Decizia nr. 92/2016

Augustin Zegrean

- președinte

Valer Dorneanu

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Ionița Cochințu

- magistrat-asistent

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

Legii nr. 63/2011

privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, respectiv ale anexelor nr. 2 și nr. 3b la această lege, excepție ridicată de Sindicatul Învățământ Preuniversitar Argeșean "Muntenia", în numele și pentru membrii săi Livia Iacob și Cristina Ungureanu, Iuliana Drăghici, Ramona Țaicu, Ion Irinel Vasilescu și Adela Tănase și Maria Florescu, în dosarele nr. 1.736/109/2015, nr. 420/109/2015, nr. 1.541/109/2015, nr. 5.409/109/2014, nr. 5.579/109/2014 ale Tribunalului Argeș - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale și de Sindicatul Învățământ Preuniversitar Argeșean "Muntenia", în numele și pentru membrii săi Liliana Ciobanu și alții, Georgiana Mihaela Florea (fostă Cancea) și alții și dosarele nr. 5.300/109/2014 și nr. 347/109/2015 ale Curții de Apel Pitești - Secția I civilă și care formează obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 1.820D/2015-nr. 1.825D/ 2015 și nr. 1.878D/2015.

2. Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 18 februarie 2016, în prezența reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când, în temeiul dispozițiilor

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, Curtea a dispus conexarea dosarelor nr. 1.821D/2015-nr. 1.825D/2015 și nr. 1.878D/2015 la Dosarul nr. 1.820D/2015, iar, în temeiul dispozițiilor art. 222 alin. (2) din Codul de procedură civilă coroborate cu ale

art. 14 din Legea nr. 47/1992 , a dispus amânarea pronunțării pentru data de 23 februarie 2016, dată la care este pronunțată prezenta decizie.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

3. Prin încheierile din 2 decembrie 2015, pronunțate în dosarele nr. 1.736/109/2015, nr. 420/109/2015, nr. 1.541/109/2015, nr. 5.409/109/2014 și nr. 5.579/109/2014, Tribunalul Argeș - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

Legii nr. 63/2011

privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, excepție ridicată de Sindicatul Învățământ Preuniversitar Argeșean "Muntenia", în numele și pentru membrii săi Livia Iacob și Cristina Ungureanu, Iuliana Drăghici, Ramona Țaicu, Ion Irinel Vasilescu și Adela Tănase și Maria Florescu, în cauze având ca obiect soluționarea unor cereri referitoare la calculul unor drepturi salariale.

4. Prin încheierile din 19 noiembrie și 10 decembrie 2015, pronunțate în dosarele nr. 5.300/109/2014 și nr. 347/109/2015, Curtea de Apel Pitești - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

Legii nr. 63/2011

privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, respectiv ale anexelor nr. 2 și nr. 3b la această lege, excepție ridicată de Sindicatul Învățământ Preuniversitar Argeșean "Muntenia", în numele și pentru membrii săi Liliana Ciobanu și alții și Georgiana Mihaela Florea (fostă Cancea) și alții, cu ocazia soluționării apelurilor declarate împotriva unor sentințe pronunțate de Tribunalul Argeș în cauze privind cereri referitoare la calculul unor drepturi salariale.

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prin punerea în aplicare a grilelor de salarizare prevăzute de anexele nr. 2 și nr. 3b la

Legea nr. 63/2011

se încalcă un drept salarial obținut prin

Legea nr. 221/2008

pentru aprobarea

Ordonanței Guvernului nr. 15/2008

privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ, respectiv valoarea coeficientului de multiplicare, astfel, salariile au fost reduse, ajungându-se la situația anterioară adoptării

Legii nr. 221/2008 . În aceste condiții, dispozițiile criticate nu respectă prevederile constituționale, aducând atingere și art. 1 din Primul Protocol la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În acest context, arată că orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale, nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege, iar în practica Curții Europene a Drepturilor Omului s-a statuat că noțiunea de bunuri cuprinde atât bunurile actuale, cât și valori patrimoniale, inclusiv anumite situații bine stabilite, creanțe al căror titular demonstrează că acestea au o bază suficientă în dreptul intern și în virtutea cărora reclamantul poate pretinde cel puțin o speranță legitimă în exercitarea efectivă a dreptului. Astfel, membrii de sindicat, autori ai excepției de neconstituționalitate, fiind beneficiarii dispozițiilor

Legii nr. 221/2008 , pot pretinde cel puțin o "speranță legitimă" cu privire la realizarea drepturilor salariale calculate cu valoare de referință prevăzute de această lege, având în vedere că din economia

Legii nr. 63/2011

nu reiese faptul că această lege este un act normativ de diminuare a salariilor.

