Carabus violaceus Carabus cancellatus Carabus glabratus Fam. Cantharidae Cantharis fusca Cantharis livida Fam. Elateridae Lacon murinus

Corymbites purpureus Podo. Fam. Coccinelidae Coccinella 7 punctata

Coccinella 5 punctata Coccinella bipunctata Fam. Scarabeidae

Scarabeus affinis

Ord. Orthoptera. Subord. Tettigonioidea Fam. Tettigoniidae Tettigonia viridisima Fam. Decticidae Decticus verrucivorus Subord. Acridoidea Fam. Acrididae

Dociostaurus maroccanus Ord. Heteroptera-

Subord. Gimnocerata Fam. Scutelleridae Eurigaster maurus Grophosoma lineatum Fam. Pentatomidae Euryderma ornata Carpocoris baccarum Fam. Coreidae Syromastes marginatus Fam. Gerridae

Gerris lacustris Gerris paludum Ord. Lepidoptera Fam. Pieridae Colias croceus Gonopteryx rhamni Fam. Nymphalidae Apatura iris Vanessa atalantha Vanessa cardui Inachis io

Fam. Nymphalidae

Ord. Hymenoptera Subord. Symphyta Fa. Siricidae

Sirex gigas Xeris spectrum

Fam. Tenthredinidae Genul Dolerus Dolerus aecipes Dolerus liogaster Dolerus nitens Dolerus asper

Genul Tenthredopsis Tenthredopsis litterata Tenthredopsis nassata Tenthredopsis friesei Genul Tenthredo Tenthredo zonula Tenthredo schrophulariae Tenthredo zona Tenthredo vespa Tenthredo marginella Tenthredo colon Tenthredo mesomelas Genul Rhogogaster Rhogogaster viridis Rhogogaster chlorosoma Genul Macrophya

Macrophya punctum- album

Macrophya quadrimaculata

Macrophya albicincta

Anexa nr. 8 la Planul de management Speciile de nevertebrate

Sisyphus schaefferi

Fabriciana adippe

Macrophya rustica

Melolontha melolontha

Fabriciana niobe

Genul Athalia

Oxythirea funesta

Argynis paphia

Athalia bicolor

Cetonia aurata

Pandoriana pandora

Athalia circularis

Fam. Cerambycidae

Fam. Satyridae

Athalia cordata

Aromia moschata

Melanargia galathaea scolis

Genul Allantus

Plagionotus arcuatus

Maniola juritina

Allantus calceatus

Strangalia septempunctata

Aphanthopus hyperanthus

Genul Nematus

Strangalia bifasciata

Dipterele

Nematus capreae

Leptura rubra

Familiile:

Tachinidae,

Nematus pavidus

Leptura livida

Syrphidae,

Calliporidae,

Nematus salicis

Fam. Chrysomelidae

Tabanidae,

Asilidae,

Subord. Apocrita cu specii

Chrysomela fastuosa

Bombyllidae.

din familiile: Braconidae,

Chrysomela coerulea

Ihneumonidae, Cynipidae,

Chrysomela polita

Vespidae,

Apidae,

Melasoma populi

Megachilidae

Fam. Ipidae

Polygraphus polygraphus

Ips typographus

Anexa nr. 9 la Planul de management

Speciile de amfibieni și reptile

Specie

Abundența estimată

Starea de

conservare

Salamandra salamandra

abundent

bună

Triturus cristatus

rar

bună

Lissotriton vulgaris

rar

bună

Lissotriton montandoni

abundent

bună

Ichthyosaura alpestris

abundent

bună

Bombina variegata

abundent

bună

Rana temporaria

abundent

bună

Pelophylax ridibundus

rar

bună

Lacerta agilis

abundent

bună

Zootoca vivipara

abundent

bună

Natrix natrix

rar

bună

Anexa nr. 10 la Planul de management

Hărțile de distribuție ale speciilor de amfibieni

..

