Norme · Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului

Normele din 14 iulie 2003

pentru protecția pădurilor

prezumat în vigoare

Data actului: 14 iulie 2003
Emitent: Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului
Publicat în: Monitorul Oficial nr. 564 din 6 august 2003
Citează: 2 acte
Structură: 80 de articole · 70.358 caractere
Sursă: legislatie.just.ro

Capitolul I Dispoziții generale

Articolul 1

Prezentele Norme tehnice pentru protecția pădurilor stabilesc cadrul tehnic și juridic referitor la măsurile de protecție a pădurilor împotriva dăunătorilor.

Articolul 2

Termenii folosiți în prezentele norme tehnice se definesc astfel:

a) dăunător - orice agent de natură biotică sau abiotică capabil să producă vătămări pădurii;

b) daunători biotici - insecte, agenți fitopatogeni și mamifere;

c) daunători abiotici - vânt, zăpadă, secetă, îngheț, brumă, ploi torențiale, grindină, inundații, avalanșe, alunecări de teren, noxe industriale, ploi acide, scurgeri de țiței, apă sărată, incendii etc.;

d) dăunător primar - orice agent de vătămare care acționează asupra unui puiet, arbore, cultură sau arboret sănătos, căruia îi produce vătămări, și care, în cazul unui agent de vătămare biotic, în anumite condiții, se poate înmulți în masă;

e) dăunător secundar - orice agent biotic de vătămare care se găsește în stare de latență într-o cultură sau arboret și nu produce vătămări, dar care se poate înmulți în masă în condițiile în care asupra arborilor acționează un agent biotic sau abiotic considerat dăunător primar;

f) focar de insecte dăunătoare - orice sursă de infestare, arbore doborât, rupt, debilitat fiziologic, vătămat, afectat de factori de climă și de poluare și infestat cu o insectă dăunătoare și de la care infestarea se poate extinde pe suprafețe mari, când condițiile sunt favorabile înmulțirii în masă și răspândirii insectei;

g) focar de ipide - orice arbore pe picior atacat de insecte de tulpină, ulterior predispus uscării;

h) gradație - perioada de timp în care are loc înmulțirea în masă a unei insecte, alcătuită dintr-o perioadă de creștere a efectivului populației - progradație și o perioadă de descreștere a populației - retrogradație;

i) suprafața de control - locul din care se culeg elementele necesare pentru depistarea și prognoză dăunătorilor forestieri, delimitată prin însemnarea arborilor perimetrali, pe cel puțin 0,1 ha, și amplasată în arboretele în care au loc gradații ale dăunătorilor de prognoză și în zonele favorabile înmulțirii acestora;

j) semnalarea dăunătorilor - lucrarea prin care se ia cunoștință de prezenta în culturi/arborete a agentului vătămător sau/și a atacului produs de acesta;

k) depistare - acțiunea prin care se localizează răspândirea dăunătorului și se evaluează intensitatea atacului produs de acesta;

l) prognoza - stabilește tendința de înmulțire în masă a principalelor insecte defoliatoare, a insectelor care atacă între scoarță și lemn și a cărăbușilor, pentru anul care urmează sau pentru mai mulți ani, precum și vătămările probabile care pot avea loc în pădurile de foioase și de rășinoase, pe baza unor elemente de natură cantitativă și calitativă ale populației de insecte;

m) numărul critic - numărul de insecte capabile să vatăme în întregime un arbore sau o cultură de pe o anumită suprafață;

n) procentul de vătămare - raportul dintre densitatea populației de insecte și numărul critic înmulțit cu 100;

o) Raportul de semnalare a ivirii dăunătorilor - formularul 1 - documentul prin care pădurarul, titular de canton, semnalează prezența unui dăunător sau a unei vătămări;

p) zona de combatere - suprafața infestată cu insecte defoliatoare, pe care se aplică lucrări de combatere a acestora;

r) zona de supraveghere - suprafața infestată cu insecte defoliatoare, în care se urmărește dinamica densității populației de insecte, pentru ca în condițiile depășirii pragurilor de vătămare admise să se intervină cu măsuri de combatere;

s) Statistica dăunătorilor și dinamica focarelor active în arborete/pepiniere/în anul ... - formularul 2 - lucrare întocmită anual de ocoalele silvice, până la finele trimestrului III, și care reprezintă rezultatul depistărilor efectuate în culturi și arborete;

s) documentația de prognoză - formularele 3A, 3B și 3C - lucrare întocmită anual, până la finele trimestrului III, de către ocoalele silvice.

Capitolul II Daunători biotici

1. INSECTE

1.1. Depistarea, prognoza, prevenirea și combaterea insectelor din culturile forestiere

1.1.1. Insecte care atacă rădacina, mugurii, tulpina și frunzele

În culturi de foioase și rășinoase

----------------------------------

Articolul 3

(1)

Depistarea cărăbușilor: Melolontha melolontha - cărăbușul de mai, Melolontha hippocastani - cărăbușul de pădure, Amphimallon solstitialis - cărăbușul de iunie, Polyphylla fullo - cărăbușul marmorat, specii de Anoxia și Anisoplia etc. se face în stadiul de larvă, prin sondaje în sol.

(2)

Se interzice înființarea de culturi în terenurile în care nu s-au efectuat sondaje pentru larvele cărăbușilor prevăzuți la alin. (1).

(3)

Pe suprafețele destinate înființării pepinierelor și terenurilor de împădurit în care din sondaje rezultă depășirea numerelor critice pentru larvele cărăbușilor prevăzuți la alin. (1) și menționate în Îndrumările privind aplicarea Normelor tehnice pentru protecția pădurilor, se interzice înființarea de culturi.

(4)

Prognoza zborului cărăbușilor prevăzuți la alin. (1) se face în stadiile de pupă și adult depistate în sol - formularul 4.

(5)

Pentru prevenirea apariției și a înmulțirii în masă, precum și pentru combaterea cărăbușilor prevăzuți la alin. (1) se aplică metode agrotehnice, fizico-mecanice și chimice.

Articolul 4

(1)

Depistarea coropișniței - Gryllotalpa gryllotalpa se face în stadiile de ou, larvă și adult și după caracteristicile atacului.

(2)

Insecta prevăzută la alin. (1) se combate prin metode fizico-mecanice și chimice, indiferent de intensitatea atacului și de suprafața pe care a fost semnalat atacul.

Articolul 5

(1)

Depistarea larvelor sârmă, care reprezintă stadiul de larvă al gândacilor pocnitori sau săritori din genurile Agriotes, Melanotus etc., a gândacului pământiu - Opatrum sabulosum și a rațișoarei - Tanymecus palliatus și Tanymecus dilaticollis, se face după prezența insectelor în/pe sol și după atacul produs de acestea.

(2)

Insectele dăunătoare prevăzute la alin. (1) se combat prin metode fizico-mecanice și chimice.

Articolul 6

(1)

Depistarea omidei de stepă - Loxostege sticticalis se efectuează în stadiile de adult și larvă.

(2)

Omida de stepă se combate prin aplicarea de metode fizico-mecanice și chimice în stadiul de larvă.

În culturi de foioase

---------------------

Articolul 7

(1)

Depistarea trombarului plopilor - Cryptorrhynchus lapathi se face în stadiile de larvă și de adult și în funcție de caracteristicile atacului.

(2)

Este obligatorie prevenirea apariției și a înmulțirii în masă a insectei prevăzute la alin. (1) prin metode silviculturale.

(3)

Combaterea larvelor hibernante și a adulților de C. Iapathi se face prin metode chimice, indiferent de intensitatea atacului și de arealul de răspândire ale insectei.

Articolul 8

(1)

Depistarea insectelor: Galerucella lineola - gândacul galben, Phyllobius argentatus - trombarul argintiu, Phyllodecta sp. - gândacii albaștri, Plagiodera versicolor - gândacul verde, Lepyrus palustris - trombarul butașilor de plop, Lochmaea caprea, Chlorophanus viridis, Melasoma sp. - gândacii roșii, Aphrophora alni - scuipatul cucului etc. se face în stadiile de larvă și adult și după caracteristicile atacului.

(2)

Prevenirea apariției și a înmulțirii în masă, precum și combaterea insectelor prevăzute la alin. (1) se fac prin metode silviculturale și chimice.

Articolul 9

(1)

Depistarea defoliatorilor din răchitării, Earias chlorana, Orthosia stabilis și Caliroa annulipes, se face în stadiile de larvă și adult și după caracteristicile atacului produs de aceștia.

(2)

Prevenirea apariției și a înmulțirii în masă a omizilor defoliatoare prevăzute la alin. (1) se asigură prin metode silviculturale și fizico-mecanice.

