Plan din 15 martie 2016

Capitolul I Descrierea Rezervației Naturale Lacul Bălătău

1.1. Poziție
1.1.1. Localizare și căi de acces
Rezervația Naturală Lacul Bălătău are suprafața de 4,7 ha, conform amenajamentului silvic al Ocolului Silvic Dărmănești, ediția 2006, fiind localizată în Munții Nemira, din Carpații Orientali, pe raza teritorial-administrativă a orașului Dărmănești, județul Bacău.
Din DN 12A Adjud-Miercurea-Ciuc, din dreptul localității Dărmănești, pe drumul județean Dărmănești-Sânmartin circa 6 km, până în satul Sălătruc, apoi pe drum forestier pietruit, pe valea pârâului Izvorul Negru, pe o distanță de circa 4 km
Pe calea ferată Adjud-Comănești, cu oprire în halta Valea Uzului și în continuare pe drumurile județean și forestier descrise anterior
1.1.2. Acoperirea cu hărți
Rezervația Naturală Lacul Bălătău este evidențiată în hărțile silvice 1:20000 și 1:50000, fiind și în format electronic, tiff, color, la o rezoluție de 300 dpi.
1.2. Limitele ariei naturale protejate
Suprafața Rezervației Naturale Lacul Bălătău este inclusă în fondul forestier, proprietate publică a statului, administrat de Ocolul Silvic Dărmănești, cuprinzând parcela silvică 90, din U.P. I Izvorul Negru.
Limita nordică este reprezentată de barajul natural al Lacului Bălătău.
Limita estică este dată de linia care separă parcela silvică 90 de subparcelele 18B, 19A și parcela silvică 20, limita pe care sunt situate bornele silvice 45, 47, și 49.
Limita sudică începe la borna silvică 49 și este reprezentată de limita dintre parcela silvică 90 din Rezervația Naturală Lacul Bălătău și subparcelele silvice 21A și 80B din afara rezervației.
Limita vestică este reprezentată de limita dintre parcela silvică 90 din rezervație și subparcela silvică 80A din afara rezervației.
Descrierea suprafeței
Rezervația Naturală Lacul Bălătău, IV.6, se suprapune peste unitatea amenajistică 90 din U.P. I Izvorul Negru, Ocolul Silvic Dărmănești, având o suprafață, conform Amenajamentului silvic din 2006, de 4,7 ha.
Având în vedere faptul că, în Rezervația Naturală Lacul Bălătău, se regăsește un habitat de importanță națională pentru conservare, sunt interzise:
a) orice forme de exploatare sau utilizare a resurselor naturale, precum și orice forme de folosire a terenurilor, incompatibile cu scopul de protecție și/sau de conservare;
b) activitățile de construcții-investiții, cu excepția celor destinate administrării ariei naturale protejate și/sau activităților de cercetare științifică ori a celor destinate asigurării siguranței naționale sau prevenirii unor calamități naturale.
Se pot desfășura următoarele activități:
a) științifice și educative;
b) activități de ecoturism care nu necesită realizarea de construcții-investiții;
c) localizarea și stingerea operativă a incendiilor;
d) intervențiile pentru menținerea habitatelor în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunități biotice care constituie obiectul protecției, în baza aprobării autorității publice centrale pentru protecția mediului;
e) intervențiile în scopul reconstrucției ecologice a ecosistemelor naturale și al reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate, la propunerea custodelui, în baza aprobării de către autoritatea publică centrală pentru protecția mediului;
f) în cazul în care calamitățile afectează suprafețe de pădure, acțiunile de înlăturare a efectelor acestora se fac la propunerea custodelui ariei naturale protejate, în baza aprobării autorității publice centrale care răspunde de silvicultură;
g) acțiunile de prevenire a înmulțirii în masă a dăunătorilor forestieri, care nu necesită extrageri de arbori, și acțiunile de monitorizare a acestora;
h) acțiunile de combatere a înmulțirii în masă a dăunătorilor forestieri, care necesită evacuarea materialului lemnos din pădure, în cazul în care apar focare de înmulțire, la propunerea custodelui ariei naturale protejate și în baza aprobării autorității publice centrale care răspunde de silvicultură.
1.3. Inventarierea resurselor abiotice
1.3.1. Elemente de geologie și potențialul geologic
Lacul Bălătău este dezvoltat în spațiul de extindere a gresiei de Tarcău, depozitele litologice depuse la coada lacului fiind reprezentate îndeosebi din nisipuri.
Colmatarea intensă a făcut ca suprafața lacului să fie redusă la jumătate din suprafața inițială.
