Decizia nr. 70/2016

Augustin Zegrean

- președinte

Valer Dorneanu

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Ionița Cochințu

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 73 alin. (3) și

art. 74 alin. (1) din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, excepție ridicată de S.C. Teo&Paula - S.R.L. din Năvodari, prin lichidator judiciar Victoria S.P.R.L. din Constanța, în Dosarul nr. 5.257/118/2013 al Tribunalului Constanța - Secția a II-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 972D/2015.

2. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Curtea dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 1.039D/2015, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 73 alin. (3) și

art. 74 alin. (1) din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, excepție ridicată de S.C. Teo&Paula - S.R.L. din Năvodari, prin lichidator judiciar Victoria S.P.R.L. din Constanța, în Dosarul nr. 5.257/118/2013/a3 al Tribunalului Constanța - Secția a II-a civilă.

4. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

5. Magistratul-asistent referă asupra cauzelor și arată că partea Victoria S.P.R.L. din Constanța a depus precizări scrise prin care solicită, în principal, admiterea excepției de neconstituționalitate, astfel cum este formulată, iar în subsidiar, detalierea considerentelor

Deciziei Curții Constituționale nr. 1.292 din 4 octombrie 2011 , în vederea aplicării unitare a prevederilor legale la nivelul instanțelor de judecată.

6. Curtea, din oficiu, pune în discuție problema conexării dosarelor.

7. Reprezentantul Ministerului Public arată că este de acord cu conexarea cauzelor.

8. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.039D/2015 la Dosarul nr. 972D/2015, care este primul înregistrat.

9. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, menționând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale în materie. Totodată, arată că, în ceea ce privește problema referitoare la practica neunitară la nivelul instanțelor judecătorești, aceasta este o chestiune care nu ține de competența Curții Constituționale, ci a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

10. Prin încheierile nr. 268 din 12 mai 2015 și nr. 295 din 27 mai 2015, pronunțate în dosarele nr. 5.257/118/2013 și nr. 5.257/118/2013/a3, Tribunalul Constanța - Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 73 alin. (3) și

art. 74 alin. (1) din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, excepție ridicată de S.C. Teo&Paula - S.R.L. din Năvodari, prin lichidator judiciar Victoria S.P.R.L. din Constanța, în cauze întemeiate pe dispozițiile

Legii nr. 85/2006 .

11. În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține, în esență, că prevederile

art. 74 alin. (1) din Legea nr. 85/2006

au fost adoptate fără respectarea cerințelor referitoare la normele de tehnică legislativă, prevăzute de

art. 48 din Legea nr. 24/2000 , deoarece nu au fost instituite două ipoteze distincte de reglementare ce ar fi trebuit să fie delimitate prin alineate diferite. Astfel, nu este prezentată distinct situația prevăzută la

art. 73 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 , raportat la alte sentințe ale judecătorului-sindic de soluționare a unor contestații față de tabelul preliminar, judecătorul-sindic putând admite, în tot sau în parte, înscrierea creanțelor respective în mod provizoriu în tabelul definitiv al tuturor creditorilor împotriva averii debitorului, chiar dacă pentru soluționarea unora ar fi nevoie de administrare de probe. Astfel, prin

art. 74 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 , legiuitorul a statuat regula generală potrivit căreia, "după ce toate contestațiile la creanțe au fost soluționate, administratorul judiciar/lichidatorul judiciar va înregistra, de îndată, la tribunal tabelul definitiv al tuturor creanțelor împotriva averii debitorului, arătând suma, prioritatea și situația fiecărei creanțe", ceea ce echivalează cu faptul că nu este legal ca administratorul judiciar/lichidatorul judiciar, după soluționarea fiecărei contestații formulate față de tabelul preliminar [în temeiul

art. 73 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 ], deși sentințele judecătorului-sindic sunt executorii și definitive, să înregistreze tabelul definitiv sau să actualizeze tabelul definitiv întocmit anterior în baza dispoziției judecătorului-sindic de înscriere în mod provizoriu a unei creanțe.