6. De asemenea, se menționează că dispozițiile de lege criticate au creat situații discriminatorii, aspect ce a fost favorizat de faptul că, spre deosebire de reglementările anterioare în materie, anexele nr. 2 și 3b la

Legea nr. 63/2011

stabilesc salariile în cifre absolute. Totodată, unele dintre actele normative referitoare la salarizarea personalului didactic au fost declarate ca neconstituționale. În acest context, prezintă dinamica salarizării personalului din învățământul preuniversitar începând cu 1 ianuarie 2008 și susține că modificările legislative au condus la o aplicare neunitară a reglementărilor în materie, sens în care arată că unele cadre didactice au obținut prin hotărâri judecătorești calcularea salariului în raport cu valoarea coeficientului de multiplicare stabilită prin

Legea nr. 221/2008 , dar pentru cei cărora nu li s-au recunoscut în justiție aceleași drepturi, angajatorii și operatorii de credite nu au procedat la calculul salariilor raportat la aceleași coeficient, deși temeiul legal era același.

7. Tribunalul Argeș - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale opinează în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, invocând jurisprudența Curții Constituționale, arată că este dreptul autorității legiuitoare de a elabora măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării în concordanță cu condițiile economice și sociale existente la un moment dat. În acord cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, statele se bucură de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea și intensitatea politicilor lor în domeniul sumelor care urmează a fi plătite angajaților din bugetul de stat. De asemenea, sunt respectate și exigențele referitoare la previzibilitatea normelor juridice și protecția așteptărilor legitime ale cetățenilor, întrucât

Legea nr. 63/2011

a fost adoptată pentru a realiza unificarea salarizării unei categorii profesionale, respectiv pentru reglementarea unitară a domeniului vizat. În plus, Curtea a reținut că drepturile câștigate nu sunt cu nimic afectate prin reglementarea dedusă controlului de constituționalitate, legea producând efecte numai pentru viitor și fiind aplicată tuturor subiecților din aceeași categorie profesională, neputându-se reține existența unei discriminări. În consecință, nu este afectat nici dreptul de proprietate al autorilor excepției de neconstituționalitate.

8. Curtea de Apel Pitești - Secția I civilă opinează că prevederile criticate nu încalcă dispozițiile constituționale invocate, sens în care menționează jurisprudența Curții Constituționale în materie, spre exemplu,

Decizia nr. 582 din 29 septembrie 2015

și

Decizia nr. 488 din 23 iunie 2015 .

9. Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

10. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, deoarece autorii acesteia nu formulează o veritabilă critică de neconstituționalitate, fiind nemulțumiți de soluțiile legislative în materia salarizării personalului didactic din cuprinsul

Legii nr. 63/2011 , fiind invocate elemente pur tehnice privind formula de calcul a salariilor. Totodată, menționează jurisprudența Curții Constituționale în materie.

11. Avocatul Poporului, în Dosarul nr. 1.878D/2015, își menține punctul de vedere exprimat anterior, în sensul constituționalității prevederilor legale criticate.

12. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

13. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze prezenta excepție.

14. Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum reiese din încheierile de sesizare în dosarele nr. 1.820D/2015-nr. 1.824D/2015, îl constituie dispozițiile

Legii nr. 63/2011

privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 323 din 10 mai 2011, iar în dosarele nr. 1.825D/2015 și nr. 1.878D/2015 îl constituie dispozițiile

Legii nr. 63/2011

privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ și în mod special cele ale anexelor nr. 2 și nr. 3b la această lege. Dispozițiile criticate, în mod punctual, au următorul cuprins:

- anexa nr. 2 are următorul titlu: "Salarii de încadrare pentru personalul didactic din învățământul preuniversitar";

- anexa nr. 3b, "Salarii de încadrare pentru personalul didactic auxiliar din învățământul preuniversitar".

15. Deși

Legea nr. 63/2011

reglementează, după cum indică însuși titlul său, salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, având aplicabilitate limitată în timp, potrivit

Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează să se pronunțe asupra constituționalității acesteia, întrucât își produce efecte în cauzele în cadrul cărora a fost invocată excepția de neconstituționalitate. De asemenea, se observă că aplicabilitatea

Legii nr. 63/2011

a fost prelungită de legiuitor, succesiv, până la sfârșitul anului 2015, respectiv pentru anul 2016, potrivit

art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015

privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015.