(3)

Combaterea omizilor defoliatoare prevăzute la alin. (1) se face prin metode chimice.

În culturi de rășinoase

-----------------------

Articolul 10

(1)

Depistarea trombarului Hylobius abietis și a speciilor de Hylastes în culturile de rășinoase se face în stadiul de adult și după caracteristicile atacului, prin metoda scoarțelor toxice.

(2)

În culturile de rășinoase este obligatorie prevenirea apariției și a înmulțirii în masă a insectelor prevăzute la alin. (1) prin aplicarea de măsuri silviculturale, cum sunt: cojirea cioatelor, curățarea parchetelor de resturi de exploatare și împădurirea acestora după cel puțin 2 ani de pauză de la reprimirea lor.

(3)

Combaterea insectelor prevăzute la alin. (1) este obligatorie și se face prin amplasarea de scoarțe toxice și pari cursa și prin administrare de tratamente chimice, în conformitate cu Îndrumările privind aplicarea Normelor tehnice pentru protecția pădurilor.

Articolul 11

Depistarea, prevenirea înmulțirii în masă și combaterea speciilor Otiorrhynchus niger și O. ovatus se fac în conformitate cu prevederile art. 10.

Articolul 12

(1)

Depistarea moliei miniere a lujerilor de pin - Rhyacionia buoliana se face în stadiile de larvă, pupă și adult ale insectei, după atacul caracteristic și prin utilizarea curselor feromonale.

(2)

Prevenirea apariției și a înmulțirii în masă, precum și combaterea insectei prevăzute la alin. (1) se fac prin metode silviculturale, fizico-mecanice, chimice și biologice.

1.1.2. Insecte sugatoare

Articolul 13

(1)

Depistarea păduchilor de gale - Sacchiphantes abietis și Gilleteella cooley - se face după prezenta galelor pe lujeri.

(2)

Prevenirea apariției și combaterea păduchilor de gale prevăzuți la alin. (1) se asigură prin metode silviculturale și fizico-mecanice.

1.2. Depistarea, prognoza, prevenirea și combaterea insectelor din arborete

În păduri de foioase

--------------------

1.2.1. Insecte xilofage

Articolul 14

(1)

Depistarea croitorului stejarului - Cerambyx cerdo se face în stadiile de larvă, pupă și adult și în funcție de caracteristicile atacului produs.

(2)

Prevenirea apariției și a înmulțirii în masă, precum și combaterea insectei prevăzute la alin. (1) se fac prin metode silviculturale și sunt obligatorii în arboretele de cvercinee.

Articolul 15

(1)

Depistarea cariului lemnului de foioase - Trypodendron domesticum se face după caracteristicile atacului produs de acesta.

(2)

Prevenirea apariției și a înmulțirii în masă, precum și combaterea insectei prevăzute la alin. (1) se asigură prin metode fizico-mecanice.

Articolul 16

(1)

Depistarea insectelor Saperda populnea - croitorul mic al plopului, S. carcharias - croitorul mare al plopului și Paranthrene tabaniformis - sesia mică a plopului etc. se face în stadiul de adult și după galele și galeriile caracteristice atacului.

(2)

Prevenirea apariției și a înmulțirii în masă, precum și combaterea insectelor prevăzute la alin. (1) se fac prin metode silviculturale, fizico-mecanice și chimice.

Articolul 17

(1)

Depistarea sfredelitorului tulpinilor - Cossus cossus și a sfredelitorului ramurilor - Zeuzera pyrina se face în stadiul de adult al insectelor și după caracteristicile atacului produs de acestea.

(2)

Prevenirea apariției și a înmulțirii în masă, precum și combaterea insectelor prevăzute la alin. (1) se fac prin metode fizico-mecanice.

Articolul 18

(1)

Depistarea țânțarului de gale al tulpinilor de salcie - Rhabdophaga saliciperda se face după atacul caracteristic produs de larvele insectei pe tulpini și pe ramuri.

(2)

Prevenirea apariției și a înmulțirii în masă, precum și combaterea insectei prevăzute la alin. (1) se fac prin metode fizico-mecanice.

1.2.2. Insecte defoliatoare

Articolul 19

(1)

Depistarea defoliatorilor: Lymantria dispar - omida păroasă a stejarului, Tortrix viridana - molia verde a stejarului, Operophtera brumata - cotarul verde, Erannis sp. și alți cotari, Semiothisa alternaria - cotarul salcâmului, Malacosoma neustria - inelarul, Euproctis chrysorrhoea - fluturele cu coadă aurie, Thaumaetopoea processionea - omida procesionară a stejarului, Drymonia ruficornis, Apethymus filiformis - viespe, Dasychira pudibunda - omida cu coadă roșie, Tischeria complanella - molia minieră a frunzelor de stejar, Parectopa robiniella - molia minieră a frunzelor de salcâm, Hyponomeuta rorellus - molia punctată a sălciilor, Phalera bucephala - omida cu dungi galbene și negre, Hyphantria cunea - omida păroasă a dudului, Stilpnotia salicis - fluturele alb al sălciilor, Pygaera anastomosis, Phyllocnistis suffusella și Lithocolletis populifoliela se face în anumite stadii de dezvoltare ale insectei, pentru fiecare specie separat, în conformitate cu Îndrumările privind aplicarea Normelor tehnice pentru protecția pădurilor.

(2)

Prevenirea înmulțirii în masă și combaterea omizilor defoliatoare prevăzute la alin. (1) se fac prin metode silviculturale, fizico-mecanice, chimice și biologice.

Articolul 20

(1)

Depistarea gândacilor defoliatori din pădurile de foioase: Haltica quercetorum - gândacul de frunză al stejarului, Melolontha sp., Polyphylla fullo și alte specii de cărăbuși, Orchestes fagi - trombarul frunzelor de fag, Stereonichus fraxini - trombarul frasinului, Lytta vesicatoria - gândacul frasinului, Galerucella luteola - gândacul de frunză al ulmului, Melasoma sp. - gândacii roșii ai plopului, Agelastica alni - gândacul de frunză al aninului etc. se face numai în anumite stadii de dezvoltare ale insectelor, pentru fiecare specie separat, în conformitate cu Îndrumările privind aplicarea Normelor tehnice pentru protecția pădurilor.

(2)

Prevenirea înmulțirii în masă și combaterea gândacilor defoliatori prevăzuți la alin. (1) se fac potrivit prevederilor art. 19 alin. (1).

1.2.3. Insecte care vătăma fructificațiile

Articolul 21

(1)

Depistarea trombarului ghindei - Balaninus glandinum și a omidei ghindei - Laspeyresia splendana se face toamna, după ghinda vătămată căzută prematur pe sol.

(2)

Prevenirea apariției și a înmulțirii în masă, precum și combaterea insectelor prevăzute la alin. (1) se fac prin metode fizico-mecanice și chimice.

Articolul 22

Depistarea trombarului semințelor de acerinee - Bradybatus creutzeri, a moliei păstăilor de salcâm - Etiella zinkenella, a trombarului semințelor de frasin - Lignyodes enucleator, a colțanului - Adleria quercus și a moliei salbei - Alispa angustella se face potrivit art. 21 alin. (1).

1.2.4. Insecte sugatoare și de gale

Articolul 23

Depistarea păduchilor: Phyllaphis fagi - păduchele de frunză al fagului, Phloeomyzus passerini - păduchele de frunză al plopului și Cryptococcus fagisuga - păduchele lânos al fagului se face după prezența acestora în arborete.

Articolul 24

Depistarea insectelor: Mikiola fagi - țânțarul de gale al fagului, Arnoldia cerris, Tetraneura ulmi, Biorrhiza pallida, Cynips quercus, Adleria spp. și Rhodites rosae se face după prezența galelor pe frunze.

Articolul 25

(1)

Depistarea păduchilor țestoși, Parthenolecanium corni de pe salcâm și P. rufulum de pe stejar, se face după prezenta testelor pe ramuri și pe lujeri.

(2)

Păduchii țestoși prevăzuți la alin. (1) se combat prin metode chimice.

1.2.5. Insecte de scoarță

Articolul 26

(1)

Depistarea gândacilor: Scolytus scolytus - gândacul mare al scoarței de ulm, S. multistriatus - gândacul mic al scoarței de ulm, S. pygmaeus, S. kirschi, Pteleobius vittatus, Hylesinus fraxini - gândacul mic al scoarței de frasin, H. crenatus - gândacul mare al scoarței de frasin, H. oleiperda - gândacul negru al scoarței de frasin, Dryocetes villossus - gândacul scoarței de stejar, Ernoporus fagi și E. tiliae se face după prezența insectelor în diferite stadii de dezvoltare și în funcție de caracteristicile atacului, în conformitate cu Îndrumările privind aplicarea Normelor tehnice pentru protecția pădurilor.