12. Deși legea insolvenței instituie și cazul special de întocmire a tabelului definitiv înainte de soluționarea tuturor contestațiilor (în baza dispoziției judecătorului-sindic de admitere provizorie a creanței în tabelul definitiv), diferit de regula generală, acesta nu prevede expres modalitatea de executare a sentințelor judecătorului-sindic date în soluționarea contestațiilor față de tabelul preliminar raportate la alte creanțe decât cea admisă provizoriu. Or, dată fiind situația de excepție, legea trebuie să prevadă expres o atare împrejurare, altfel, în lipsa unei interpretări restrictive, rămâne la libera apreciere a judecătorului-sindic dacă se impune ca administratorul/ lichidatorul judiciar să actualizeze sau nu tabelul definitiv de creanțe întocmit în ipoteza specială [prevăzută la

art. 73 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 ], după soluționarea fiecărei contestații față de tabelul definitiv, ceea ce poate duce la o încălcare a dispozițiilor legale de întocmire a tabelului definitiv doar după soluționarea tuturor contestațiilor. Astfel,

art. 74 alin. (1) din Legea nr. 85/2006

trebuia să prevadă distinct și să interpreteze restrictiv cazul special de întocmire a tabelului definitiv prin înscrierea provizorie a creanței din dispoziția judecătorului-sindic [în temeiul art. 73 alin. (3)], raportat la soluționarea celorlalte contestații formulate față de tabelul preliminar. Or, nefiind prevăzut în mod expres dacă este permisă sau interzisă modificarea tabelului definitiv de creanțe întocmit în temeiul

art. 73 alin. (3) din Legea nr. 85/2006

după fiecare sentință a judecătorului-sindic de soluționare a contestațiilor formulate față de tabelul preliminar, raportat la alte creanțe decât cea înscrisă provizoriu, înainte de soluționarea tuturor contestațiilor formulate, legea lasă posibilitatea interpretărilor, ceea ce va duce implicit la o practică neunitară la nivelul instanțelor judecătorești, contrar prevederilor constituționale.

13. În final, pe lângă prezentarea evoluției cauzei în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate, autoarea acesteia precizează că această excepție a fost invocată cu privire la prevederile

art. 74 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 , raportat la ipoteza specială a înscrierii provizorii a unei creanțe în tabelul definitiv, în temeiul

art. 73 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 , cu referire la admisibilitatea modificării tabelului definitiv întocmit înainte ca toate contestațiile față de tabelul preliminar să fi fost soluționate, respectiv după soluționarea fiecărei contestații în parte.

14. Tribunalul Constanța - Secția a II-a civilă, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale în materie, opinează în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

15. Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

16. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

17. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze prezenta excepție.

18. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 73 alin. (3) și

art. 74 alin. (1) din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, cu modificările și completările ulterioare:

- Art. 73 alin. (3): "(3) La termenul stabilit prin sentința de deschidere a procedurii pentru definitivarea tabelului de creanțe, judecătorul-sindic va soluționa deodată, printr-o singură sentință, toate contestațiile, chiar dacă pentru soluționarea unora ar fi nevoie de administrare de probe; în acest din urmă caz, judecătorul-sindic poate să admită, în tot sau în parte, înscrierea creanțelor respective în mod provizoriu în tabelul definitiv al tuturor creditorilor împotriva averii debitorului.";

- Art. 74 alin. (1): "(1) După ce toate contestațiile la creanțe au fost soluționate, administratorul judiciar/lichidatorul va înregistra, de îndată, la tribunal și va avea grijă să fie afișat la sediul acestuia tabelul definitiv al tuturor creanțelor împotriva averii debitorului, arătând suma, prioritatea și situația - garantată sau negarantată - a fiecărei creanțe."

19.