Lacul Bălătău s-a format în anul 1883, prin bararea naturală a cursului pârâului Negru, datorită alunecării produse pe versantul drept al văii, în locul "Rupturile de la Focul lui Ivan".
Se extinde pe fundul pârâului și are un grad de colmatare ridicat, ca urmare a absenței lucrărilor de combatere a eroziunii solurilor.
1.3.2. Caracteristici geomorfologice și potențialul geomorfologic
Din punctul de vedere al raionării geomorfologice, teritoriul se încadrează în ținutul Carpaților Orientali, subținutul munților flișului.
1.3.3. Potențialul hidrogeologic și hidrologic
Lacul Bălătău este alimentat de pârâul Izvorul Negru, iar o cantitate echivalentă de apă iese din lac și se dirijează spre râul Uz.
Deși inițial a avut un volum de 500.000 mc și o suprafață de 12 ha, în timp, datorită colmatării, volumul s-a redus la 150.000 m3 cu o suprafață de 4,7 ha.
1.3.4. Potențialul climatic
În zona Lacului Bălătău este un climat montan, cu temperatura medie anuală de 6°C și o cantitate medie anuală de precipitații de circa 700-800 mm.
Pentru caracterizarea generală a climatului s-au folosit date culese de la stația meteorologică Târgu Ocna.
Regimul termic - Temperatura medie lunară și media anuală sunt redate în tabelul nr. 1.
Tabelul nr. 1 - Temperatura medie lunară și media anuală
┌────┬───┬────┬─────┬────┬───┬────┬─────┬──────┬────┬───┬────┬─────┬────────┐
│Luna│ I │ II │ III │ IV │ V │ VI │ VII │ VIII │ IX │ X │ XI │ XII │ Medie
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│ anuală │
├────┼───┼────┼─────┼────┼───┼────┼─────┼──────┼────┼───┼────┼─────┼────────┤
│°C
│-4 │ -3 │
1
│
4 │ 8 │ 12 │
14 │
16
│ 12 │ 6 │ 2
│ -2
│
6
│
└────┴───┴────┴─────┴────┴───┴────┴─────┴──────┴────┴───┴────┴─────┴────────┘
Amplitudinea temperaturii medii anuale: 20°C;
Temperatura maximă absolută: 38,6°C înregistrată în data de 12 august 1946
Temperatura minimă absolută: - 29,5°C înregistrată în data de 25 ianuarie 1942
Temperatura medie anuală: 6°C.
Durata perioadei de vegetație, cu temperaturi medii diurne peste 10°C - 180 de zile, iar durata medie a zilelor cu temperaturi peste 0°C - 290 de zile.
Data medie a primului îngheț este în jur de 20 octombrie, iar a ultimului îngheț, în jur de 20 aprilie.
Regimul pluviometric - precipitațiile atmosferice medii lunare și anuale sunt redate în tabelul nr. 2.
Tabelul nr. 2 - Precipitațiile atmosferice medii lunare și anuale
┌──────┬─────────────────────────────────────────────────────────────┬──────┐
│ Luna │
Precipitații medii lunare - mm
│ Media│
│
├───┬────┬─────┬────┬────┬────┬─────┬──────┬────┬───┬────┬────┤anuală│
│
│ I │ II │ III │ IV │
V │ VI │ VII │ VIII │ IX │ X │ XI │ XII│
│
├──────┼───┼────┼─────┼────┼────┼────┼─────┼──────┼────┼───┼────┼────┼──────┤
│mm
│ 40│ 40 │ 40
│ 60 │ 100│ 120│
100│
90
│ 60 │ 60│ 50 │ 40 │
800 │
└──────┴───┴────┴─────┴────┴────┴────┴─────┴──────┴────┴───┴────┴────┴──────┘
Media precipitațiilor pe anotimpuri este următoarea: primăvara - 200 mm, vara - 310 mm, toamna - 170 mm, iarna - 120 mm.
În sezonul de vegetație, media este de 530 mm.
Numărul mediu al zilelor cu strat de zăpadă - 60 de zile.
Regimul eolian - Versanții abrupți înconjurători asigură o bună adăpostire de vânturile dominante, oferind atât iarna, cât și vara o nuanță de moderație climatului.
Indicatorii sintetici ai datelor climatice
Indicele anual de ariditate De Martonne are valori medii anuale mai mari de 35, evidențiind condițiile favorabile dezvoltării vegetației forestiere.
Pe anotimpuri acest indicator are următoarele valori:
Primăvara 37; vara 36; toamna 26; iarna 41.
Învelișul edafic - Despre soluri se poate face precizarea că se dezvoltă doar în jumătatea din amonte a Lacului Bălătău, în spațiul deja colmatat, și se caracterizează prin orizonturi diagnostice specifice solurilor hidromorfe, dezvoltate pe depozite recente aluviale.
Versanții limitrofi Lacului Bălătău sunt ocupați de soluri brune eumezobazice, cu extindere largă pe versantul de nord, unde s-a produs alunecarea și prin soluri brune acide, frecvente în partea de sud.
1.4. Inventarierea resurselor biotice
1.4.1. Habitate
Rezervația Naturală Lacul Bălătău corespunde categoriei IV IUCN, și anume aria de gestionare a habitatelor/speciilor: arie protejată administrată în special pentru conservare prin intervenții de gospodărire.
