Ordinul nr. 784/2016
privind cerințele specifice pentru genurile și speciile de plante fructifere menționate în anexa I la Directiva 2008/90/CE a Consiliului din 29 septembrie 2008 privind comercializarea materialului de înmulțire și plantare fructifer destinat producției de fructe, cerințele specifice pe care trebuie să le îndeplinească furnizorii și normele detaliate privind inspecțiile oficiale care intră în domeniul de aplicare al Directivei 2008/90/CE
prezumat în vigoare 3 acte modificatoare
Legături cu alte acte
Ce i s-a întâmplat acestui act
Modificat prin 3
- Ordinul nr. 40/2023 31 ianuarie 2023 privind modificarea Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr…
- Anexa din 31 ianuarie 2023 31 ianuarie 2023 privind modificarea Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr…
- Ordinul nr. 92/2025 7 martie 2025 pentru modificarea Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 784/2016 p…
Având în vedere Referatul de aprobare nr. 306.922 din 13 aprilie 2016 al Direcției generale control, antifraudă și inspecții - Direcția monitorizare inspecții, verificare și control din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale,
în baza prevederilor:
-
art. 12 alin. (1) din Legea nr. 266/2002
privind producerea, prelucrarea, controlul și certificarea calității, comercializarea semințelor și a materialului săditor, precum și testarea și înregistrarea soiurilor de plante, republicată;
-
Directivei de punere în aplicare 2014/98/UE
a Comisiei din 15 octombrie 2014 de punere în aplicare a
Directivei 2008/90/CE
a Consiliului în ceea ce privește cerințele specifice pentru genurile și speciile de plante fructifere menționate în anexa I la directivă, cerințele specifice pe care trebuie să le îndeplinească furnizorii și normele detaliate privind inspecțiile oficiale;
-
art. 10 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 1.185/2014
privind organizarea și funcționarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, cu modificările și completările ulterioare,
ministrul agriculturii și dezvoltării rurale emite prezentul ordin.
Capitolul I Definiții și dispoziții generale
Articolul 1
Definiții
În cadrul prezentului ordin, se aplică următoarele definiții:
1. plantă-mamă înseamnă o plantă identificată destinată înmulțirii;
2. plantă-mamă Prebază candidat înseamnă o plantă-mamă pe care furnizorul intenționează să o supună acceptării ca plantă mamă Prebază;
3. plantă mamă Prebază înseamnă o plantă-mamă destinată producerii de material Prebază;
4. plantă mamă Bază înseamnă o plantă-mamă destinată producerii de material Bază;
5. plantă-mamă Certificat înseamnă o plantă-mamă destinată producerii de material Certificat;
6. organism dăunător înseamnă orice specie, sușă sau biotip de plantă, de animal sau de agent patogen dăunătoare plantelor sau produselor vegetale și enumerate în anexele nr. 1, 2 și 3;
7. inspecție vizuală înseamnă examinarea plantelor sau părților de plante cu ochiul liber ori utilizând o lentilă, un stereoscop sau un microscop;
8. test înseamnă o examinare diferită de inspecția vizuală;
9. plantă fructiferă înseamnă o plantă derivată dintr-o plantă-mamă și cultivată pentru producția de fructe pentru a permite verificarea identității soiului plantei-mamă respective;
10. categorie înseamnă material Prebază, material Bază, material Certificat sau material CAC (Conformitas Agraria Communitatis);
11. multiplicare înseamnă producția vegetativă de plante-mamă pentru a obține un număr suficient de plante-mamă din aceeași categorie;
12. reînnoirea plantei-mamă înseamnă înlocuirea unei plante-mamă cu o plantă obținută pe cale vegetativă din aceasta;
13. micropropagare înseamnă multiplicarea materialului vegetal pentru a produce un număr mare de plante, utilizând cultura in vitro de muguri vegetativi diferențiați sau de meristeme vegetative diferențiate prelevate de la o plantă;
14. practic liber de defecte înseamnă că defectele care ar putea reduce calitatea și utilitatea materialului de înmulțire și plantare fructifer sunt prezente la un nivel egal cu sau mai mic decât nivelul așteptat să rezulte ca urmare a bunelor practici de cultivare și de manipulare, iar nivelul respectiv este în conformitate cu bunele practici de cultivare și de manipulare;
15. practic indemn de organisme dăunătoare înseamnă că pe materialul de înmulțire și plantare fructifer sunt prezente organisme dăunătoare într-o măsură suficient de scăzută pentru a asigura un nivel acceptabil de calitate și utilitate a materialului de înmulțire;
16. laborator înseamnă orice facilitate utilizată pentru testarea materialului de înmulțire și plantare fructifer;
17. crioconservare înseamnă menținerea materialului vegetal prin răcire la temperaturi extrem de scăzute, pentru a menține viabilitatea materialului.
Articolul 2
Dispoziții generale
Inspecția Națională pentru Calitatea Semințelor, denumită în continuare INCS, prin autoritățile oficiale teritoriale competente, respectiv inspectoratele teritoriale pentru calitatea semințelor și materialului săditor și Laboratorul Central pentru Calitatea Semințelor și a Materialului Săditor, denumite în continuare ITCSMS și LCCSMS, se asigură că, în timpul procesului de producție și de comercializare, materialul de înmulțire și plantare fructifer care aparține genurilor și speciilor enumerate în anexa la
Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 82/2010
privind comercializarea materialului de înmulțire și plantare fructifer destinat producției de fructe, pe teritoriul României, care transpune anexa I la
Directiva 2008/90/CE
a Consiliului din 29 septembrie 2008 privind comercializarea materialului de înmulțire și plantare fructifer destinat producției de fructe respectă cerințele prevăzute la art. 3-27 după caz.
ITCSMS și LCCSMS se asigură că, în timpul procesului de producție a materialului de înmulțire și plantare fructifer care aparține genurilor și speciilor enumerate în anexa la
Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 82/2010
care transpune anexa I la
Directiva 2008/90/CE , furnizorii respectă Cerințele prevăzute la art. 28 și 29.
ITCSMS și LCCSMS se asigură că, în timpul procesului de producție și comercializare, materialul de înmulțire și plantare fructifer care aparține genurilor și speciilor enumerate în anexa la
Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 82/2010
care transpune
Directiva 2008/90/CE
este inspectat oficial în conformitate cu art. 30.
Materialul de înmulțire care îndeplinește cerințele unei anumite categorii nu se amestecă cu material din alte categorii.
Capitolul II Cerințe privind materialul de înmulțire și, dacă este cazul, privind materialul de plantare fructifer
Secțiunea 1 Cerințe privind materialul Prebază
Articolul 3
Cerințe privind certificarea materialului Prebază
Materialul de înmulțire, altul decât plantele-mamă și altul decât portaltoaiele care nu aparțin unui soi, este certificat oficial, la cerere, ca material Prebază, dacă se constată că îndeplinește următoarele cerințe:
a) este obținut în mod direct dintr-o plantă-mamă în conformitate cu prevederile art. 13 sau 14;
b) este autentic conform descrierii soiului din care face parte, iar autenticitatea sa conform descrierii soiului este verificată în temeiul art. 7;
c) este menținut în conformitate cu art. 8;
d) respectă cerințele de sănătate prevăzute la art. 10;
e) în cazul în care Comisia Europeană a acordat o derogare în temeiul art. 8 alin. (4) pentru a cultiva plante-mamă Prebază și material Prebază în câmp, unde nu există condiții de protecție contra insectelor, solul corespunde prevederilor art. 11;
f) corespunde cerințelor prevăzute la art. 12 în ceea ce privește defectele.
Planta-mamă menționată la alin. (1) lit. a) trebuie fie să fi fost acceptată în conformitate cu art. 5, fie să fi fost obținută prin multiplicare în conformitate cu prevederile art. 13 sau prin micropropagare în conformitate cu art. 14.
În cazul în care planta-mamă Prebază sau materialul Prebază nu mai îndeplinește cerințele prevăzute la art. 7-12, furnizorul o elimină sau îl elimină din vecinătatea altor plante-mamă Prebază și a altui material Prebază. Planta-mamă eliminată sau materialul eliminat se poate utiliza ca material Bază, material Certificat sau material CAC, cu condiția să îndeplinească cerințele prevăzute în prezenta directivă pentru categoriile respective.
În loc să elimine planta-mamă sau materialul respectiv furnizorul poate lua măsurile adecvate pentru a se asigura că planta-mamă sau materialul este din nou conform cerințelor respective.
Articolul 4
Cerințe privind certificarea ca material Prebază a portaltoilor care nu aparțin unui soi
La cerere, un portaltoi care nu aparține unui soi este certificat oficial ca material Prebază dacă se constată că îndeplinește următoarele cerințe:
a) este obținut în mod direct, prin înmulțire vegetativă sau sexuată, dintr-o plantă-mamă; în cazul înmulțirii sexuate, pomii polenizatori (polenizatorii) sunt produși direct prin înmulțire vegetativă dintr-o plantă-mamă;
b) este autentic conform descrierii speciei din care face parte;
c) este menținut în conformitate cu art. 8;
d) respectă cerințele de sănătate prevăzute la art. 10;
e) în cazul în care Comisia a acordat o derogare în temeiul art. 8 alin. (4) de a cultiva plante-mamă Prebază și material Prebază în câmp, unde nu există condiții de protecție contra insectelor, solul corespunde art. 11;
f) este în conformitate cu art. 12 în ceea ce privește defectele.
Planta-mamă menționată la alin. (1) lit. a) trebuie fie să fi fost acceptată în conformitate cu art. 6, fie să fi fost obținută prin multiplicare în conformitate cu art. 13 sau prin micropropagare în conformitate cu art. 14.
În cazul în care un portaltoi care este plantă-mamă Prebază sau material Prebază nu mai îndeplinește cerințele art. 8-12, furnizorul îl elimină din vecinătatea altor plante-mamă Prebază și a altui material Prebază. Portaltoiul eliminat se poate utiliza ca material Bază, material Certificat sau material CAC, cu condiția să îndeplinească cerințele prevăzute în prezentul ordin în ceea ce privește categoriile respective.
În loc să elimine portaltoiul respectiv, furnizorul poate lua măsurile adecvate pentru a se asigura că portaltoiul este din nou conform cerințelor respective.
Articolul 5
Cerințe privind acceptarea unei plante-mamă Prebază
ITCSMS și LCCSMS acceptă o plantă ca plantă-mamă Prebază, dacă aceasta respectă art. 7-12 și dacă autenticitatea conform descrierii soiului căruia îi aparține este stabilită în conformitate cu dispozițiile alin. (2), (3) și (4).
Acceptarea are loc pe baza unei inspecții oficiale și pe baza rezultatelor testelor, a evidențelor și a procedurilor în temeiul art. 30.
ITCSMS și LCCSMS stabilesc autenticitatea plantei-mamă Prebază conform descrierii soiului căruia îi aparține, prin observarea manifestării caracteristicilor soiului. Observarea se bazează pe unul dintre următoarele elemente:
a) descrierea oficială, pentru soiurile înregistrate în oricare dintre registrele naționale și pentru soiurile protejate legal prin intermediul unor drepturi de proprietate;
b) descrierea care însoțește cererea pentru soiurile care fac obiectul unei cereri de înregistrare în orice stat membru, astfel cum se menționează la art. 5 alin. (1) din
Directiva de punere în aplicare nr. 2014/97/UE
a Comisiei din 15 octombrie 2014 de punere în aplicare a
Directivei 2008/90/CE
a Consiliului în ceea ce privește înregistrarea furnizorilor și a soiurilor și lista comună a soiurilor;
c) descrierea care însoțește cererea pentru soiurile care fac obiectul unei cereri de înregistrare a unui drept de proprietate asupra unui soi de plante;
d) descrierea recunoscută oficial, dacă soiul care face obiectul descrierii respective este înregistrat într-un registru național.
În cazul în care se aplică alin. (2) lit. b) sau c), planta-mamă Prebază se acceptă numai dacă este disponibil un raport, întocmit de către orice organism oficial competent din Uniunea Europeană sau dintr-o țară terță, care să ateste că soiul respectiv este distinct, uniform și stabil. Totuși, până la înregistrarea soiului, planta-mamă vizată și materialul obținut din aceasta pot fi folosite numai pentru producția de material Bază sau Certificat și nu pot fi comercializate ca material Prebază, Bază sau Certificat.
În cazul în care stabilirea autenticității conform descrierii soiului nu este posibilă decât pe baza caracteristicilor unei plante fructifere, observarea manifestării caracteristicilor soiului se efectuează pe fructele unei plante fructifere înmulțite din planta-mamă Prebază. Respectivele plante fructifere se păstrează separat de plantele-mamă Prebază și de materialul Prebază.
Plantele fructifere sunt inspectate vizual în perioadele cele mai potrivite ale anului, ținând seama de condițiile climatice și de cultivare a plantelor din genurile sau speciile vizate.
Articolul 6
Cerințe privind acceptarea unui portaltoi care nu aparține unui soi
ITCSMS și LCCSMS acceptă ca plantă-mamă Prebază un portaltoi care nu aparține unui soi, dacă acesta este autentic conform descrierii speciei din care face parte și dacă respectă art. 8-12.
Acceptarea are loc pe baza unei inspecții oficiale și pe baza rezultatelor testelor, a evidențelor și a procedurilor utilizate de furnizor în temeiul art. 30.
