Plan din 31 mai 2016

Tabelul nr. 1

Unitățile majore de relief și procentul de ocupare în situl de importanță comunitară ROSCIO176 Pădurea Tătăruși și rezervația naturală 2.546 Pădurea Tătăruși

Unitatea majoră de relief

Procent ocupare

Deal/Podiș

100%

Tabelul nr. 2

Unitățile de relief și procentul de ocupare în situl de importanță comunitară ROSCIO176 Pădurea Tătăruși și rezervația naturală 2.546 Pădurea Tătăruși

Unitatea de relief

Procent ocupare

Podișul Sucevei

100%

Tabelul nr. 3

Trepte hipsometrice și procentul de ocupare în situl de importanță comunitară ROSCIO176 Pădurea Tătăruși și rezervația naturală 2.546 Pădurea Tătăruși

Treapta hipsometrică

Procent ocupare

250 - 300

1%

300 - 350

35%

350 - 400

64%

Tabelul nr. 4

Ponderea expoziției versanților în situl de importanță comunitară ROSCIO176 Pădurea Tătăruși și rezervația naturală 2.546 Pădurea Tătăruși

Nr.

Expoziția

Procent ocupare

1

N

11%

2

NE

72%

3

E

12%

4

SE

3%

5

S

0%

6

SV

0%

7

V

0%

8

NV

2%

Tabelul nr. 5

Ponderea pantelor în situl de importanță comunitară ROSCIO176 Pădurea Tătăruși și rezervația naturală 2.546 Pădurea Tătăruși

Nr.

Intervale de pantă

%

Procent ocupare

1

0-2

4%

2

2-5

13%

3

5-10

26%

4

10-20

58%

2.2.2.

Geologia

Situl de importanță comunitară ROSCI0176 Pădurea Tătăruși și rezervația naturală 2.546 Pădurea Tătăruși se găsesc în Podișul Sucevei ce are un relief structural în care straturile cu roci dure alternează cu cele moi, datorită eroziunii apelor. Platforma Moldovenească este structurată pe verticală în două componente majore, soclul situat la adâncimi de peste 1000 m, format din roci cristaline de vârstă mezoproterozoică și cuvertură depusă în diferite perioade geologice, alcătuită din alternanțe litologice sedimentare.

Podișul Sucevei s-a format în orogeneza Alpină târzie, format din strate sedimentare aduse din Carpați. Contactul cu zona montană este foarte strâns, Podișul Moldovei fiind aici lipit de Carpații Orientali.Podișul Sucevei este alcătuit din gresii, pietrișuri, nisipuri și argile. Straturile sunt înclinate în direcția N-S. Podișul este astfel unul foarte fragmentat, cu masive mici, prezentând alternanță de coline și văi largi și lungi.

În cadrul sitului de importanță comunitară ROSCI0176 Pădurea Tătăruși și al rezervației naturale 2.546 Pădurea Tătăruși, stratele de suprafață sunt depozite sedimentare sarmațiene.

2.2.3.

Hidrografia

Zona se încadrează în bazinul hidrografic al Șiretului. Mai precis, aria protejată se situează în bazinul mijlociu al râului Siret.

Bazinul hidrografic Siret este amplasat în partea de est - nord-est a țării fiind cel mai mare bazin hidrografic de pe teritoriul României. Râul Siret este cel mai important afluent al Dunării, având un debit mediu multianual, la vărsare, de circa 250 mc/s și reprezintă cel mai mare bazin hidrografic de pe teritoriul României. Suprafața ocupată de bazinul Siret în județul Iași este una mică, suprapunându-se doar peste partea vestică a acestuia și însumând 960 kmp, respectiv 3,4% din suprafața totală a bazinului hidrografic. Altitudinea medie a bazinului este de 515 m, iar panta medie a râului Siret este de 0,5 la mie. Pe teritoriul României, în bazinul hidrografic Siret au fost codificate 734 cursuri de apă, însumând o rețea hidrografica în lungime de 10280 kilometri.Principalele cursuri de apă din bazinul hidrografic Siret sunt afluenți de dreapta ai râului Siret care colectează toate apele de pe versantul de est al Carpaților Orientali și anume râurile Suceava, Moldova, Bistrița, Trotuș, Putna, Râmnicu Sărat și râul Buzău. Pe partea stângă are un singur afluent mai important, râul Bârlad.

Situl de importanță comunitară ROSCI0176 Pădurea Tătăruși și rezervația naturală 2.546 Pădurea Tătăruși se află pe versantul stâng al unui bazinet torențial cu orientare spre nord, numit pârâul Boești, afluent al râului Conțeasca.

2.2.4.

Clima

Situl de importanță comunitară ROSCI0176 Pădurea Tătăruși și rezervația naturală 2.546 Pădurea Tătăruși se încadrează conform Geografiei României din 1983 în ținutul climatic de dealuri și podișuri joase, subținutul climatic Subcarpații și Podișul Moldovei, districtul pădure, topoclimatul complex Podișul Sucevei. Datorită poziției geografice, climatul continental este destul de pronunțat. Totodată, clima în zonă este influențată și de alți factori, mai importanți fiind radiația solară și circulația generală a maselor de aer pe direcția văii Șiretului, N-S, care canalizează curenții de aer. După sistemul de clasificare Koppen, zona analizată se încadrează în climatul Dfb.

Regimul termic

Temperatura medie anuală este de 8,5 grade Celsius la Stația Meteorologică Pașcani și de 9,5 grade Celsius la Stația Meteorologică Iași. Temperatura medie a lunii ianuarie - între -3 și -4 grade Celsius, iar a lunii iulie între 21 și 22 grade Celsius. Temperatura medie a anotimpului cald este de 21 grade Celsius, iar a celui rece de -2 grade Celsius. Temperatura maximă absolută lunară a fost de 40,0 grade Celsius, iar minima absolută lunară de -30,6 grade Celsius. Situarea într-o zonă de climă de dealuri și podișuri cu altitudini în jur de 200 m determină o durată anuală de strălucire a soarelui de 2000 ore. Durata medie a perioadei lipsite de îngheț este de 167 zile. Suma temperaturilor medii zilnice pozitive se cifrează la 3000, cea mai redusă din întreg Podișul Moldovei, iar numărul mediu anual de zile senine este de 80 - 100. Temperaturile medii de vară scad de la est, 20 grade Celsius către vest, 16 grade Celsius. Iarna, de asemenea se constată -5 grade Celsius în vest și -4 grade Celsius în est, ceea ce arată rolul moderator al influenței nord - vestice.Primul îngheț se produce în medie în intervalul 11-20 octombrie, iar ultimul îngheț are loc în perioada 10-25 aprilie.