16. În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) referitor la valorile supreme ale statului român și la obligativitatea respectării supremației Constituției și a legilor, art. 11 alin. (1) și (2) privind dreptul internațional și dreptul intern, art. 15 referitor la universalitate, art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 41 alin. (4) privind egalitatea remunerării femeilor cu a bărbaților, art. 44 alin. (1) referitor la referitor la dreptul de proprietate privată și art. 78 privind intrarea în vigoare la legii. De asemenea, în susținerea excepției sunt menționate prevederile art. 1 privind protecția proprietății din Primul Protocol la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

17. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorii acesteia sunt nemulțumiți, în esență, de faptul că dispozițiile de lege criticate stabilesc salariile cadrelor didactice într-un alt cuantum decât cel care ar rezulta din aplicarea dispozițiilor

Ordonanței Guvernului nr. 15/2008

privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 1 februarie 2008, aprobată cu modificări prin

Legea nr. 221/2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 730 din 28 octombrie 2008. Astfel, consideră că au "cel puțin o speranță legitimă" cu privire la obținerea unor drepturi salariale calculate prin aplicarea coeficientului de multiplicare 1,000 în valoare de 400,00 lei. De asemenea, autorii excepției critică aplicarea neunitară a legii, arătând că doar unele cadre didactice au beneficiat de calculul drepturilor salariale în raport cu dispozițiile

Ordonanței Guvernului nr. 15/2008 , ca urmare a acțiunilor în justiție formulate, în timp ce altora li s-au aplicat alte reglementări.

18. Cât privește prima critică formulată, Curtea observă că prevederile de lege criticate au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, din perspectiva unor critici asemănătoare celor invocate în prezenta cauză. Astfel, prin

Decizia nr. 202 din 31 martie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 338 din 18 mai 2015,

Decizia nr. 212 din 31 martie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 323 din 13 mai 2015,

Decizia nr. 415 din 28 mai 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 601 din 10 august 2015, sau

Decizia nr. 526 din 14 iulie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 18 august 2015, Curtea a respins excepțiile de neconstituționalitate ca neîntemeiate, reținând că este dreptul autorității legiuitoare de a elabora măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării în concordanță cu condițiile economice și sociale existente la un moment dat. În acest sens a amintit și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia statele se bucură de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea și intensitatea politicilor lor în domeniul sumelor care urmează a fi plătite angajaților săi din bugetul de stat, și anume Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunțată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 23, Hotărârea din 8 decembrie 2009, pronunțată în Cauza Wieczorek împotriva Poloniei, paragraful 59, și Hotărârea din 2 februarie 2010, pronunțată în Cauza Aizpurua Ortiz împotriva Spaniei, paragraful 57. De asemenea, Curtea Constituțională a constatat că drepturile câștigate nu sunt cu nimic afectate prin reglementarea dedusă controlului de constituționalitate.

19. Referitor la succesiunea reglementărilor în materia salarizării personalului didactic și didactic auxiliar, prin aceleași decizii Curtea a arătat că a existat, într-adevăr, o situație juridică specifică, determinată de succesiunea a numeroase acte normative cu acest obiect de reglementare și de practica judiciară neunitară, care a condus la un sistem de salarizare neunitar, dar că, în acest context specific,

Legea nr. 63/2011

dă expresie unei măsuri de politică bugetară, determinată de impactul financiar major asupra cheltuielilor de personal aprobate pentru anul 2011, având în vedere consecințele modificărilor legislative și ale soluțiilor pronunțate de instanțele judecătorești, urmărind să elimine inechitatea în stabilirea salariilor din sistemul național de învățământ.

20. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, considerentele și soluțiile deciziilor amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

21. În ceea ce privește susținerea potrivit căreia modificările legislative au condus la o aplicare neunitară a reglementărilor în materie, Curtea observă că acestea sunt chestiuni ce țin de interpretarea și aplicarea legii, care revin exclusiv competenței instanței de judecată și nu intră în sfera contenciosului constituțional.

22. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Sindicatul Învățământ Preuniversitar Argeșean "Muntenia", în numele și pentru membrii săi Livia Iacob și Cristina Ungureanu, Iuliana Drăghici, Ramona Țaicu, Ion Irinel Vasilescu și Adela Tănase și Maria Florescu, în dosarele nr. 1.736/109/2015, nr. 420/109/2015, nr. 1.541/109/2015, nr. 5.409/109/2014 și nr. 5.579/109/2014 ale Tribunalului Argeș - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale și de Sindicatul Învățământ Preuniversitar Argeșean "Muntenia", în numele și pentru membrii săi Liliana Ciobanu și alții, Georgiana Mihaela Florea (fostă Cancea) și alții, în dosarele nr. 5.300/109/2014 și nr. 347/109/2015 ale Curții de Apel Pitești - Secția I civilă și constată că dispozițiile

Legii nr. 63/2011

privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, în ansamblu, și în special ale anexelor nr. 2 și nr. 3b la această lege sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Argeș - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale și Curții de Apel Pitești - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 23 februarie 2016.