Articolul 7
Verificarea autenticității conform descrierii soiului
ITCSMS și LCCSMS și, după caz, furnizorul verifică periodic autenticitatea plantelor-mamă Prebază și a materialului Prebază conform descrierii soiului de care aparțin, conform art. 5 alin. (2) și (3), în funcție de soiul vizat și de metoda de înmulțire utilizată.
Pe lângă verificarea periodică a plantelor-mamă Prebază și a materialului Prebază, ITCSMS și LCCSMS și, după caz, furnizorul, după fiecare reînnoire, verifică plantele-mamă Prebază rezultate.
Articolul 8
Cerințe privind menținerea plantelor-mamă Prebază și a materialului Prebază
Furnizorii mențin plantele-mamă Prebază și materialul Prebază în spații special prevăzute pentru genurile sau speciile vizate, cu protecție contra insectelor și care garantează că plantele și materialul sunt indemne de orice infecții având ca sursă vectori aerieni și orice alte surse posibile pe tot parcursul procesului de producție. Plantele-mamă Prebază candidat sunt păstrate în condiții de protecție contra insectelor și izolate fizic de plantele-mamă Prebază, în spațiile menționate la primul paragraf, până când toate testele privind conformitatea cu art. 9 alin. (1) și (2) au fost încheiate.
Plantele-mamă Prebază și materialul Prebază sunt menținute într-un mod care să garanteze că acestea sunt identificate individual pe tot parcursul procesului de producție.
Plantele-mamă Prebază și materialul Prebază sunt cultivate sau produse izolate de sol, în ghivece care conțin substraturi de cultură fără pământ sau substraturi de cultură sterilizate. Acestea sunt identificate prin etichete care să le asigure trasabilitatea.
Prin derogare de la alin. (1), (2) și (3), un stat membru poate fi autorizat să producă plante-mamă Prebază și material Prebază în câmp, unde nu există condiții de protecție contra insectelor, pentru anumite genuri sau specii. Acest material este identificat prin etichete care să îi asigure trasabilitatea. Autorizarea menționată se acordă cu condiția ca statul membru vizat să se asigure că se iau măsurile adecvate pentru a preveni infectarea plantelor prin vectori aerieni, prin contact la nivelul rădăcinilor, prin infectare încrucișată produsă de mașini, prin instrumente de altoire și prin orice alte surse posibile.
Plantele-mamă Prebază și materialul Prebază pot fi menținute prin crioconservare.
Plantele-mamă Prebază pot fi folosite doar pentru o perioadă calculată pe baza stabilității soiului sau a condițiilor de mediu în care sunt cultivate și a oricăror alți factori determinanți care au un impact asupra stabilității soiului.
Articolul 9
Cerințe privind sănătatea pentru plantele-mamă Prebază candidat și pentru plantele-mamă Prebază produse prin reînnoire
O plantă-mamă Prebază candidat trebuie să fie indemnă de organismele dăunătoare enumerate în anexa nr. 1, în ceea ce privește genul sau specia în cauză.
La o inspecție vizuală în spațiile special prevăzute și în câmp, planta-mamă Prebază candidat trebuie să fie găsită indemnă de organismele dăunătoare enumerate în anexa nr. 1, în ceea ce privește genul sau specia în cauză.
Această inspecție vizuală se efectuează de către ITCSMS și LCCSMS și, dacă este cazul, de către furnizor.
În cazul unor îndoieli în ceea ce privește prezența organismelor dăunătoare respective, organismul oficial competent și, după caz, furnizorul eșantionează și testează plantele-mamă Prebază candidat vizate.
O plantă-mamă Prebază candidat trebuie să fie indemnă de organismele dăunătoare enumerate în anexa nr. 2, în ceea ce privește genul sau specia în cauză.
La o inspecție vizuală în spațiile special prevăzute și în câmp, precum și prin eșantionare și testare, planta-mamă Prebază candidat trebuie să fie găsită indemnă de organismele dăunătoare enumerate în anexa nr. 2 în ceea ce privește genul sau specia în cauză.
Inspecția vizuală, eșantionarea și testarea se efectuează de către ITCSMS și LCCSMS și, dacă este cazul, de către furnizor.
Eșantionarea și testarea se efectuează în perioada cea mai potrivită a anului, ținând cont de condițiile climatice și de condițiile de cultivare a plantei, dar și de biologia organismelor dăunătoare relevante pentru planta respectivă. Eșantionarea și testarea au loc, de asemenea, în orice moment al anului în cazul unor îndoieli în ceea ce privește prezența respectivelor organisme dăunătoare.
În ceea ce privește eșantionarea și testarea, astfel cum se prevede la alin. (1) și (2), ITCSMS și LCCSMS aplică protocoalele Organizației Europene și Mediteraneene pentru Protecția Plantelor (OEPP) sau alte protocoale care sunt recunoscute la nivel internațional. În cazul în care nu există astfel de protocoale, ITCSMS și LCCSMS aplică protocoalele relevante stabilite la nivel național. În acest caz, INCS pune la dispoziție respectivele protocoale atât celorlalte state membre, cât și Comisiei, la cererea acestora.
ITCSMS și LCCSMS și, după caz, furnizorul trimit eșantioanele către laboratoarele acceptate oficial de către INCS.
Metoda de testare pentru virusuri, viroizi, boli asemănătoare virozelor și fitoplasme aplicată plantelor-mamă Prebază candidat este indexarea pe plante-indicator. Pot fi aplicate și alte metode de testare, în cazul în care INCS consideră, pe baza unor dovezi științifice evaluate inter pares, că acestea produc rezultate la fel de fiabile ca și indexarea pe plante-indicator.
Prin derogare de la alin. (2), în cazul în care o plantă-mamă Prebază candidat este un puiet, nu sunt necesare inspecția vizuală, eșantionarea și testarea decât în ceea ce privește virusurile, viroizii sau bolile asemănătoare virozelor transmise prin polen și enumerate în anexa nr. 2, în ceea ce privește genul sau specia vizată, cu condiția ca o inspecție oficială să fi confirmat că puietul în cauză a fost obținut dintr-o sămânță produsă de o plantă indemnă de simptomele provocate de virusurile, viroizii și bolile asemănătoare virozelor și că puietul a fost menținut în conformitate cu art. 8 alin. (1) și (3).
Alin. (1) și (3) se aplică și plantelor-mamă Prebază produse prin reînnoire.
O plantă-mamă Prebază produsă prin reînnoire trebuie să fie indemnă de virusurile și viroizii enumerați în anexa nr. 2, în ceea ce privește genul sau specia în cauză.
Planta-mamă Prebază respectivă trebuie să fie găsită indemnă de virusurile și viroizii menționați, atât la o inspecție vizuală în spațiile special prevăzute, în câmp și în loturi, cât și în urma eșantionării și testării.
Inspecția vizuală, eșantionarea și testarea se efectuează de către ITCSMS și LCCSMS și, dacă este cazul, de către furnizor.
Articolul 10
Cerințe privind sănătatea pentru plantele-mamă Prebază și materialul Prebază
O plantă-mamă Prebază sau materialul Prebază trebuie să fie indemn de organismele dăunătoare enumerate în partea A din anexa nr. 1 și în anexa nr. 2, în ceea ce privește genul sau specia în cauză.
Planta-mamă Prebază sau materialul Prebază în cauză trebuie să fie găsit indemn de organismele dăunătoare enumerate în partea A din anexa nr. 1 și în anexa nr. 2, în ceea ce privește genul sau specia în cauză, la o inspecție vizuală în spațiile special prevăzute, în câmp și în loturi. Această inspecție vizuală se efectuează de către ITCSMS și LCCSMS și, dacă este cazul, de către furnizor.
Procentul de plante-mamă Prebază sau material Prebază contaminat de organismele dăunătoare enumerate în partea B din anexa nr. 1 nu trebuie să depășească nivelurile de toleranță prevăzute în anexa menționată. La o inspecție vizuală în spațiile special prevăzute, în câmp și în loturi, planta-mamă Prebază sau materialul Prebază în cauză trebuie să fie în conformitate cu nivelurile respective. Această inspecție vizuală se efectuează de către ITCSMS și LCCSMS și, dacă este cazul, de către furnizor.
În cazul unor îndoieli în ceea ce privește prezența organismelor dăunătoare respective, ITCSMS și LCCSMS și, după caz, furnizorul eșantionează și testează plantele-mamă Prebază sau materialul Prebază în cauză.
ITCSMS și LCCSMS și, după caz, furnizorul efectuează inspecția vizuală, eșantionarea și testarea unei plante-mamă Prebază sau a materialului Prebază, astfel cum este prevăzut în anexa nr. 4 în ceea ce privește genul sau specia în cauză.
În ceea ce privește eșantionarea și testarea, astfel cum se prevede la alin. (1), ITCSMS și LCCSMS aplică protocoalele OEPP sau alte protocoale care sunt recunoscute la nivel internațional. În cazul în care nu există astfel de protocoale, ITCSMS și LCCSMS aplică protocoalele relevante stabilite la nivel național. În acest caz, INCS pune la dispoziție respectivele protocoale atât celorlalte state membre, cât și Comisiei, la cererea acestora.
ITCSMS și LCCSMS și, după caz, furnizorul trimit eșantioanele către laboratoarele acceptate oficial de către INCS.
Alin. (1) nu se aplică plantelor-mamă Prebază sau materialului Prebază în timpul crioconservării.
Articolul 11
Cerințe privind solul
Plantele-mamă Prebază și materialul Prebază pot fi cultivate doar în soluri care nu conțin organismele dăunătoare enumerate în anexa nr. 3, pentru genul sau specia în cauză, care sunt gazde pentru virusurile ce afectează genul sau specia în cauză. Absența unor astfel de organisme dăunătoare se stabilește prin eșantionare și testare.
Eșantionarea se efectuează de către ITCSMS și LCCSMS și, dacă este cazul, de către furnizor.
Eșantionarea și testarea se efectuează înainte de plantarea plantelor-mamă Prebază sau a materialului Prebază în cauză și se repetă în timpul cultivării, atunci când există suspiciuni privind prezența organismelor dăunătoare menționate la primul paragraf.
Eșantionarea și testarea se efectuează ținând seama de condițiile climatice și de biologia organismelor dăunătoare enumerate în anexa nr. 3, atunci când respectivele organisme dăunătoare sunt relevante pentru plantele-mamă Prebază sau materialul Prebază în cauză.
Eșantionarea și testarea nu se efectuează în cazul în care plantele-gazdă pentru organismele dăunătoare enumerate în anexa nr. 3, pentru genul sau specia în cauză, nu au fost cultivate în solul de producție timp de cel puțin cinci ani și în cazul în care nu există nicio îndoială în ceea ce privește absența organismelor dăunătoare relevante în solul respectiv.
Eșantionarea și testarea nu se efectuează atunci când organismul oficial competent, pe baza unei inspecții oficiale, ajunge la concluzia că solul este indemn de organismele dăunătoare enumerate în anexa nr. 3, pentru genul sau specia în cauză, care sunt gazde pentru virusuri ce afectează genul sau specia în cauză.
În cazul eșantionării și testării, astfel cum se prevede la alin. (1), ITCSMS și LCCSMS aplică protocoalele OEPP sau alte protocoale care sunt recunoscute la nivel internațional. Dacă nu există astfel de protocoale, ITCSMS și LCCSMS aplică protocoalele relevante stabilite la nivel național. În acest caz, INCS pune la dispoziție respectivele protocoale atât celorlalte state membre, cât și Comisiei, la cererea acestora.
Articolul 12
Cerințe privind defectele care pot afecta calitatea
La o inspecție vizuală, plantele-mamă Prebază și materialul Prebază trebuie să fie găsite practic libere de defecte. Această inspecție vizuală se efectuează de către ITCSMS și LCCSMS și, dacă este cazul, de către furnizor. Leziunile, decolorarea, țesuturile cu cicatrici sau desicarea sunt considerate defecte dacă afectează calitatea și utilitatea materialului de înmulțire.
Articolul 13
Cerințe privind multiplicarea, reînnoirea și înmulțirea plantelor-mamă Prebază
Furnizorul poate să înmulțească sau să reînnoiască o plantă-mamă Prebază acceptată în conformitate cu art. 5 alin. (1).
Furnizorul poate să reproducă o plantă-mamă Prebază pentru a produce material Prebază.
Multiplicarea, reînnoirea și înmulțirea plantelor-mamă Prebază au loc în conformitate cu protocoalele menționate la alin. (4).
ITCSMS și LCCSMS aplică anumite protocoale privind multiplicarea, reînnoirea și înmulțirea plantelor-mamă Prebază. ITCSMS și LCCSMS aplică protocoalele OEPP sau alte protocoale care sunt recunoscute la nivel internațional. Dacă nu există astfel de protocoale, statele membre aplică protocoalele relevante stabilite la nivel național. În acest caz, INCS pune la dispoziție respectivele protocoale atât celorlalte state membre, cât și Comisiei, la cererea acestora.
Protocoalele menționate la primul paragraf de la prezentul alineat au fost testate pe genurile sau speciile relevante pentru o perioadă de timp considerată adecvată pentru genurile sau speciile respective. Această perioadă de timp este considerată adecvată atunci când permite validarea fenotipului plantelor în ceea ce privește autenticitatea, conform descrierii soiului, pe baza observării producției de fructe sau a dezvoltării vegetative a portaltoilor.