1.4.2. Flora și vegetația
Pe jumătatea din amonte a lacului se întâlnesc aninișuri - Alnetum, stufărișuri, păpurișuri și rogozișuri.
Pădurea de pe versanții înconjurători s-a păstrat sub aspectul compoziției, la parametrii pădurilor de amestec - rășinoase și fag.
Din punctul de vedere al regimului silvic, pădurile din jur sunt din categorii pentru producție.
1.4.3. Fauna
Rezervația Naturală Lacul Bălătău se încadrează în etajul boreal, caracteristic pădurilor de conifere sau conifere în amestec cu foioase în care speciile reprezentative au o stabilitate redusă, majoritatea fiind migratoare.
Dintre mamifere, prezente în zonă sunt: ursul brun - Ursus arctos, pisica sălbatică - Felis silvestris, râsul - Lynx lynx, lupul - Canis lupus, iar dintre rozătoare: veverița - Sciurus vulgaris și șoarecele scurmător - Clethrionomys glareolus.
Păsările cele mai frecvente din jurul Lacului Bălătău sunt reprezentate prin: șorecarul comun - Buteo buteo, corbul - Corvus corax, huhurezul mic - Strix aluco, bufnița - Bubo bubo, pițigoiul de brădet - Parus ater, pițigoiul de munte - P. montanus, forfecuța - Loxia curvirostra, ciocănitoarea neagră - Dryocopus martius, gaița de munte - Nucifraga caryocatactes, aușel sprâncenat - Regulus ignicapillus, codobatura albă - Motacilla alba, codobatura de munte - M. cinerea, mierla de apă - Cinclus cinclus și fluierarul de munte - Actitis hypoleucos.
Reptilele și amfibienii sunt reprezentați de șopârla de munte - Lacerta vivipara, vipera comună - Vipera berus, tritonul de munte - Triturus alpestris, tritonul carpatic - Triturus montandoni, broasca roșie de munte - Rana temporaria și buhaiul de baltă cu burta galbenă - Bombina variegata.
Dintre nevertebrate se întâlnesc: gândacul mare de scoarță al molidului - Ips typographus, Blastophagus piniperda, Blastophagus minor, Lymantria monacha, viespea mare - Sirex gigas, Carabus auronitens.
Gasteropodele cele mai importante sunt reprezentate prin Ena obscura, Zenobiella vicina, Retinella nitidulla, Campylaea faustina și Claustia dubia.
Melci mai frecvenți sunt Vitrea diaphona, Retinella pura, Oxychilus glaber - pe frunzare și în poieni Pupilla muscorum, Helix lutescens și Succinea oblonga.
Peștii din lac sunt reprezentați de păstrăv - Salmo trutta fario, clean - Leuciscus cephalus, zglăvoacă - Cottus gobio și boiștean - Phoxinus phoxinus.
1.5. Mediul socioeconomic
1.5.1. Istoricul Rezervației Naturale Lacul Bălătău
Înainte de naționalizarea din anul 1948, suprafața ce constituie aria naturală protejată Lacul Bălătău a aparținut familiei boierești Ghica, iar, după aceea, a trecut în proprietatea statului român.
1.5.2. Aspecte demografice
Prezența umană în zona Rezervației Naturale Lacul Bălătău este legată de activitățile agricole din vecinătatea ariei naturale protejate, fără ca acestea să vizeze parcele incluse în aria protejată. În imediata vecinătate a rezervației naturale există drumul forestier Roșca.
1.5.3. Dotări tehnico-edilitare
În interiorul Rezervației Naturale Lacul Bălătău nu există nicio construcție sau instalație, doar în apropierea acesteia există drumul forestier Izvorul Negru - FE 001, drum pietruit care asigură accesul la aceasta.
1.5.4. Activități antropice pe raza ariei naturale protejate
1.5.4.1. Silvicultura
Silvicultura este una dintre cele mai vechi activități antropice de pe raza ariei naturale protejate. Gestionarea rațională a fondului forestier este o condiție absolut necesară pentru dezvoltarea echilibrată a așezărilor umane și pentru menținerea echilibrului ecologic în mediul natural. Terenurile suprapuse ariei naturale protejate sunt în prezent supuse managementului forestier aplicat în limitele prevederilor legale pentru statutul de rezervație, pe care îl are arealul.
1.5.4.2. Agricultura
Pe raza Rezervației Naturale Lacul Bălătău nu sunt practicate activități agricole permanente sau temporare.
1.5.4.3. Vânătoarea
Suprafața ariei naturale protejate se poate constitui ca zonă de liniște pentru vânat, în cadrul fondului de vânătoare 14 Dărmănești. În interiorul ariei naturale protejate este interzisă vânătoarea.
1.5.5. Regimul de proprietate al terenurilor
Suprafața de teren aferentă Rezervației Naturale Lacul Bălătău este proprietate de stat și este administrată prin Ocolul Silvic Dărmănești, Direcția Silvică Bacău - Regia Națională a Pădurilor.