Regimul pluviometric

Precipitațiile medii anuale ating valorile de 520 mm la Stația Meteorologică Iași, respectiv 540 mm la Pașcani. Cel mai secetos anotimp este iarna, atingându-se un cuantum mediu de precipitații de circa 90-100 mm. Vara, cuantumul precipitațiilor este de circa 200 mm. În perioada de vegetație cad în medie precipitații totalizând 360-400 mm, iar evapotranspirația potențială se situează în jur de 620 mm, ceea ce generează un deficit al precipitațiilor atmosferice în perioada de vegetație de circa 220-260 mm. Valoarea medie anuală a umezelii relative a aerului este de 77%. Indicele de ariditate anual variază între 26 în estul Podișului Moldovei și 35 în partea de vest a podișului.

Regimul eolian

Vânturile cele mai frecvente bat pe direcția N-S. Particularitatea climatică decurge din situarea podișului sub influența curenților de aer nord- vestici, manifestată prin vânturi dominante de nord - vest. În medie anual, frecvența cea mai mare, 28,7 % și o viteză medie de 3,1 m/s o au vânturile din nord N-N/V. Iarna, vânturile din nord sunt aducătoare de zăpadă și foarte frecvent de viscole, iar vara transportă aer cald accentuând perioadele de secetă.

Factorii climatogeni

Factorii climatogeni care au o influență directă asupra variației în timp și spațiu a elementelor climatice sunt: radiația solară, dinamica atmosferei și suprafața adiacentă. Perimetrul analizat primește o cantitate de radiații solare de circa 90 kcal/cmp. Suprafața subiacentă, prin care se înțelege suprafața terestră cu toate particularitățile ei - morfologice, hidrografice, biopedogeografice și altele, influențate sau nu de activitatea antropică, are un rol activ în transformarea energiei solare radiante în energie calorică, generând toate procesele și fenomenele climatice din stratul inferior de aer. Particularitățile suprafeței active au o importanță deosebită în formarea unor topoclimate și microclimate specifice.

2.2.5.

Solurile

Solurile întâlnite în interiorul ariei naturale protejate Pădurea Tătăruși sunt din clasa luvisoluri, și anume luvosoluri haplice, cu o corespondență în Sistemul Român de Taxonomie a Solurilor predominant tipice și albice. Luvosolurile prezintă următoarea succesiune de orizonturi pe profil: O-Ao-El/Ea-Bt-C, așadar diferența între acestea și preluvosoluri este reprezentată de prezența unui orizont intermediar între orizontul superior A și B respectiv orizontul eluvial, ce s-a format prin spălarea solurilor ușor solubile și remanența unor particule grosiere ce dau o notă caracteristică acestui orizont. Sunt soluri mai puțin fertile decât preluvosolurile, în special datorită regimului de aerisire și umiditate, fiind uneori prea compacte datorită procentului mare de argilă. Fertilitatea lor depinde și de forma de relief pe care sunt întâlnite, fiind mai puțin fertile pe coame și în treimea superioară a versanților, datorită insolației din timpul verii și a volumului edafic util mai scăzut.Regimul aerohidric este defectuos, apa străbate ușor orizonturile superioare și stagnează deasupra orizontului Bt, astfel încât în perioadele umede prezintă exces de apă, iar în cele uscate deficit de apă.Conținutul de humus este sub 2%, iar humusul este mai bogat în acizi fulvici și de calitate inferioară. Gradul de saturație în baze scade până la 50%, iar pH-ul scade uneori sub 5. Aprovizionarea cu substanțe nutritive și activitatea microbiologică sunt mai slabe.În general troficitatea minerală este mijlocie sau mijlocie spre superioară. Pentru speciile forestiere, troficitatea azotată este de asemenea, satisfăcătoare. Pe versanții umbriți, arboretele de gorun, gorun cu fag și făgetele pure sunt de clase mai ridicate de producție decât cele de pe versanții însoriți.

2.3.

Mediul biotic În Pădurea Tătăruși se urmărește protecția și conservarea habitatului de importanță comunitară 9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum, a unei specii de plante prezente în anexa II a Directivei 92/43/CEE, Cypripedium calceolus, cod 1902,denumită popular papucul doamnei, iar dintre nevertebrate, a speciei Isophya stysi, cod 4050, denumită popular cosaș. Pentru aceste specii și habitate s-a realizat cartarea cu ajutorul tehnicilor moderne și în special cu ajutorul sistemelor de informație geografică - GIS și a sistemelor de poziționare globală.

Pentru a se putea reprezenta cât mai concludent distribuția speciilor de interes conservativ, având în vedere suprafața și configurația spațială a suprafeței protejate, s-a utilizat un caroiaj de tip pătrat cu latura de 30 m. Prezența fiecărei populații a unei specii de interes conservativ a fost ulterior evaluată și validată la nivel de pătrat în vederea realizării unei hărți tematice privind distribuția acelei specii.

Identificarea habitatelor s-a făcut prin recunoașterea fitocenozelor care le caracterizează și anume prin luarea în considerare a speciilor edificatoare, în general dominante și indicatoare ecologic și/sau cenologic, precum și prin recunoașterea caracteristicilor biotopului, în primul rând localizare geografică, altitudine, relief, rocă și sol.

Informațiile culese în teren s-au prelucrat cu software GIS, în vederea integrării datelor geospațiale în baza de date GIS și realizarea hărții de distribuție a habitatelor și a celorlalte hărți tematice realizate. Odată cu cartarea speciilor pentru care a fost declarată aria naturală protejată s-au făcut observații cu privire la alte specii importante de floră și faună, fără însă a se face lucrări de cartare sau inventariere detaliate.

2.3.1.