Furnizorul poate să reînnoiască planta-mamă Prebază numai înainte de sfârșitul perioadei menționate la art. 8 alin. (6).
Articolul 14
Cerințe privind multiplicarea, reînnoirea și înmulțirea prin micropropagare a plantelor-mamă Prebază
În cazul multiplicării, reînnoirii și înmulțirii prin micropropagare a plantelor-mamă Prebază pentru producția de alte plante-mamă Prebază sau de material Prebază, acestea trebuie să aibă loc în conformitate cu protocoalele prevăzute la alin. (2).
ITCSMS și LCCSMS aplică anumite protocoale privind micropropagarea plantelor-mamă Prebază și a materialului Prebază care sunt protocoale ale OEPP sau alte protocoale recunoscute la nivel internațional. Dacă nu există astfel de protocoale, statele membre aplică protocoalele relevante stabilite la nivel național. În acest caz, INCS pune la dispoziție respectivele protocoale atât celorlalte state membre, cât și Comisiei, la cererea acestora.
Statele membre aplică numai protocoalele care au fost testate pentru genul sau specia în cauză pentru o perioadă de timp considerată suficientă pentru a permite validarea fenotipului plantelor în ceea ce privește autenticitatea, conform descrierii soiului pe baza observării producției de fructe sau a dezvoltării vegetative a portaltoaielor.
Secțiunea 2 Cerințe privind materialul Bază
Articolul 15
Cerințe privind certificarea materialului Bază
Materialul de înmulțire, altul decât plantele-mamă Bază și altul decât portaltoaiele care nu aparțin unui soi, este certificat oficial, la cerere, ca material Bază dacă îndeplinește cerințele prevăzute la alin. (2), (3) și (4).
Materialul de înmulțire este obținut dintr-o plantă-mamă Bază.
O plantă-mamă Bază îndeplinește una dintre următoarele cerințe:
a) este obținută din material Prebază; sau
b) este produsă prin multiplicare dintr-o plantă-mamă Bază în conformitate cu art. 19.
Materialul de înmulțire îndeplinește cerințele prevăzute la art. 7, art. 8 alin. (6) și art. 12.
Materialul de înmulțire îndeplinește cerințele suplimentare privind:
a) sănătatea, astfel cum sunt prevăzute la art. 16;
b) solul, astfel cum sunt prevăzute la art. 17;
c) menținerea plantelor-mamă Bază și a materialului Bază, astfel cum este prevăzut la art. 18; și
d) condițiile specifice pentru înmulțire, astfel cum sunt prevăzute la art. 19.
Un portaltoi care nu aparține unui soi este certificat oficial, la cerere, ca material Bază dacă este autentic conform descrierii speciei din care face parte și dacă îndeplinește cerințele prevăzute la art. 8 alin. (2) și (6), precum și cerințele suplimentare prevăzute de art. 12, 16, 17, 18 și 19.
În scopul prezentei secțiuni, orice trimitere la plantele-mamă Prebază din dispozițiile menționate la alin. (3) și (5) se interpretează ca trimitere la plantele-mamă Bază, iar orice trimitere la materialul Prebază se interpretează ca trimitere la materialul Bază.
În cazul în care planta-mamă Bază sau materialul Bază nu mai îndeplinește cerințele prevăzute la art. 7, la art. 8 alin. (2) și (6) și la art. 12, 16 și 17, furnizorul o elimină sau îl elimină din vecinătatea altor plante-mamă Bază și a altui material Bază. Planta-mamă eliminată sau materialul eliminat se poate utiliza ca material Certificat sau material CAC, cu condiția să îndeplinească cerințele prevăzute în prezentul ordin pentru categoriile respective.
În loc să elimine planta-mamă sau materialul respectiv, furnizorul poate lua măsurile adecvate pentru a se asigura că planta-mamă sau materialul este din nou conform cerințelor respective.
În cazul în care un portaltoi care nu aparține unui soi este o plantă-mamă Bază sau un material Bază care nu mai îndeplinește cerințele prevăzute la art. 8 alin. (2) și (6) și la art. 12, 16 și 17, furnizorul o elimină sau îl elimină din vecinătatea altor plante-mamă Bază și a altui material Bază. Portaltoiul eliminat se poate utiliza ca material Certificat sau material CAC, cu condiția să îndeplinească cerințele prevăzute în prezentul ordin în ceea ce privește categoriile respective.
În loc să elimine portaltoiul respectiv, furnizorul poate lua măsurile adecvate pentru a se asigura că portaltoiul este din nou conform cerințelor respective.
Articolul 16
Cerințe privind sănătatea
O plantă-mamă Bază sau un material Bază trebuie să fie indemn de organismele dăunătoare enumerate în partea A din anexa nr. 1 și în anexa nr. 2, în ceea ce privește genul sau specia în cauză.
Planta-mamă Bază sau materialul Bază în cauză trebuie să fie găsit indemn de organismele dăunătoare enumerate în partea A din anexa nr. 1 și în anexa nr. 2, în ceea ce privește genul sau specia în cauză, la o inspecție vizuală în spațiile special prevăzute, în câmp și în loturi. Această inspecție vizuală se efectuează de către ITCSMS și LCCSMS și, dacă este cazul, de către furnizor.
Procentul de plante-mamă Bază sau material Bază contaminat de organismele dăunătoare enumerate în partea B din anexa nr. 1 nu trebuie să depășească nivelurile de toleranță prevăzute în anexa menționată. La o inspecție vizuală în spațiile special prevăzute, în câmp și în loturi, planta-mamă Bază sau materialul Bază în cauză trebuie să fie în conformitate cu nivelurile respective. Această inspecție vizuală se efectuează de către ITCSMS și LCCSMS și, dacă este cazul, de către furnizor.
În cazul unor îndoieli în ceea ce privește prezența organismelor dăunătoare respective, ITCSMS și LCCSMS și, după caz, furnizorul eșantionează și testează plantele-mamă Bază sau materialul Bază în cauză.
ITCSMS și LCCSMS și, după caz, furnizorul efectuează inspecția vizuală, eșantionarea și testarea unei plante-mamă Bază sau a materialului Bază, astfel cum este prevăzut în anexa nr. 4, în ceea ce privește genul sau specia în cauză.
În ceea ce privește eșantionarea și testarea, astfel cum se prevede la alin. (1), ITCSMS și LCCSMS aplică protocoalele OEPP sau alte protocoale care sunt recunoscute la nivel internațional. În cazul în care nu există astfel de protocoale, ITCSMS și LCCSMS aplică protocoalele relevante stabilite la nivel național. În acest caz, INCS pune la dispoziție respectivele protocoale atât celorlalte state membre, cât și Comisiei, la cererea acestora.
ITCSMS și LCCSMS și, după caz, furnizorul trimit eșantioanele către laboratoarele acceptate oficial de către INCS.
Alin. (1) nu se aplică plantelor-mamă Bază sau materialului Bază în timpul crioconservării.
Articolul 17
Cerințe privind solul
Plantele-mamă Bază și materialul Bază pot fi cultivate doar în soluri care nu conțin organismele dăunătoare enumerate în anexa nr. 3, pentru genul sau specia în cauză, care sunt gazde pentru virusurile ce afectează genul sau specia în cauză. Absența unor astfel de organisme dăunătoare gazde pentru virusuri se stabilește prin eșantionare și testare.
Eșantionarea se efectuează de către ITCSMS și LCCSMS și, dacă este cazul, de către furnizor.
Eșantionarea și testarea se efectuează înainte de plantarea plantelor-mamă Bază sau a materialului Bază în cauză și se repetă în timpul cultivării, atunci când există suspiciuni privind prezența organismelor dăunătoare menționate la primul paragraf.
Eșantionarea și testarea se efectuează ținând seama de condițiile climatice și de biologia organismelor dăunătoare enumerate în anexa nr. 3, atunci când respectivele organisme dăunătoare sunt relevante pentru plantele-mamă Bază sau materialul Bază în cauză.
Eșantionarea și testarea nu se efectuează în cazul în care plantele-gazdă pentru organismele dăunătoare enumerate în anexa nr. 3, pentru genul sau specia în cauză, nu au fost cultivate în câmpul de producere timp de cel puțin cinci ani și în cazul în care nu există nicio îndoială în ceea ce privește absența organismelor dăunătoare relevante în solul respectiv.
Eșantionarea și testarea nu se efectuează atunci când ITCSMS și LCCSMS, pe baza unei inspecții oficiale, ajung la concluzia că solul este indemn de organismele dăunătoare enumerate în anexa nr. 3, pentru genul sau specia în cauză, care sunt gazde pentru virusuri ce afectează genul sau specia în cauză.
În cazul eșantionării și testării, astfel cum se prevede la alin. (1), ITCSMS și LCCSMS aplică protocoalele OEPP sau alte protocoale care sunt recunoscute la nivel internațional. Dacă nu există astfel de protocoale, ITCSMS și LCCSMS aplică protocoalele relevante stabilite la nivel național. În acest caz, INCS pune la dispoziție respectivele protocoale atât celorlalte state membre, cât și Comisiei, la cererea acestora.
Articolul 18
Cerințe privind menținerea plantelor-mamă Bază și a materialului Bază
Plantele-mamă Bază și materialul Bază se mențin în câmpuri izolate de surse potențiale de infecție prin vectori aerieni, prin contact la nivelul rădăcinilor, prin infectare încrucișată produsă de mașini, prin instrumente de altoire și prin orice alte surse posibile.
Distanța de izolare a câmpurilor menționate la alin. (1) depinde de circumstanțele regionale, de tipul de material de înmulțire, de prezența organismelor dăunătoare în zona vizată și de riscurile relevante implicate, astfel cum sunt stabilite de către ITCSMS și LCCSMS pe baza unei inspecții oficiale.
Articolul 19
Condiții pentru multiplicare
Plantele-mamă Bază care sunt obținute din material Prebază în sensul art. 15 alin. (2) lit. a) pot fi multiplicate într-un anumit număr de generații pentru a obține numărul necesar de plante-mamă Bază. Plantele-mamă Bază se multiplică în conformitate cu art. 13 sau se multiplică prin micropropagare în conformitate cu art. 14. Numărul maxim admis de generații și durata de viață maximă permisă pentru plantele-mamă Bază sunt cele stabilite în anexa nr. 5 pentru genurile sau speciile relevante.
În cazul în care sunt permise mai multe generații de plante-mamă Bază, fiecare generație, cu excepția primei, poate deriva dintr-o generație anterioară.
Materialul de înmulțire provenit din generații diferite se păstrează separat.
Secțiunea 3 Cerințe privind materialul Certificat
Articolul 20
Cerințe privind certificarea materialului Certificat
Materialul de înmulțire, altul decât plantele-mamă, și materialul de plantare fructifer sunt certificate oficial, la cerere, ca material Certificat dacă îndeplinesc cerințele stabilite la alin. (2), (3) și (4).
Materialul de înmulțire și plantare fructifer este obținut dintr-o plantă-mamă Certificat.
O plantă-mamă Certificat trebuie să îndeplinească una dintre următoarele cerințe:
a) este obținută din material Prebază;
b) este obținută din material Bază.
Materialul de înmulțire și plantare fructifer trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute la art. 7, la art. 8 alin. (6) și la art. 12, 21 și 22.
Materialul de înmulțire și plantare fructifer trebuie să îndeplinească cerințele privind sănătatea prevăzute la art. 21.
Materialul de înmulțire și plantare fructifer este obținut dintro plantă-mamă Certificat care trebuie să îndeplinească cerințele privind solul prevăzute la art. 22.
Un portaltoi care nu aparține unui soi este certificat oficial, la cerere, ca material Certificat dacă este autentic conform descrierii speciei din care face parte și dacă îndeplinește cerințele prevăzute în art. 8 alin. (6), precum și cerințele suplimentare prevăzute de art. 12, 21 și 22.
În scopul prezentei secțiuni, orice trimitere la plantele-mamă Prebază din dispozițiile menționate la alin. (3) și (5) se interpretează ca trimitere la plantele-mamă Certificat, iar orice trimitere la materialul Prebază se interpretează ca trimitere la materialul Certificat.
În cazul în care planta-mamă Certificat sau materialul Certificat nu mai îndeplinește cerințele prevăzute la art. 7, la art. 8 alin. (6) și la art. 12, 21 și 22, furnizorul o elimină sau îl elimină din vecinătatea altor plante-mamă Certificat și a altui material Certificat. Planta-mamă eliminată sau materialul eliminat se poate utiliza ca material CAC, cu condiția să îndeplinească cerințele prevăzute în secțiunea a 4-a.
În loc să elimine planta-mamă sau materialul respectiv, furnizorul poate lua măsurile adecvate pentru a se asigura că planta-mamă sau materialul este din nou conform cerințelor respective.
În cazul în care un portaltoi care nu aparține unui soi este o plantă-mamă Certificat sau un material Certificat care nu mai îndeplinește cerințele prevăzute la art. 8 alin. (6) și la art. 12, 21 și 22, furnizorul o elimină sau îl elimină din vecinătatea altor plante-mamă Certificat și a altui material Certificat. Planta-mamă eliminată sau materialul eliminat se poate utiliza ca material CAC, cu condiția să îndeplinească cerințele prevăzute în secțiunea a 4-a.
În loc să elimine portaltoiul respectiv, furnizorul poate lua măsurile adecvate pentru a se asigura că portaltoiul este din nou conform cerințelor respective.