(2)

Prevenirea apariției și a înmulțirii în masă a gândacilor prevăzuți la alin. (1) este obligatorie și se asigură prin metode silviculturale.

(3)

Combaterea gândacilor prevăzuți la alin. (1) se face prin metode chimice.

În păduri de rășinoase

----------------------

1.2.6. Insecte xilofage

Articolul 27

(1)

Depistarea insectei Trypodendron lineatum - cariul lemnului de rășinoase se face după zborul adulților, prezența orificiilor de intrare și sistemul de galerii practicat în lemn de insectă.

(2)

Prevenirea apariției și a înmulțirii în masă, precum și combaterea insectei prevăzute la alin. (1) sunt obligatorii în arboretele de rășinoase și se asigură prin metode fizico-mecanice și chimice.

Articolul 28

Depistarea, prevenirea înmulțirii în masa și combaterea speciilor de Tetropium castaneum - croitorul mic al scoartei de molid, Urocerus gigas - viespea lemnului de rășinoase, Monochamus sp. - croitorii mari ai scoartei de molid, Paururus (Sirex) juvencus, Criocephalus rusticus - croitorul pinului, Callidium violaceum - croitorul pinului și al laricelui etc. se fac conform prevederilor art. 27.

1.2.7. Insecte defoliatoare

Articolul 29

(1)

Depistarea defoliatorilor: Lymantria monacha - omida păroasă a molidului, Choristoneura (Cacoecia) murinana - tortricidul cu cap negru al bradului, Semasia rufimitrana - tortricidul cu cap roșu al bradului, Pristiphora abietina, Coleophora laricella - molia minieră a laricelui, Diprion pini - viespea cu ferăstrău a acelor de pin, Neodiprion sertifer - viespe, Dendrolimus pini - omida păroasă a pinului, Epiblema tedella - molia acelor de molid etc. se face în anumite stadii de dezvoltare ale insectei, pentru fiecare specie separat, potrivit cu Îndrumările privind aplicarea Normelor tehnice pentru protecția pădurilor.

(2)

Prevenirea înmulțirii în masă și combaterea insectelor prevăzute la alin. (1) se fac prin aplicarea de metode silviculturale, biologice și chimice.

1.2.8. Insecte care vătămă fructificațiile

Articolul 30

(1)

Depistarea insectelor: Cydia strobilella - molia conurilor de brad, Dioryctria abietella - fluturele conurilor de molid, Strobilomya anthracina - musca conurilor de molid, Kaltenbachiola strobi - musculița conurilor de molid, Plemeliella abietina - musculița semințelor de molid, Megastigmus strobilobius - viespea semințelor de molid, Barbara herrichian - molia conurilor de brad, Reseliella piceae - musculița conurilor de brad, Earomya impossibile - musca conurilor de brad, Megastigmus suspectus - viespea semințelor de brad, Retinia (Petrova) perangustana, Strobilomya laricicola, S. melania, S. infrequens, Resseliella skuhravyorum, Megastigmus pictus, M. spermotrophus - viespea semințelor de duglas, Cydia conicolana și Pissodes validirostris - trombarul conurilor de pin se face după prezența insectei în diferite stadii de dezvoltare și după atacul caracteristic în conuri.

(2)

Prevenirea apariției și a înmulțirii în masă, precum și combaterea insectelor prevăzute la alin. (1) se fac prin metode agrotehnice, fizico-mecanice și chimice.

1.2.9. Insecte sugătoare și de gale

Articolul 31

Physokermes piceae - păduchele țestos al molidului se depistează după testele prezente pe ramuri, Dreyfusia piceae, în stadiul de adult, iar Adelges laricis, după galele identificate în arboret.

1.2.10. Insecte de scoarță

Articolul 32

(1)

Depistarea insectelor de scoarță: Ips typographus - gândacul mare de scoarță al molidului, Ips amitinus - gândacul de scoarță al molidului, Pityogenes chalcographus - gândacul mic de scoarță al molidului și alte insecte de scoarță ale molidului, Pityokteines curvidens - gândacul de scoarță al bradului, Cryphalus piceae - gândacul mic de scoarță al bradului și alte insecte de scoarță ale bradului, Blastophagus piniperda - gândacul mare de scoarță al pinului, Blastophagus minor - gândacul mic de scoarță al pinului, Ips acuminatus - gândacul mic de scoarță al vârfului de pin, Ips sexdentatus și alte insecte de scoarță ale pinului se efectuează în diferite stadii de dezvoltare ale insectei, precum și după caracteristicile atacului produs, în conformitate cu Îndrumările privind aplicarea Normelor tehnice pentru protecția pădurilor.

(2)

Depistarea insectelor de scoarță: Ips typographus, Pityogenes chalcographus și Pityokteines curvidens se efectuează și prin utilizarea curselor feromonale.

(3)

Prevenirea înmulțirii în masă a insectelor de scoarță prevăzute la alin. (1) se asigură prin:

a) interzicerea menținerii în pădure a lemnului de rășinoase doborât și necojit, în intervalul de timp 1 aprilie - 1 octombrie;

b) aplicarea de măsuri silviculturale și fizico-mecanice.

(4)

Se exceptează de la prevederile alin. (3) lit. a) situațiile de calamități naturale, când posibilitățile de exploatare și valorificare a lemnului doborât sunt depășite.

(5)

Combaterea insectelor de scoarță prevăzute la alin. (1) se realizează prin metode silviculturale, biologice și chimice.

2. AGENȚI FITOPATOGENI

2.1. Depistarea, prevenirea și combaterea agenților fitopatogeni din culturile forestiere

2.1.1. Agenți fitopatogeni care produc îmbolnăviri ale rădăcinilor

În culturi de foioase și rășinoase

----------------------------------

2.1.1.1. Agenți fitopatogeni care produc îmbolnăvirea plantulelor

Articolul 33

(1)

Depistarea bolii de natură micotică "culcarea plantulelor", produsă de ciuperci din genurile Fusarium, Pythium, Phytophthora, Aspergillus, Rhizoctonia, Phomopsis, Botrytis, se face după prezența plantulelor căzute.

(2)

Prevenirea apariției "culcarii plantulelor", provocată de ciupercile prevăzute la alin. (1), se realizează prin metode biologice și prin tratarea chimică a patului nutritiv/solului și a semințelor.

(3)

Combaterea ciupercilor prevăzute la alin. (1) se asigură prin metode chimice.

2.1.1.2. Agenți fitopatogeni care produc îmbolnăvirea puieților

Articolul 34

(1)

Depistarea bolii de natură micotică "putrezirea rădăcinilor puieților", produsă de ciuperci din genurile Rosellinia, Rhizoctonia și altele, se face după prezența puieților uscați sau în curs de uscare și a rădăcinilor putrezite.

(2)

Prevenirea înmulțirii în masă și combaterea ciupercilor prevăzute la alin. (1) se fac prin metode silviculturale și chimice.

2.1.2. Agenți fitopatogeni care produc boli ale lujerilor, ramurilor și tulpinilor

În culturi de foioase

---------------------

Articolul 35

(1)

Depistarea bolii de natură micotică "uscarea puieților de plop", provocată de Discosporium populeum, cu forma conidiană Dothichiza populea, și Cytospora spp., se face pe baza identificării lujerilor uscați și a corpurilor fructifere ale ciupercilor.

(2)

Prevenirea apariției și a înmulțirii în masă, respectiv combaterea ciupercilor prevăzute la alin. (1), se face prin metode silviculturale și chimice.

În culturi de foioase și rășinoase

----------------------------------

Articolul 36

(1)

Depistarea antofitei parazite "cuscuta" sau "tortelul" - Cuscuta spp., care provoacă strangularea tulpinilor puieților sau răchitei, se face după prezența plantelor parazite.

(2)

Prevenirea apariției și a înmulțirii în masă, respectiv combaterea antofitei parazite prevăzute la alin. (1) se face prin metode fizico-mecanice și chimice.

2.1.3. Agenți fitopatogeni care produc boli foliare

În culturi de foioase

---------------------

2.1.3.1. Agenți fitopatogeni care produc patari foliare

Articolul 37

(1)

Depistarea bolilor de natură micotică cunoscute sub denumirea de "patari foliare" și produse de speciile de ciuperci din genurile Marssonina, Cercospora, Mycosphaerella, Coccomyces, Phoma și altele se face pe baza simptomelor tipice produse de fiecare specie de ciupercă.

(2)

Prevenirea apariției și a înmulțirii în masă, precum și combaterea ciupercilor prevăzute la alin. (1) se asigură prin metode chimice.