Habitate Natura 2000 Activitatea de identificare și inventariere a tipurilor de habitate forestiere în teren s-a desfășurat în perioada 20.06.2013-15.07.2013. Pentru eficiență maximă a fost adoptată metoda de eșantionaj subiectiv- calitativă, uzuală în domeniul tipologiei forestiere și amenajărilor silvice și pe care o considerăm cea mai potrivită pentru ecosistemele forestiere. Metoda se bazează pe observații și estimații realizate cu ocazia parcurgerii terenului pe transecte, pentru a identifica discontinuitățile de omogenitate ale arboretelor. Unitatea de bază a studiului a constituit-o subparcelarul silvic, în primul rând datorită faptului că gradul de omogenitate al subparcelelor silvice este în general superior celui pretins de tipurile de habitate forestiere Natura 2000 și în al doilea rând pentru că astfel va exista o legătură biunivocă între amenajamentul silvic și planul de management al ariei naturale protejate. Astfel au fost culese date referitoare la: stratul arborilor- compoziție, acoperire, specii diseminate, stratul arbustiv - compoziție, acoperire, specii diseminate, semințiș - compoziție, acoperire, mod de regenerare, specii diseminate și stratul ierbos - acoperire, plus un inventar sumar la nivelul fiecărui sit. În plus au fost înregistrate imagini foto digitale, cu zone reprezentative de pe traseul eșantionajului. Ca bază de pornire au fost folosite hărțile amenajistice, la scara 1:20000, care au fost retușate pe baza ortofotoplanurilor, la scara 1:5000. Situațiile neclare din materialul cartografic, semnalate din faza de birou, au fost clarificate. De asemenea acolo unde au apărut probleme legate de o separare insuficientă a subparcelarului silvic din punct de vedere al habitatelor de importanță comunitară - în aceeași subparcelă au fost identificate două habitate -și eventuale erori de trasare a limitelor au fost remediate prin măsurători terestre cu receptoare GPS, direct pe hărțile încărcate anterior, de la birou. Ulterior toate rezultatele obținute au fost integrate în baza de date GIS.

Pe toată suprafața sitului a fost identificat habitatul forestier de interes comunitar 9130, în conformitate cu formularul standard al sitului. Tipul de habitat românesc care corespunde habitatului identificat pe teren în ROSCI0176 este R4118 Păduri dacice de fag și carpen, cu Dentaria bulbifera.

Distribuția habitatelor forestiere, pe subparcele silvice, este prezentată în tabelul 6.Elementele de caracterizare a vegetației forestiere din habitatele Natura 2000 identificate, se prezintă în tabelul 7.

Vegetația erbacee cuprinde specii diverse, dintre care amintim ferigi comune, pochivnic, asparagus cu frunze subțiri, sânziene de pădure, mătrăgună alături de multe altele.

Ca urmare, a rezultat distribuția habitatelor la nivelul ariei protejate prezentată în anexa 2 a prezentului plan de management.

Tabelul nr. 6

Distribuția habitatelor forestiere în situl de importanță comunitară Pădurea Tătăruși

Județul

Ocolul

silvic

Unitatea de

producție

Unitatea

amenajistică

Suprafața

aproximativă

ha

Habitat

Natura

2000

Observații

Iași

Pașcani

II Tătăruși

48 A

28.6

9130

-

49 A

24.4

9130

-

Total

53.0

-

-

Tabelul nr. 7

Caracteristici ale vegetației forestiere în situl de importanță comunitară Pădurea Tătăruși

U.a.

Stratul arborilor:

Semințiș sau tineret:

Subarboret:

Stratul ierbos

Compoziție

Consistență

Mod

regenerare

Compoziție

Acoperire

Mod

regenerare

Specii

Acoperire

Acoperire

48 A

10FA

0.8

100%

sămânță

10FA

0.8

100%

sămânță

Soc, salbă

moale,alun

-

0.1

49 A

10FA

0.8

100%

sămânță

10FA

0.8

100%

sămânță

Soc, salbă

moale,alun

sânger,

măceș, mur

-

0.1

2.3.2.

Flora de interes conservativ

Formularul standard al sitului Natura 2000 Pădurea Tătăruși menționează prezența speciei Cypripedium calceolus, papucul doamnei.

Cypripedium calceolus este una dintre cele mai emblematice specii de plante ocrotite. La nivel internațional, este protejată prin Convenția de la Berna- Convenția pentru conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale- în anexa I, Directiva 92/43/CEE- în anexele II și IV și prin Convenția de la Washington- Convenția privind comerțul internațional cu specii sălbatice de faună și floră pe cale de dispariție - în anexa II. În plus, în cadrul fiecărui stat european și în Rusia, beneficiază de protecție la nivel național.

În România specia este protejată prin lege, încă din anul 1938, fiind considerată monument al naturii. În momentul de față se regăsește în anexa nr. 4A, a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 , aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 49/2011 , cu modificările și completările ulterioare. În anexa respectivă sunt enumerate speciile de animale și plante, de interes comunitar, care necesită o protecție strictă.

Activitatea de identificare și cartare a speciei a început cu analiza datelor din amenajamentele silvice, referitoare la zonele analizate, confruntându-le totodată cu cele mai recente ortofotoplanuri disponibile. Pe baza acestei analize s-a realizat o hartă potențială a prezenței speciei în aria naturală protejată analizată. În etapa de birou au fost pregătite copii ale hărților amenajistice, copii după descrierea fiecărei subparcele silvice din suprafețele analizate și o copie după harta silvică, cu subparcelarul silvic și bornele silvice, suprapusă peste ortofotoplanuri. Pe aceasta din urmă au fost însemnate și limitele ariilor naturale protejate - situri de importanță comunitară și rezervații naturale. Hărțile astfel echipate au fost încărcate, în format electronic, în receptoare GPS. Totodată a fost elaborată o metodologie de cartare și evaluare a speciei și au fost tipărite formularele necesare preluării datelor de teren. Înainte de parcurgerea terenului au fost purtate discuții, cu specialiști de la Grădina Botanică Iași și cu personal de la Direcția Silvică Iași și Ocolul Silvic Pașcani, care administrează pădurile studiate, referitoare la prezența sau absența speciei urmărite.

Pentru identificarea speciei, s-a parcurs terenul pe transecte, urmărindu-se să se acopere o suprafață cât mai mare și să se investigheze toate structurile biocenotice și condițiile micro-staționale existente și favorabile pentru specia Cypripedium calceolus.Totodată s-a realizat și un inventar floristic sumar, pentru a oferi un plus de informații, de utilizat în procesul de fundamentare a planurilor de management ale acestor arii naturale protejate.