Legea nr. 85/2006 , cu modificările și completările ulterioare, a fost abrogată prin art. 344 lit. a) din titlul V - Dispoziții tranzitorii și finale din

Legea nr. 85/2014

privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014. Însă, având în vedere prevederile

art. 343 din Legea nr. 85/2014 , potrivit cărora "Procesele începute înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi rămân supuse legii aplicabile anterior acestei date", precum și

Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care Curtea a stabilit că sintagma "în vigoare" din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale

art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea urmează a exercita controlul de constituționalitate asupra prevederilor criticate din

Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței.

20. În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări, art. 21 alin. (1) și (2) privind accesul liber la justiție, art. 24 referitor la dreptul la apărare, art. 124 referitor la înfăptuirea justiției, art. 126 alin. (2) și (3) privind instanțele judecătorești și art. 135 alin. (2) lit. a) cu privire la libertatea comerțului, protecția concurenței loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție.

21. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că prevederile

art. 73 alin. (3) din Legea nr. 85/2006

au mai fost supuse controlului de constituționalitate, sens în care sunt, spre exemplu, Decizia nr 966 din 12 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 675 din 22 septembrie 2011,

Decizia nr. 841 din 11 octombrie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 832 din 11 decembrie 2012, sau

Decizia nr. 1.292 din 4 octombrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 824 din 22 noiembrie 2011, prin care Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate.

22. Cu acele prilejuri, Curtea a reținut că întreaga procedură instituită prin

Legea nr. 85/2006

are ca scop acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvență, iar specificul procedurii a impus adoptarea unor reguli de procedură speciale, care derogă de la normele dreptului comun, în acest context, reglementarea prin lege a obligației judecătorului-sindic de a soluționa deodată, printr-o singură sentință, toate contestațiile cu privire la creanțele și drepturile de preferință trecute de administratorul judiciar sau de lichidator în tabelul preliminar de creanțe, chiar dacă pentru soluționarea unora ar fi nevoie de administrare de probe, constituie expresia uneia dintre caracteristicile definitorii ale procedurii insolvenței, și anume celeritatea în realizarea scopurilor declarate mai sus. În absența unei atari dispoziții de lege, procedura, care de regulă are caracter colectiv, implicând participarea unui număr mare de creditori ce vin în concurs pentru satisfacerea propriilor creanțe, ar fi cu mult întârziată, situație ce ar genera o stare de perpetuă incertitudine cât privește raporturile juridice stabilite între părțile implicate, persoane fizice sau comercianți, afectând grav stabilitatea și securitatea care trebuie să le caracterizeze.

23. Totodată, Curtea a reținut că, deși procedura insolvenței pune accent pe o desfășurare rapidă a procesului, ea oferă, pe de altă parte, suficiente garanții procesuale părților implicate. Astfel, potrivit chiar textului de lege criticat, judecătorul-sindic va soluționa, la termenul stabilit pentru definitivarea tabelului de creanțe, contestațiile pentru care ar fi nevoie de administrarea unor probe, prin admiterea provizorie, iar nu definitivă, a creanțelor contestate.

24. Prin urmare, înscrierea unei astfel de creanțe în tabelul definitiv al tuturor creanțelor împotriva averii debitorului are caracter provizoriu, putând fi modificată oricând pe parcursul derulării procedurii, ca urmare a completării probatoriului. Mai mult, dispozițiile

art. 75 din Legea nr. 85/2006

prevăd că, până la închiderea procedurii, orice parte interesată poate face contestație împotriva trecerii unei creanțe sau a unui drept de preferință în tabelul definitiv de creanțe, în cazul descoperirii existenței unui fals, dol sau a unei erori esențiale care a determinat admiterea creanței sau a dreptului de preferință, precum și în cazul descoperirii unor titluri hotărâtoare și până atunci necunoscute. În această situație, judecarea contestației se va face de judecătorul-sindic, cu citarea tuturor părților interesate, iar până la judecarea irevocabilă a contestației judecătorul-sindic va putea declara creanța sau dreptul de preferință contestat ca admis numai provizoriu. O garanție procedurală în plus o constituie prevederile

art. 12 din Legea nr. 85/2006 , potrivit cărora hotărârile judecătorului-sindic, care sunt definitive și executorii, pot fi atacate separat cu recurs, după o procedură stabilită prin dispozițiile art. 8 din aceeași lege.