Capitolul II Scopul și obiectivele planului de management

2.1. Scopul planului de management

În conformitate cu prevederile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007

privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 49/2011 , cu modificările și completările ulterioare, Lacul Bălătău face parte din categoria ariilor protejate naționale, care au ca scop protecția și conservarea habitatelor, de interes floristic și forestier, oferind posibilitatea vizitării în scopuri științifice și educative.

Scopul planului de management este crearea unui cadru organizatoric și stabilirea unui set de reguli, conform prevederilor legale în vigoare, pentru protecția, conservarea și administrarea durabilă a patrimoniului natural al Rezervației Naturale Lacul Bălătău.

2.2. Obiectivele planului de management

Managementul Rezervației Naturale Lacul Bălătău se face prin măsuri active de gospodărire pentru a asigura menținerea habitatelor și protejarea anumitor specii.

Pe lângă activitățile științifice pot fi admise activități turistice, educaționale, organizate. Sunt interzise folosințe ale terenurilor sau exploatarea resurselor care dăunează obiectivelor atribuite.

Obiectivele planului de management sunt următoarele:

a) asigurarea statutului favorabil de conservare a biodiversității florei și faunei sălbatice;

b) menținerea cadrului fizico-geografic natural și a funcțiilor ecologice ale ecosistemelor;

c) promovarea unui turism durabil, care să contribuie la creșterea respectului față de valorile naturale;

d) conștientizarea și educarea publicului și a factorilor interesați, pentru înțelegerea importanței conservării naturii și pentru îndeplinirea obiectivelor de conservare ale Rezervației Naturale Lacul Bălătău

2.3. Principiile planului de management

Principiile planului de management urmăresc trasarea și respectarea unor linii generale pentru implementarea acestuia.

Principiul conservării diversității biologice

Diversitatea biologică are o importanță deosebită dată în primul rând de valoarea ei ecologică, genetică, socială, economică, științifică, educațională, culturală, recreativă și estetică. Diversitatea biologică prezintă o importanță deosebită pentru evoluție și pentru conservarea ecosistemelor și speciilor.

Cerința fundamentală pentru conservarea diversității biologice este conservarea in situ a ecosistemelor și habitatelor naturale, menținerea și refacerea populațiilor viabile de specii în mediul lor natural.

Protecția și conservarea habitatelor, a speciilor de plante și animale sălbatice sunt reglementate prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 , aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 49/2011 , cu modificările și completările ulterioare, prin care se preiau conceptele și instrumentele comunitare de acțiune, promovate în Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică.

Pentru creșterea eficienței acțiunilor de protecție a habitatelor și speciilor se propun următoarele măsuri:

a) informarea publicului asupra importanței acestei arii naturale protejate;

b) o mai bună cunoaștere a politicilor organismelor decizionale aflate pe nivele ierarhice superioare și a obiectivelor lor;

c) identificarea conflictelor dintre utilizatorii de resurse și mediul natural.

Principiul opiniei generale unitare

Crearea unei imagini unitare asupra unui teritoriu, prin cunoașterea integrată a structurii și funcționalității lui, se constituie într-un atu incontestabil pentru dezvoltarea echilibrată a acelui spațiu. Cunoașterea unitară a valorilor și a problemelor permite acțiunea eficientă pentru selectarea celor mai bune măsuri conforme cu aspirațiile factorilor de decizie, ale populației locale și cu obiectivele de conservare pe termen mediu și lung.

Existența unei opinii generale comune asupra unui anumit aspect reprezintă o condiție esențială de abordare pluriinstituțională a unor aspecte de care depinde reușita aplicării prevederilor prezentului plan de management.

Astfel, integrarea într-un sistem de cooperare a acțiunilor tuturor factorilor de decizie din zonă cu cele ale administratorului ariei naturale protejate constituie un pas înainte în scopul creșterii eficienței managementului ariei naturale protejate.

Planul de management se dorește a fi un mijloc de armonizare a acțiunilor instituțiilor responsabile de gestionarea resurselor din Rezervația Naturală Lacul Bălătău, în scopul atingerii obiectivelor de conservare și dezvoltării activităților socioeconomice. Cooperarea între instituții este esențială pentru implementarea planului de management.

Principiul dezvoltării durabile, ameliorării calității vieții și asigurării coerenței managementului

Dezvoltarea durabilă presupune menținerea posibilităților și a condițiilor de viață pentru generațiile viitoare, în special a resurselor naturale regenerabile, cel puțin la nivelul celor existente pentru generația actuală.

Planul de management urmărește îmbunătățirea gestiunii patrimoniului natural al zonei, prin promovarea acțiunilor fără impact asupra mediului.

Promovarea dezvoltării armonioase a fondului forestier și cinegetic

Pădurile, prin funcțiile de protecție și socioeconomice pe care le îndeplinesc, constituie o avuție națională de care trebuie să beneficieze întreaga societate.

În acest scop este necesară asigurarea gestionării durabile a pădurilor, prin stabilirea de măsuri eficiente de administrare, îngrijire și regenerare.

Pentru sectorul forestier, planul de management urmărește conservarea și protecția resurselor genetice forestiere valoroase.

De asemenea se urmărește informarea tuturor factorilor de decizie interesați de menținerea caracteristicilor fondului forestier și de implementarea acțiunilor prevăzute în planul de management.

Principiul precauției și transparenței în luarea deciziei

Orice acțiune sau decizie, indiferent de caracterul ei, trebuie să fie analizată din punctul de vedere al costurilor și beneficiilor pe care aceasta le presupune, dar și din prisma efectelor negative asupra mediului și asupra colectivităților locale.

Beneficiile pe termen scurt nu trebuie să reprezinte un criteriu de adoptare a deciziilor.

Precauția este un instrument de mediu foarte util pentru evitarea apariției unor areale cu disfuncționalități. Aceasta nu impune excluderea activităților economice dintr-un spațiu, ci includerea în faza de investiție a aspectelor ce privesc impactul asupra mediului.

Evaluarea impactului asupra mediului trebuie să se facă în conformitate cu legislația de mediu în vigoare. Principiul precauției trebuie să stea la baza tuturor deciziilor care privesc în mod direct sau indirect Rezervația Naturală Lacul Bălătău.

Se impune o transparență ridicată în luarea deciziilor, situațiile conflictuale fiind astfel îndepărtate.

2.4. Cadrul legal

Rezervația Naturală Lacul Bălătău s-a constituit ca arie naturală protejată prin

Hotărârea Guvernului nr. 2.151/2004

privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone, încadrată conform

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 , aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 49/2011 , cu modificările și completările ulterioare, în categoria IV IUCN - rezervație naturală cu caracter predominant floristic și forestier.