Articolul 38

(1)

Depistarea bolilor produse de virusuri și micoplasme se face după simptomele specifice: cloroză, patarea, mozaicarea frunzelor etc.

(2)

Prevenirea apariției și a înmulțirii în masa, precum și combaterea agenților fitopatogeni prevăzuți la alin. (1) se asigura prin metode silviculturale, biologice și chimice.

2.1.3.2. Agenți fitopatogeni care produc făinarea frunzelor

Articolul 39

(1)

Depistarea bolii de natură micotică cunoscute sub denumirea de "făinarea frunzelor" și induse de ciuperci din familia Erysiphaceae - cel mai des întâlnită în pădurile de cvercinee este specia Microsphaera alphitoides syn. M. abbreviata - se face după aspectul albicios al frunzelor.

(2)

Prevenirea apariției și a înmulțirii în masă a ciupercilor care produc făinări se asigură prin metode silviculturale și prin combaterea defoliatorilor.

(3)

Combaterea ciupercilor din familia Erysiphaceae se face prin metode chimice.

În culturi de foioase și rășinoase

----------------------------------

2.1.3.3. Agenți fitopatogeni care produc rugini foliare

Articolul 40

(1)

Depistarea bolilor de natură micotică denumite "rugini foliare" și produse de specii de ciuperci din ordinul Uredinales se face după fructificațiile ciupercilor.

(2)

Prevenirea apariției și a înmulțirii în masă a speciilor de ciuperci din ordinul Uredinales care produc "rugini foliare" se asigură prin metode silviculturale.

(3)

Combaterea ciupercilor din ordinul Uredinales care produc "rugini foliare" se face prin metode chimice.

În culturi de rășinoase

-----------------------

2.1.3.4. Agenți fitopatogeni care produc înroșirea și căderea acelor

Articolul 41

(1)

Depistarea ciupercilor din genurile Lophodermium, Mycosphaerella, Dothistroma, Diplodia, Hypodermella și altele, care produc "înroșirea și căderea acelor" se face după aspectul acelor și după fructificațiile ciupercilor.

(2)

Prevenirea apariției și a înmulțirii în masă a ciupercilor prevăzute la alin. (1) se realizează prin metode silviculturale.

(3)

Combaterea ciupercilor prevăzute la alin. (1) se asigură prin metode chimice.

Articolul 42

(1)

Depistarea ciupercilor: Septoria parasitica, Phomopsis spp., Brunchorstia pinea, Sphaeropsis sapinea, Phoma spp., Botrytis cinerea, Gremeniella spp. și altele, care produc "uscarea lujerilor" sau "uscarea puieților" de rășinoase, se face după lujerii uscați, acele înroșite și fructificațiile produse de ciuperci.

(2)

Prevenirea apariției și a înmulțirii în masă, precum și combaterea ciupercilor prevăzute la alin. (1) se asigură prin metode silviculturale, fizico-mecanice și chimice.

2.1.3.5. Agenți fitopatogeni care produc înnegrirea frunzelor

Articolul 43

(1)

Depistarea bolilor de natură micotică cunoscute sub denumirea de "necroze foliare" și produse de ciupercile Venturia spp., Physalospora miyabeana, Glomerella cingulata și Rhytisma spp. și altele se face după petele închise la culoare, prezente pe frunze și pe lujeri.

(2)

Prevenirea apariției și a înmulțirii în masă, precum și combaterea ciupercilor prevăzute la alin. (1) se realizează prin metode chimice.

Articolul 44

(1)

Depistarea ciupercilor Herpotrichia spp., care produc "împăienjenirea acelor" la diferite specii de rășinoase, se face după prezența miceliului care acoperă acele și lujerii.

(2)

Prevenirea apariției și a înmulțirii în masă a ciupercilor prevăzute la alin. (1) se asigură prin metode silviculturale și chimice.

2.2. Depistarea, prevenirea și combaterea agenților patogeni din arborete

În păduri de foioase și rășinoase

---------------------------------

2.2.1. Agenți fitopatogeni care afectează sistemul radicular

Articolul 45

(1)

Ciupercile din genul Armillaria, cunoscute cu numele popular de "gheba de radăcină", se depistează după prezența rizomorfelor, a tecilor miceliene și a corpurilor fructifere produse de acestea.

(2)

Prevenirea apariției pagubelor produse de ciuperci din genul Armillaria se asigură prin metode silviculturale.

În păduri de rășinoase

----------------------

Articolul 46

(1)

Heterobasidion annosum - syn. Fomes annosum - provoacă "putregaiul roșu" sau "putregaiul central" la rășinoase și se depistează după putregaiul central, brun-roscat, identificat în secțiune la baza tulpinii.

(2)

Prevenirea apariției și a înmulțirii în masă, precum și combaterea agentului fitopatogen H. annosum se realizează prin metode silviculturale, biologice și chimice.

2.2.2. Agenți fitopatogeni care produc îmbolnăviri ale lujerilor, ramurilor și tulpinilor

În păduri de foioase și rășinoase

---------------------------------

2.2.2.1. Agenți fitopatogeni care produc colorarea lemnului

Articolul 47

(1)

Depistarea ciupercilor care produc "alterarea cromatică a lemnului" sau "mucegăirea lemnului" și aparțin genurilor Alternaria, Aspergillus, Fusarium, Penicillium, Trichoderma, Trichotecium, Verticillium, Epicocum și altele se face după prezența mucegaiurilor și colorarea lemnului.

(2)

Prevenirea apariției și a înmulțirii în masă, precum și combaterea ciupercilor prevăzute la alin. (1) se asigură prin metode silviculturale, chimice și biologice.

Articolul 48

(1)

Depistarea "inimii roșii" la fag, provocată de oxidarea lemnului și/sau de acțiunea unor ciuperci lignicole, se face pe baza colorării duramenului.

(2)

Prevenirea apariției "inimii roșii" la fag se face prin metode silviculturale.

Articolul 49

(1)

Depistarea traheomicozelor, produse de speciile de ciuperci: Ophiostoma (Ceratocystis), Fusarium sau Verticillium, și a traheobacteriozelor, produse de specii ale bacteriei Erwinia, se face după colorarea alburnului și prezența corpurilor fructifere.

(2)

Prevenirea apariției și a înmulțirii în masă, respectiv combaterea agenților fitopatogeni prevăzuți la alin. (1) se asigură prin metode silviculturale, biologice și chimice.

2.2.2.2. Agenți fitopatogeni care produc cancere

În păduri de foioase

---------------------

Articolul 50

(1)

"Cancerul bacterian", produs de Agrobacterium tumefaciens la foioase, respectiv de Pseudomonas syringae f. populea și Xanthomonas populii la plop și la alte foioase, se depistează după prezența scurgerilor brune și a cancerelor pe rădăcini, ramuri și tulpini.

(2)

Prevenirea apariției și a înmulțirii în masă, precum și combaterea bacteriilor prevăzute la alin. (1) se fac prin metode silviculturale și chimice.

Articolul 51

(1)

"Cancerele" micotice, induse de Nectria spp. la fag, Cryphonectria parasitica - syn. Endothia parasitica - la castanul comestibil, Lachnellula willkommii - syn. Dasyscypha willkommii - la larice, se depistează pe baza prezenței leziunilor canceroase pe ramuri și tulpini, precum și a fructificațiilor ciupercilor implicate în procesul infecțios.

(2)

Prevenirea apariției și a înmulțirii în masă, precum și combaterea ciupercilor prevăzute la alin. (1) se fac prin metode silviculturale și biologice.

2.2.2.3. Agenți fitopatogeni care produc necroze pe tulpini

În păduri de foioase

---------------------

Articolul 52

(1)

Depistarea bolii de natură micotică cunoscute sub denumirea de "necroza scoarței fagului" și produse de ciupercă Nectria coccinea se face după prezența fructificațiilor ciupercii și uscarea scoarței infectate.

(2)

Prevenirea apariției și a înmulțirii în masă a ciupercii N. coccinea se asigură prin metode silviculturale și chimice.

2.2.2.4. Agenți fitopatogeni care produc rugini pe trunchi

În păduri de rășinoase

-----------------------

Articolul 53

(1)

Depistarea ciupercii Melampsorella caryophyllacearum, care produce "mătura vrăjitoarelor" la brad, se face după prezenta în coroana a lujerilor proliferati și a racilelor pe ramuri și tulpina.

(2)

Prevenirea apariției și combaterea ciupercii M. caryophyllacearum se realizează prin metode silviculturale.

Articolul 54

(1)

Ciupercile din genul Cronartium, care provoacă "rugina veziculoasă a tulpinilor și a ramurilor de pini", se depistează după prezența cancerelor de tulpina.

(2)

Prevenirea apariției și a înmulțirii în masă, respectiv combaterea ciupercilor Cronartium spp. se face prin metode silviculturale și chimice.