, o:,

'

C,

Re ervația Natura l ă Lacul Cuejclel

Lacuri

Arealul

de distribuție

al speciei

lchthyosaura alpestris

51115(111

S921)00

:5925[!

□

snooo

593SDIJ

511411(10

5114500

59 . 2000

5!112500

593000

5935QO

51M500

l=i

Re2:ervația Naturală

Lacul

Cuejdel

Lacuri

Arealul de distribuție al speciei

Lissotriton

montandoni

-

-

t

•

\-.

.

51115llll

592DOO

5Bl000

5'1MllC0

51J45il!O

g

i

"'

C]

Re ervația Naturală lacul Cuejdel

Lacuri

I

Area!ul de distribuție al speciei Lissotriton vul,garis

;

591'!i0II

5921)00

S!JlDOO

59:JSDIJ

5111401!1

□

Legendă

Re:z,ervația

Naturală Lacul

Cuejdel

1111

Lacuri

Arealul de distribuție al specfei Pelophylax r.idibundus

511151111

592000

5S · 25 □ 1il

5Bl000

51141100

SIJ45i00

8

i

"'

ezervația Naturală Lacul Cuejdel Lacuri

Arealul de distribuție a 1

I

speciei Rana temporaria

8

i

"'

D

Rezervația Naturală Lacul Cuejdel

La

, curi

Arealul de distribuție

al

speciei Tirit u rus cr i status

5915110

5192000

,

S9UDO

I

594QDO

519454](1

,

59501)0

o

. .

C . .

, . ,

D

Rezervaț i la Naturala Lacul Cuejdel Lacu r i

I

Are . alul de distribuție al spec i ei Sa . lamandr.a salamandr

:;

5!14!1 □□

51M-5CIO

Anexa nr. 11 la Planul de management

Hărțile de distribuție ale speciilor de reptile

Anexa nr. 12 la Planul de management

Lista speciilor de păsări din zona Lacului Cuejdel

Nr.

crt.

Specia

Denumire populară

Familia

Categoria fenologică

1.

Accipiter nisus

uliu păsărar

Accipitridae

specie sedentară, oaspete

de iarnă

2.

Anas

platyrhynchos

rața mare

Anatidae

migrator parțial, oaspete de

iarnă

3.

Bonasa bonasia

ieruncă

Tetraonide

specie sedentară

4.

Buteo buteo

șorecar comun

Accipitridae

migrator parțial

5.

Carduelis

carduelis

sticlete

Fringillide

specie sedentară, oaspete

de iarnă

6.

Certhia familiaris

cojoaică de pădure

Certhiide

specie sedentară

7.

Coccothraustes

coccothraustes

botgros

Fringillide

specie sedentară

8.

Columba

palumbus

porumbel gulerat

Columbide

oaspete de vară, rar iarna

9.

Corvus corax

corb

Corvide

specie sedentară

10.

Cuculus canorus

cuc

Cuculide

oaspete de vară

11.

Delichon urbica

lăstun de casă

Hirundinide

oaspete de vară

12.

Dendrocopos

major

ciocănitoare pestriță

mare

Picide

specie sedentară

13.

Dendrocopos

syriacus

ciocănitoare de

grădini

Picide

specie sedentară

14.

Erithacus

rubecula

măcăleandru

Turdide

oaspete de vară, rar iarna

15.

Fringilla coelebs

cinteza

Fringillide

migrator parțial

16.

Garrulus

glandarius

gaiță

Corvide

specie sedentară

17.

Loxia curvirostra

forfecuță

Fringillide

specie sedentară

18

Motacilla alba

codobatură albă

Motacillide

oaspete de vară

19.

Motacilla cinerea

codobatură de munte

Motacillide

oaspete de vară, rar iarna

Nr.

crt.

Specia

Denumire populară

Familia

Categoria fenologică

20.

Nucifraga

caryocatactes

alunar

Corvide

specie sedentară

21.