Elaborarea planului de management se face în baza

art. 21 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 , aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 49/2011 , cu modificările și completările ulterioare.

Măsurile prevăzute în planul de management se elaborează astfel încât să țină cont de condițiile economice, sociale și culturale ale comunităților locale, precum și de particularitățile regionale și locale ale zonei, prioritate având obiectivele de management ale ariei naturale protejate.

Prevederile acestui plan de management vor fi respectate de custodele ariei naturale protejate, de autoritățile care reglementează activități pe teritoriul acesteia, de persoanele fizice și juridice care dețin sau care administrează terenuri și alte bunuri și/sau care desfășoară activități în perimetrul și în vecinătatea ariei naturale protejate.

Aria protejată este atribuită în custodie, conform Convenției nr. 281 din 20 aprilie 2011, Direcției Silvice Bacău - Ocolul Silvic Dărmănești.

Rezervația Naturală Lacul Bălătău funcționează în baza următoarelor acte normative:

a)

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007

privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 49/2011 , cu modificările și completările ulterioare;

b)

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005

privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 265/2006 , cu modificările și completările ulterioare;

c)

Legea nr. 5/2000

privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - secțiunea a III-a zone protejate;

d) Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică;

e)

Legea nr. 46/2008

- Codul silvic, republicată, cu modificările ulterioare;

f)

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 139/2005

privind administrarea pădurilor din România, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 38/2006 , cu modificările ulterioare;

g)

Legea nr. 171/2010

privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice, cu modificările ulterioare;

h)

Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006 , cu modificările și completările ulterioare.

2.5. Procesul de elaborare a Planului de management al Rezervației Naturale Lacul Bălătău

Planul de management se bazează pe direcții prioritare, unde vor fi promovate acțiuni concrete pentru îndeplinirea obiectivelor de conservare a rezervației.

Definirea direcțiilor prioritare s-a realizat ținând cont de realitățile existente și de obiective realizabile.

Direcțiile prioritare sunt: conservarea diversității biologice, promovarea activităților de educație și conștientizare publică și promovarea imaginii ariei naturale protejate.

Au fost stabilite obiectivele și acțiunilor planului de management pe domenii prioritare și identificate posibilele surse de finanțare, resursele tehnice și umane necesare pentru implementarea acestora.

Planul de management pentru aria naturală protejată Lacul Bălătău a fost dezbătut în cadrul unor întâlniri cu reprezentanți ai organizațiilor nonguvernamentale interesate de activitățile de conservare a naturii.

Planul de management al Rezervației Naturale Lacul Bălătău este realizat într-o manieră flexibilă, în special datorită fenomenelor naturale imprevizibile care pot determina reconsiderarea măsurilor de conservare a biodiversității.

Planul de management al ariei naturale protejate Lacul Bălătău cu o valabilitate de 5 ani se aprobă prin ordin al ministrului mediului, apelor și pădurilor, după obținerea deciziei etapei de încadrare și a punctului de vedere al Agenției pentru Protecția Mediului Bacău.

Revizuirea Planului de management al Rezervației Naturale Lacul Bălătău se va face ori de câte ori apar modificări ale legislației de mediu.

Din cauza influențelor factorilor naturali și antropici se impune adoptarea unui management adaptativ pentru a putea fi acceptate cu ușurință deciziile necesare în astfel de condiții.

Planul de management este conceput în vederea definirii principalelor direcții de acțiune, astfel încât, pe termen lung, să se poată realiza principalele obiective de conservare a ariei naturale protejate.

Planuri detaliate de acțiune se elaborează anual de custode, având la bază prevederile planului de management, ținându-se cont de situația curentă de pe raza ariei naturale protejate.

Competența aprobării acestor modificări în planul de management revine:

a) Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor - atunci când se impun schimbări la nivel de obiective/acțiuni;

b) custodelui - dacă modificările se referă la planificarea anuală a activităților și alocarea fondurilor.

Capitolul III Planul de acțiuni

Prezentul plan de management va fi implementat de custodele Rezervației Naturale Lacul Bălătău în următorii 5 ani de la data aprobării acestuia, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Implementarea se va realiza pe baza planului de acțiuni, care indică responsabilitățile și instituțiile care pot fi implicate.

Respectarea planului de acțiuni, ca parte componentă a planului de management, este obligatorie în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

3.1. Conservarea diversității biologice

Planul de management stabilește un cadru de acțiune în scopul conservării diversității biologice.

Direcțiile prioritare de acțiune în Rezervația Naturală Lacul Bălătău sunt următoarele:

a) conservarea habitatelor și speciilor de interes național, menționate în

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 , aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 49/2011 , cu modificările și completările ulterioare;

b) menținerea unui nivel de intervenție antropică scăzut care să contribuie la conservarea unor habitate;

c) monitorizarea și eliminarea oricărei forme de organism cu potențial invaziv din spațiul rezervației naturale;

d) interzicerea introducerii voluntare sau involuntare de specii de plante și animale.

Acțiunea 3.1.1. Actualizarea bazei de date privind speciile de floră și faună sălbatică din Rezervația Naturală Lacul Bălătău și structurarea acesteia, în conformitate cu standardele impuse la nivel național

Descriere: Baza de date existentă la nivelul custodelui rezervației naturale se va actualiza permanent cu informațiile din teren și cu cele rezultate în urma derulării unor programe de cercetare științifică.

