Decizia nr. 291/2016

Augustin Zegrean

- președinte

Valer Dorneanu

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Marieta Safta

- prim-magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 122 din Legea nr. 115/2015

pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea

Legii administrației publice locale nr. 215/2001 , precum și pentru modificarea și completarea

Legii nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Filiala Sectorului 5 București a Partidului Mișcarea Populară prin președinte Diculescu Lucia Alexandra și Nițu Florinel Valentin, în Dosarul nr. 1/CA/2016 al Tribunalului București - Secția a III-a civilă, și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 684 D/2016.

2. La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepției, domnul avocat Doru Costea. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului autorului excepției, care solicită admiterea acesteia, arătând că prin textul de lege criticat este suprimat accesul la toate căile extraordinare de atac. Arată că suprimarea de către

art. 122 alin. (2) din Legea nr. 115/2015

a căii de atac extraordinare a revizuirii golește de conținut controlul constituțional, beneficiul unei excepții admise neputând fi fructificat. Astfel, excepția de neconstituționalitate nu ar mai avea utilitate dacă o eventuală admitere nu ar putea fi valorificată de către cel care a invocat excepția, întrucât ea s-ar putea realiza procedural doar pe calea revizuirii. Solicită admiterea excepției și constatarea neconstituționalității textului criticat în măsura în care suprimă căile de atac extraordinare, de retractare.

4. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, arătând că textul criticat nu încalcă prevederile constituționale invocate. Arată că procedura specială în materie electorală a fost determinată de celeritatea specifică acestei materii.

5. În replică, reprezentantul autorului excepției precizează că este vorba de căi de retractare; căile normale de atac ar fi excesive, e adevărat, iar nu și căile de retractare.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

6. Prin Decizia civilă nr. 1 Dec CA din 4 mai 2016, pronunțată în Dosarul nr. 1/CA/2016, Tribunalul București - Secția a III-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 122 din Legea nr. 115/2015

pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea

Legii administrației publice locale nr. 215/2001 , precum și pentru modificarea și completarea

Legii nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali. Excepția a fost ridicată de Filiala Sectorului 5 București a Partidului Mișcarea Populară prin președinte Diculescu Lucia Alexandra și Nițu Florinel Valentin, într-o cauză având ca obiect contestație în anulare împotriva Deciziei 10AP din 29 aprilie 2016 pronunțată în materie electorală de Tribunalul București - Secția a IV-a civilă. În cauză s-a invocat excepția inadmisibilității contestației în anulare, situație în care contestatorul a ridicat excepția de neconstituționalitate a

art. 122 din Legea nr. 115/2015 .

7. În motivarea excepției de neconstituționalitate, astfel cum este reținută în actul de sesizare, s-a arătat că "aceste dispoziții contravin art. 37 din Constituția României, acest text de lege încălcând accesul liber la justiție, acela de exercitare a unei căi de atac".

8. Tribunalul București - Secția a III-a civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Suprimarea căilor de atac împotriva hotărârilor definitive pronunțate de instanțele judecătorești, la care se referă

art. 122 din Legea nr. 115/2015 , este în concordanță cu caracterul de celeritate și natura specială a procedurii reglementate de această lege, iar, pe de altă parte, nu contravine reglementării constituționale privind dreptul de a candida, respectiv dreptul de a fi ales, de care de altfel s-a și uzat, fiind parcurse căile de atac prevăzute de lege.

9. În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

10. Avocatul Poporului a transmis, cu Adresa nr. 8.873 din 10 mai 2016, înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 4.017 din 10 mai 2016, punctul său de vedere prin care apreciază că textul de lege criticat este constituțional. Referindu-se la considerentele

Deciziei Curții Constituționale nr. 102 din 28 februarie 2013 , arată că legiuitorul a stabilit o procedură specială de soluționare a întâmpinărilor, contestațiilor și a oricăror altor cereri prevăzute de lege în această materie, obiectul reglementării, valorificarea drepturilor electorale, impunând adoptarea unei proceduri de judecată prin care să fie soluționate cu celeritate toate cererile adresate instanței. Este firească opțiunea legiuitorului de a limita exercitarea căilor de atac doar la cele ordinare, finalitatea fiind aceea de a evita situația unei prelungiri a procesului ca urmare a contestării hotărârilor definitive și irevocabile prin intermediul căilor extraordinare de atac. În acest sens, Curtea a statuat în mod constant că reglementarea de către legiuitor, în limitele competenței ce i-a fost conferită de Constituție, a unui drept, subiectiv sau procesual, nu constituie o restrângere a exercițiului acestuia, ci doar o modalitate eficientă de a preveni exercitarea sa abuzivă, în detrimentul altor titulari de drepturi, în egală măsură ocrotite. Tot astfel, posibilitatea soluționării cererii chiar și fără citarea părților are în vedere tot respectarea principiului soluționării cu celeritate a contestațiilor în materie electorală, însă aceasta nu constituie o problemă de neconstituționalitate, ci de aplicare a legii la cazurile concrete, aspect care este de competența exclusivă a instanțelor de judecată.

11. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Avocatului Poporului, susținerile autorului excepției, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

12. Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

13. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 122 din Legea nr. 115/2015

pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea

Legii administrației publice locale nr. 215/2001 , precum și pentru modificarea și completarea

Legii nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din data de 20 mai 2015, având următorul cuprins: "(1) Judecarea de către instanță a întâmpinărilor, contestațiilor și a oricăror altor cereri prevăzute de prezenta lege se face potrivit regulilor stabilite de lege pentru ordonanța președințială, cu participarea obligatorie a procurorului.

(2) Împotriva hotărârilor definitive, pronunțate de instanțele judecătorești potrivit prezentei legi, nu există cale de atac."

14. În susținerea excepției se invocă prevederile constituționale ale art. 21 - Accesul liber la justiție și ale art. 37 - Dreptul de a fi ales.

15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că aceasta nu a fost motivată în conformitate cu prevederile

art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.

16. Astfel, la dosarul cauzei, constituit pe baza actelor transmise de Tribunalul București - Secția a III-a civilă, este atașată contestația în anulare formulată de Filiala Sectorului 5 București a Partidului Mișcarea Populară prin președinte Diculescu Lucia Alexandra și Nițu Florinel Valentin, în cadrul căreia contestatorul a invocat și motivat excepția de neconstituționalitate a

art. 49, 50, 51 și 52 din Legea nr. 115/2015 . Cu privirea la aceasta, Tribunalul București - Secția a III-a civilă a reținut că textele criticate "nu au legătură cu soluționarea căii de atac de față", și anume cu contestația în anulare formulată, astfel că a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale.

17. Instanța a sesizat însă Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a

art. 122 din Legea nr. 115/2015 , ridicată de contestator la termenul de judecată. Nici actul de sesizare și nici documentele transmise de instanță nu cuprind motivarea excepției de neconstituționalitate, ci doar indicarea normelor constituționale pretins încălcate.

18. Or, prevederile

art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992

impun obligativitatea motivării sesizărilor adresate instanței de contencios constituțional. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale în care s-a statuat asupra acestei cerințe, excepția de neconstituționalitate are o anumită structură, fiind, în mod esențial, constituită din trei elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat și motivarea de către autorul excepției a pretinsei contrarietăți existente între cele două texte (a se vedea

Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012). În cauza de față, excepția nu cuprinde motivarea pretinsei contrarietăți între textul criticat și normele constituționale invocate. În situații similare, Curtea a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate, precizând că simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. Curtea a arătat că, dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, s-ar substitui autorului acesteia în ce privește formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil, însă, în condițiile

art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992

(a se vedea, în acest sens, de exemplu,

Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011). Totodată, prin

Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011 , precitată, Curtea a observat că, dacă excepția de neconstituționalitate nu cuprinde motivarea ca element al său, iar din textul constituțional invocat nu se poate desluși în mod rezonabil vreo critică de neconstituționalitate, Curtea va respinge excepția ca inadmisibilă, fiind contrară

art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , ipoteză ce corespunde situației din prezenta cauză. Or, în cauză, se susține încălcarea unui text din Constituție (art. 37) cu argumentul încălcării accesului liber la justiție (adică a altui text din Constituție, respectiv a art. 21), fără a se desluși motivele pentru care autorul excepției apreciază astfel.

19. Curtea constată că în data de 6 mai 2016, respectiv după înregistrarea cauzei la Curtea Constituțională, autorul excepției a depus direct la dosarul Curții Constituționale, cu Adresa înregistrată cu nr. 3.844, "excepția de neconstituționalitate a articolului

art. 122 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 ", iar în 10 mai 2016, cu Adresa înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 3.984, a depus o "sinteză a motivelor ce vizează excepția de neconstituționalitate a articolului

art. 122 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 ". Din examinarea acestora se constată că autorul restrânge obiectul excepției de neconstituționalitate la alin. (2) al

art. 122 din Legea nr. 115/2015 , susține că textul criticat încalcă prevederile art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (1)-(3) și art. 37 alin. (1) din Constituție și precizează că "prezenta excepție vizează doar măsura în care textul

art. 122 alin. (2) din Legea nr. 115/2015

suprimă cele două căi de retractare prevăzute de Codul de procedură civilă sub art. 503 și art. 509 din Codul de procedură civilă", argumentând că "suprimarea de către art. 122 alin. (2) a căii extraordinare de atac a revizuirii golește de conținut controlul constituțional".

20. Curtea Constituțională nu se poate pronunța asupra excepției de neconstituționalitate astfel ridicată și motivată. Aceasta întrucât cadrul procesual specific excepției de neconstituționalitate este cel fixat în încheierea de sesizare a instanței de judecată în fața căreia a fost ridicată aceasta. Motivarea excepției direct în fața instanței de contencios constituțional echivalează cu sesizarea directă a Curții Constituționale, ceea ce depășește cadrul legal stabilit de

Legea nr. 47/1992

(a se vedea, mutatis mutandis,

Decizia nr. 780 din 17 noiembrie 2015 , publicată în Monitorul Oficial a României, Partea I, nr. 108 din 11 februarie 2016).

21. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 122 din Legea nr. 115/2015

pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea

Legii administrației publice locale nr. 215/2001 , precum și pentru modificarea și completarea

Legii nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Filiala Sectorului 5 București a Partidului Mișcarea Populară prin președinte Diculescu Lucia Alexandra și Nițu Florinel Valentin, în Dosarul nr. 1/CA/2016 al Tribunalului București - Secția a III-a civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului București - Secția a III-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 11 mai 2016.