Parus ater

pițigoi de brădet

Paride

specie sedentară

22.

Parus caeruleus

pițigoi albastru

Paride

specie sedentară

23.

Parus major

pițigoi mare

Paride

specie sedentară

24.

Parus montanus

pițigoi de munte

Paride

specie sedentară

25.

Parus palustris

pițigoi sur

Paride

specie sedentară

26.

Phoenicurus

ochoruros

codroș de munte

Turdide

oaspete de vară

27.

Phylloscopus

collybita

pitulice mică

Turdide

oaspete de vară

28.

Phylloscopus

trochilus

pitulice fluierătoare

Turdide

specie de pasaj, oaspete de

vară

29.

Pyrrhula pyrrhula

mugurar

Fringillide

specie sedentară

30.

Regulus regulus

aușel cu cap galben

Turdide

migrator parțial, oaspete de

iarnă

31.

Saxicola rubetra

mărăcinar mare

Turdide

oaspete de vară

32.

Sitta europea

țiclean

Sittide

specie sedentară

33.

Sylvia atricapilla

silvie cu cap negru

Sylvide

oaspete de vară

34.

Troglodytes

troglodytes

ochiuboului

Troglodytide

oaspete de vară, rar iarna

35.

Turdus merula

mierla

Turdide

migrator parțial

36.

Turdus

philomelos

sturz cântător

Turdide

oaspete de vară

37.

Upupa epops

pupăza

Upupide

oaspete de vară

Anexa nr. 13 la Planul de management Observațiile făcute asupra speciilor de păsări și habitatelor lor

Nr. crt.

Specia

Observații

septembrie 2010

Observații

martie 2011

Observații

aprilie 2011

Observații

mai 2011

Răspândire

1.

Accipiter nisus

x

în zbor, lângă lac

2.

Anas platyrhynchos

x

Pe apă

3.

Bonasa bonasia

x

În pădure lângă lac

4.

Buteo buteo

x

x

x

x

Lângă

lac,

deasupra

pădurii

5.

Carduelis carduelis

x

x

Tufăriș lângă

lac

6.

Certhia familiaris

x

În pădure lângă lac

7.

Coccothraustes coccothraustes

x

x

x

În pădure lângă lac

8.

Columba palumbus

x

În pădure lângă lac

9.

Corvus corax

x

x

x

Deasupra

pădurii,

în

zbor

10.

Cuculus canorus

x

În pădure lângă lac

11.

Delichon urbica

x

Pășune, lângă stână

12.

Dendrocopos major

x

x

x

În pădure lângă lac

Nr. crt.

Specia

Observații

septembrie 2010

Observații

martie 2011

Observații

aprilie 2011

Observații

mai 2011

Răspândire

13.

Dendrocopos syriacus

x

În

pădure,

aproape

de

lizieră

14.

Erithacus rubecula

x

x

x

x

în subarboretul de la lizieră, În

pădure

lângă lac

15.

Fringilla coelebs

x

x

x

x

Abundent

lizieră și pădure

16.

Garrulus glandarius

x

x

x

La lizieră

17

Loxia curvirostra

x

Deasupra

pădurii,

în

zbor

18

Motacilla alba

x

x

Pe lac, în

arborii uscați și pe mal

19

Motacilla cinerea

x

x

x

Pe curs de apă, aproape de sat și in

coada lacului

20

Nucifraga caryocatactes

x

x

În pădure și la lizieră

21

Parus ater

x

În arborii izolți de pe

malul lacului

Nr. crt.

Specia

Observații

septembrie 2010

Observații

martie 2011

Observații

aprilie 2011

Observații

mai 2011

Răspândire

22

Parus caeruleus

x

x

Abundent în

pădure și la lizieră

23

Parus major

x

x

x

x

Abundent în pădure și la

lizieră

24

Parus montanus

x

La lizieră

25

Parus palustris

x

În pădure

26

Phoenicurus ochoruros

x

În pășune și

la

liziera

pădurii

27

Phylloscopus collybita

x

x

La lizieră

28.