De asemenea, informații privind flora și fauna sălbatică se vor colecta și prin intermediul unor doctoranzi, masteranzi sau cercetători voluntari care încheie cu custodele ariei naturale protejate protocoale de colaborare.

Contractele de colaborare semnate de custodele ariei naturale protejate pentru implementarea unor proiecte referitoare la patrimoniul natural vor conține obligativitatea predării rezultatelor în vederea utilizării informațiilor pentru completarea bazei de date.

Se va asigura corelarea structurii bazei de date proprii cu bazele de date standard gestionate la nivel central.

Perioada de timp sau frecvența de desfășurare a acțiunii: permanent

Responsabil: custodele ariei naturale protejate

Instituții ce pot fi implicate: APM Bacău, ICAS Bacău, Direcția Silvică Bacău, ONG-uri

Surse de finanțare posibile: resurse proprii ale custodelui, programe de cercetare naționale și internaționale, finanțări POIM, LIFE, CEEX, CNCSIS, programe de cercetare a mediului sau de conservare, alte surse de finanțare

Rezultate așteptate: actualizarea permanentă a bazei de date

Indicatori de succes: bază de date completă privind speciile de floră și faună sălbatică

Acțiunea 3.1.2. Identificarea speciilor-țintă pentru conservare și menținerea stării de conservare a populațiilor acestor specii

Descriere: Activitățile de conservare sunt foarte costisitoare, mai ales în situația în care numărul speciilor și habitatelor protejate este foarte mare.

Datorită faptului că fondurile pentru activitățile de conservare sunt limitate, în Rezervația Naturală Lacul Bălătău se va încerca o abordare pe specii-țintă pentru promovarea activităților de conservare.

Astfel, se vor identifica acele specii cu populații amenințate sau vulnerabile, care necesită obligatoriu măsuri de intervenție, dar care pot funcționa ca specii-umbrelă pentru a asigura conservarea și a altor specii.

Concentrarea pe speciile-țintă nu presupune neglijarea totală a celorlalte specii, care vor beneficia de activități de monitorizare permanente, prin care se va evidenția starea populațiilor lor.

Perioada de timp sau frecvența de desfășurare a acțiunii: o dată la 5 ani

Responsabil: custodele ariei naturale protejate

Instituții ce pot fi implicate: APM Bacău, ICAS Bacău, Direcția Silvică Bacău, ONG-uri

Surse de finanțare posibile: fondurile de administrare a ariei naturale protejate, programe de cercetare naționale, programe de conservare/cercetare a mediului

Rezultate așteptate: delimitarea speciilor-țintă pentru activitățile de conservare

Indicatori de succes: numărul speciilor-țintă identificate

Acțiunea 3.1.3. Interzicerea oricăror activități de colectare a speciilor de interes comunitar și național pentru conservare, existente pe raza Rezervației Naturale Lacul Bălătău

Descriere: În conformitate cu prevederile legislației naționale în vigoare este interzisă colectarea sub orice formă a speciilor de floră și faună sălbatică prioritare pentru conservare.

În acest context, custodele va interzice colectarea acestor specii prin respingerea solicitărilor cu privire la desfășurarea unor astfel de activități.

Activitățile care duc la degradarea habitatelor acestor specii vor fi, de asemenea, interzise. Custodele, în colaborare cu instituțiile abilitate, va asigura sancționarea severă a persoanelor fizice sau juridice care colectează sau degradează habitatele utilizate de speciile de importanță prioritară pentru conservare.

În cadrul rezervației va fi permisă doar executarea de lucrări prevăzute de amenajamentele silvice, cu aprobarea autorităților competente.

Perioada de timp sau frecvența de desfășurare a acțiunii: permanent

Responsabil: custodele ariei naturale protejate

Instituții ce pot fi implicate: APM Bacău, Garda Națională de Mediu - Comisariatul Județean Bacău

Surse de finanțare posibile: fondurile de administrare a ariei naturale protejate

Rezultate așteptate: stoparea activităților de colectare a speciilor de floră și faună de importanță prioritară și națională pentru conservare

Indicatori de succes: 100% avize negative pentru cererile de colectare de plante și animale strict protejate; sancțiuni pentru persoanele fizice sau juridice care colectează ilegal plante și animale strict ocrotite

3.2. Promovarea activităților de educație, conștientizare și informare publică

Dezvoltarea culturală, promovarea educației și a informării populației reprezintă modalități de dezvoltare a unor spații pe termen lung în condițiile în care resursele umane formate nu se îndreaptă spre alte direcții.

Acțiunile de conștientizare se referă în special la promovarea beneficiilor care pot rezulta din noul regim de gestionare a zonei.

Comunitățile locale trebuie convinse că nu se aduc prejudicii de natură materială prin această formă de gestionare a teritoriului.

Acțiunea 3.2.1. Realizarea unui calendar anual de activități de informare, educare și conștientizare publică

Descriere: Planificarea activităților de informare, educare și conștientizare publică este foarte importantă în contextul în care este necesară eficientizarea tuturor activităților desfășurate în acest spațiu.

În acest scop este importantă stabilirea unor tematici specifice, care să fie abordate anual, în profil educațional, în ceea ce privește gestionarea deșeurilor, protecția florei și faunei sălbatice, protecția pădurii și altele asemenea.