În păduri de foioase și rășinoase

---------------------------------

2.2.2.5. Agenți fitopatogeni care produc putrezirea lemnului

Articolul 55

(1)

Depistarea ciupercilor xilofage se face după prezenta corpurilor fructifere și a putregaiului de tulpină.

(2)

Prevenirea apariției și a înmulțirii în masă a ciupercilor xilofage se asigură prin metode silviculturale.

2.2.2.6. Agenți fitopatogeni care produc îmbolnăviri ale fructelor și semințelor

Articolul 56

(1)

Depistarea "mucegaiului" sau a "putregaiului" fructelor și semințelor forestiere se face pe baza colorării sau a putrezirii fructelor și semințelor ori a prezenței miceliilor ciupercilor implicate în procesul infecțios.

(2)

Prevenirea apariției și a înmulțirii în masă a ciupercilor și bacteriilor patogene pentru semințele și fructele forestiere se asigură prin metode culturale și chimice.

2.2.2.7. Agenți fitopatogeni care produc antofitoze

Articolul 57

(1)

Depistarea antofitei parazite cunoscute sub denumirea de "vâsc" se face pe baza prezenței plantei parazite în arborete.

(2)

Prevenirea apariției și a înmulțirii în masă a vâscului se asigură prin metode silviculturale.

Capitolul III Mamifere

Vătămări produse de vânat

Articolul 58

(1)

Semnalarea prezenței speciilor de vânat: Capreolus capreolus - căprior, Cervus elaphus - cerb carpatin, Cervus dama - cerb lopătar, Lepus europaeus - iepure, Sus scrofa - mistreț, Ursus arctos - urs în arborete se face în funcție de caracteristica vătămării și de pagubele produse.

(2)

Protejarea culturilor față de acțiunea de vătămare produsă de speciile de vânat prevăzute la alin. (1) se realizează prin metode fizico-mecanice și chimice.

Vătămări produse de rozătoare

Articolul 59

(1)

Semnalarea prezenței rozătoarelor: Apodemus sylvaticus - șoarecele de pădure, Apodemus tauricus flavicolis - șoarecele gulerat, Arvicola terrestris - șobolanul de apă și Microtus arvalis - șoarecele de câmp în culturi se face după prezența galeriilor din sol și a vătămărilor produse.

(2)

Protejarea culturilor față de acțiunea de vătămare provocată de speciile de rozătoare prevăzute la alin. (1) se face prin metode agrotehnice și fizico-mecanice.

(3)

Combaterea rozătoarelor prevăzute la alin. (1) se practică în culturi și se efectuează prin metode fizico-mecanice și chimice.

Articolul 60

Semnalarea prezenței parsului - Glis glis se face după caracteristicile atacului produs și după pagubele cauzate.

Articolul 61

(1)

Semnalarea prezenței rozătorului Spalax leucodon - orbete în culturi se face după caracteristica vătămărilor produse.

(2)

Combaterea rozătorului prevăzut la alin. (1) se realizează prin metode chimice.

Articolul 62

(1)

Semnalarea prezenței cârtiței - Talpa europaea se efectuează după prezența galeriilor din sol și a mușuroaielor de la suprafața acestuia.

(2)

Combaterea cârtiței se asigură prin metode fizico-mecanice și chimice.

Capitolul IV Prevenirea și combaterea dăunătorilor

Criterii de prevenire și de combatere a dăunătorilor

Articolul 63

Prevenirea apariției și a înmulțirii în masă, precum și combaterea dăunătorilor sunt obligatorii în solarii, pepiniere și răchitării, indiferent de suprafața pe care aceștia au fost semnalați și de intensitatea atacului.

Articolul 64

Prevenirea apariției și a înmulțirii în masă, precum și combaterea dăunătorilor în plantații, semănături directe și regenerări naturale sunt obligatorii când intensitatea atacului are valori care depășesc pragul de intensitate slabă.

Articolul 65

În arborete lucrările de prevenire și de combatere se fac în funcție de natură, compoziția și structura acestora, de specia de dăunător, gradul de vătămare și de faza gradației, în cazul omizilor defoliatoare.

Articolul 66

(1)

Delimitarea zonei de combatere și supraveghere pentru insectele defoliatoare, la foioase, se face în funcție de dăunător, faza gradației, procentul de defoliere, compoziția, vârsta și valoarea economico-socială a arboretelor.

(2)

Se includ în zona de combatere pădurile de cvercinee în care stejarul reprezintă mai mult de 30%, procentul de defoliere este mai mare de 50%, iar gradația este în faza I-III.

(3)

Se mai includ în zona de combatere:

a) păduri de interes social deosebit, cele din jurul Bucureștiului, din reședințe de județ, din municipii, din stațiuni balneo-climaterice de interes național, obiective speciale cu un procent de defolire de peste 25%;

b) păduri afectate de fenomenul de uscare, arborete limitrofe livezilor pomicole, păduri infestate cu dăunători care atacă și specii pomicole, rezervații de semințe, arborete cu peste 30% stejar pedunculat, stejar brumăriu, stejar pufos, gorun din clasa I-III de producție - la defolieri mai mari de 25% în progradație și de 50% în retrogradație;

c) păduri care au în compoziție minimum 20% stejar pedunculat, stejar brumăriu, stejar pufos, gorun, garnița, iar cer, frasin, minimum 30% la defolieri mai mari de 50%;

d) arborete de plopi euroamericani și salcii selecționate infestate cu Lymantria dispar, Leucoma salicis, Hyponomeuta sp., Clostera (Pygaera) anastomosis, arborete de salcâm infestate cu Semiothisa alternaria și alte specii de cotari la defolieri de peste 50%;

e) păduri în care frasinul sau ulmul reprezintă cel puțin 30%, fiecare fiind infestată cu Stereonichus fraxini, Lytta vesicatoria și Galerucella luteola, cu o intensitate a atacului mai mare de 50%.

(4)

În cazul infestărilor cu mai multe specii de insecte în același arboret, includerea în zona de combatere se face după procentul de defoliere cumulat.

(5)

Nu se includ în zona de combatere arboretele de salcâm infestate cu Lymantria dispar, rezervațiile științifice, cele în care se efectuează cercetări, trupurile izolate de pădure care în următorii 2-3 ani se defrișează și arboretele în care mortalitatea produsă de paraziți, prădători și ciupercile entomopatogene asigură stingerea naturală a focarelor.

Articolul 67

(1)

Delimitarea zonei de combatere și supraveghere la insectele defoliatoare din pădurile de rășinoase se face în funcție de compoziția arboretelui, insecta defoliatoare și de procentul de defoliere.

(2)

Se includ în zona de combatere pădurile de rășinoase și pădurile în care rășinoasele reprezintă 30%, în amestec cu fag, infestate cu Lymantria monacha, și în care se preconizează defolieri de peste 10%, indiferent de grupa funcțională din care fac parte.

(3)

În zona de combatere se includ și arboretele de rășinoase limitrofe, care prezintă infestări cu Lymantria monacha sub 10%, situate până la o distanță de 1 km de cele în care se prevăd defolieri mai mari de 10%.

(4)

Arboretele de brad sau brad în amestec cu alte specii, în care bradul reprezintă 30%, infestate cu Choristoneura murinana și Semasia rufimitrana, se includ în zona de combatere când procentul de defoliere este de peste 25%, indiferent carei grupe funcționale îi aparțin arboretele.

(5)

Plantațiile și arboretele de rășinoase infestate cu Pristiphora abietina, Neodiprion sertifer, Diprion pini, Coleophora laricella, Dendrolimus pini se prevăd pentru combatere când procentul de defoliere este mai mare de 25%.

Articolul 68

Zona de supraveghere se constituie din toate pădurile de foioase și rășinoase infestate cu insecte defoliatoare de prognoză, care nu sunt incluse în zona de combatere.

Articolul 69

(1)

Lucrările de prevenire a apariției în masă a dăunătorilor forestieri sunt obligatorii pe tot parcursul dezvoltării arboretului, a rezervației de semințe, pepinierei silvice, plantației, a regenerării, precum și în parchetul de exploatare a lemnului.

(2)

Lucrările de prevenire specifice fiecărei categorii de daunători și fiecărui dăunător sunt cele prevăzute în Îndrumările privind aplicarea Normelor tehnice pentru protecția pădurilor.

Articolul 70

(1)

Lucrările de combatere a dăunătorilor forestieri sunt obligatorii și se realizează ori de câte ori este cazul, astfel încât să se asigure menținerea echilibrului ecologic în pădure.

(2)

Lucrările de combatere specifice fiecărei categorii de daunători și fiecărui dăunător sunt cele prevăzute în Îndrumările privind aplicarea Normelor tehnice pentru protecția pădurilor.