Phylloscopus trochilus

x

La lizieră, pe malul lacului,

în

stufăriș

29.

Pyrrhula pyrrhula

x

La lizieră

30.

Regulus regulus

x

x

În

tufărișul

de pe malul lacului

31.

Saxicola rubetra

x

În arborii izolați de pe

malul lacului

32.

Sitta europea

x

x

x

În pădure

33.

Sylvia atricapilla

x

În pădure

Nr. crt.

Specia

Observații

septembrie 2010

Observații

martie 2011

Observații

aprilie 2011

Observații

mai 2011

Răspândire

34.

Troglodytes troglodytes

x

x

x

La lizieră, în

subarboret

35.

Turdus merula

x

x

x

x

În pădure, în

subarboret

36.

Turdus philomelos

x

În pădure, în

subarboret

37.

Upupa epops

x

În pădure

Nr. crt.

Specia

Directiva nr.

2009/147/ CEE a

Consiliului din 30

noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.

49/2011, cu modificările și

completările ulterioare

Lista roșie națională

1.

Accipiter nisus

-

-

-

2.

Anas

platyrhynchos

Anexa III/1

Anexa 5C, 5D

-

3.

Bonasa bonasia

Anexa I, II/2

Anexa 5C

-

4.

Buteo buteo

-

-

-

5.

Carduelis

carduelis

-

Anexa 4B

-

6.

Certhia

familiaris

-

-

-

7.

Coccothraustes

coccothraustes

-

-

-

8.

Columba

palumbus

Anexa II/1, III/1

Anexa 5C, 5D

9.

Corvus corax

-

Anexa 4B

periclitată

10.

Cuculus canorus

-

-

-

11.

Delichon urbica

-

-

-

12.

Dendrocopos

major

-

-

-

13.

Dendrocopos

syriacus

Anexa I

Anexa 3

-

Anexa nr. 14 la Planul de management Statutul conservativ al speciilor din zona Lacului Cuejdel

Nr. crt.

Specia

Directiva nr.

2009/147/ CEE a

Consiliului din 30

noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.

49/2011, cu modificările și

completările ulterioare

Lista roșie națională

14.

Erithacus

rubecula

-

Anexa 4B

-

15.

Fringilla

coelebs

-

-

-

16.

Garrulus

glandarius

Anexa II/2

Anexa 5C

-

17.

Loxia

curvirostra

-

-

-

18.

Motacilla alba

-

Anexa 4B

-

19.

Motacilla

cinerea

-

Anexa 4B

-

20.

Nucifraga

caryocatactes

-

-

-

21.

Parus ater

-

-

-

22.

Parus caeruleus

-

-

-

23.

Parus major

-

-

-

24.

Parus montanus

-

-

-

25.

Parus palustris

-

-

-

26.

Phoenicurus

ochoruros

-

Anexa 4B

-

27.

Phylloscopus

collybita

-

Anexa 4B

-

28.

Phylloscopus

trochilus

-

Anexa 4B

-

Nr. crt.

Specia

Directiva nr.

2009/147/ CEE a

Consiliului din 30

noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.

49/2011, cu modificările și

completările ulterioare

Lista roșie națională

29.

Pyrrhula

pyrrhula

-

-

-

30.

Regulus regulus

-

Anexa 4B

-

31.

Saxicola rubetra

-

-

-

32.

Sitta europea

-

-

-

33.

Sylvia

atricapilla

-

-

-

34.

Troglodytes

troglodytes

-

-

-

35.

Turdus merula

-

-

-

36.

Turdus

philomelos

-

Anexa 5C

-

37.

Upupa epops

-

Anexa 4B

vulnerabilă

Anexa nr. 15 la Planul de management

Hărțile de distribuție ale speciilor de păsări

8

i

"'

o

C,

. " .. ' .