Se vor marca prin activități specifice evenimentele din calendarul de mediu precum: "Ziua Internațională a Zonelor Umede", "Ziua Internațională a Diversității Biologice", "Ziua Mediului", "Ziua Păsărilor".

Responsabil: custodele Rezervației Naturale Lacul Bălătău

Instituții ce pot fi implicate: unitățile școlare, APM Bacău, autoritățile administrației publice locale

Surse de finanțare posibile: fondurile de administrare a ariei naturale protejate

Rezultate așteptate: planificarea activităților de educație și conștientizare publică, parcurgerea calendarului de mediu

Indicatori de succes: numărul evenimentelor organizate

Acțiunea 3.2.2. Promovarea activităților de voluntariat

Descriere: Voluntariatul reprezintă una din formele prin care se poate realiza educația ecologică și conștientizarea populației din zonă privind valorile ocrotite din Rezervația Naturală Lacul Bălătău.

Deși se va urmări implicarea voluntară a populației din vecinătatea rezervației naturale, nu se vor neglija nici voluntarii din alte zone.

Custodele Rezervației Naturale Lacul Bălătău va încuraja activitățile de voluntariat, prin realizarea unor certificate "voluntar în Rezervația Naturală Lacul Bălătău", ce vor fi acordate organizațiilor sau persoanelor care vor desfășura astfel de activități în folosul ariei naturale protejate.

Responsabil: custodele ariei naturale protejate

Instituții ce pot fi implicate: APM Bacău, Direcția Silvică Bacău, ONG-uri

Surse de finanțare posibile: fondurile de administrare a ariei naturale protejate

Rezultate așteptate: creșterea implicării voluntare a populației locale în activități specifice de administrare

Indicatori de succes: realizarea certificatului de voluntar în Rezervația Naturală Lacul Bălătău, dezvoltarea mecanismului instituțional și a responsabilităților pentru voluntari, creșterea anuală a numărului de voluntari

3.3. Administrarea Rezervației Naturale Lacul Bălătău

Administrarea Rezervației Naturale Lacul Bălătău cod IV.6 se realizează prin intermediul persoanelor responsabile desemnate la nivel de ocol silvic și direcție silvică.

Corelarea actului de administrare al Rezervației Naturale Lacul Bălătău cod IV.6 cu cel al instituțiilor administrative din teritoriu reprezintă un deziderat foarte important pentru asigurarea managementului ariei naturale protejate.

Integrarea obiectivelor planului de management în regulamentele de urbanism este necesară nu numai pentru impunerea unei strategii coerente de dezvoltare a acestui spațiu, ci și pentru asigurarea reușitei implementării planului de management, care se constituie într-o alternativă de dezvoltare socială și economică a zonei și într-un mijloc de realizare a protecției și conservării resurselor naturale și culturale ale acestui teritoriu.

Acțiunea 3.3.1. Asigurarea respectării convenției de custodie a ariei naturale protejate

Descriere: Aria naturală protejată Lacul Bălătău este luată în custodie de către Direcția Silvică Bacău - Ocolul Silvic Dărmănești, pe baza convenției de custodie, încheiată cu autoritatea de mediu responsabilă, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Responsabil: custodele Rezervației Naturale Lacul Bălătău

Instituții ce pot fi implicate: APM Bacău, Garda Națională de Mediu - Comisariatul Județean Bacău

Surse de finanțare: fondurile de gestionare a ariei naturale protejate, menționate în angajamentul bugetar al custodelui, anexat la convenția de custodie

Rezultate așteptate: respectarea prevederilor convenției de custodie

Indicatori de succes: întocmirea anuală a raportului de activitate și a celui privind starea ariei naturale protejate

3.4. Promovarea cercetării științifice

Activitățile de cercetare științifică contribuie la adaptarea continuă a măsurilor de conservare și exploatare a mediilor naturale, astfel încât să nu fie depășită capacitatea de suport a ecosistemelor naturale.

În cadrul rezervației, promovarea cercetării științifice trebuie să urmărească următoarele direcții prioritare:

a) corelarea activităților de cercetare științifică cu acțiunile planului de management;

b) dezvoltarea planificată și controlată a activităților de cercetare științifică pe teritoriul Rezervației Naturale Lacul Bălătău;

c) asigurarea promovării informațiilor științifice referitoare la Rezervația Naturală Lacul Bălătău;

d) stimularea obținerii de fonduri pentru dezvoltarea activităților de cercetare științifică.

Cercetarea științifică este instrumentul prin care custodele rezervației naturale poate dialoga cu cercetătorii pentru a obține informații științifice necesare în procesul de administrare.

Acțiunea 3.4.1. Corelarea activităților de cercetare științifică cu acțiunile prevăzute în planul de management

Descriere: Activitățile de cercetare științifică trebuie corelate cu acțiunile din planul de management al rezervației și să respecte prioritățile stabilite de acesta.

Obiectivele activităților de cercetare trebuie să contribuie la identificarea celor mai bune practici pentru conservarea habitatului și a speciilor de floră și faună sălbatică, la selectarea celor mai bune măsuri de intervenție, în cazul apariției unor dezechilibre semnificative.