Cercetările pe teren s-au desfășurat atât în anul 2013, cât și în anul 2014. Din păcate, nu fost identificată specia Cypripedium calceolus în sit, deși habitatul este favorabil. Însă nu foarte departe, la aproximativ 2.8 km în linie dreaptă, în subparcela 16 C, au fost observate mai multe exemplare, atât cu tulpini fertile cât și sterile. Inventarul floristic sumar realizat cu această ocazie este prezentat în tabelul următor:

Tabelul nr. 8

Inventarul floristic al speciilor de plante întâlnite în situl de importanță comunitară ROSCIO176 Pădurea Tătăruși și rezervația naturală 2.546 Pădurea Tătăruși

Acer campestre

Equisetum hyemale

Neottia nidus-avis

Acer platanoides

Equisetum telmateia

Paris quadrifolia

Acer pseudoplatanus

Erigeron annuus

Petasytes sp.

Achillea millefolium

Erigeron cannadensis

Plantago lanceolata

Actaea spicata

Eupatorium cannabinum

Plantago major

Aegopodium podagraria

Euphorbia amygdaloides

Platanthera chlorantha

Agrimonia eupatoria

Evonymus europaeus

Poa angustifolia

Ajuga reptans

Fagus sylvatica

Poa nemoralis

Alliaria petiolata

Festuca gigantea

Poa pratensis

Arctium lappa

Fragaria vesca

Poa sp.

Asarum europaeum

Galeopsis bifida

Polygonatum multiflorum

Astragalus glycyphyllos

Galeopsis speciosa

Polygonum dumetorum?

Athyrium filix-femina

Galinsoga sp.

Polygonum sp.

Atropa belladona

Galium aparine

Populus tremula

Bellis perennis

Galium odoratum

Potentilla argentea

Bidens tripartita

Galium schutesii

Prunella vulgaris

Brachypodium sylvaticum

Geranium robertianum

Pulmonaria obscura

Calamagrostis epigeios

Geum urbanum

Quercus petraea

Campanula rapunculoides

Glechoma hederacea

Ranunculus fallax

Campanula trachelium

Glechoma hirsuta

Ranunculus lanuginosus

Cardamine impatiens

Gymnocarpium dryopteris

Ranunculus repens

Carex divulsa

Gymnocarpium robertianum

Robinia pseudoacacia

Carex pendula

Hedera helix

Rosa canina

Carex pilosa

Hepatica nobilis

Rubus hirtus

Carex remota

Hieracium bauhinii?

Rumex obtusifolius?

Carex sylvatica

Hieracium lachenalii

Salix caprea

Carpinus betulus

Hieracium murorum?

Salvia glutinosa

Centaurea sp.

Hieracium pilosella

Sambucus nigra

Cephalanthera longifolia

Hieracium sabaudum

Sanicula europaea

Cerasus avium

Hypericum hirsutum

Scrophularia nodosa

Chaerophyllum temulum

Hypericum perforatum

Scutellaria galericulata

Chelidonium majus

Impatiens noli-tangere

Setaria pumila

Chrysosplenium

alternifolium

Juncus effusus

Solanum dulcamara

Circaea lutetiana

Juncus bufonius

Stachys palustris

Cirsium vulgare

Lactuca sp.

Stachys sylvatica

Cirsium arvense

Lamium galeobdolon

Stellaria holostea

Clematis vitalba

Lamium maculatum

Stellaria media

Clinopodium vulgare

Lapsana communis

Tanacetum vulgare

Convallaria majalis

Lathyrus pratensis

Taraxacum officinale

Cornus sanguinea

Lathyrus venetus

Telekia speciosa

Coryllus avelana

Lathyrus vernus

Tilia cordata

Crataegus monogyna

Leontodon autumnalis

Torilis arvensis

Crepis biennis?

Leucanthemum vulgare

Trifolium pratense

Cruciată glabra

Lolium perenne

Trifolium repens

Dactylis glomerata

Lotus corniculatus

Trifolium resupinatum

Daucus carota

Lycopus europaeus

Trifolium sp.

Dentaria bulbifera

Lysimachia nummularia

Tussilago farfara

Dipsacus pilosus

Lythrum salicaria

Urtica dioica

Dipsacus fullonum

Maianthemum bifolium

Valeriana sambucifolia

Dryopteris filix-mas

Melica nutans

Veronica beccabunga

Epilobium angustifolium

Melittis melissophyllum

Veronica chamaedrys

Epilobium collinum

Mentha longifolia

Veronica montana

Epilobium lamyi

Milium effusum

Vicia dumetorum

Epilobium sp.

Moehringia trinervia

Vicia sepium

Epipactis helleborine

Mycelis muralis

Vicia sp.

Epipactis purpurata

Myosotis ramosissima

Viola reichenbachiana

Equisetum arvense

Dintre acestea Cephalanthera longifolia, Epipactis helleborine, Epipactis purpurata, Platanthera chlorantha și Neottia nidus-avis se regăsesc pe Lista Roșie a plantelor superioare din România elaborată de Oltean și colaboratorii în anul 1994.

Prin urmare, în situl de importanță comunitară ROSCI0176 Pădurea Tătăruși habitatul este favorabil, dar specia nu fost regăsită, deși, la indicațiile personalului de teren al O.S. Pașcani, nu foarte departe de aria protejată, la circa 2-3 km în linie dreaptă, planta a fost identificată. Rămâne deschisă oportunitatea ca dacă, pe viitor, personalul silvic de teren sau custodele acestor arii naturale protejate sau alți experți, vor identifica specia papucul doamnei- fie ca exemplare izolate, fie ca grupe de indivizi sau populații, putând exista semințe, juvenili sau adulți în stadiu de dormanță, precum și protocormi subpământeni, care nu au putut fi identificați în perioada culegerii datelor de teren, din anii 2013- 2014, să recurgă la o inventariere a indivizilor, potrivit metodologiei consacrate.

2.3.3.

Fauna de interes conservativ

Situl de importanță comunitară Pădurea Tătăruși este important pentru specia de nevertebrate Isophya stysi, cod 4050.

Din punct de vedere sistematic Isophya stysi face parte din subfamilia Phaneropterinae, familia Tettigoniidae, suprafamilia Tettigonioidea, subordinul Ensifera, Ordinul Orthoptera. Lungimea corpului: 20-23 mm la mascul, 20-24 la femelă. Este una dintre cele mai mari specii de Isophya din Moldova. Cosașul are culoarea corpului verde cu antenele de culoare gălbuie. Vârful vertexului este mult mai subțire decât primul articol antenal, aproximativ jumătate din acesta. Tegminele masculului sunt late, cu lobul posterior alungit, mare. Lungimea lor este mai mare decât a pronotului. Cercii sunt groși la bază și subțiri spre vârf, curbați puternic. Ovipozitorul are o lungime mijlocie, cu o medie de aproximativ 10 mm, are o curbura ușor accentuată și este puțin lățit în partea apicală .