Articolul 21
Cerințe privind sănătatea
O plantă-mamă Certificat sau materialul Certificat trebuie să fie indemn de organismele dăunătoare enumerate în partea A din anexa nr. 1 și în anexa nr. 2, în ceea ce privește genul sau specia în cauză.
Planta-mamă Certificat sau materialul Certificat în cauză trebuie să fie găsit indemn de organismele dăunătoare enumerate în partea A din anexa nr. 1 și în anexa nr. 2, în ceea ce privește genul sau specia în cauză, la o inspecție vizuală în spațiile special prevăzute, în câmp și în loturi. Această inspecție vizuală se efectuează de către ITCSMS și LCCSMS și, dacă este cazul, de către furnizor.
Procentul de plante-mamă Certificat sau material Certificat contaminat de organismele dăunătoare enumerate în partea B din anexa nr. 1 nu trebuie să depășească nivelurile de toleranță prevăzute în anexa menționată. La o inspecție vizuală în spațiile special prevăzute, în câmp și în loturi, planta-mamă Certificat sau materialul Certificat în cauză trebuie să fie în conformitate cu nivelurile respective. Această inspecție vizuală se efectuează de către ITCSMS și LCCSMS și, dacă este cazul, de către furnizor.
În cazul unor îndoieli în ceea ce privește prezența organismelor dăunătoare respective, ITCSMS și LCCSMS și, după caz, furnizorul eșantionează și testează plantele-mamă Certificat sau materialul Certificat în cauză.
ITCSMS și LCCSMS și, după caz, furnizorul efectuează inspecția vizuală, eșantionarea și testarea unei plante-mamă Certificat sau a materialului Certificat, astfel cum este prevăzut în anexa nr. 4, în ceea ce privește genul sau specia în cauză.
În ceea ce privește eșantionarea și testarea, astfel cum se prevede la alin. (1), ITCSMS și LCCSMS aplică protocoalele OEPP sau alte protocoale care sunt recunoscute la nivel internațional. În cazul în care nu există astfel de protocoale, ITCSMS și LCCSMS aplică protocoalele relevante stabilite la nivel național. În acest caz, INCS pune la dispoziție respectivele protocoale atât celorlalte state membre, cât și Comisiei, la cererea acestora.
ITCSMS și LCCSMS și, după caz, furnizorul trimit eșantioanele către laboratoarele acceptate oficial de către INCS.
Alin. (1) nu se aplică plantelor-mamă Certificat și materialului Certificat în timpul crioconservării.
Articolul 22
Cerințe privind solul
Plantele-mamă Certificat pot fi cultivate doar în soluri indemne de organismele dăunătoare enumerate în anexa nr. 3, pentru genul sau specia în cauză, care sunt gazde pentru virusurile ce afectează genul sau specia în cauză. Absența unor astfel de organisme dăunătoare gazde pentru virusuri se stabilește prin eșantionare și testare.
Eșantionarea se efectuează de către autoritățile oficiale teritoriale competente ITCSMS și LCCSMS și, dacă este cazul, de către furnizor.
Eșantionarea și testarea se efectuează înainte de plantarea plantei-mamă Certificat și se repetă în timpul cultivării, atunci când există suspiciuni privind prezența organismelor dăunătoare menționate la primul paragraf.
Eșantionarea și testarea se efectuează ținând seama de condițiile climatice și de biologia organismelor dăunătoare enumerate în anexa nr. 3, atunci când respectivele organisme dăunătoare sunt relevante pentru plantele-mamă Certificat sau materialul Certificat în cauză.
Eșantionarea și testarea nu se efectuează în cazul în care plantele-gazdă pentru organismele dăunătoare enumerate în anexa nr. 3, pentru genul sau specia în cauză, nu au fost cultivate în solul de producție timp de cel puțin cinci ani și în cazul în care nu există nicio îndoială în ceea ce privește absența organismelor dăunătoare relevante în solul respectiv.
Eșantionarea și testarea nu se efectuează atunci când ITCSMS și LCCSMS, pe baza unei inspecții oficiale, ajung la concluzia că solul este indemn de organismele dăunătoare enumerate în anexa nr. 3, pentru genul sau specia în cauză, care sunt gazde pentru virusuri ce afectează genul sau specia în cauză.
Eșantionarea și testarea nu se efectuează în cazul materialului de plantare fructifer Certificat.
În cazul eșantionării și testării, astfel cum se prevede la alin. (1), ITCSMS și LCCSMS aplică protocoalele OEPP sau alte protocoale care sunt recunoscute la nivel internațional. Dacă nu există astfel de protocoale, ITCSMS și LCCSMS aplică protocoalele relevante stabilite la nivel național. În acest caz, INCS pune la dispoziție respectivele protocoale atât celorlalte state membre, cât și Comisiei, la cererea acestora.
Secțiunea 4 Cerințe privind materialul CAC
Articolul 23
Cerințe privind materialul CAC, altul decât portaltoii care nu aparțin unui soi
Materialul CAC, altul decât portaltoii care nu aparțin unui soi, poate fi comercializat numai dacă s-a constatat că îndeplinește următoarele cerințe:
a) este înmulțit de la o sursă de material identificată, înregistrată de furnizor;
b) este autentic conform descrierii soiului, în conformitate cu art. 25;
c) respectă cerințele de sănătate prevăzute la art. 26;
d) este în conformitate cu art. 27 în ceea ce privește defectele.
Acțiunile de aducere în conformitate cu dispozițiile alin. (1) sunt întreprinse de către furnizor.
În cazul în care materialul CAC nu mai este în conformitate cu dispozițiile alin. (1), furnizorul întreprinde una dintre următoarele acțiuni:
a) elimină materialul respectiv din apropierea celuilalt material CAC; sau
b) ia măsuri corespunzătoare pentru a se asigura că materialul respectiv este din nou conform cu cerințele susmenționate.
Articolul 24
Condițiile pentru materialul CAC în cazul portaltoilor care nu aparțin unui soi
În cazul portaltoilor care nu aparțin unui soi, materialul CAC trebuie să respecte următoarele cerințe:
a) este autentic conform descrierii speciei din care face parte;
b) respectă cerințele de sănătate prevăzute la art. 26;
c) este în conformitate cu art. 27 în ceea ce privește defectele.
Acțiunile de aducere în conformitate cu cerințele de la alin. (1) sunt întreprinse de către furnizor.
În cazul în care materialul CAC nu mai este în conformitate cu cerințele de la alin. (1), furnizorul întreprinde una dintre următoarele acțiuni:
a) elimină materialul respectiv din apropierea celuilalt material CAC; sau
b) ia măsuri corespunzătoare pentru a se asigura că materialul respectiv este din nou conform cu cerințele susmenționate.
Articolul 25
Autenticitatea conform descrierii soiului
Autenticitatea materialului CAC conform descrierii soiului din care face parte se stabilește prin observarea manifestării caracteristicilor soiului. Observarea se bazează pe unul dintre următoarele elemente:
a) descrierea oficială a soiurilor înregistrate, astfel cum se menționează în
Directiva de punere în aplicare 2014/97/UE
a Comisiei din 15 octombrie 2014 de punere în aplicare a
Directivei 2008/90/CE
a Consiliului în ceea ce privește înregistrarea furnizorilor și a soiurilor și lista comună a soiurilor, iar pentru soiurile protejate legal, pe un drept de proprietate asupra unui soi de plante; sau
b) descrierea care însoțește cererea pentru soiurile care fac obiectul unei cereri de înregistrare în orice stat membru, astfel cum se menționează în
Directiva de punere în aplicare 2014/97/UE ;
c) descrierea care însoțește cererea de înregistrare a unui drept de proprietate asupra unui soi de plante;
d) descrierea recunoscută oficial a unui soi, astfel cum se menționează la art. 7 alin. (2) lit. (c) pct. (iii) din
Directiva 2008/90/CE .
Autenticitatea materialului CAC conform descrierii soiului din care face parte se verifică periodic prin observarea manifestării caracteristicilor soiului la materialul CAC vizat.
Articolul 26
Cerințe privind sănătatea
Materialul CAC trebuie să fie practic indemn de organismele dăunătoare enumerate în anexele nr. 1 și 2, în ceea ce privește genul sau specia în cauză.
Materialul CAC vizat trebuie să fie găsit practic indemn de organismele dăunătoare enumerate în anexele nr. 1 și 2, în ceea ce privește genul sau specia în cauză, la o inspecție vizuală efectuată de către furnizor în spațiile special prevăzute, în câmp și în loturi.
În cazul unor îndoieli în ceea ce privește prezența organismelor dăunătoare respective, furnizorul eșantionează și testează materialul CAC vizat.
Furnizorul efectuează inspecția vizuală, eșantionarea și testarea materialului CAC, astfel cum este prevăzut în anexa nr. 4, în ceea ce privește genul sau specia în cauză.
Alin. (1) nu se aplică materialului CAC în timpul crioconservării.
În plus față de cerințele prevăzute la alin. (1) și (2), materialul CAC care aparține speciilor Citrus L., Fortunella Swingle și Poncirus Raf. trebuie să îndeplinească toate cerințele de mai jos:
a) este produs dintr-o sursă de material identificată, iar sursa respectivă de material trebuie să fie găsită, pe baza eșantionării și testării, indemnă de organismele dăunătoare enumerate pentru speciile respective în anexa nr. 2;
b) de la începutul ultimului ciclu de vegetație trebuie să fie găsit, pe baza unei inspecții vizuale, a eșantionării și testării, indemn de organismele dăunătoare enumerate în anexa nr. 2, în ceea ce privește speciile vizate.
Articolul 27
Cerințe privind defectele
Materialul CAC trebuie să fie găsit practic liber de defecte, pe baza inspecției vizuale. Leziunile, decolorarea, țesuturile cu cicatrici sau desicarea sunt considerate defecte dacă afectează calitatea și utilitatea materialului de înmulțire.
Capitolul III Cerințe specifice pentru furnizorii implicați în producerea sau reproducerea materialului de înmulțire și plantare fructifer
Articolul 28
Planul de identificare și monitorizare a punctelor critice din procesul de producție
În timpul producției de material de înmulțire și plantare fructifer, ITCSMS și LCCSMS se asigură că furnizorii dispun de un plan de identificare și monitorizare a punctelor critice din procesul de producție, în funcție de genurile sau speciile relevante. Planul vizează cel puțin următoarele elemente:
a) locația și numărul de plante;
b) calendarul cultivării acestora;
c) operațiunile de înmulțire;
d) operațiunile de ambalare, depozitare și transport.
Articolul 29
Păstrarea informațiilor referitoare la monitorizare în vederea examinării
ITCSMS și LCCSMS se asigură că furnizorii țin o evidență cu informațiile privind monitorizarea punctelor critice, astfel cum se menționează la art. 6 alin. (1) din
Directiva 2008/90/CE , și, la cerere, o pun la dispoziție spre examinare.
Evidențele respective rămân disponibile pentru o perioadă de cel puțin trei ani de la producerea materialului vizat.
ITCSMS și LCCSMS se asigură că furnizorii țin evidențe privind inspecțiile în câmp, eșantionarea și testarea, atât timp cât respectivul material de înmulțire și plantare fructifer este sub controlul lor și pentru o perioadă de cel puțin trei ani după ce respectivul material de înmulțire și plantare fructifer a fost eliminat sau comercializat.
Capitolul IV Inspecțiile oficiale
Articolul 30
Cerințe generale privind inspecțiile oficiale
Inspecțiile oficiale constau în inspecții vizuale și, dacă este cazul, în eșantionare și testare.
În cursul inspecțiilor oficiale, ITCSMS și LCCSMS acordă o atenție deosebită:
a) caracterului adecvat și utilizării efective de către furnizor a metodelor de control pentru fiecare dintre punctele critice din procesul de producție;
b) competenței în ansamblu a personalului angajat de furnizor pentru a efectua activitățile prevăzute la art. 6 alin. (1) din
Directiva 2008/90/CE .
INCS se asigură că ITCSMS și LCCSMS produc și țin o evidență a rezultatelor și a datelor tuturor inspecțiilor în câmp, a eșantionărilor și a testărilor efectuate de acestea.
Capitolul V Dispoziții finale
Articolul 31
Transpunere
Prezentul ordin transpune prevederile
Directivei de punere în aplicare 2014/98/UE
a Comisiei din 15 octombrie 2014 de punere în aplicare a
Directivei 2008/90/CE
a Consiliului în ceea ce privește cerințele specifice pentru genurile și speciile de plante fructifere menționate în anexa I la directivă, cerințele specifice pe care trebuie să le îndeplinească furnizorii și normele detaliate privind inspecțiile oficiale.
Articolul 32
Aplicare
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și se aplică începând cu 1 ianuarie 2017.
Articolul 33
Măsuri tranzitorii
Este permisă, până la 31 decembrie 2022, comercializarea pe teritoriul României, a materialului de înmulțire și plantare fructifer produs din plante mamă Prebază, Bază și Certificat sau din material CAC care existau înainte de 1 ianuarie 2017 și care au fost certificate oficial sau îndeplinesc condițiile pentru a fi calificate drept material CAC înainte de 31 decembrie 2022. La comercializare, acest tip de material de înmulțire și plantare fructifer este identificat printr-o trimitere la prezentul articol pe etichetă și printr-un document.
Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Achim Irimescu București, 22 aprilie 2016. Nr. 784.
Anexa 1 LISTA ORGANISMELOR DĂUNĂTOARE
a căror prezență trebuie stabilită prin inspecție
vizuală și, în anumite condiții, prin eșantionare și testare
Partea A
Lista organismelor dăunătoare de care trebuie să fie indemne sau practic indemne plantele-mamă și materialul de înmulțire, în temeiul art. 9 alin. (1), al art. 10 alin. (1), al art. 16 alin. (1), al art. 21 alin. (1) și al art. 26 alin. (1) din ordin ┌────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┐ │ Genul sau specia │ Organisme dăunătoare │ ├────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤ │Castanea sativa Mill. │Ciuperci │ │ │Mycosphaerella maculiformis │ │ │Phytophthora cambivora │ │ │Phytophthora cinnamomi │ │ │Boli asemănătoare virozelor │ │ │Virusul mozaicului castanului (Chestnut │ │ │mosaic virus - ChMV) │ ├────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤ │Citrus L., Fortunella Swingle, │Insecte │ │Poncirus Raf. │Aleurotrixus floccosus │ │ │Parabemisia myricae │ │ │Nematozi │ │ │Pratylenchus vulnus │ │ │Tylenchus semi-penetrans │ │ │Ciuperci │ │ │Phytophthora citrophtora │ │ │Phytophthora parasitica │ ├────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤ │Corylus avellana L. │Acarieni │ │ │Phytoptus avellanae │ │ │Ciuperci │ │ │Armillariella mellea │ │ │Verticillium dahliae │ │ │Verticillium albo-atrum │ │ │Bacterii │ │ │Xanthomonas arboricola pv. corylina │ │ │Pseudomonas avellanae │ ├────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤ │Cydonia oblonga Mill., Malus │Insecte │ │Mill. și Pyrus L. │Eriosoma lanigerum │ │ │Psylla spp. │ │ │Nematozi │ │ │Meloidogyne hapla │ │ │Meloidogyne javanica │ │ │Pratylenchus penetrans │ │ │Pratylenchus vulnus │ ├────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤ │Cydonia oblonga Mill., Malus │Ciuperci │ │Mill. și Pyrus L. │Armillariella mellea │ │ │Chondrostereum purpureum │ │ │Glomerella cingulata │ │ │Pezicula alba │ │ │Pezicula malicorticis │ │ │Nectria galligena │ │ │Phytophthora cactorum │ │ │Roessleria pallida │ │ │Verticillium dahliae │ │ │Verticillium albo-atrum │ │ │Bacterii │ │ │Agrobacterium tumefaciens │ │ │Pseudomonas syringae pv. syringae │ │ │Virusuri │ │ │Altele decât cele enumerate în anexa nr. 2 │ │ │la ordin │ ├────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤ │Ficus carica L. │Insecte │ │ │Ceroplastes rusci │ │ │Nematozi │ │ │Heterodera fici │ │ │Meloidogyne arenaria │ │ │Meloidogyne incognita │ │ │Meloidogyne javanica │ │ │Pratylenchus penetrans │ │ │Pratylenchus vulnus │ │ │Ciuperci │ │ │Armillaria mellea │ │ │Bacterii │ │ │Phytomonas fici │ │ │Boli asemănătoare virozelor │ │ │Boala mozaicului smochinului │ │ │(Fig mosaic disease) │ ├────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤ │Juglans regia L. │Insecte │ │ │Epidiaspis leperii │ │ │Pseudaulacaspis pentagona │ │ │Quadraspidiotus perniciosus │ │ │Ciuperci │ │ │Armillariella mellea │ │ │Nectria galligena │ │ │Chondrostereum purpureum │ │ │Phytophthora cactorum │ │ │Bacterii │ │ │Agrobacterium tumefaciens │ │ │Xanthomonas arboricola pv. Juglandi │ ├────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤ │Olea europaea L. │Nematozi │ │ │Meloidogyne arenaria │ │ │Meloidogyne incognita │ │ │Meloidogyne javanica │ │ │Pratylenchus vulnus │ │ │Bacterii │ │ │Pseudomonas savastanoi pv. savastanoi │ │ │Boli asemănătoare virozelor │ │ │Leaf yellowing complex disease 3 │ ├────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤ │Pistacia vera L. │Nematozi │ │ │Pratylenchus penetrans │ │ │Pratylenchus vulnus │ │ │Ciuperci │ │ │Phytophthora cryptogea │ │ │Phytophthora cambivora │ │ │Rosellinia necatrix │ │ │Verticillium dahliae │ ├────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤ │Prunus amygdalus, P. armeniaca, │Insecte │ │P. domestica, P. persica și │Pseudaulacaspis pentagona │ │P. salicina │Quadraspidiotus perniciosus │ │ │Nematozi │ │ │Meloidogyne arenaria │ │ │Meloidogyne javanica │ │ │Meloidogyne incognita │ │ │Pratylenchus penetrans │ │ │Pratylenchus vulnus │ │ │Ciuperci │ │ │Phytophthora cactorum │ │ │Verticillium dahliae │ │ │Bacterii │ │ │Agrobacterium tumefaciens │ │ │Pseudomonas syringae pv. morsprunorum │ │ │Pseudomonas syringae pv. syringae (la P. │ │ │armeniaca) │ │ │Pseudomonas viridiflava (la P. armeniaca) │ ├────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤ │Prunus avium, P. cerasus │Insecte │ │ │Quadraspidiotus perniciosus │ │ │Nematozi │ │ │Meloidogyne arenaria │ │ │Meloidogyne javanica │ │ │Meloidogyne incognita │ │ │Pratylenchus penetrans │ │ │Pratylenchus vulnus │ │ │Ciuperci │ │ │Phytophthora cactorum │ │ │Bacterii │ │ │Agrobacterium tumefaciens │ │ │Pseudomonas syringae pv. morsprunorum │ ├────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤ │Ribes L. │Insecte și acarieni │ │ │Dasyneura tetensi │ │ │Ditylenchus dipsaci │ │ │Pseudaulacaspis pentagona │ │ │Quadraspidiotus perniciosus │ │ │Tetranycus urticae │ │ │Cecidophyopsis ribis │ │ │Ciuperci │ │ │Sphaerotheca mors-uvae │ │ │Microsphaera grossulariae │ │ │Diaporthe strumella (Phomopsis ribicola) │ ├────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤ │Rubus L. │Ciuperci │ │ │Peronospora rubi │ └────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┘
Partea B
Lista organismelor dăunătoare de care trebuie să fie indemne sau practic indemne plantele-mamă și materialul de înmulțire sau a căror prezență este restricționată prin intermediul unor niveluri de toleranță în temeiul art. 9 alin. (1), al art. 10 alin. (1), al art. 16 alin. (1), al art. 21 alin. (1) și al art. 26 alin. (1) din ordin ┌────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────┐ │ Organisme dăunătoare pe genuri și specii │ Niveluri de toleranță │ │ │ (%) │ │ ├───────┬──────┬──────────┤ │ │Prebază│ Bază │Certificat│ └────────────────────────────────────────────────┴───────┴──────┴──────────┘ Fragaria L. Insecte și acarieni ┌────────────────────────────────────────────────┬───────┬──────┬──────────┐ │Chaetosiphon fragaefoliae │ 0│ 0,5│ 1│ ├────────────────────────────────────────────────┼───────┼──────┼──────────┤ │Phytonemus pallidus │ 0│ 0│ 0,1│ └────────────────────────────────────────────────┴───────┴──────┴──────────┘ Nematozi ┌────────────────────────────────────────────────┬───────┬──────┬──────────┐ │Aphelenchoides fragariae │ 0│ 0│ 1│ ├────────────────────────────────────────────────┼───────┼──────┼──────────┤ │Ditylenchus dipsaci │ 0│ 0,5│ 1│ ├────────────────────────────────────────────────┼───────┼──────┼──────────┤ │Meloidogyne hapla │ 0│ 0,5│ 1│ ├────────────────────────────────────────────────┼───────┼──────┼──────────┤ │Pratylenchus vulnus │ 0│ 1│ 1│ └────────────────────────────────────────────────┴───────┴──────┴──────────┘ Ciuperci ┌────────────────────────────────────────────────┬───────┬──────┬──────────┐ │Rhizoctonia fragariae │ 0│ 0│ 1│ ├────────────────────────────────────────────────┼───────┼──────┼──────────┤ │Podosphaera aphanis (Wallroth) Braun & Takamatsu│ 0│ 0,5│ 1│ ├────────────────────────────────────────────────┼───────┼──────┼──────────┤ │Verticillium albo-atrum │ 0│ 0,2│ 2│ ├────────────────────────────────────────────────┼───────┼──────┼──────────┤ │Verticillium dahliae │ 0│ 0,2│ 2│ └────────────────────────────────────────────────┴───────┴──────┴──────────┘ Bacterii ┌────────────────────────────────────────────────┬───────┬──────┬──────────┐ │Candidatus Phlomobacter fragariae │ 0│ 0│ 1│ └────────────────────────────────────────────────┴───────┴──────┴──────────┘ Virusuri ┌────────────────────────────────────────────────┬───────┬──────┬──────────┐ │Virusul marmorării căpșunului (Strawberry mottle│ 0│ 0,1│ 2│ │virus - SMoV) │ │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼───────┼──────┼──────────┤ │Fitoplasmoze │ 0│ 0│ 1│ ├────────────────────────────────────────────────┼───────┼──────┼──────────┤ │Aster yellow phytoplasma │ 0│ 0,2│ 1│ ├────────────────────────────────────────────────┼───────┼──────┼──────────┤ │Multiplier disease │ 0│ 0,1│ 0,5│ ├────────────────────────────────────────────────┼───────┼──────┼──────────┤ │Stolburul ca declin letal al căpșunului (Stolbur│ 0│ 0,2│ 1│ │as strawberry lethal decline) │ │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼───────┼──────┼──────────┤ │Virescența căpșunului (Strawberry green petal │ 0│ 0│ 1│ │phytoplasmas) │ │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼───────┼──────┼──────────┤ │Phytoplasma fragariae │ 0│ 0│ 1│ └────────────────────────────────────────────────┴───────┴──────┴──────────┘ Ribes L. Nematozi ┌────────────────────────────────────────────────┬───────┬──────┬──────────┐ │Aphelenchoides ritzemabosi │ 0│ 0,05│ 0,5│ └────────────────────────────────────────────────┴───────┴──────┴──────────┘ Virusuri ┌────────────────────────────────────────────────┬───────┬──────┬──────────┐ │Mozaicul la Aucuba (Aucuba mosaic) și │ 0│ 0,05│ 0,5│ │îngălbenirile coacăzului negru (blackcurrant │ │ │ │ │yellows) combinate │ │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼───────┼──────┼──────────┤ │Clarifierea nervurilor (Vein clearing) și │ 0│ 0,05│ 0,5│ │nervuri în formă de plasă (vein net) la coacăzul│ │ │ │ │negru, nervuri sub formă de bandă la agriș │ │ │ │ │(Gooseberry vein banding) │ │ │ │ └────────────────────────────────────────────────┴───────┴──────┴──────────┘ Rubus L. Insecte ┌────────────────────────────────────────────────┬───────┬──────┬──────────┐ │Resseliella theobaldi │ 0│ 0│ 0,5│ └────────────────────────────────────────────────┴───────┴──────┴──────────┘ Bacterii ┌────────────────────────────────────────────────┬───────┬──────┬──────────┐ │Agrobacterium spp. │ 0│ 0,1│ 1│ ├────────────────────────────────────────────────┼───────┼──────┼──────────┤ │Rhodococcus fascians │ 0│ 0,1│ 1│ └────────────────────────────────────────────────┴───────┴──────┴──────────┘ Virusuri ┌────────────────────────────────────────────────┬───────┬──────┬──────────┐ │Virusul mozaicului mărului (Apple mosaic virus -│ 0│ 0│ 0,5│ │ApMV), virusul necrozei zmeurului negru (Black │ │ │ │ │raspberry necrosis virus - BRNV), virusul │ │ │ │ │mozaicului castravetelui (Cucumber mosaic virus │ │ │ │ │- CMV), virusul marmorării frunzelor zmeurului │ │ │ │ │(Raspberry leaf mottle - RLMV), virusul pătării │ │ │ │ │frunzelor zmeurului (Raspberry leaf spot - │ │ │ │ │RLSV), virusul clorozei nervurilor zmeurului │ │ │ │ │(Raspberry vein chlorosis virus - RVCV), virusul│ │ │ │ │mozaicului galben în formă de plasă (Rubus │ │ │ │ │yellow net virus - RYNV) │ │ │ │ └────────────────────────────────────────────────┴───────┴──────┴──────────┘ Vaccinium L. Ciuperci ┌────────────────────────────────────────────────┬───────┬──────┬──────────┐ │Exobasidium vaccinii var. vaccinii │ 0│ 0,5│ 1│ ├────────────────────────────────────────────────┼───────┼──────┼──────────┤ │Godronia cassandrae (formă anamorfă Topospora │ 0│ 0,1│ 0,5│ │myrtilli) │ │ │ │ └────────────────────────────────────────────────┴───────┴──────┴──────────┘ Bacterii ┌────────────────────────────────────────────────┬───────┬──────┬──────────┐ │Agrobacterium tumefaciens │ 0│ 0│ 0,5│ ├────────────────────────────────────────────────┼───────┼──────┼──────────┤ │Virusuri │ 0│ 0│ 0,5│ └────────────────────────────────────────────────┴───────┴──────┴──────────┘
Anexa 2 LISTA ORGANISMELOR DĂUNĂTOARE