Articolul 71

Este obligatorie respectarea normelor specifice de protecție a muncii privind utilizarea produselor de uz fitosanitar în silvicultură, în vigoare.

Capitolul V Daunători abiotici

Articolul 72

(1)

Semnalarea dăunătorilor abiotici - vânt, secetă, îngheț, inundații, factori poluanți - se face după efectul produs de aceștia, manifestat prin ruperi, doborâturi, debilitari fiziologice, uscări apărute în culturi și arborete.

(2)

Prevenirea apariției și combaterea dăunătorilor abiotici prevăzuți la alin. (1) se realizează prin metode silviculturale.

Capitolul VI Uscarea arborilor

Articolul 73

Pentru monitorizarea și limitarea procesului de uscare a arborilor se semnalează imediat fenomenul și se urmărește evoluția acestuia, se valorifică arborii în curs de uscare sau uscați și se ameliorează sau se refac arboretele respective, întocmindu-se documente potrivit formularelor 5-7.

Capitolul VII Dispoziții finale

Articolul 74

(1)

Pentru speciile de insecte și agenți fitopatogeni neidentificați sau pentru atacurile neidentificate produse de aceștia personalul silvic este obligat să solicite sprijinul specialiștilor din laboratoarele de protecția pădurilor din I.C.A.S. și facultățile de silvicultură din țară, pentru determinări și stabilirea metodelor de prevenire și combatere.

(2)

În situația în care se constată apariția unor agenți de vătămare, în conformitate cu prevederile anexelor nr. 1 și 2 la Normele metodologice de aplicare a

Ordonanței Guvernului nr. 136/2000

privind măsurile de protecție împotriva introducerii și răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România, aprobate prin

Hotărârea Guvernului nr. 1.030/2001 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 721 din 13 noiembrie 2001, ocolul silvic va informa în scris direcția fitosanitară județeană sau a municipiului București în a cărei rază teritorială își desfășoară activitatea, în termen de maximum 24 de ore de la semnalarea agentului de vătămare.

Articolul 75

Pentru prevenirea apariției și combaterea dăunătorilor forestieri se folosesc în mod obligatoriu criteriile elaborate în urma cercetărilor efectuate de I.C.A.S. și aprobate conform prevederilor legale.

Articolul 76

În lucrările de prevenire și de combatere a dăunătorilor forestieri se folosesc exclusiv produse de uz fitosanitar omologate pentru a fi utilizate în silvicultură conform Codexului produselor de uz fitosanitar omologate pentru a fi utilizate în România, în vigoare.

Articolul 77

Deținătorii de pepiniere silvice și/sau culturi de planta mamă se înregistrează la direcția fitosanitară județeană sau a municipiului București în a carei rază teritorială își desfășoară activitatea, în conformitate cu prevederile

Ordinului ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 503/2001

privind procedura de înregistrare a producătorilor, depozitelor colective, centrelor de expediere și a importatorilor de plante, produse vegetale sau articole reglementate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 61 din 29 ianuarie 2002.

Articolul 78

Lunar, până la data de 10 a lunii următoare perioadei avute în vedere, fiecare ocol silvic va transmite, în scris, la direcția fitosanitară județeana sau a municipiului București în a carei rază teritorială își desfășoară activitatea, o sinteză a situației privind infestările cu daunători forestieri.

Articolul 79

Prezentele norme tehnice au caracter obligatoriu pentru toți proprietarii, respectiv deținătorii de păduri și de vegetație forestieră din afara fondului forestier.

Articolul 80

Formularele 1, 2, 3A, 3B, 3C, 4, 5, 6 și 7 fac parte integrantă din prezentele norme tehnice.

Formular 1

┌──────────────────────┬─────┬─────┬─────┬──────┐
│Intensitate slabă
│0
│L
│P
│A
│
├──────────────────────┼─────┼─────┼─────┼──────┤
│Intensitate mijlocie
│00
│LL
│PP
│AA
│
├──────────────────────┼─────┼─────┼─────┼──────┤
│Intensitate puternică │000
│LLL
│PPP
│AAA
│
└──────────────────────┴─────┴─────┴─────┴──────┘
Ocolul silvic .............
District silvic ...........
Canton silvic .............
RAPORT NR. ..... DE SEMNALARE
a ivirii dăunătorilor ............
Vă facem cunoscut ca în pepinierele, plantațiile și arboretele din
cuprinsul cantonului ce mi-a fost încredințat, dăunătorii se găsesc la data
de azi în următoarea situație înscrisă pe verso:
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Data: ..........
Luat nota:
Verificat pe teren ............
Dăunătorul identificat ........
Măsuri necesare ...............
Șef ocol:
Ing. Silvic, tehnician P.P.
Pădurar,
Format A6, t2
- VERSO -
┌───────────┬────────────┬────┬────────┬───────────────────┬───────────────────┐
│Dăunătorul │ Pepiniera, │Su- │ Specia │
Infestat
│
Vătămat
│
│ apărut
│pădurea, UP,│pra-│atacată ├────┬──────────────┼────┬──────────────┤
│
│ua, grupe ua│fa- │
│Su- │
Stadiul și
│Su- │ Intensitatea │
│
│
│ța
│
│pra-│intensitate a │pra-│
vătămării
│
│
│
│(ha)│
│fața│
infestării
│fața│
│
│
│
│
│
│(ha)│
│(ha)│
│
├───────────┼────────────┼────┼────────┼────┼──────────────┼────┼──────────────┤
│
1
│
2
│ 3
│
4
│ 5
│
6
│ 7
│
8
│
├───────────┼────────────┼────┼────────┼────┼──────────────┼────┼──────────────┤
├───────────┼────────────┼────┼────────┼────┼──────────────┼────┼──────────────┤
└───────────┴────────────┴────┴────────┴────┴──────────────┴────┴──────────────┘

Formular 2

În ARBORETE
───────────
Ocolul silvic/Pepiniera silvică*)...........
În PEPINIERE
/Pepiniera/ .....................
FAȚĂ
STATISTICA
dăunătorilor și dinamica focarelor active
în arborete/pepiniere/în anul .....
┌──────────────────────────────────────┬───────────┬─────────────┬─────────────┐
│
│Dăunătorul,│
Suprafața
│Intensitatea │
│
PĂDUREA (PEPINIERA)
│boala sau
│infestată în │infestării în│
│
│ factorul
│anul...ha/ari│anul...ha/ari│
├─────────┬─────┬──────┬────────┬──────┤ abiotic
├──────┬──────┼──────┬──────┤
│Denumirea│ Ua/ │Supra-│Compozi-│Vârsta│
│Pro-
│Curent│Pro-
│Curent│
│
│Grupe│fața
│ția
│(ani) │
│cent
│
│cent
│
│
│
│ de
│(ha)
│(specia │
│
│
│
│
│
│
│
│ ua/ │
│
din
│
│
│
│
│
│
│
│
│cul- │
│cultură)│
│
│
│
│
│
│
│
│tura │
│
│
│
│
│
│
│
│
├─────────┼─────┼──────┼────────┼──────┼───────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│
1
│
2
│
3
│
4
│
5
│
6
│
7
│
8
│
9
│
10
│
├─────────┼─────┼──────┼────────┼──────┼───────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
├─────────┼─────┼──────┼────────┼──────┼───────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
└─────────┴─────┴──────┴────────┴──────┴───────────┴──────┴──────┴──────┴──────┘
*) Altele decât cele cantonale
A4, t2
- VERSO -
┌─────────┬─────┬──────┬────────┬──────┬───────────┬──────┬──────┬──────┬──────┐
│
1
│
2
│
3
│
4
│
5
│
6
│
7
│
8
│
9
│
10
│
├─────────┼─────┼──────┼────────┼──────┼───────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
├─────────┼─────┼──────┼────────┼──────┼───────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
└─────────┴─────┴──────┴────────┴──────┴───────────┴──────┴──────┴──────┴──────┘
Verificat
Întocmit