Fiind o specie rară, endemică, în literatura de specialitate se întâlnesc puține date despre biologia sa. Trăiește în pajiști și poieni mezofile din apropierea pădurilor din interiorul bazinului carpatic și din zona subcarpaților Orientali. Se întâlnește pe ierburi înalte și pe tufișuri mici de Ribes, Prunus și altele.Specia este exclusiv fitofagă.

Specia iernează în stadiu de ou. Larvele eclozează în lunile martie-aprilie. Adulții apar la sfârșitul lunii mai până la sfârșitul lunii iulie. Uneori pot fi observați însorindu-se pe tufe. În perioada de împerechere masculii emit sunete. Emisia sunetului se face cu ajutorul unui aparat special numit aparat stridulator, iar sunetul produs se numește stridulație. La Isophya stridulația se produce prin frecarea elitrelor una de alta. Masculii de Isophya stysi scot sunete foarte scurte. Cele 2-6 sunete produse de deschiderea aripilor sunt scurte și puternice, închiderea tegminelor făcându-se sacadat.Frecvența sunetului este cuprinsă între 15-29 kHz - Iorgu și Iorgu, 2008.

Aria de răspândire se limitează la bazinul Carpatic: Slovacia, estul Ungariei, România, Polonia, Ucraina. În România specia este comună în Munții Apuseni, în Transilvania și rară în Carpații Orientali și în unele păduri din Podișul Moldovei. În Moldova, specia a fost semnalată izolat la Potoci, lângă lacul de acumulare Izvorul Muntelui și în zona Pașcanilor. Prezența speciei în zona Pașcanilor reprezintă cel mai estic punct din arealul de răspândire al speciei - Iorgu și Iorgu, 2008.

Pentru colectarea speciei s-a utilizat metoda filetării, care presupune efectuarea de cosiri repetate a vegetației cu ajutorul fileului entomologic - 30 cm diametru, aceasta fiind metoda cea mai utilizată în general pentru colectarea ortopterelor. A fost vizată vegetația semiarbustivă din marginea pădurii și cea ierboasă adiacentă. Filetările au fost concentrate de-a lungul marginii sudice a sitului și în marginea de nord situată paralel cu calea ferată.

Deasemenea, metoda prelevării cu mâna este o altă metodă utilizată pentru capturarea speciilor arboricole și arbusticole. Capturarea speciilor arboricole se mai face și prin scuturarea crengilor copacilor sau ale arbuștilor deasupra unei umbrele entomologice. Determinarea materialului în teren s-a realizat prin analiza morfologiei externe folosind cheile de determinare realizate de Kis, 1976, Iorgu și Iorgu, 2008.

În urma deplasărilor în teren efectuate în lunile august și septembrie 2013, în afara perioadei de apariție a adulților, nu am putut identifica specia de interes comunitar Isophya stysi, nici în cadrul sitului ROSCI0176 Pădurea Tătăruși și nici în apropierea acestuia. Am putut în schimb să observăm potențialele zone propice pentru specie și am constatat, corelând datele din teren cu datele de biologie a speciei că strict în interiorul sitului nu sunt condiții favorabile existenței acesteia. Locuri favorabile speciei credem că se găsesc în marginea sudică a sitului și mai ales în imediata vecinătate a sitului în partea de sud est într-o poiană - 47.307599°N, 26.623593°E, în care se găsește vegetație semiarbustivă formată din tufe întinse de Rubus. Pentru a verifica existența speciei în marginile sitului, s-au efectuat deplasări în teren și în anul următor, în perioada de apariție a adulților, respectiv lunile iunie-iulie.

Specia Isophya stysi este pentru întâia dată semnalată în Codrii Pașcanilor de Iorgu, 2008. Autorul studiază mai multe poieni de mari dimensiuni în interiorul codrilor și semnalează specia din două suprafețe deschise de teren, dintre care una mărginește situl Pădurea Homița spre sud, aflată aproximativ în spatele Cabanei Codrii Pașcanilor situată pe DN 28A. Analizând harta punctelor de colectare/observare a ortopterelor în Codrii Pașcanilor, se poate observa că nu au existat puncte de colectare în situl Tătăruși sau în imediata apropiere a acestuia. De asemenea, literatura de specialitate ulterioară lui Iorgu - 2008, nu semnalează specia în aria protejată Tătăruși, ceea ce ne face să credem că Isophya stysi a fost introdusă în formularul standard Natura 2000 al sitului Pădurea Tătăruși prin aprecierea potențialelor similitudini de habitat dintre împrejurimile sitului Homița unde specia Isophya stysia fost semnalată - Iorgu, 2008 - și cele din situl Pădurea Tătăruși, ambele arii protejate fiind situate în Codrii Pașcanilor la aproximativ 4 km unul de celălalt. Așadar, strict în interiorul sitului nu se întâlnesc condiții favorabile existenței speciei.

A fost verificată vegetația semiarbustivă și ierboasă de-a lungul marginilor sitului spre partea de sud, dar prezența speciei nu a fost identificată. De asemenea au fost evaluate și potențialele habitate favorabile, pe baza observațiilor din teren corelate cu datele literaturii de specialitate legate de preferințele de habitat ale speciei. S-a constatat că strict în interiorul sitului Pădurea Tătăruși nu există condiții favorabile speciei Isophya stysi.

În perioada 29-30 iulie 2014 au fost reluate cercetările de teren și au fost efectuate deplasări în situl Pădurea Tătăruși pentru identificarea speciei Isophya stysi și a habitatului favorabil acesteia. În urma activității de teren specia Isophya stysi nu a fost întâlnită, dar au fost identificate câteva potențiale zone favorabile acesteia.

În concluzie, în perioada efectuării terenului specia Isophya stysi nu a fost identificată în situl ROSCI0161 Pădurea Tătăruși. Au fost identificate câteva zone în limita sudică și în vecinătatea sud estică a sitului ce adăpostesc un potențialul habitat al speciei.Potențiale locuri favorabile speciei se găsesc în marginea sudică a sitului și mai ales imediata vecinătate a sitului în partea sud estică, unde există poieni cu vegetație semiarbustivă formată din specii de Rubus, Sambucus și altele- 47.307599°N, 26.623593°E; 47.307786°N, 26.623469°E.

2.3.3.