:i;;

ă .

ezervația Naturală Lacul Cuejdel Lacuri

Arealul !

de distribuție al speciei Anas platyrhynchos

0 .

275

55141:1 □□

5945'4)1]

,

8

i

"'

o

C,

. " .. ' .

:i;;

zervați,a Natural l ă . Lacul

Cuejdel

. acun

Arealul de di i striibuție al speciei Bonas bonasia

8

i

"'

o

C,

. " .. ' .

:i;;

. Leg , endă

D

Reze r vația Nat ura lă Lacul Cuejdel

11111

Lacuri

Arealul de distribuție

al

specie i

Bute.o bute

8

i

"'

o

C,

. " .. ' .

:i;;

e .

ervația Natura i lă Laciul Cuejdel

Lacur

1

i

Arealul de distribuț i e al spedei Carduelis carduelis

8

i

"'

o

C,

. " .. ' .

:i;;

D

Rezervația

Naturală Lacul Cuejdel Lacuri

Arealu ,

,

de distribuție al speciei Certhia familiaris

8

i

"'

o

C,

. " .. ' .

:i;;

ă

ezervatia Naturală Lacul Guejdel Lacuri

Arealul de distribuție al speciei Coccothraustes coccothraustes

8

i

"'

o

C,

. " .. ' .

:i;;

- ă

_ e ervaț i

a

Naturală

Lacul

Cueide

'

l lacur

1

i

Arealul de distribuție al speciei Columba palumbus

0 . 215

55141:1 □□

5945'4)1]

,

8

i

"'

o

C,

. " .. ' .

:i;;

' e . zervația Natura l

l ă Lacul Cuejde l

Lacuri

Arealul de dtstribuție al speciei Co:rvus corax

8

i

"'

o

C,

. " .. ' .

:i;;

Legendă

D

Re ,

erv.aț i a

Natura

1

t

ă

Lacul

Cuejdel

„ L acur i

Arealul de d i

, stnibuț i e al speciei Cuculus

canorns

8

i

"'

o

C,

. " .. ' .

:i;;

,_

i

ezervația Naturală Lacul Cuejdel

a,curi

Arealul de distribuție

. al speciei Delichon urbica

8

i

"'

o

C,

. " .. ' .

:i;;

„

Legendă

D

Rezervația Natura l ă Lacul Cue j del Lacuri

Area l u l

de distr i buț i e a l

spec i e i

o , endrocopos major

0 . 215

55141:1 □□

5945'4)1]

,

8

i

"'

o

C,

. " .. ' .

:i;;

Legendă

D

Rezervația Naturală

La

, cul Cuejdel

1111

Lacuri

Arealul

de distribuție al

speciei

Dendrocopos

syriacus

0 .

215

0 . 55

55141:1 □□

5851l1DD

8

i

"'

C,

o

. " ... '

:i;;

dă

·

ezervația Naturală Lacul Cllejdel Lacuri

Ar , ealul de

distribuție

a 1 I

speciei

Erithacus rubecula

8

i

"'

o

C,

. " .. ' .

:i;;

„

D

Rezervația Naiurală

La

, cul Cuejdel Lacuri

Arealul de distribuție al

speciei

Fringilla co , elebs

8

i

"'

o

C,

. " .. ' .

:i;;

e2ervația Naturală Lacul Cuejdel

Lacuri

Arealul de d is t nb uț i

ie

al speciei Garrulus glandarius

8

i

"'

o

C,

. " .. ' .

:i;;

ezervația Naturală

La.cui

C1Jejdel

acuri

Arealu l

! de distribuție al speciei Loxia curvirostra

8

i

"'

o

C,

. " .. ' .

:i;;

· Legendă

D

Rezervația

Naturală

Lacul Guejdel

1111

Lacuri

Arealul de d

istribuție

al

sp , eciei Motacilla alba

8

i

"'

o

C,

. " .. ' .