Formular 3A

Ocolul silvic ..............
Dăunătorul
.................
PROGNOZA
vătămărilor în anul .......
┌─────────┬───────────┬──┬──────────────┬──────────────────┬─────────┬─────────┐
│Denumirea│Denumirea
│ua│Suprafața (ha)│Gradul de vătămare│Caractere│
Faza,
│
│
UP/
│pădurii
│
│
│
probabil*)
│calități-│ anul
│
│
│bazinetului│
│
│
│ve
│gradației│
│
│
UP
│
├─────┬────────┼────┬──┬──┬──┬────┼──┬───┬──┼─────────┤
│
│
│
│Tota-│Efectiv │f.s.│s.│m.│p.│f.p.│F │f/m│p%│
│
│
│
│
│la
│infesta-│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│ta
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
├─────────┼───────────┼──┼─────┼────────┼────┼──┼──┼──┼────┼──┼───┼──┼─────────┤
│
1
│
2
│3 │
4
│
5
│ 6
│7 │8 │9 │10
│11│12 │13│
14
│
├─────────┼───────────┼──┼─────┼────────┼────┼──┼──┼──┼────┼──┼───┼──┼─────────┤
├─────────┼───────────┼──┼─────┼────────┼────┼──┼──┼──┼────┼──┼───┼──┼─────────┤
└─────────┴───────────┴──┴─────┴────────┴────┴──┴──┴──┴────┴──┴───┴──┴─────────┘
A4, t2
- VERSO -
┌─────────┬───────────┬──┬─────┬────────┬────┬──┬──┬──┬────┬──┬───┬──┬─────────┐
│
1
│
2
│3 │
4
│
5
│ 6
│7 │8 │9 │10
│11│12 │13│
14
│
├─────────┼───────────┼──┼─────┼────────┼────┼──┼──┼──┼────┼──┼───┼──┼─────────┤
├─────────┼───────────┼──┼─────┼────────┼────┼──┼──┼──┼────┼──┼───┼──┼─────────┤
└─────────┴───────────┴──┴─────┴────────┴────┴──┴──┴──┴────┴──┴───┴──┴─────────┘
Verificat
Întocmit
---------------
*) f.s. = foarte slab
s
= slab
m
= mijlociu
p
= puternic
f.p. = foarte puternic

Formular 3B

UP, ua.................
Ocolul silvic .................
Suprafața ................
Pădurea .......................
Altitudine/expoziție......
FIȘA LOTULUI NR. ......
┌──────────────────────────────┬─────────────────────────┬─────────────────────┐
│
Arbore cursa
│
Data observării
│Intensitatea atacului│
├────┬───┬────┬────────────────┤
│
│
│Nr. │ D │Lun-│
Data
│
│
│
│crt.│1/2│gime├────────┬───────┼─────────────────────────┼─────────────────────┤
│
│cm │-m- │Intrării│Cojirii│Stadiul de dezvoltare al │
Data
│
│
│
│
│primelor│
│
insectelor
│observării/Nr. fami- │
│
│
│
│ insecte│
│
│lii/mp
│
├────┼───┼────┼────────┼───────┼────┬────┬───┬───┬───┬───┼──────┬───────┬──────┤
│ 1
│ A │ B
│
2
│
3
│ 4
│ 5
│ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │
10
│
11
│
12
│
├────┼───┼────┼────────┼───────┼────┼────┼───┼───┼───┼───┼──────┼───────┼──────┤
│
│
│
│
│
├────┼────┼───┼───┼───┼───┼──────┼───────┼──────┤
└────┴───┴────┴────────┴───────┴────┴────┴───┴───┴───┴───┴──────┴───────┴──────┘
Verificat
Întocmit
A4, t2
Ocolul silvic ...............
PROGNOZA
atacului de ipide în anul .........
┌────┬────┬────┬───────────┬──────────┬─────────┬─────────┬────────────────────┐
│Nr. │UP
│u.a/│ Suprafața │Densitatea│ Arbori
│Nr. ar-
│
│
│crt.│Bazi│Gru-│arboretelor│populației│infestați│bori
│
ARBORI (buc)
│
│
│net │pe
│
de
│Nr. găuri/│
din
│cursa
│
│
│
│
│de
│ rășinoase │
dmp
│categoria│necesari │
│
│
│
│u.a │
│
│
│ pentru
│
│
│
│
│
│
│
│
│categoria│
│
│
│
│
├───┬───────┤
├────┬────┼────┬────┼──────┬───────┬─────┤
│
│
│
│To-│Infes- │
│
│
│
│
│Cursa │Control│Total│
│
│
│
│ta-│tată
│
│ I
│ II │ I
│ II │(I+II)│
│(11+ │
│
│
│
│la │
│
│
│
│
│
│
│
│12)
│
├────┼────┼────┼───┼───────┼──────────┼────┼────┼────┼────┼──────┼───────┼─────┤
│ 1
│ 2
│
3 │ 4 │
5
│
6
│ 7
│ 8
│ 9
│ 10 │
11
│
12
│
13 │
├────┼────┼────┼───┼───────┼──────────┼────┼────┼────┼────┼──────┼───────┼─────┤
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
└────┴────┴────┴───┴───────┴──────────┴────┴────┴────┴────┴──────┴───────┴─────┘
A4, t2
- VERSO -
┌────┬────┬────┬───┬───────┬──────────┬────┬────┬────┬────┬──────┬───────┬─────┐
│ 1
│ 2
│
3 │ 4 │
5
│
6
│ 7
│ 8
│ 9
│ 10 │
11
│
12
│
13 │
├────┼────┼────┼───┼───────┼──────────┼────┼────┼────┼────┼──────┼───────┼─────┤
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
└────┴────┴────┴───┴───────┴──────────┴────┴────┴────┴────┴──────┴───────┴─────┘
Verificat
Întocmit

Formular 3C

Arbori doborâți, rupți, infestați și arbori
pe picior atacați de ipide
la data de ...............
┌────────┬─────┬───────┬────────┬─────────────────────┬────────────────────────┐
│ U.P.
│u.a/ │ Volum │ Volum
│
Din care:
│
Arbori pe picior
│
│Denumire│Grupe│doborât│infestat│
│
atacați de ipide
│
│
│ de
│ rupt
│
├─────┬────────┬──────┼────────┬───────────────┤
│
│u.a. │
│
│Slab │Mijlociu│Puter-│În anul │
Rămași pe
│
│
│
│
│
│foar-│
│nic
│în curs │
picior la
│
│
│
│
│
│te
│
│Foarte│
│
sfârșitul
│
│
│
│
│
│slab │
│puter-│
│
anului
│
│
│
│
│
│
│
│nic
│
│
│
│
│
│(mii
│(mii
│(mii │(mii
│(mii
│
│
│
│
│
│
mc)
│mc)
│mc)
│ mc)
│mc)
│
│
│
├────────┼─────┼───────┼────────┼─────┼────────┼──────┼────────┼───────────────┤
│
1
│
2
│
3
│
4
│
5
│
6
│
7
│
8
│
9
│
├────────┼─────┼───────┼────────┼─────┼────────┼──────┼────────┼───────────────┤
├────────┼─────┼───────┼────────┼─────┼────────┼──────┼────────┼───────────────┤
├────────┼─────┼───────┼────────┼─────┼────────┼──────┼────────┼───────────────┤
└────────┴─────┴───────┴────────┴─────┴────────┴──────┴────────┴───────────────┘
VERIFICAT,
ÎNTOCMIT
- VERSO -
┌────────┬─────┬───────┬────────┬─────┬────────┬──────┬────────┬───────────────┐
│
1
│
2
│
3
│
4
│
5
│
6
│
7
│
8
│
9
│
├────────┼─────┼───────┼────────┼─────┼────────┼──────┼────────┼───────────────┤
├────────┼─────┼───────┼────────┼─────┼────────┼──────┼────────┼───────────────┤
├────────┼─────┼───────┼────────┼─────┼────────┼──────┼────────┼───────────────┤
└────────┴─────┴───────┴────────┴─────┴────────┴──────┴────────┴───────────────┘
VERIFICAT,
ÎNTOCMIT

Formular 4

Rezultatul sondajului la larvele de carabuși
┌──────┬─────────────┬───────┬────┬────┬───────────────────────────┬───────────┐
│Ocolul│Pepiniere sau│Carac- │Nr. │Spe-│Număr mediu de larve, pupe │Larve de al│
│silvic│teren de
│teris- │son-│cia │
și gândaci pe mp
│te specii
│
│
│ împădurit
│ticile │daje│
├───────────────┬─────┬─────┤vătămătoare│
│
├──────┬──────┤prin-
│
│
│Larve active de│Număr│Număr│găsite în
│
│
│Denumi│Supra-│cipale │
│
│
vârsta
│pupe │gân- │sol/mp
│
│
│rea
│fața
│ ale
│
│
├─┬──┬───┬──────┤
│daci ├───────────┤
│
│
│totală│solului│
│
│I│II│III│Nr.
│
│
│Denumire și│
│
│
│(ha)
│
│
│
│ │
│
│larve │
│
│număr mediu│
│
│
│
│
│
│
│ │
│
│tran- │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│ │
│
│sfor- │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│ │
│
│mate
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│ │
│
│în
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│ │
│
│vârs- │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│ │
│
│ta
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│ │
│
│a IIIa│
│
│
│
├──────┼──────┼──────┼───────┼────┼────┼─┼──┼───┼──────┼─────┼─────┼───────────┤
│
1
│
2
│
3
│
4
│ 5
│ 6
│7│8 │ 9 │
10
│ 11
│ 12
│
13
│
├──────┼──────┼──────┼───────┼────┼────┼─┼──┼───┼──────┼─────┼─────┼───────────┤
├──────┼──────┼──────┼───────┼────┼────┼─┼──┼───┼──────┼─────┼─────┼───────────┤
└──────┴──────┴──────┴───────┴────┴────┴─┴──┴───┴──────┴─────┴─────┴───────────┘