Alte specii de floră și faună relevante

Următoarele specii de importanță comunitară au fost identificate în situl Pădurea Tătăruși: Lucanus cervus- Linnaeus 1758 și Callimorpha / Euplagia quadripunctaria - Poda, 1761.

2.4.

Informații socio-economice,impacturi și amenințări

2.4.1.

Informații socio-economice și culturale

Datele cuprinse în această secțiune se referă în principal la teritoriul comunei pe raza căreia este localizat situl și se bazează pe studiul socio-economic al zonei efectuat odată cu activitatea de elaborare a studiilor privind biodiversitatea în procesul de elaborare a planului de management.

2.4.1.1.

Comunitățile locale și factorii interesați

Aspecte demografice

În comuna Tătăruși, populația este de 5409 locuitori, din care 2717 de sex masculin și 2692 de sex feminin, conform recensământului din 2011, cu peste 99% locuitori de etnie română. Pe teritoriul județului Iași s-a observat o creștere importantă a numărului de locuitori până în anul 1992, după care numărul de locuitori a rămas oarecum constant, iar la ultimul recensământ s-a constatat o scădere a acestuia cu 5,45%.

O analiză detaliată pe clase de vârstă cu amplitudinea de 5 ani indică la nivelul comunei Tătăruși că până la vârsta de 50 de ani numărul populației de sex masculin este mai mare decât cel al populației feminine, după care se observă un trend descendent.Raportându- ne doar la clasele de vârstă, observăm că la vârsta cuprinsă între 35-45 ani se înregistrează cel mai mare număr al populației, lucru ce are un impact pozitiv asupra forței de muncă și implicit al economiei regiunii. În comună șomajul se menține relativ constant, observându-se că rata de ocupare a populației este mai mare vara - datorită ponderii activităților agricole și mai scăzută în lunile de iarnă.La nivelul județului Iași se observă păstrarea tendinței descrescătoare a nivelului șomajului, dar și a păstrării diferențelor între șomajul feminin, 4,87% și cel masculin, 5,61%, diferență care se păstrează aproape constantă de-a lungul ultimilor doi ani, sursa: Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.

Activități economice

Majoritatea locuitorilor lucrează pe cont propriu, în special în agricultură, unde productivitatea și veniturile medii continuă să rămână scăzute în legătură și cu specificități legate de sol, relief, climă, biodiversitate și altele.Locuitorii se ocupă cu agricultura și exploatarea lemnului și sunt în mare parte dependenți de facilitățile oferite de orașul Pașcani, aflat la 17 km distanță.

Având în vedere că în comuna Tătăruși circa 2640 ha au categoria de folosință - arabil, 377 ha sunt cu pășuni, 53 ha cu fânețe și circa 150 ha sunt livezi, activitățile preponderente sunt agricultura și creșterea animalelor.

Pentru principalele culturi, producția nu este constantă și se situează cu mult sub potențial. Aproximativ două treimi, 69%, din suprafața cultivată este destinată cerealelor și mai ales culturilor de grâu și porumb. Suprafața ambelor culturi a fluctuat mult pe parcursul perioadei de tranziție, ajungând în prezent la niveluri care se situează cu puțin peste cele de la sfârșitul anilor 1980. Suprafețele ocupate de principalele culturi sunt după cum urmează: porumb boabe - 730 ha, ovăz de primăvară - 418 ha, floarea soarelui - 84 ha, grâu toamnă - 427 ha, cartofi toamnă - 145 ha, trifoi - 322 ha, lucernă - 100 ha. Restul suprafeței arabile este cultivată cu orzoaică primăvară, rădăcinoase și sfeclă furaj.

Principalele căi de comunicație de pe teritoriul administrativ al comunei Tătăruși sunt rutiere. Rețeaua de drumuri clasificate din comuna Tătăruși se sprijină pe:

a)

DN 28, Iași - Tg. Frumos;

b)

DN 28A, Tg. Frumos - Pașcani;

c)

DJ 208, Pașcani - Heci;

d)

DJ 208F, Heci - Tătăruși.

Drumurile comunale pornesc sau se termină în drumuri județene, iar drumurile sătești interioare sunt din pământ și pornesc fie din drumurile județene fie din drumurile comunale.

Patrimoniul cultural și istoric al zonei

Localitatea Tătăruși și cele adiacente nu au obiective culturale deosebite, dar populația izolată în aceste sate se remarcă prin longevitate și prin legendele sale. O legendă transcrisă în 1894 de la un bătrân de peste 100 de ani explică astfel denumirea satului: "de peste cinci-șase veacuri trăiau pe aici tătarii. Cei veniți de peste munte, din Ardeal, i-au alungat pe tătari, nemairămânând decât o femeie care se căsători cu un rus, iar lor li s-a zis "tătăruși", fiindcă erau neam de tătari și ruși. Sămânța lor s-a pierdut, dar numele satului a rămas Tătăruși". Altă legendă a fost culeasă de Serafim Ionescu în 1894 de la moș Toader al lui Vasile care avea 105 ani. Astfel, demult, prin bungetele pădurilor de la Tătăruși se ascundeau niște tâlhari "într-un loc mai înalt". În zilele de sărbătoare, aceștia se năpusteau mascați asupra horelor din sat și furau fetele frumoase. Bătrânii le spuneau celor mici că în păduri trăiesc niște zmei răi care au niște curți. De atunci, locul se numește "Curțile Zmeilor", mai ales că acolo sunt niște grote care ar fi putut servi ca adăpost pentru tâlhari. Curțile Zmeilor au fost folosite și ca punct de observație unde se aprindea focul pentru a fi anunțate năvălirile tătarilor pe Valea Moldovei și Valea Șiretului.

În ceea ce privește patrimoniul istoric al comunei Tătăruși, acesta este reprezentat de monumentele istorice Biserica Tătăruși și Biserica Pietrosu.

Construcția bisericii Pietrosu s-a realizat la începutul secolului XIX. Acesta a fost construită de către boierul Vasile Vasilovici Coroi pentru oamenii ce lucrau pe pământurile sale pentru ca aceștia să aibă un locaș de rugăciune. Biserica este construită din piatră și cărămidă, acoperită în prezent cu tablă zincată iar bolțile din lemn tencuit. Biserica Tătăruși a fost construită în anul 1843.

Comuna se găsește la 6 km de Mănăstirea Probota, ctitorie a lui Petru Rareș și la 4 km de Schitul Sf. Gheorghe de la Broșteni, la amândouă locașuri putându-se ajunge pe drum forestier.