a căror prezență trebuie stabilită prin inspecție vizuală și, în anumite cazuri, prin eșantionare și testare în temeiul art. 9 alin. (2) și (4), al art. 10 alin. (1), al art. 16 alin. (1), al art. 21 alin. (1) și al art. 26 alin. (1) și (4) din ordin ┌──────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────┐ │ Genul sau specia │ Organisme dăunătoare │ ├──────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤ │Citrus L., │Virusuri │ │Fortunella Swingle │Virusul variegării plantelor citrice │ │și Poncirus Raf. │(Citrus variegation virus - CVV) │ │ │Virusul psorozei plantelor citrice │ │ │(Citrus psorosis virus - CPsV) │ │ │Virusul pătării frunzelor plantelor citrice │ │ │(Citrus leaf Blotch virus - CLBV) │ │ │Boli asemănătoare virozelor │ │ │Pietrificare (Impietratura) │ │ │Cristacortis │ │ │Viroizi │ │ │Viroidul exocoriozei la plantele citrice (Citrus │ │ │exocortis viroid - CEVd) │ │ │Viroidul opririi din creștere la hamei (Hop stunt│ │ │viroid - HSVd) varianta Cachexia │ ├──────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤ │Corylus avellana L. │Virusuri │ │ │Virusul mozaicului mărului (Apple mosaic virus - │ │ │ApMV) │ │ │Fitoplasme │ │ │Pătarea lineară a alunului (Hazelnut maculatura │ │ │lineare phytoplasma) │ ├──────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤ │Cydonia oblonga Mill. și │Virusuri │ │Pyrus L. │Virusul pătării clorotice a frunzelor la măr │ │ │(Apple chlorotic leaf spot virus - ACLSV) │ │ │Virusul brăzdării tulpinii mărului (Apple │ │ │stem-grooving virus - ASGV) │ │ │Virusul strierii tulpinii mărului (Apple │ │ │stem-pitting virus - ASPV) │ │ │Boli asemănătoare virozelor │ │ │Crăparea scoarței (bark split), necrozarea │ │ │scoarței (bark necrosis) │ │ │Rugozitatea scoarței (rough bark) │ │ │Înmuierea lemnului mărului (rubbery wood), │ │ │pătarea galbenă a gutuiului (quince yellow │ │ │blotch) │ │ │Viroizi │ │ │Viroidul cancerului pustulos al părului (Pear │ │ │blister canker viroid - PBCVd) │ ├──────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤ │Fragaria L. │Nematozi │ │ │Aphelenchoides blastoforus │ │ │Aphelenchoides fragariae │ │ │Aphelenchoides ritzemabosi │ │ │Ditylenchus dipsaci │ │ │Ciuperci │ │ │Phytophthora cactorum │ │ │Colletotrichum acutatum │ │ │Virusuri │ │ │Virusul marmorării căpșunului (Strawberry mottle │ │ │virus - SMoV) │ ├──────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤ │Juglans regia L. │Virusuri │ │ │Virusul răsucirii frunzelor cireșului (Cherry │ │ │leaf roll virus - CLRV) │ ├──────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤ │Malus Mill. │Virusuri │ │ │Virusul pătării clorotice a frunzelor la măr │ │ │(Apple chlorotic leaf spot virus - ACLSV) │ │ │Virusul mozaicului mărului (Apple mosaic virus - │ │ │ApMV) │ │ │Virusul brăzdării tulpinii mărului (Apple │ │ │stem-grooving virus - ASGV) │ │ │Virusul strierii tulpinii mărului (Apple │ │ │stem-pitting virus - ASPV) │ │ │Boli asemănătoare virozelor │ │ │Înmuierea lemnului mărului (rubbery wood), │ │ │deformarea trunchiului și a ramurilor (flat limb)│ │ │Leziune în formă de potcoavă de cal (Horseshoe │ │ │wound) │ │ │Deficiențe ale fructelor: mere mici (chat fruit),│ │ │deformarea verde a merelor (green crinkle), │ │ │fructele cu proeminențe ale lui Ben Davis (bumpy │ │ │fruit of Ben Davis), pătarea rugoasă a mărului │ │ │(rough skin), crăparea stelată a merelor (star │ │ │crack), pătarea inelară ruginie a merelor (russet│ │ │ring), verucozitatea ruginie a merelor (russet │ │ │wart) │ │ │Viroizi │ │ │Viroidul pătării virotice pale a merelor (Apple │ │ │scar skin viroid - ASSVd) │ │ │Viroidul pătării alveolate a merelor (Apple │ │ │dimple fruit viroid - ADFVd) │ ├──────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤ │Olea europaea L. │Ciuperci │ │ │Verticillium dahliae │ │ │Virusuri │ │ │Virusul mozaicului arabisului (Arabis mosaic │ │ │virus - ArMV) │ │ │Virusul răsucirii frunzelor cireșului (Cherry │ │ │leaf roll virus - CLRV) │ │ │Virusul latent al pătării inelare la căpșun │ │ │(Strawberry latent ringspot virus - SLRV) │ ├──────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤ │Prunus amygdalus Batsch │Virusuri │ │ │Virusul pătării clorotice a frunzelor la măr │ │ │(Apple chlorotic leaf spot virus - ACLSV) │ │ │Virusul mozaicului mărului (Apple mosaic virus - │ │ │ApMV) │ │ │Virusul piticirii prunului (Prune dwarf virus - │ │ │PDV) │ │ │Virusul pătării necrotice inelare a prunului │ │ │(Prunus necrotic ringspot virus - PNRSV) │ ├──────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤ │Prunus armeniaca L. │Virusuri │ │ │Virusul pătării clorotice a frunzelor la măr │ │ │(Apple chlorotic leaf spot virus - ACLSV) │ │ │Virusul mozaicului mărului (Apple mosaic virus - │ │ │ApMV) │ │ │Virusul latent al caisului (Apricot latent virus │ │ │- ApLV) │ │ │Virusul piticirii prunului (Prune dwarf virus - │ │ │PDV) │ │ │Virusul pătării necrotice inelare a prunului │ │ │(Prunus necrotic ringspot virus - PNRSV) │ ├──────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤ │Prunus avium și P. cerasus│Virusuri │ │ │Virusul pătării clorotice a frunzelor la măr │ │ │(Apple chlorotic leaf spot virus - ACLSV) │ │ │Virusul mozaicului mărului (Apple mosaic virus - │ │ │ApMV) │ │ │Virusul mozaicului arabisului (Arabis mosaic │ │ │virus - ArMV) │ │ │Virusul marmorării verzi inelare a cireșului │ │ │(Cherry green ring mottle virus - CGRMV) │ │ │Virusul răsucirii frunzelor la cireș (Cherry leaf│ │ │roll virus - CLRV) │ │ │Virusul pătării ruginii necrotice a cireșului │ │ │(Cherry necrotic rusty mottle virus - CNRMV) │ │ │Virusurile nanismului fructelor la cireș (Little │ │ │cherry virus 1 și Little cherry virus 2 - LChV1, │ │ │LChV2) │ │ │Virusul marmorării frunzelor cireșului (Cherry │ │ │mottle leaf virus - ChMLV) │ │ │Virusul piticirii prunului (Prune dwarf virus - │ │ │PDV) │ │ │Virusul pătării necrotice inelare a prunului │ │ │(Prunus necrotic ringspot virus - PNRSV) │ │ │Virusul pătării inelare a zmeurului (Raspberry │ │ │ringspot virus - RpRSV) │ │ │Virusul latent al pătării inelare la căpșun │ │ │(Strawberry latent ringspot virus - SLRSV) │ │ │Virusul pătării negre inelare la tomate (Tomato │ │ │black ring nepovirus - TBRV) │ ├──────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤ │Prunus domestica și │Virusuri │ │P. salicina │Virusul pătării clorotice a frunzelor la măr │ │ │(Apple chlorotic leaf spot virus - ACLSV) │ │ │Virusul mozaicului mărului (Apple mosaic virus - │ │ │ApMV) │ │ │Virusul latent al pătării inelare a mirobalanului│ │ │(Myrobalan latent ringspot virus - MLRSV) │ │ │Virusul piticirii prunului (Prune dwarf virus - │ │ │PDV) │ │ │Virusul pătării necrotice inelare a prunului │ │ │(Prunus necrotic ringspot virus - PNRSV) │ ├──────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤ │Prunus persica │Virusuri │ │ │Virusul pătării clorotice a frunzelor la măr │ │ │(Apple chlorotic leaf spot virus - ACLSV) │ │ │Virusul mozaicului mărului (Apple mosaic virus - │ │ │ApMV) │ │ │Virusul latent al caisului (Apricot latent virus │ │ │- ApLV) │ │ │Virusul piticirii prunului (Prune dwarf virus - │ │ │PDV) │ │ │Virusul pătării necrotice inelare a prunului │ │ │(Prunus necrotic ringspot virus - PNRSV) │ │ │Virusul latent al pătării inelare la căpșun │ │ │(Strawberry latent ringspot virus - SLRSV) │ │ │Viroizi │ │ │Viroidul mozaicului latent al piersicului (Peach │ │ │latent mosaic viroid - PLMVd) │ ├──────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤ │Ribes L. │Virusuri │ │ │în funcție de specia vizată │ │ │Virusul mozaicului arabisului (Arabis mosaic │ │ │virus - ArMV) │ │ │Atavismul coacăzului negru (Blackcurrant │ │ │reversion virus - BRV) │ │ │Virusul mozaicului castravetelui (Cucumber mosaic│ │ │virus - CMV) │ │ │Virusuri asociate cu nervuri în formă de bandă la│ │ │agriș (Gooseberry vein banding associated viruses│ │ │- GVBaV) │ │ │Virusul latent al pătării inelare la căpșun │ │ │(Strawberry latent ringspot virus - SLRSV) │ │ │Virusul pătării inelare a zmeurului (Raspberry │ │ │ringspot virus - RpRSV) │ ├──────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤ │Rubus L. │Ciuperci │ │ │Phytophthora spp. la Rubus │ │ │Virusuri │ │ │în funcție de specia vizată │ │ │Virusul mozaicului mărului (Apple mosaic virus - │ │ │ApMV) │ │ │Virusul necrozei zmeurului negru (Black raspberry│ │ │necrosis virus - BRNV) │ │ │Virusul mozaicului castravetelui (Cucumber mosaic│ │ │virus - CMV) │ │ │Marmorarea frunzelor la zmeur (Raspberry leaf │ │ │mottle - RLMV) │ │ │Pătarea frunzelor la zmeur (Raspberry leaf spot -│ │ │RLSV) │ │ │Virusul clorozei nervurilor zmeurului (Raspberry │ │ │vein chlorosis virus - RVCV) │ │ │Virusul mozaicului galben în formă de plasă │ │ │(Rubus yellow net virus - RYNV) │ │ │Virusul piticirii tufoase a zmeurului (Raspberry │ │ │bushy dwarf virus - RBDV) │ │ │Fitoplasme │ │ │Oprirea din creștere la genul Rubus (Rubus stunt │ │ │phytoplasma) │ │ │Boli asemănătoare virozelor │ │ │Pătarea galbenă a zmeurei (Raspberry yellow spot)│ ├──────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤ │Vaccinium L. │Virusuri │ │ │Virusul deformării frunzelor afinului (Blueberry │ │ │shoestring virus - BSSV) │ │ │Virusul pătării inelare roșii a afinului │ │ │(Blueberry red ringspot virus - BRRV) │ │ │Virusul arsurii superficiale la afin (Blueberry │ │ │scorch virus - BlScV) │ │ │Virusul șocului afinului (Blueberry shock virus -│ │ │BlShV) │ │ │Fitoplasme │ │ │Oprirea din creștere la afin (Blueberry stunt │ │ │phytoplasma) │ │ │Mătura de vrăjitoare la afin (Blueberry witches' │ │ │broom phytoplasma) │ │ │Inflorescența falsă la merișoare (Cranberry false│ │ │blossom phytoplasma) │ │ │Boli asemănătoare virozelor │ │ │Agentul mozaicului afinului (Blueberry mosaic │ │ │agent) │ │ │Agentul petelor inelare la merișor (Cranberry │ │ │ringspot agent) │ └──────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────┘
Anexa 3 LISTA ORGANISMELOR DĂUNĂTOARE
a căror prezență în sol este reglementată de art. 11 alin. (1) și (2), art. 17 alin. (1) și (2) și art. 22 alin. (1) și (2) din ordin ┌──────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────┐ │ Genul sau specia │ Organisme dăunătoare specifice │ ├──────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤ │Fragaria L. │Nematozi │ │ │Longidorus attenuatus │ │ │Longidorus elongatus │ │ │Longidorus macrosoma │ │ │Xiphinema diversicaudatum │ ├──────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤ │Juglans regia L. │Nematozi │ │ │Xiphinema diversicaudatum │ ├──────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤ │Olea europaea L │Nematozi │ │ │Xiphinema diversicaudatum │ ├──────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤ │Pistacia vera L. │Nematozi │ │ │Xiphinema index │ ├──────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤ │Prunus avium și P. cerasus│Nematozi │ │ │Longidorus attenuatus │ │ │Longidorus elongatus │ │ │Longidorus macrosoma │ │ │Xiphinema diversicaudatum │ ├──────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤ │P. domestica, P. persica │Nematozi │ │și P. salicina │Longidorus attenuatus │ │ │Longidorus elongatus │ │ │Xiphinema diversicaudatum │ ├──────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤ │Ribes L. │Nematozi │ │ │Longidorus elongatus │ │ │Longidorus macrosoma │ │ │Xiphinema diversicaudatum │ ├──────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤ │Rubus L. │Nematozi │ │ │Longidorus attenuatus │ │ │Longidorus elongatus │ │ │Longidorus macrosoma │ │ │Xiphinema diversicaudatum │ └──────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────┘
Anexa 4 CERINȚE
privind inspecția vizuală, eșantionarea și
testarea pe genuri sau specii și categorii
în temeiul art. 10 alin. (2), al art. 16 alin. (2),
al art. 21 alin. (2) și al art. 26 alin. (2) din ordin
Castanea sativa Mill.