Formular 5

Ocolul Silvic
Districtul
Fișă de evidență a suprafeței de probă permanentă nr. ....
UP ...... u.a. ....... amplasată în anul ... pentru mărimea evoluției
procesului de uscare la specia
.............
Mărimea suprafeței ....... mp, altitudine ........ expoziție .......
panta ........ tip de stațiune ............ tip de pădure natural și actual
....... tip de sol ...........
Arboret: compoziție ....... proveniența ....... vârsta ........ diametrul
mediu ....... înălțimea medie ........... clasa de producție ................
consistența ........ Subarboret: compoziție ........ grad de acoperire ......
┌────┬────┬───────┬───────────────────────────────┬─────────────────┬──────────┐
│Nr. │Anul│Clasa
│
Număr de arbori
│Volumul arborilor│Observații│
│crt.│
│Kraft*)│
│
uscați
│asupra pro│
│
│
│
│
│
(mc)
│cesului de│
│
│
│
├─────┬─────────────────────────┼───────┬─────────┤ uscare
│
│
│
│
│Total│
Pe grade de uscare**)
│extrași│de extras│
│
│
│
│
│
├────┬────┬────┬────┬─────┤
│
│(daunători│
│
│
│
│
│ 0
│ 1
│
2 │
3 │
4
│
│
│
│
├────┼────┼───────┼─────┼────┼────┼────┼────┼─────┼───────┼─────────┼──────────┤
│ 0
│ 1
│
2
│
3
│
4 │ 5
│
6 │
7 │
8
│
9
│
10
│
11
│
├────┼────┼───────┼─────┼────┼────┼────┼────┼─────┼───────┼─────────┼──────────┤
│
│
│
P
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
├───────┼─────┼────┼────┼────┼────┼─────┼───────┼─────────┼──────────┤
│
│
│
D
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│ 1
│2002├───────┼─────┼────┼────┼────┼────┼─────┼───────┼─────────┼──────────┤
│
│
│
C
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
├───────┼─────┼────┼────┼────┼────┼─────┼───────┼─────────┼──────────┤
│
│
│Total
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
├────┼────┼───────┼─────┼────┼────┼────┼────┼─────┼───────┼─────────┼──────────┤
│
│
│
P
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
├───────┼─────┼────┼────┼────┼────┼─────┼───────┼─────────┼──────────┤
│
│
│
D
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│ 2
│2003├───────┼─────┼────┼────┼────┼────┼─────┼───────┼─────────┼──────────┤
│
│
│
C
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
├───────┼─────┼────┼────┼────┼────┼─────┼───────┼─────────┼──────────┤
│
│
│Total
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
└────┴────┴───────┴─────┴────┴────┴────┴────┴─────┴───────┴─────────┴──────────┘
*) P = arbori predominanți
D = arbori dominanți
C = arbori codominanți
**) 0 = arbore sănătos
1 = arbore foarte slab vătămat 1 - 10%
2 = arbore slab vătămat 11 -25%
3 = arbore moderat vătămat 26 -65%
4 = arbore puternic vătămat inclusiv uscat peste 65%
Fișa de evidență se întocmește pe specii. Dacă într-o suprafață de probă
permanentă sunt 2 sau mai multe specii afectate se întocmește câte o fișă de
evidență pentru fiecare specie.

Formular 6

OCOLUL SILVIC
Districtul
Evidența fenomenului de uscare a arborilor din specia ....... în anul ....
┌────┬──┬──┬─────────────────────────────────────┬────────────┬────┬───────────┐
│Nr. │UP│ua│ Date privind u.a.
│Date privind│Ca- │ Volumul
│
│crt.│
│
│
│
uscarea
│uze │arborilor
│
│
│
│
│
│
│pro │cu uscare
│
│
│
│
│
│
│ba- │puternică, │
│
│
│
│
│
│bi- │inclusiv
│
│
│
│
│
│
│le
│ arbori
│
│
│
│
│
│
│ale │ uscați
│
│
│
│
├────┬─────┬─────┬────┬─────┬────┬────┼───┬───┬────┤us- ├─────┬─────┤
│
│
│
│Su- │Tipul│Par- │Pro-│Vârs-│Cla-│Con-│Su-│Gra│Pro-│că- │pus
│ex-
│
│
│
│
│pra-│de
│ti-
│ve- │ta
│sa
│sis-│pra│dul│cent│rii │în
│tras │
│
│
│
│fața│pă-
│ci-
│ni- │(ani)│de
│ten-│fa-│de │ de │
│valoa│
│
│
│
│
│(ha)│dure │părea│en- │
│pro-│ța
│ța │vă-│ar- │(da │re
│
│
│
│
│
│
│ și
│speci│ța
│
│duc-│
│a- │tă-│bori│u-
│
│
│
│
│
│
│
│sta- │ei
│ar- │
│ție │
│fec│ma-│ cu │nă- │(mc) │(mc) │
│
│
│
│
│rea
│în
│bo- │
│
│
│ta-│re │grad│tori│
│
│
│
│
│
│
│actu-│com- │ri- │
│
│
│tă │a
│ de │abio│
│
│
│
│
│
│
│ală
│po-
│lor │
│
│
│
│spe│us- │tici│
│
│
│
│
│
│
│
│zi-
│
│
│
│
│
│ci-│care│și
│
│
│
│
│
│
│
│
│ție
│
│
│
│
│
│ei │2+3+│bio-│
│
│
│
│
│
│
│
│(%)
│
│
│
│
│(ha│
│4
│tici│
│
│
├────┼──┼──┼────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼───┼───┼────┼────┼─────┼─────┤
│ 0
│1 │2 │ 3
│
4
│
5
│ 6
│
7
│ 8
│ 9
│10 │11 │ 12 │ 13 │ 14
│ 15
│
├────┼──┼──┼────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼───┼───┼────┼────┼─────┼─────┤
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
├────┼──┼──┼────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼───┼───┼────┼────┼─────┼─────┤
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
└────┴──┴──┴────┴─────┴─────┴────┴─────┴────┴────┴───┴───┴────┴────┴─────┴─────┘

Formular 7

Ocolul Silvic
Evidența fenomenului de uscare a arborilor din specia .... în anul ....
┌────┬────────┬────────────────────────────────────────────────────┬───────────┐
│Nr. │
UP
│
Date privind uscarea
│ Volumul
│
│crt.│Denumire│
│arborilor
│
│
│
│
│cu uscare
│
│
│
│
│puternică, │
│
│
│
│inclusiv
│
│
│
│
│ arbori
│
│
│
│
│ uscați
│
│
│
├────┬─────┬────┬────┬────┬────┬─────┬──────┬────────┼─────┬─────┤
│
│
│Su- │Tipu-│Par-│Pro-│Vâr-│Cla-│Con- │Gradul│Număr de│Pus
│Ex-
│
│
│
│pra │rile │ti- │ve- │sta │sa
│sis- │
de
│arbori
│în
│tras │
│
│
│fa- │ de
│ci- │ni- │(in-│de
│ten- │vătăma│2+3+4
│valoa│
│
│
│
│ța
│pă-
│pa- │en- │ter-│pro-│ța
│re a
│
│re
│
│
│
│
│afec│dure │rea │ța
│val)│duc-│medie│spe-
│
│
│
│
│
│
│tată│ și
│spe │ar- │
│ție │
│ciei
│
│(mc) │(mc) │
│
│
│
│sta- │ci
│bo- │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│(ha)│rea
│ilor│ri- │ani)│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│ac-
│ în │lor │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│tu-
│com-│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│ală
│po- │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│zi- │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│ția │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│ar- │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│bo- │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│re- │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│te- │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│lor │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│(%) │
│
│
│
│
│
│
│
│
├────┼────────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼─────┼──────┼────────┼─────┼─────┤
│ 0
│
1
│ 2
│
3
│ 4
│ 5
│ 6
│ 7
│
8
│
9
│
10
│ 11
│
12 │
├────┼────────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼─────┼──────┼────────┼─────┼─────┤
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
└────┴────────┴────┴─────┴────┴────┴────┴────┴─────┴──────┴────────┴─────┴─────┘

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.