25. Referitor la critica de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 74 alin. (1) din Legea nr. 85/2006

prin raportare la cele ale art. 73 alin. (3) din aceeași lege, Curtea observă că aceste dispoziții legale nu trebuie interpretate în mod singular, ci trebuie avute în vedere, spre exemplu, și cele cuprinse în

art. 3 pct. 17 din Legea nr. 85/2006 , potrivit cărora "prin tabel definitiv de creanțe se înțelege tabelul care cuprinde toate creanțele asupra averii debitorului la data deschiderii procedurii, acceptate în tabelul preliminar și împotriva cărora nu s-au formulat contestații în conformitate cu prevederile art. 73, precum și creanțele admise în urma soluționării contestațiilor. În acest tabel se arată suma solicitată, suma admisă și rangul de prioritate a creanței;".

26. De altfel, în ceea ce privește critica de neconstituționalitate formulată în prezentele cauze, Curtea observă că din motivarea autoarei excepției de neconstituționalitate reiese că aceasta este nemulțumită de forma în care sunt redactate prevederile

art. 74 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 , respectiv de faptul că nu este prevăzut în mod expres dacă este permisă sau interzisă modificarea tabelului definitiv de creanțe întocmit, în temeiul

art. 73 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 , după fiecare sentință a judecătorului-sindic de soluționare a contestațiilor formulate față de tabelul preliminar, raportat la alte creanțe decât cea înscrisă provizoriu, înainte de soluționarea tuturor contestațiilor formulate și, astfel, în opinia autoarei, legea lăsă loc interpretărilor, ceea ce va duce implicit la o practică neunitară la nivelul instanțelor judecătorești.

27. Așadar, Curtea reține că motivele care au condus la ridicarea excepției de neconstituționalitate vizează aspecte ce țin de aplicarea și interpretarea legii la speța dedusă judecății, prin prisma unei pretinse omisiuni legislative. Or, în situația în care, astfel cum susține autoarea prezentei excepții de neconstituționalitate, există o practică neunitară a instanțelor judecătorești, potrivit art. 126 alin. (3) din Constituție, Înalta Curte de Casație și Justiție este singura competentă să asigure interpretarea și aplicarea unitară a legii de către toate instanțele judecătorești, în acest sens fiind reglementată instituția recursului în interesul legii, în cuprinsul art. 514 din Codul de procedură civilă. Pe de altă parte, Curtea constată că normele legale criticate au fost edictate în lumina dispozițiilor constituționale ale art. 61 alin. (1) care statuează rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a țării. Astfel, chiar dacă omisiunea de reglementare ori caracterul incomplet al acestora ar fi reale, de principiu, suplinirea lipsei de reglementare nu intră în atribuțiile Curții Constituționale, care, potrivit

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , "(...) se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului". Ca atare, excepția de neconstituționalitate urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.

28. Referitor la solicitarea formulată prin notele scrise, depuse la dosarele cauzelor, cu privire la detalierea considerentelor deciziilor Curții Constituționale pronunțate în materie, Curtea constată că aceasta este inadmisibilă, deoarece, în accepțiunea prevederilor

art. 146 din Constituție și ale Legii nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, nu are competența de a interpreta sau explica deciziile sale la solicitarea unor subiecte de drept (a se vedea în acest sens Decizia nr. 1.255 din 22 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 830 din 23 noiembrie 2011).

29. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 73 alin. (3) și

art. 74 alin. (1) din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, excepție ridicată de S.C. Teo&Paula - S.R.L. din Năvodari, prin lichidator judiciar Victoria S.P.R.L. din Constanța, în dosarele nr. 5.257/118/2013 și nr. 5.257/118/2013/a3 ale Tribunalului Constanța - Secția a II-a civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Constanța - Secția a II-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 18 februarie 2016.