Decizia nr. 237/2016

Augustin Zegrean

- președinte

Valer Dorneanu

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Ionița Cochințu

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ștefania Sofronea.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 33 alin. (6) din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, excepție ridicată de S.C. Agro Georgia - S.R.L. din Răsuceni, județul Giurgiu, în Dosarul nr. 962/122/2014 al Tribunalului Giurgiu și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.324D/2015.

2. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care arată că prevederile criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate, sens în care menționează jurisprudența Curții Constituționale în materie, și, având în vedere faptul că nu au intervenit elemente noi care să justifice schimbarea acestei jurisprudențe, pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin Încheierea din 13 mai 2015, pronunțată în Dosarul nr. 962/122/2014, Tribunalul Giurgiu a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 33 alin. (6) din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, excepție ridicată de S.C. Agro Georgia - S.R.L. din Răsuceni, județul Giurgiu, într-o cauză întemeiată pe dispozițiile

Legii nr. 85/2006 .

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că prevederile criticate sunt neconstituționale în raport cu art. 16 și art. 21 din Constituție, în sensul că, în ipoteza în care debitorul are intenția de reorganizare, nu ar mai trebui dispusă deschiderea procedurii de insolvență, cu toate consecințele legale ce decurg din această situație juridică. Consideră că textul de lege ar trebui modificat în sensul că, "în ipoteza acordului debitorului pentru reorganizare, ceea ce semnifică buna-credință, nu mai trebuie deschisă procedura insolvenței".

6. Tribunalul Giurgiu arată că dispozițiile

Legii nr. 85/2006

sunt în sensul acordării posibilității debitorului de a-și exprima intenția de reorganizare și de a supune aprobării creditorilor și confirmării judecătorului-sindic un plan de reorganizare, cu stabilirea unor termene-limită și condiții, potrivit cu specificul materiei insolvenței, accesul liber la justiție fiind recunoscut și neîngrădit prin reglementarea etapelor procedurii, în concret.

7. Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

8. Guvernul arată că prevederile criticate au mai format obiectul controlului de constituționalitate, iar în ceea ce privește critica formulată în prezenta cauză, menționează că aceasta nu este motivată în sensul exigențelor stabilite prin

art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. Opinează în sensul respingerii excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 33 alin. (6) din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței în raport cu dispozițiile art. 16 și art. 21 din Constituție.

9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Guvernului, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

10. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze prezenta excepție.

11. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 33 alin. (6) din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul cuprins: "(6) Dacă debitorul nu contestă, în termenul prevăzut la alin. (2), că ar fi în stare de insolvență și își exprimă intenția de a-și reorganiza activitatea, judecătorul-sindic va da o sentință de deschidere a procedurii generale. În cazul în care, din declarația debitorului, făcută până la data pronunțării sentinței, rezultă că acesta se încadrează în una dintre categoriile prevăzute la art. 1 alin. (2) sau a mai beneficiat de reorganizare în ultimii 5 ani anteriori deschiderii procedurii, judecătorul-sindic va pronunța o sentință de deschidere a procedurii simplificate."

Legea nr. 85/2006 , cu modificările și completările ulterioare, a fost abrogată prin art. 344 lit. a) din titlul V - Dispoziții tranzitorii și finale din

Legea nr. 85/2014

privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014. Însă, având în vedere prevederile

art. 343 din Legea nr. 85/2014 , potrivit cărora "Procesele începute înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi rămân supuse legii aplicabile anterior acestei date", precum și

Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care Curtea a stabilit că sintagma "în vigoare" din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale

art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea urmează a exercita controlul de constituționalitate asupra prevederilor criticate din

Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței.

12. În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 16 referitor la egalitatea în drepturi și art. 21 privind accesul liber la justiție.

13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că din economia prevederilor criticate reiese că acestea stabilesc cu privire la procedura ce urmează a fi stabilită de către judecătorul-sindic în cazul în care debitorul nu contestă, în termenul prevăzut la alin. (2), că ar fi în stare de insolvență și își exprimă intenția de a-și reorganiza activitatea, respectiv judecătorul-sindic va da o sentință de deschidere a procedurii generale, iar în cazul în care, din declarația debitorului, făcută până la data pronunțării sentinței, rezultă că acesta se încadrează în una dintre categoriile prevăzute la art. 1 alin. (2) sau a mai beneficiat de reorganizare în ultimii 5 ani anteriori deschiderii procedurii, judecătorul-sindic va pronunța o sentință de deschidere a procedurii simplificate.

14. Față de această procedură, autoarea excepției de neconstituționalitate este nemulțumită din perspectiva ipotezei în care debitorul are intenția de reorganizare, considerând că nu ar mai trebui dispusă deschiderea procedurii de insolvență, cu toate consecințele legale ce decurg din această situație juridică, context în care apreciază că textul de lege ar trebui modificat în sensul că "în ipoteza acordului debitorului pentru reorganizare, ceea ce semnifică buna-credință, nu mai trebuie deschisă procedura insolvenței".

15. Curtea constată că această normă legală a fost edictată în lumina dispozițiilor constituționale ale art. 61 alin. (1) care statuează rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a țării, iar potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, "Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege.", legiuitorul fiind în drept să stabilească regulile de procedură cu aplicabilitate generală, dar și unele reguli speciale, în considerarea unor situații deosebite.

16. În speța de față Curtea observă că, prin critica de neconstituționalitate formulată, autoarea acesteia tinde la modificarea textelor de lege criticate, soluțiile legislative existente nemulțumind-o, așadar, excepția de neconstituționalitate, așa cum a fost formulată, are ca finalitate modificarea dispozițiilor de lege supuse controlului. Or, potrivit

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , "Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului", motiv pentru care excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 33 alin. (6) din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței apare ca inadmisibilă.

17. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 33 alin. (6) din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, excepție ridicată de S.C. Agro Georgia - S.R.L. din Răsuceni, județul Giurgiu, în Dosarul nr. 962/122/2014 al Tribunalului Giurgiu.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Giurgiu și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 19 aprilie 2016.