Perioada de timp sau frecvența de desfășurare a acțiunii: permanent

Responsabil: custodele ariei naturale protejate

Instituții ce pot fi implicate: APM Bacău, ICAS, Direcția Silvică Bacău, unități de învățământ superior și instituții de cercetare

Surse de finanțare posibile: fonduri de administrare ale ariei naturale protejate, programe de cercetare naționale, programe de conservare/cercetare a mediului

Rezultate așteptate: obținerea de informații științifice care să constituie un suport pentru activitățile de management ale Rezervației Naturale Lacul Bălătău

Indicatori de succes: rezultate științifice utile în procesul de administrare a Rezervației Naturale Lacul Bălătău

Acțiunea 3.4.2. Dezvoltarea planificată și controlată a activităților de cercetare științifică pe teritoriul Rezervației Naturale Lacul Bălătău

Descriere: Activitățile de cercetare științifică contribuie la menținerea diversității biologice și elementelor de peisaj.

Planificarea anuală a activităților de cercetare științifică în rezervația naturală are un rol important în monitorizarea speciilor din Rezervația Naturală Lacul Bălătău.

Perioada de timp sau frecvența de desfășurare a acțiunii: permanent

Responsabil: custodele ariei naturale protejate

Instituții ce pot fi implicate: ICAS Bacău, universități și institute de cercetare

Surse de finanțare posibile: fonduri de administrare, programe de cercetare naționale, programe de conservare/ cercetare a mediului

Rezultate așteptate: acumularea de date științifice privind biodiversitatea din Rezervația Naturală Lacul Bălătău

Indicatori de succes: calendar anual al activităților științifice care se desfășoară în Rezervația Naturală Lacul Bălătău, numărul activităților de cercetare avizate favorabil de custode

Acțiunea 3.4.3. Realizarea unui cadru de susținere a cercetărilor științifice și asigurarea promovării rezultatelor științifice referitoare la Rezervația Naturală Lacul Bălătău

Descriere: Promovarea rezultatelor științifice este foarte importantă pentru îmbunătățirea imaginii Rezervației Naturale Lacul Bălătău, dar și pentru creșterea atractivității zonei. Pentru a stimula acest lucru este importantă semnarea de acorduri de parteneriat cu instituții implicate în cercetarea științifică, prin care să fie încurajată realizarea de publicații referitoare la rezervația naturală.

Promovarea rezultatelor științifice se poate realiza prin cărți, articole, hărți sau alte materiale de diseminare a rezultatelor științifice.

Perioada de timp sau frecvența de desfășurare a acțiunii: permanent

Responsabil: custodele ariei naturale protejate

Instituții ce pot fi implicate: APM Bacău, Direcția Silvică Bacău, instituții cu activități de cercetare, universități

Surse de finanțare posibile: fonduri de administrare, programe de cercetare naționale, programe de conservare/ cercetare a mediului

Rezultate așteptate: creșterea numărului de publicații referitoare la Rezervația Naturală Lacul Bălătău

Indicatori de succes: acorduri de parteneriat semnate cu universități și instituții de cercetare, publicații științifice referitoare la Rezervația Naturală Lacul Bălătău

Acțiunea 3.4.4. Stimularea obținerii de fonduri pentru dezvoltarea activităților de cercetare științifică

Descriere: Încheierea de acorduri, de parteneriate cu instituții de cercetare științifică poate stimula creșterea numărului contractelor de cercetare științifică care au ca obiect de activitate elemente naturale sau antropice din Rezervația Naturală Lacul Bălătău.

De asemenea, dezvoltarea unor sisteme de monitorizare a mediului poate stimula o creștere a interesului pentru cercetare în această arie protejată.

Perioada de timp sau frecvența de desfășurare a acțiunii: permanent

Responsabil: custodele ariei naturale protejate

Instituții ce pot fi implicate: universități și institute de cercetare

Surse de finanțare posibile: fonduri de administrare, programe de cercetare naționale, programe de conservare/cercetare a mediului

Rezultate așteptate: creșterea numărului proiectelor de cercetare aplicate în Rezervația Naturală Lacul Bălătău, creșterea fondurilor atrase pentru activități de cercetare

Indicatori de succes: cel puțin un proiect de cercetare pe perioada de valabilitate a planului de management

Capitolul IV Proceduri de implementare a planului de management

Responsabilitatea implementării planului de management revine custodelui ariei naturale protejate și se realizează prin acțiuni planificate în baza planurilor anuale de lucru ce se întocmesc în trimestrul patru al anului premergător.

Activitățile din planul de lucru anual se implementează/ organizează astfel:

a) în mod direct de către administrator prin responsabilii de activitate din cadrul personalului angajat;

b) prin implicarea unor parteneri pe bază de contracte de colaborare, de voluntariat sau pe bază de protocoale cu organizații neguvernamentale, servicii publice sau voluntari;

c) pe bază de contracte, protocoale sau voluntariat cu persoane fizice sau juridice specializate.

Activitățile care intră în responsabilitatea altor instituții/ organizații vor fi supravegheate de către custodele ariei naturale protejate pentru a se asigura că acestea se încadrează în prevederile planului de management și nu contravin obiectivelor de conservare ale ariei naturale protejate.

În aceste cazuri, custodele ariei naturale protejate are rol important în stabilirea unor relații de colaborare cu instituțiile/organizațiile respective și definirea modului în care acestea își organizează activitățile.

Harta Rezervației Naturale Lacul Bălătău este prezentată în anexa care face parte integrantă din prezentul plan de management.