:i;;

„

Legendă

I

I Rezervația Naturală Lacul Cuejdel Lacuri

Arealul de

distribuție

. a 1 I

speciei

. Mo ,

tacilla

cinerea

8

i

"'

o

C,

. " .. ' .

:i;;

Legendă

D

Re ,

erv.aț i a Natura 1

t ă Lacul Cuejdel

„ L acur i

Arealul de d i

, stnibuț i e al speciei Nucifrag,a caryocatactes

. 275 0

0

. 55

55141:1 □□

5945'4)1]

,

8

i

"'

Legendă

1 0

Rezervația Naturala Lacul Cuejdel

1111

Lacuri

Ar , ealul

de

distribuți , e al speciei Parus ater

8

i

"'

Legendă

1 0

Rezervația Naturala Lacul Cuejdel

1111

Lacuri

Ar , ealul

de

distribuți , e al speciei Parus caeruleus

8

i

"'

ă

: eze.rvația Naturală Lacul Cuejdel

acuri

realul de

distribuie

al s edei Par,us ma '

1

8

i

"'

I I Re . zervațta Naturală Lacul Cuejde Lacuri

Arealul de distribu1ie al speciei Parus montanus

8

i

"'

ă

ezervația Naturală Lacul Cuejdel Lacuri

Arealul de distributie al specier Parus pa l

i ustris

8

i

"'

Le , gendă

D

1Re . zervaț1a NaturaM!i Lacul CueJde

1111

Lacuri

Area lul

de

distribuție

al

specie

i

Phoenicu:rus

ochoriuros

. 275

0

0

. 55

551.tl:l □□

o

,

8

i

"'

, ă

ezervațîa Naturală Lacul Cuejdel acuri

ealul de distributie al

s

• eciei Ph lloscopL1s collylbit

0 .

2 7 5

0 . 5 5

551.tl:l □□

o

,

8

i

"'

ă

, ezervaț i a.Natura l ă Lacul Cue j de l

acu ri

r ea 1 u

: 1 de d i st ri b uti e a l

s

· ec i e i

Ph

ll oscop u s

tr och il u

0 . 275

0 . 55

551.tl:l □□

o

,

8

i

"'

ă

ezerva:ția Naturală

Lacul

Cuejdel

acuri

Areal !

ul

de distribuție al speciei Picus canus

8

i

"'

,l ă

ezervați . a Naturala Lacul Cuejdel

acuri

ealul de distribu

ie

al s

. eci , ei P rrhula

rrh :

8

i

"'

D

Rezervația Natura : 1 , ă Lacul Cue]del '

Lacur

Arealul de distribuție

al

speciei

Regulus

regulus

8

i

"'

D

Rezervația Naturală

Lac

u

l l 1 Cuejdel Lacuri

Arealu] de distribuție al speciei Saxicola

rubetra

8

i

"'

Legendă

D

Rezervația Naturala Lacul Cuejdel

1111

Laic.uri

Arealul de distribuție al specie i

sy ·

lvia

atricapilla

8

i

"'

ezervația Naturală Lacul . Cuejdel Lacuri

Arealul de distribuție al speciei Troglodytes

troglodytes

0 .

275

0 . 55

551.tl:l □□

o

,

8

i

"'

ă

ezervația Naturală Lacul Cuejdel

Lacuri

Areallll

de distribuție

,al speciei Turd.us

merula

8

i

"'

dă

-

ezervaț . ia.

Naturală Lacul Cuejdel

acuri

realul

de distribuie al s edei

Turd'us

· hifomelo .

8

i

"'

Leg , endă

D

R

, ezervatia

Naturală Lacul

Cuejdel

Lacuri

Arealul de distribuție al speciei Upup.a epop ; s

Anexa nr. 16 la Planul de management

Harta distribuției habitatelor naturale

Anexa nr. 17 la Planul de management Harta declivității reliefului

Anexa nr. 18 la Planul de management

Harta hipsometrică

Anexa nr. 19 la Planul de management Harta infrastructurii de transport