Turism

Datorită frumuseților locale dar și a istoriei sale, comuna Tătăruși poate oferi posibilitatea desfășurării mai multor activități turistice. Un exemplu ar fi pentru iubitorii de natură vizitarea Pădurii Tătăruși. Aici pe lângă diversitatea de arbori, turiștii pot admira și elemente rare în țara noastră precum orhideea papucul doamnei. Un alt tip de turism destinat în special persoanelor mai în vârstă ar fi cel ecumenic, turiștii putând vizita bisericile din comună ce sunt și monumente istorice. Primul aspect ce trebuie îmbunătățit pentru ca turismul rural, agroturismul și silvoturismul să se dezvolte se referă la infrastructura drumurilor și a unităților de cazare, prin îmbunătățirea, respectiv crearea acestora la nivelul standardelor europene. Deasemenea, este necesară implementarea unor planuri de promovare a agropensiunilor din județul Iași, în special prin intermediul Internetului.

Factori interesați

Factorii interesați au fost identificați și consultați pe parcursul a două runde de întâlniri, ultima în octombrie 2014, organizate în comună. Lista cuprinde autoritățile publice locale, Garda de Mediu- Comisariatul Județean Iași, Agenția pentru Protecția Mediului Iași, Direcția Silvică Iași, organizații non-guvernamentale, instituții didactice și de cercetare. Întâlnirile cu factorii de interes pot fi considerate foarte importante și productive, mai ales prin prisma faptului că s-a construit o relație de colaborare între toți factorii interesați referitor la situl Natura 2000 ROSCI0176 Pădurea Tătăruși. Atât autoritățile locale cât și administratorul fondului forestier din zonă au înțeles necesitatea protecției naturii în zonă, chiar și având interese directe din punct de vedere economic. Toate elementele planului de management au fost analizate deschis împreună cu factorii de interes, iar această formă a sa include concluziile discuțiilor purtate, ceea ce permite ca acțiunile de protecție a naturii în situl vizat să fie realizate în continuare pe baze solide, care să protejeze și să asigure cele mai bune condiții pentru conservarea biodiversității din zonă.

2.4.1.2.

Utilizarea terenurilor

Suprafața terenurilor este inclusă în fond forestier având, în totalitate, folosința pădure- subparcelele silvice 48 A și 49 A - aproximativ 53 ha.

Tabelul nr. 9

Categoriile de folosință și procentul de ocupare în situl ROSCIO176 Pădurea Tătăruși

Categorie de folosință

Suprafață totală ocupată

[ha]

Ponderea din suprafața ariei

naturale protejate [%]

Păduri de foioase, cod 311

53

100

Terenurile limitrofe ariilor protejate reprezintă în mare parte păduri administrate de Ocolul Silvic Pașcani ori terenuri agricole în partea de sud-est, proprietate fie a persoanelor fizice din Contești, fie a unității administrativ teritoriale.

2.4.1.3.

Situația juridică a terenurilor, administratori și gestionari

A fost identificată o singură formă de proprietate - fond forestier proprietate publică a statului, aflat în administrarea RNP - Romsilva, Direcția Silvică Iași, Ocolul Silvic Pașcani.

Tabelul nr. 10

Tipul de proprietate și procentul de ocupare în situl ROSCIO176 Pădurea Tătăruși

Domeniu

Procent din suprafața ariilor

naturale protejate [%]

Domeniul

public

domeniul public al statului- DS

100

Total domeniul public - DP

100

Tabelul nr. 11

Repartiția suprafeței în funcție de administrator în situl ROSCIO176 Pădurea Tătăruși

Adminstrator/Custode

Procent din suprafața ariei

naturale protejate [%]

RNP-Romsilva, Direcția

Silvică Iași, Ocolul

Silvic Pașcani

100%

2.4.2.

Impacturi

2.4.2.1.

Presiuni

Presiuni la adresa habitatelor de interes conservativ

Tabelul nr. 12

Presiunile identificate la adresa habitatelor de interes conservativ din situl de importanță comunitară Pădurea Tătăruși

Unitate

amenajistică

Tip habitat

Presiuni

identificate

48A

9130

Pășunatul și trecerea animalelor domestice

49A

9130

Pășunatul și trecerea animalelor domestice;

În zona bornei 106, aproximativ 0.5 ha cu

uscare puternică și consistență 0.3

Presiuni la adresa speciilor de floră de interes conservativ

Posibile amenințări la adresa speciei Cypripedium calceolus constituie:

a)

semințișul și tineretul bine dezvoltate care asigură o acoperire de 80 % din suprafața celor 2 subparcele din sit;

b)

pășunatul și trecerea animalelor domestice prin sit. Presiuni la adresa speciilor de faună de interes conservativ

Tabelul nr. 13

Lista presiunilor actuale asupra speciei Isophya stysi și a habitatului acesteia în situl ROSCIO176 Pădurea Tătăruși

Cod

Activitate

Observații

140

Pășunatul

Pășunatul cu vaci și oi are loc atât în interiorul

sitului, cât și în limita sudică și sud estică

într-o zonă de tufărișuri de mur și ierburi înalte

identificată ca potențial habitat al speciei

Isophya stysi. Datorită pășunatului necontrolat,

impactul se produce mai ales asupra vegetației

ierboase înalte, care se reduce ca întindere, iar

în acest fel dispar trăsăturile mozaicate,

specifice habitatului speciei Isophya stysi.

2.4.2.2.

Amenințări

Amenințări la adresa habitatelor de interes conservativ

Tabelul nr 14

Amenințările identificate la adresa habitatelor de interes conservativ din situl de importanță comunitară Pădurea Tătăruși

Unitate

amenajistică

Tip

habitat

Amenințări identificate

48A

9130

Pășunatul și trecerea animalelor domestice

49A

9130

Pășunatul și trecerea animalelor domestice

fenomenul de uscare

Insuficiența lemnului mort din pădure, pășunatul și trecerea animalelor domestice, precum și fenomenul de uscare ce se manifestă în partea sudică a sitului constituie totuși probleme de importanță secundară.

Amenințări la adresa speciilor de floră de interes conservativ

În cazul în care se identifică exemplare de papucul doamnei în zonele din situl natura 2000 situate în afara rezervației naturale, pot apare situații când executarea unor lucrări silvice să dăuneze stării de conservare a speciei.

