Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 350/2016

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. III alin. (1) din Legea nr. 126/2014 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, precum și pentru stabilirea unor măsuri în vederea recuperării debitelor înregistrate cu titlu de indemnizație pentru creșterea copilului

prezumat în vigoare

Data actului
24 mai 2016
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 587 din 2 august 2016
Citează
6 acte
Structură
0 articole · 11.701 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

  • Legea nr. 126/2014 23 septembrie 2014 (prevederi anume) pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și in…

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Augustin Zegrean

- președinte

Valer Dorneanu

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Puskas Valentin Zoltan

- judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. III alin. (1) din Legea nr. 126/2014

pentru modificarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010

privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, precum și pentru stabilirea unor măsuri în vederea recuperării debitelor înregistrate cu titlu de indemnizație pentru creșterea copilului, excepție ridicată de Adela Floroi în Dosarul nr. 5.748/62/2014 al Curții de Apel Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.847D/2015.

2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

4. Prin Încheierea din 19 noiembrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 5.748/62/2014, Curtea de Apel Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. III alin. (1) din Legea nr. 126/2014

pentru modificarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010

privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, precum și pentru stabilirea unor măsuri în vederea recuperării debitelor înregistrate cu titlu de indemnizație pentru creșterea copilului. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de petenta Adela Floroi în cadrul soluționării unei cauze de contencios administrativ având ca obiect anularea deciziei prin care a încetat plata indemnizației pentru creșterea copilului.

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 41, art. 47, art. 49 și art. 53 alin. (2). În acest sens arată că a solicitat, în temeiul

art. IV din Legea nr. 126/2014 , amnistia sumei ce reprezintă constituire debit, însă cererea de amnistie fiscală i-a fost respinsă, deoarece nedeclararea unor informații nu face obiectul scutirii de plată, conform dispozițiilor de lege criticate. Susține că sumele obținute ca operator de date nu au fost luate în considerare la stabilirea indemnizației, însă Agenția Județeană de Inspecție și Plăți Sociale Brașov le-a apreciat ca venituri. Mai mult, acest câștig nu presupune o muncă efectivă cu prezența la serviciu, părăsirea minorului sau lăsarea lui în grija altuia. Mai susține că dispozițiile de lege criticate încalcă dreptul de muncă la domiciliu, iar măsura restituirii întregii indemnizații este disproporționată. De asemenea, arată că se încalcă și principiul legalității, prevăzut de art. 1 alin. (5) din Constituție. Consideră că Agenția Județeană de Inspecție și Plăți Sociale Brașov refuză dreptul său la amnistiere pe baza motivației/sintagmei "nedeclararea unor informații", fără a le preciza în concret și fără a motiva în fapt, ceea ce contravine prevederilor constituționale menționate. Or, simpla utilizare a unei sintagme "nedeclararea unor informații" nu poate să conducă la suprimarea dreptului la muncă și să aibă ca efect obligarea sa la restituirea indemnizației.

6. Curtea de Apel Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal opinează în sensul constituționalității dispozițiilor de lege criticate.

7. Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

8. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, deoarece aspectele invocate de autoarea excepției nu constituie veritabile critici de neconstituționalitate, ci vizează în fapt o chestiune de interpretare și aplicare a legii.

9. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale. Nemulțumirea autoarei excepției față de faptul că i se suprimă dreptul la muncă prin interzicerea desfășurării unor activități remunerate la domiciliul său, în timp ce se află în concediu pentru creșterea copilului, este nejustificată, având în vedere dispozițiile

art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010 , referitoare la dreptul la stimulentul de inserție. Pe cale de consecință, autoarea excepției avea posibilitatea să desfășoare activități remunerate la domiciliul său și în același timp să primească din partea statului și stimulentul de inserție cu condiția depunerii unei cereri la instituția competentă în materie. Totodată, dispozițiile de lege criticate reprezintă opțiunea legiuitorului, fără să contravină art. 41, art. 47 și art. 49 din Constituție. Pe de altă parte, dreptul la indemnizația pentru creșterea copilului nu este un drept constituțional, iar această indemnizație nu este un drept al copilului, ci al părintelui. În final, arată că textul de lege criticat nu consacră un caz de restrângere a exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale în sensul art. 53 din Constituție.

10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

12. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. III alin. (1) din Legea nr. 126/2014

pentru modificarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010

privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, precum și pentru stabilirea unor măsuri în vederea recuperării debitelor înregistrate cu titlu de indemnizație pentru creșterea copilului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 700 din 24 septembrie 2014, dispoziții care au următorul cuprins: "Debitele cu titlu de indemnizație pentru creșterea copilului/stimulent/stimulent de inserție acordate în baza

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 148/2005 , aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 7/2007 , cu modificările și completările ulterioare, sau a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010 , aprobată cu modificări prin

Legea nr. 132/2011 , cu modificările și completările ulterioare, constituite din culpa debitorului, materializată în folosirea cu intenție de către acesta a unor documente despre care cunoștea că au fost eliberate cu nerespectarea legii, declararea de către acesta a unor date neconforme realității sau nedeclararea unor informații nu fac obiectul scutirii la plată, conform prevederilor art. II."

13. Autoarea excepției de neconstituționalitate susține că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 41 privind dreptul la muncă, art. 47 privind nivelul de trai, art. 49 privind protecția copiilor și a tinerilor și art. 53 alin. (2) privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.

14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autoarea excepției a formulat cerere de amnistie fiscală la Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Brașov, după intrarea în vigoare a

Legii nr. 126/2014 , care prevede la art. II alin. (1) că debitele constituite sau care urmează a fi constituite în sarcina persoanelor cu drepturi de indemnizație pentru creșterea copilului/stimulent/stimulent de inserție, în baza

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 148/2005

privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 7/2007 , cu modificările și completările ulterioare, sau a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010 , aprobată cu modificări prin

Legea nr. 132/2011 , cu modificările și completările ulterioare, se scutesc de la plată. Cererea de amnistie fiscală a fost respinsă, motivat de faptul că nedeclararea unor informații nu face obiectul scutirii de plată, în temeiul

art. III alin. (1) din Legea nr. 126/2014 .

15. Curtea reține că, din motivarea excepției de neconstituționalitate, rezultă că autoarea acesteia este nemulțumită de interpretarea dată dispozițiilor de lege criticate de către Agenția Județeană de Inspecție și Plăți Sociale Brașov, mai exact de calificarea ca venituri a sumelor obținute ca operator de date, în condițiile în care acest câștig nu presupune o muncă efectivă cu prezența la serviciu, părăsirea minorului sau lăsarea lui în grija altuia. Pe de altă parte, autoarea excepției susține că Agenția Județeană de Inspecție și Plăți Sociale Brașov i-a refuzat dreptul său la amnistiere pe baza motivației/sintagmei "nedeclararea unor informații", fără a le preciza în concret și fără a motiva în fapt acest răspuns.

16. Or, Curtea reține că aceste aspecte nu constituie veritabile critici de neconstituționalitate a textului de lege criticat, ci vizează interpretarea și aplicarea legii la cazul dedus judecății. Față de acestea, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă.

17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. III alin. (1) din Legea nr. 126/2014

pentru modificarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010

privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, precum și pentru stabilirea unor măsuri în vederea recuperării debitelor înregistrate cu titlu de indemnizație pentru creșterea copilului, excepție ridicată de Adela Floroi în Dosarul nr. 5.748/62/2014 al Curții de Apel Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 24 mai 2016.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.