Decizia nr. 325/2016
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 108 alin. (1) lit. a) pct. 3 raportat la art. 99 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Anexă la 1
- OUG nr. 195/2002 12 decembrie 2002 (prevederi anume) privind circulația pe drumurile publice
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Augustin Zegrean
- președinte
Valer Dorneanu
- judecător
Mircea Ștefan Minea
- judecător
Daniel Marius Morar
- judecător
Mona-Maria Pivniceru
- judecător
Puskas Valentin Zoltan
- judecător
Tudorel Toader
- judecător
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ștefania Sofronea.
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 108 alin. (1) lit. a) pct. 3 raportat la
art. 99 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002
privind circulația pe drumurile publice, excepție ridicată de Gheorghe Anton în Dosarul nr. 1.102/311/2015 al Judecătoriei Slatina și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.504D/2015.
2. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care face trimitere la jurisprudența în materie a Curții Constituționale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
4. Prin Încheierea din 21 septembrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 1.102/311/2015, Judecătoria Slatina a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 108 alin. (1) lit. a) pct. 3) raportat la
art. 99 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002
privind circulația pe drumurile publice, excepție ridicată de Gheorghe Anton într-o cauză având ca obiect soluționarea unei plângeri formulate împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției privitoare la încălcarea regimului legal de viteză și la nerespectarea obligației de a purta centura de siguranță.
5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că prevederile legale menționate sunt neconstituționale, deoarece nepurtarea centurii de siguranță de către o persoană nu încalcă ordinea publică și nici bunele moravuri, iar interdicția reglementată afectează dreptul persoanei fizice de a dispune de ea însăși.
6. Judecătoria Slatina opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece limita dreptului de dispoziție asupra propriei persoane este reprezentată de drepturile și libertățile altora. Or, în momentul instituirii obligației legale de purtare a centurii de siguranță, legiuitorul a avut în vedere necesitatea desfășurării traficului rutier în condiții de siguranță nu doar pentru conducătorul auto obligat la respectarea sa, ci și pentru ceilalți participanți la traficul rutier.
7. Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
8. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care a făcut trimitere la jurisprudența în materie a Curții Constituționale.
9. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. A făcut trimitere la jurisprudența instanței de contencios constituțional, respectiv la
deciziile nr. 1.172 din 11 decembrie 2007
și nr. 689 din 11 septembrie 2007.
10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
12. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 108 alin. (1) lit. a) pct. 3 raportat la
art. 99 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002
privind circulația pe drumurile publice, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 49/2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 din 20 martie 2006, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, cu modificările și completările ulterioare, dispoziții care au următorul cuprins:
- Art. 108 alin. (1) lit. a) pct. 3: "(1) Săvârșirea de către conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai a uneia sau mai multor contravenții atrage, pe lângă sancțiunea amenzii, și aplicarea unui număr de puncte de penalizare, după cum urmează:
a) 2 puncte de penalizare pentru săvârșirea următoarelor fapte: [...]
3. nerespectarea obligației de a purta, în timpul circulației pe drumurile publice, centura de siguranță ori căștile de protecție omologate, după caz;";
- Art. 99 alin. (2): "(2) Amenda contravențională prevăzută la alin. (1) se aplică și conducătorului de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai care săvârșește o faptă pentru care se aplică 2 puncte de penalizare, conform art. 108 alin. (1) lit. a)."
13. Autorul excepției de neconstituționalitate susține că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 26 alin. (2) referitoare la dreptul persoanei fizice de a dispune de ea însăși.
14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra unor critici similare. Astfel, cu prilejul pronunțării
Deciziei nr. 489 din 21 noiembrie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 50 din 21 ianuarie 2014, a statuat că obligația instituită în sarcina conducătorilor de autovehicule și persoanelor care ocupă locuri prevăzute prin construcție cu centuri sau dispozitive de siguranță ori omologate de a le utiliza reprezintă măsuri de ordin legislativ menite să asigure protejarea vieții, sănătății și integrității fizice a persoanelor, iar necesitatea impunerii unei astfel de obligații a fost dovedită de studii care au relevat că purtarea centurilor sau a dispozitivelor de siguranță reduce riscul producerii unor accidente mortale sau cu consecințe grave pe drumurile publice. De altfel, această obligație este în acord cu exigențele Uniunii Europene, concretizate în prevederile
Directivei Consiliului 91/671/CEE
din 16 decembrie 1991 de apropiere a legislațiilor statelor membre privind utilizarea obligatorie a centurii de siguranță în vehiculele cu o capacitate mai mică de 3,5 tone, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 373 din 31 decembrie 1991.
15. De asemenea, prin
Decizia nr. 165 din 26 februarie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 197 din 14 martie 2008, Curtea Constituțională, făcând trimitere la
Decizia nr. 210 din 13 martie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 267 din 20 aprilie 2007, a reținut că textele de lege criticate în prezenta cauză nu restrâng drepturi constituționale, ci prevăd sancționarea unor fapte de încălcare a legii care pun în pericol siguranța circulației rutiere.
16. Curtea a mai reținut că aceleași obiective de protejare a integrității fizice a persoanelor justifică sancționarea contravențională, precum și aplicarea unui anumit număr de puncte penalizatoare pentru fapta de a nu purta centura de siguranță ori căștile de protecție omologate.
17. Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, argumentele și soluția pronunțate în deciziile mai sus menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.
18. Distinct de aceste argumente, Curtea constată că dreptul fundamental consacrat de art. 26 alin. (2) din Legea fundamentală are în vedere o componentă a vieții intime ce vizează dreptul persoanei fizice de a dispune de ea însăși. Acest drept nu este însă absolut, fiind limitat, așa cum însăși norma constituțională de referință dispune, de drepturile și libertățile altora, de ordinea publică sau bunele moravuri. Or, prin instituirea obligației de purtare a centurii de siguranță se dă expresie rațiunilor ce țin atât de necesitatea prestabilirii unei ordini publice, cât și de protejarea drepturilor și libertăților celorlalți participanți la traficul rutier, statul fiind ținut nu numai de respectarea unor obligații negative, respectiv de a nu face nimic de natură a stânjeni dreptul la viață intimă, ci și de respectarea unor obligații pozitive, inerente asigurării respectului efectiv al vieții intime și private.
19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Gheorghe Anton în Dosarul nr. 1.102/311/2015 al Judecătoriei Slatina și constată că dispozițiile art. 108 alin. (1) lit. a) pct. 3 raportat la
art. 99 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002
privind circulația pe drumurile publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Judecătoriei Slatina și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 17 mai 2016.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Afrodita Laura Tutunaru
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.