Toate categoriile
Inspecția vizuală
Inspecțiile vizuale se efectuează o dată pe an.
Eșantionarea și testarea
Eșantionarea și testarea se efectuează în cazul unor îndoieli în ceea ce privește prezența organismelor dăunătoare enumerate în partea A din anexa nr. 1 la ordin.
Citrus L., Fortunella Swingle și Poncirus Raf.
Categoria Prebază
Inspecția vizuală
Inspecțiile vizuale se efectuează de două ori pe an.
Eșantionarea și testarea
Fiecare plantă-mamă Prebază este eșantionată și testată după 6 ani de la acceptarea acesteia ca plantă-mamă Prebază și, ulterior, la intervale de 6 ani, pentru a verifica prezența organismelor dăunătoare enumerate în anexa nr. 2 la ordin, iar în cazul unor îndoieli, pentru a verifica prezența organismelor dăunătoare enumerate în partea A din anexa nr. 1 la ordin.
Categoria Bază
Inspecția vizuală
Inspecțiile vizuale se efectuează o dată pe an.
Eșantionarea și testarea
O porțiune reprezentativă din plantele-mamă bază trebuie să fie eșantionată și testată la fiecare șase ani, pe baza unei evaluări a riscului de infectare a plantelor respective, pentru a verifica prezența organismelor dăunătoare enumerate în partea A din anexa nr. 1 și în anexa nr. 2 la ordin.
Categoriile Certificat și CAC
Inspecția vizuală
Inspecțiile vizuale se efectuează o dată pe an.
Eșantionarea și testarea
Eșantionarea și testarea se efectuează în cazul unor îndoieli în ceea ce privește prezența organismelor dăunătoare enumerate în partea A din anexa nr. 1 și în anexa nr. 2 la ordin.
Corylus avellana L.
Toate categoriile
Inspecția vizuală
Inspecțiile vizuale se efectuează o dată pe an.
Eșantionarea și testarea
Eșantionarea și testarea se efectuează în cazul unor îndoieli în ceea ce privește prezența organismelor dăunătoare enumerate în partea A din anexa nr. 1 și în anexa nr. 2 la ordin.
Cydonia oblonga Mill., Malus Mill., Pyrus L.
Toate categoriile
Inspecția vizuală
Inspecțiile vizuale se efectuează o dată pe an.
Categoria Prebază
Eșantionarea și testarea
Fiecare plantă-mamă Prebază este eșantionată și testată după cincisprezece ani de la acceptarea acesteia ca plantă-mamă Prebază și, ulterior, la intervale de cincisprezece ani, pentru a verifica prezența organismelor dăunătoare enumerate în anexa nr. 2 la ordin, altele decât bolile asemănătoare virozelor și viroizii, iar în cazul unor îndoieli, pentru a verifica prezența organismelor dăunătoare enumerate în partea A din anexa nr. 1 la ordin.
Categoria Bază
Eșantionarea și testarea
O porțiune reprezentativă din plantele-mamă Bază trebuie să fie eșantionată și testată la fiecare cincisprezece ani, pe baza unei evaluări a riscului de infectare a plantelor respective, pentru a verifica prezența organismelor dăunătoare enumerate în anexa nr. 2 la ordin, altele decât bolile asemănătoare virozelor și viroizii, iar în cazul unor îndoieli, pentru a verifica prezența organismelor dăunătoare enumerate în partea A din anexa nr. 1 la ordin.
Categoria Certificat
Eșantionarea și testarea
O porțiune reprezentativă din plantele-mamă Certificat trebuie să fie eșantionată și testată la fiecare cincisprezece ani, pe baza unei evaluări a riscului de infectare a plantelor respective, pentru a verifica prezența organismelor dăunătoare enumerate în anexa nr. 2 la ordin, altele decât bolile asemănătoare virozelor și viroizii, iar în cazul unor îndoieli, pentru a verifica prezența organismelor dăunătoare enumerate în partea A din anexa nr. 1 la ordin.
Materialul de plantare fructifer certificat este eșantionat și testat în cazul unor îndoieli în ceea ce privește prezența organismelor dăunătoare enumerate în partea A din anexa nr. 1 și în anexa nr. 2 la ordin.
Categoria CAC
Eșantionarea și testarea
Eșantionarea și testarea se efectuează în cazul unor îndoieli în ceea ce privește prezența organismelor dăunătoare enumerate în partea A din anexa nr. 1 și în anexa nr. 2 la ordin.
Ficus carica L.
Toate categoriile
Inspecția vizuală
Inspecțiile vizuale se efectuează o dată pe an.
Eșantionarea și testarea
Eșantionarea și testarea se efectuează în cazul unor îndoieli în ceea ce privește prezența organismelor dăunătoare enumerate în partea A din anexa nr. 1 la ordin.
Fragaria L.
Toate categoriile
Inspecția vizuală
Inspecțiile vizuale se efectuează de două ori pe an în timpul perioadei de vegetație.
Pentru plantele și materialul produs prin micropropagare, care se mențin pentru o perioadă mai scurtă de trei luni, este necesară o singură inspecție în cursul acestei perioade.
Categoria Prebază
Eșantionarea și testarea
Fiecare plantă-mamă Prebază este eșantionată și testată după un an de la acceptarea acesteia ca plantă-mamă Prebază și, ulterior, la intervale de un an, pentru a verifica prezența organismelor dăunătoare enumerate în anexa nr. 2 la ordin, iar în cazul unor îndoieli, pentru a verifica prezența organismelor dăunătoare enumerate în partea B din anexa nr. 1 la ordin.
Categoriile Bază, Certificat și CAC
Eșantionarea și testarea
Eșantionarea și testarea se efectuează în cazul unor îndoieli în ceea ce privește prezența organismelor dăunătoare enumerate în partea B din anexa nr. 1 și în anexa nr. 2 la ordin.
Juglans regia L.
Toate categoriile
Inspecția vizuală
Inspecțiile vizuale se efectuează o dată pe an.
Categoria Prebază
Eșantionarea și testarea
Fiecare plantă-mamă Prebază înflorită este eșantionată și testată după un an de la acceptarea acesteia ca plantă-mamă Prebază și, ulterior, la intervale de un an, pentru a verifica prezența organismelor dăunătoare enumerate în anexa nr. 2 la ordin, iar în cazul unor îndoieli, pentru a verifica prezența organismelor dăunătoare enumerate în partea A din anexa nr. 1 la ordin.
Categoria Bază
Eșantionarea și testarea
O porțiune reprezentativă din plantele-mamă Bază trebuie să fie eșantionată și testată în fiecare an, pe baza unei evaluări a riscului de infectare a plantelor respective, pentru a verifica prezența organismelor dăunătoare enumerate în partea A din anexa nr. 1 și în anexa nr. 2 la ordin.
Categoria Certificat
Eșantionarea și testarea
O porțiune reprezentativă din plantele-mamă Certificat trebuie să fie eșantionată și testată la fiecare trei ani, pe baza unei evaluări a riscului de infectare a plantelor respective, pentru a verifica prezența organismelor dăunătoare enumerate în partea A din anexa nr. 1 și în anexa nr. 2 la ordin.
Materialul de plantare fructifer certificat este eșantionat și testat în cazul unor îndoieli în ceea ce privește prezența organismelor dăunătoare enumerate în partea A din anexa nr. 1 și în anexa nr. 2 la ordin.
Categoria CAC
Eșantionarea și testarea
Eșantionarea și testarea se efectuează în cazul unor îndoieli în ceea ce privește prezența organismelor dăunătoare enumerate în partea A din anexa nr. 1 și în anexa nr. 2 la ordin.
Olea europaea L.
Toate categoriile
Inspecția vizuală
Inspecțiile vizuale se efectuează o dată pe an.
Categoria Prebază
Eșantionarea și testarea
Fiecare plantă-mamă Prebază este eșantionată și testată după zece ani de la acceptarea acesteia ca plantă-mamă Prebază și, ulterior, la intervale de zece ani, pentru a verifica prezența organismelor dăunătoare enumerate în anexa nr. 2 la ordin, iar în cazul unor îndoieli, pentru a verifica prezența organismelor dăunătoare enumerate în partea A din anexa nr. 1 la ordin.
Categoria Bază
Eșantionarea și testarea
O porțiune reprezentativă din plantele-mamă Bază este eșantionată în vederea testării tuturor plantelor într-un interval de treizeci de ani, pe baza unei evaluări a riscului de infectare a plantelor respective, pentru a verifica prezența organismelor dăunătoare enumerate în partea A din anexa nr. 1 și în anexa nr. 2 la ordin.
Categoria Certificat
Eșantionarea și testarea
În cazul plantelor-mamă utilizate pentru producerea semințelor (denumite în continuare plante-mamă semincere) o porțiune reprezentativă din respectivele plante-mamă semincere este eșantionată în vederea testării tuturor plantelor într-un interval de patruzeci de ani, pe baza unei evaluări a riscului de infectare a plantelor respective, pentru a verifica prezența organismelor dăunătoare enumerate în partea A din anexa nr. 1 și în anexa nr. 2 la ordin. În cazul plantelor-mamă altele decât plantele-mamă semincere, o porțiune reprezentativă din plantele respective este eșantionată în vederea testării tuturor plantelor într-un interval de treizeci de ani, pe baza unei evaluări a riscului de infectare a plantelor respective, pentru a verifica prezența organismelor dăunătoare enumerate în partea A din anexa nr. 1 și în anexa nr. 2 la ordin.
Categoria CAC
Eșantionarea și testarea
Eșantionarea și testarea se efectuează în cazul unor îndoieli în ceea ce privește prezența organismelor dăunătoare enumerate în partea A din anexa nr. 1 și în anexa nr. 2 la ordin.
Pistacia vera L.
Toate categoriile
Inspecția vizuală
Inspecțiile vizuale se efectuează o dată pe an.
Eșantionarea și testarea
Eșantionarea și testarea se efectuează în cazul unor îndoieli în ceea ce privește prezența organismelor dăunătoare enumerate în partea A din anexa nr. 1 la ordin.
Prunus amygdalus, P. armeniaca, P. domestica, P. persica și P. salicina
Toate categoriile
Inspecția vizuală
Inspecțiile vizuale se efectuează o dată pe an.
Categoria Prebază
Eșantionarea și testarea
Fiecare plantă-mamă Prebază înflorită este eșantionată și testată pentru PDV și PNRSV la un an de la acceptarea ei ca plantă-mamă Prebază și, ulterior, la intervale de un an. Fiecare pom plantat în mod intenționat pentru polenizare și, dacă este cazul, principalii pomi polenizatori din mediu se eșantionează și se testează pentru PDV și PNRSV.
În cazul P. persica, fiecare plantă-mamă Prebază înflorită se eșantionează la un an după acceptarea acesteia ca plantă-mamă Prebază și se testează pentru PLMVd.
Fiecare plantă-mamă Prebază este eșantionată după zece ani de la acceptarea acesteia ca plantă-mamă Prebază și, ulterior, la intervale de zece ani și este testată pentru virusurile relevante pentru specia respectivă enumerate în anexa nr. 2 la ordin, altele decât PDV și PNRSV, iar în cazul unor îndoieli este testată pentru a verifica prezența organismelor dăunătoare enumerate în partea A din anexa nr. 1 la ordin.
Categoria Bază
Eșantionarea și testarea
O porțiune reprezentativă din plantele-mamă Bază înflorite este eșantionată în fiecare an și testată pentru PDV și PNRSV pe baza unei evaluări a riscului de infectare a plantelor respective. O porțiune reprezentativă din pomii plantați în mod intenționat pentru polenizare și, dacă este cazul, din principalii pomi polenizatori din mediu se eșantionează și se testează pentru PDV și PNRSV, pe baza unei evaluări a riscului de infectare a plantelor respective.
În cazul P. persica, o porțiune reprezentativă din plantele-mamă Bază înflorite este eșantionată o dată pe an și testată pentru PLMVd, pe baza unei evaluări a riscului de infectare a plantelor respective.
O porțiune reprezentativă din plantele-mamă Bază menținute fără flori este eșantionată la fiecare trei ani și testată pentru PDV și PNRSV, pe baza unei evaluări a riscului de infectare a plantelor respective.
O porțiune reprezentativă din plantele-mamă Bază este eșantionată la fiecare zece ani și testată pentru a identifica prezența organismelor dăunătoare relevante pentru specia respectivă, altele decât PDV și PNRSV, enumerate în partea A din anexa nr. 1 și în anexa nr. 2 la ordin, pe baza unei evaluări a riscului de infectare a plantelor respective.
Categoria Certificat
Eșantionarea și testarea
O porțiune reprezentativă din plantele-mamă Certificat înflorite este eșantionată în fiecare an și testată pentru PDV și PNRSV, pe baza unei evaluări a riscului de infectare a plantelor respective. O porțiune reprezentativă din pomii plantați în mod intenționat pentru polenizare și, dacă este cazul, din principalii pomi polenizatori din mediu se eșantionează și testează pentru PDV și PNRSV, pe baza unei evaluări a riscului de infectare a plantelor respective.
În cazul P. persica, o porțiune reprezentativă din plantele-mamă Certificat înflorite este eșantionată o dată pe an și testată pentru PLMVd, pe baza unei evaluări a riscului de infectare a plantelor respective.
O porțiune reprezentativă din plantele-mamă Certificat menținute fără flori este eșantionată la fiecare trei ani și testată pentru PDV și PNRSV, pe baza unei evaluări a riscului de infectare a plantelor respective.
O porțiune reprezentativă din plantele-mamă Certificat este eșantionată la fiecare cincisprezece ani și testată pentru a identifica prezența organismelor dăunătoare relevante pentru specia respectivă, altele decât PDV și PNRSV, enumerate în partea A din anexa nr. 1 și în anexa nr. 2 la ordin, pe baza unei evaluări a riscului de infectare a plantelor respective.
Categoria CAC
Eșantionarea și testarea
Eșantionarea și testarea se efectuează în cazul unor îndoieli în ceea ce privește prezența organismelor dăunătoare enumerate în partea A din anexa nr. 1 și în anexa nr. 2 la ordin.
Prunus avium și P. cerasus
Toate categoriile
Inspecția vizuală
Inspecțiile vizuale se efectuează o dată pe an.
Categoria Prebază
Eșantionarea și testarea
Fiecare plantă-mamă Prebază înflorită este eșantionată și testată pentru PDV și PNRSV la un an de la acceptarea ei ca plantă-mamă Prebază și, ulterior, la intervale de un an. Fiecare pom plantat în mod intenționat pentru polenizare și, dacă este cazul, principalii pomi polenizatori din mediu se eșantionează și testează pentru PDV și PNRSV.
Fiecare plantă-mamă Prebază este eșantionată după zece ani de la acceptarea acesteia ca plantă-mamă Prebază și, ulterior, la intervale de zece ani, și este testată pentru virusurile relevante pentru specia respectivă enumerate în anexa nr. 2 la ordin, altele decât PDV și PNRSV, iar în cazul unor îndoieli, este testată pentru a verifica prezența organismelor dăunătoare enumerate în partea A din anexa nr. 1 la ordin.
Categoria Bază
Eșantionarea și testarea
O porțiune reprezentativă din plantele-mamă Bază înflorite este eșantionată în fiecare an și testată pentru PDV și PNRSV, pe baza unei evaluări a riscului de infectare a plantelor respective. O porțiune reprezentativă din pomii plantați în mod intenționat pentru polenizare și, dacă este cazul, din principalii pomi polenizatori din mediu se eșantionează și testează pentru PDV și PNRSV, pe baza unei evaluări a riscului de infectare a plantelor respective.
O porțiune reprezentativă din plantele-mamă Bază menținute fără flori este eșantionată la fiecare trei ani și testată pentru PDV și PNRSV, pe baza unei evaluări a riscului de infectare a plantelor respective.
O porțiune reprezentativă din plantele-mamă Bază este eșantionată la fiecare zece ani și testată pentru a identifica prezența organismelor dăunătoare relevante pentru specia respectivă, altele decât PDV și PNRSV, enumerate în partea A din anexa nr. 1 și în anexa nr. 2 la ordin, pe baza unei evaluări a riscului de infectare a plantelor respective.
Categoria Certificat
Eșantionarea și testarea
O porțiune reprezentativă din plantele-mamă Certificat înflorite este eșantionată în fiecare an și testată pentru PDV și PNRSV, pe baza unei evaluări a riscului de infectare a plantelor respective. O porțiune reprezentativă din pomii plantați în mod intenționat pentru polenizare și, dacă este cazul, din principalii pomi polenizatori din mediu se eșantionează și se testează pentru PDV și PNRSV, pe baza unei evaluări a riscului de infectare a plantelor respective.
O porțiune reprezentativă din plantele-mamă Certificat menținute fără flori este eșantionată la fiecare trei ani și testată pentru PDV și PNRSV, pe baza unei evaluări a riscului de infectare a plantelor respective.
O porțiune reprezentativă din plantele-mamă Certificat este eșantionată la fiecare cincisprezece ani și testată pentru a identifica prezența organismelor dăunătoare relevante pentru specia respectivă, altele decât PDV și PNRSV, enumerate în partea A din anexa nr. 1 și în anexa nr. 2 la ordin, pe baza unei evaluări a riscului de infectare a plantelor respective.
Categoria CAC
Eșantionarea și testarea
Eșantionarea și testarea se efectuează în cazul unor îndoieli în ceea ce privește prezența organismelor dăunătoare enumerate în partea A din anexa nr. 1 și în anexa nr. 2 la ordin.
Ribes L.
Categoria Prebază
Inspecția vizuală
Inspecțiile vizuale se efectuează de două ori pe an.
Eșantionarea și testarea
Fiecare plantă-mamă Prebază este eșantionată și testată după patru ani de la acceptarea acesteia ca plantă-mamă Prebază și, ulterior, la intervale de patru ani, pentru a verifica prezența organismelor dăunătoare enumerate în anexa nr. 2 la ordin, iar în cazul unor îndoieli, pentru a verifica prezența organismelor dăunătoare enumerate în anexa nr. 1 la ordin.
Categoriile Bază, Certificat și CAC
Inspecția vizuală
Inspecțiile vizuale se efectuează o dată pe an.
Eșantionarea și testarea
Eșantionarea și testarea se efectuează în cazul unor îndoieli în ceea ce privește prezența organismelor dăunătoare enumerate în anexele nr. 1 și nr. 2 la ordin.
Rubus L.
Categoria Prebază
Inspecția vizuală
Inspecțiile vizuale se efectuează de două ori pe an.
Eșantionarea și testarea
Fiecare plantă-mamă Prebază este eșantionată și testată după doi ani de la acceptarea acesteia ca plantă-mamă Prebază și, ulterior, la intervale de doi ani, pentru a verifica prezența organismelor dăunătoare enumerate în anexa nr. 2 la ordin, iar în cazul unor îndoieli, pentru a verifica prezența organismelor dăunătoare enumerate în anexa nr. 1 la ordin.
Categoria Bază
Inspecția vizuală
În cazul în care plantele sunt cultivate în câmp sau în ghivece, inspecțiile vizuale se efectuează de două ori pe an.
Pentru plantele și materialul produs prin micropropagare, care se mențin pentru o perioadă mai scurtă de trei luni, este necesară o singură inspecție în cursul acestei perioade.
Eșantionarea și testarea
Eșantionarea și testarea se efectuează în cazul unor îndoieli în ceea ce privește prezența organismelor dăunătoare enumerate în anexele nr. 1 și nr. 2 la ordin.
Categoriile Certificat și CAC
Inspecția vizuală
Inspecțiile vizuale se efectuează o dată pe an.
Eșantionarea și testarea
Eșantionarea și testarea se efectuează în cazul unor îndoieli în ceea ce privește prezența organismelor dăunătoare enumerate în anexele nr. 1 și nr. 2 la ordin.
Vaccinium L.
Categoria Prebază
Inspecția vizuală
Inspecțiile vizuale se efectuează de două ori pe an.
Eșantionarea și testarea
Fiecare plantă-mamă Prebază este eșantionată și testată după cinci ani de la acceptarea acesteia ca plantă-mamă Prebază și, ulterior, la intervale de cinci ani, pentru a verifica prezența organismelor dăunătoare enumerate în anexa nr. 2 la ordin, iar în cazul unor îndoieli, pentru a verifica prezența organismelor dăunătoare enumerate în partea B din anexa nr. 1 la ordin.
Categoria Bază
Inspecția vizuală
Inspecțiile vizuale se efectuează de două ori pe an.
Eșantionarea și testarea
Eșantionarea și testarea se efectuează în cazul unor îndoieli în ceea ce privește prezența organismelor dăunătoare enumerate în partea B din anexa nr. 1 și în anexa nr. 2 la ordin.
Categoriile Certificat și CAC
Inspecția vizuală
Inspecțiile vizuale se efectuează o dată pe an.
Eșantionarea și testarea
Eșantionarea și testarea se efectuează în cazul unor îndoieli în ceea ce privește prezența organismelor dăunătoare enumerate în partea B din anexa nr. 1 și în anexa nr. 2 la ordin.
Anexa 5 NUMĂRUL MAXIM ADMIS
de generații cultivate în câmp unde nu există condiții
de protecție contra insectelor și durata de viață maximă
permisă pentru plantele-mamă Bază pe genuri sau specii,
astfel cum se prevede la art. 19 alin. (1) din ordin
Castanea sativa Mill.
Categoria Bază
O plantă-mamă Bază în sensul art. 15 alin. (2) lit. a) din ordin poate fi multiplicată timp de maximum două generații.
În cazul în care o plantă-mamă bază în sensul art. 15 alin. (2) lit. a) din ordin este un portaltoi, aceasta poate fi multiplicată timp de maximum trei generații.
Atunci când portaltoaiele fac parte din plante-mamă Bază, portaltoaiele respective trebuie să fie materiale bază din prima generație.
Citrus L., Fortunella Swingle și Poncirus Raf.
Categoria Bază
O plantă-mamă Bază în sensul art. 15 alin. (2) lit. a) din ordin poate fi multiplicată timp de maximum o generație.
În cazul în care o plantă-mamă Bază în sensul art. 15 alin. (2) lit. a) din ordin este un portaltoi, aceasta poate fi multiplicată timp de maximum trei generații.
Atunci când portaltoaiele fac parte din plante-mamă Bază, portaltoaiele respective trebuie să fie materiale bază din prima generație.
Corylus avellana L.
Categoria Bază
O plantă-mamă Bază în sensul art. 15 alin. (2) lit. a) din ordin poate fi multiplicată timp de maximum două generații.
Cydonia oblonga Mill., Malus Mill., Pyrus L.
Categoria Bază
O plantă-mamă Bază în sensul art. 15 alin. (2) lit. a) din ordin poate fi multiplicată timp de maximum două generații.
În cazul în care o plantă-mamă Bază în sensul art. 15 alin. (2) lit. a) din ordin este un portaltoi, aceasta poate fi multiplicată timp de maximum trei generații.
Atunci când portaltoaiele fac parte din plante-mamă Bază, portaltoaiele respective trebuie să fie materiale bază din prima generație.
Ficus carica L.
Categoria Bază
O plantă-mamă Bază în sensul art. 15 alin. (2) lit. a) din ordin poate fi multiplicată timp de maximum două generații.
Fragaria L.
Categoria Bază
O plantă-mamă Bază în sensul art. 15 alin. (2) lit. a) din ordin poate fi multiplicată timp de maximum cinci generații.
Juglans regia L.
Categoria Bază
O plantă-mamă Bază în sensul art. 15 alin. (2) lit. a) din ordin poate fi multiplicată timp de maximum două generații.
Olea europaea L.
Categoria Bază
O plantă-mamă Bază în sensul art. 15 alin. (2) lit. a) din ordin poate fi multiplicată timp de maximum o generație.
Prunus amygdalus, P. armeniaca, P. domestica, P. persica și P. salicina
Categoria Bază
O plantă-mamă Bază în sensul art. 15 alin. (2) lit. a) din ordin poate fi multiplicată timp de maximum două generații.
În cazul în care o plantă-mamă Bază în sensul art. 15 alin. (2) lit. a) din ordin este un portaltoi, aceasta poate fi multiplicată timp de maximum trei generații.
Atunci când portaltoaiele fac parte din plante-mamă Bază, portaltoaiele respective trebuie să fie materiale Bază din prima generație.
Prunus avium și P. cerasus
Categoria Bază
O plantă-mamă Bază în sensul art. 15 alin. (2) lit. a) din ordin poate fi multiplicată timp de maximum două generații.
În cazul în care o plantă-mamă Bază în sensul art. 15 alin. (2) lit. a) din ordin este un portaltoi, aceasta poate fi multiplicată timp de maximum trei generații.
Atunci când portaltoaiele fac parte din plante-mamă Bază, portaltoaiele respective trebuie să fie materiale Bază din prima generație.
Ribes L.
Categoria Bază
O plantă-mamă Bază în sensul art. 15 alin. (2) lit. a) din ordin poate fi multiplicată timp de maximum trei generații. Plantele- mamă sunt menținute ca plante mamă pentru o perioadă de maximum șase ani.
Rubus L.
Categoria Bază
O plantă-mamă Bază în sensul art. 15 alin. (2) lit. a) din ordin poate fi multiplicată timp de maximum două generații. Plantele-mamă din fiecare generație sunt menținute ca plante-mamă pentru o perioadă de maximum patru ani.
Vaccinium L.
Categoria Bază
O plantă-mamă Bază în sensul art. 15 alin. (2) lit. a) din ordin poate fi multiplicată timp de maximum două generații.
-----
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.