Amenințări la adresa speciilor de fauna de interes conservativ

Tabelul nr. 15

Lista amenințărilor viitoare asupra speciei Isophya stysi și a habitatului acesteia în situl ROSCIO176 Pădurea Tătăruși

Cod

Activitate

Observații

140

Pășunatul

Activitatea are perspective a se desfășura și

pe viitor atât pe limita sudică cât și în

limita sud estică a sitului, în zona cu tufă-

rișuri de Rubus, iar dacă s-ar intensifica

potențialul habitat al speciei s-ar deteriora

și reduce.

151

Eliminarea

tufărișurilor

și arbuștilor

Deși actualmente activitatea stagnează este

posibil ca pe viitor să se intensifice și să

afecteze zona tufărișurilor de mur cu ierburi

înalte, ceea ce ar pune în pericol potenția-

lul habitat al speciei Isophya stysi prin

reducerea acestuia și pierderea trăsăturilor

specifice. Activitatea s-ar putea produce ca

urmare a unor lucrări de îngrijire a arbore-

telor executate în limita sitului sau a

conversiei suprafeței de teren în teren

arabil.

Tabelul nr. 16

Indicatori pentru evaluarea stării favorabile de conservare, extras din Candrea și alții 2OO9

Indicatorul supus

evaluării

Mod de exprimare

Valoarea indicatorului:

Normală

Pragul acceptabil

1. Suprafața

1.1. Suprafața

minimă

hectare

≥1 la arboretele

pure

Minim 1

≥3 la arboretele

amestecate

Minim 3

1.2. Dinamica

suprafeței

% de diminuare-privită

ca distrugere atât a

biotopului cât și a

biocenozei, din supra-

fața subparcelei

0

Maxim 5

2. Etajul arborilor

2.1. Compoziția

% de participare a

speciilor principale

de bază în compoziția

arboretului, potrivit

tipului natural

fundamental de pădure

80- 100 în cazul

arboretelor pure

sau constituite

doar din specii

principale de

bază

Minim 60

50 - 70 în cazul

arboretelor de

amestec dintre

specii principa-

le de bază și

alte specii

Minim 40

2.2. Specii

alohtone

% din compoziția

arboretului

0

Maxim 20

2.3. Mod de

regenerare

% de arbori regenerați

din sămânță din total

arboret

100

Minim 60

2.4. Consistența-

cu excepția

arboretelor în

curs de

regenerare

% de închidere a

coronamentului la

nivel de arboret

80- 100 în cazul

habitatelor de

pădure

Minim 70

30 - 50 în cazul

habitatelor de

rariște

Minim 20

2.5. Numărul de

arbori uscați pe

picior, cu

excepția arbore-

telor sub 20 ani

Număr de arbori la

hectar

4- 5 în arborete

de până la 80

ani

Minim 3

2- 3 în arborete

de peste 80 ani

Minim 1

2.6. Numărul de

arbori aflați în

curs de descompu-

nere pe sol, cu

excepția

arboretelor sub

20 ani

Număr de arbori la

hectar

4- 5 în arborete

de până la 80

ani

Minim 3

2- 3 în arborete

de peste 80 ani

Minim 1

3. Semințișul - doar în arboretele sau terenurile în curs de regenerare

3.1. Compoziția

% de participare a

speciilor principale

de bază în compoziția

arboretului, potrivit

tipului natural

fundamental de pădure

80- 100 în cazul

arboretelor pure

sau constituite

doar din specii

principale de

bază

Minim 60

50 - 70 în cazul

arboretelor de

amestec dintre

specii princi-

pale de bază și

alte specii

Minim 40

3.2. Specii

alohtone

% de acoperire pe care

îl realizează speciile

alohtone din total

subparcelă

0

Maxim 20

3.3. Mod de

regenerare

% de acoperire pe care

îl realizează

exemplarele regenerate

din sămânță din total

semințiș

100

Minim 70 %

3.4. Grad de

acoperire

% de acoperire pe care

îl realizează seminți-

șului plus arborii

bătrâni, unde există -

în cazul arboretelor

în care se aplică

tratamente bazate pe

regenerare sub masiv,

din total arboret

≥80 în cazul

habitatelor de

pădure

Minim 70

>30 în cazul

habitatelor de

rariște

Minim 20

4. Subarboretul - doar în arboretele cu vârstă de peste 30 ani

4.1. Specii

alohtone

% de acoperire din

suprafața arboretului

0

Maxim 20

5. Stratul ierbos - doar în arboretele cu vârstă de peste 30 ani

4.2. Specii

alohtone

% de acoperire din

suprafața arboretului

0

Maxim 20

6. Perturbări

6.1. Suprafața

afectată a etaju-

lui arborilor

% din suprafața

arboretului pe care

existența etajului

arborilor este pusă în

pericol

0

Maxim 10

6.2. Suprafața

afectată a

semințișului

% din suprafața

arboretului pe care

existența semințișului

este pusă în pericol

0

Maxim 20

6.3. Suprafața

afectată a

subarboretului

% din suprafața

arboretului pe care

existența subarboretu-

lui este pusă în

pericol

0

Maxim 20

6.4. Suprafața

afectată a

stratului ierbos

% din suprafața

arboretului pe care

existența stratului

ierbos este pusă în

pericol

0

Maxim 20

Din punct de vedere al amenajamentului silvic cele 2 arborete au fost zonate funcțional drept rezervație științifică, ele fiind de fapt rezervație naturală.

În tabelul de mai jos se prezintă aprecierea stării de conservare a habitatelor forestiere din Pădurea Tătăruși. Se constată că toate arborete din ariile naturale protejate au starea de conservare favorabilă.

Tabelul nr. 17

Aprecierea stării de conservare a habitatelor forestiere din situl de importanță comunitară Pădurea Tătăruși

u.a.

Tip habitat

Stare de conservare:

Amenințări

identificate

Observații

Favorabilă

Inadecvată sau nefavorabilă:

Supraf.

ha

Inadecv.

ha

Nefavor.

ha

Cauza

48 A

9130

28.6

-

-

-

Pășunatul și

trecerea anima-

lelor domestice

Nu sunt suficienți arbori

uscați pe picior și la sol;

Vătămări de intensitate slabă

produse păturii ierboase de

animalele domestice

49 A

9130

24.4

-

-

-

Pășunatul și

trecerea anima-

lelor domestice

În zona bornei

106,aproximativ

0.5 ha cu

uscare puterni-

că și consis-

tență 0.3

Nu sunt suficienți arbori

uscați pe picior și la sol;

Vătămări de intensitate slabă

produse păturii ierboase de

animalele domestice

Total

53.0

100%

-

-

-

-

-

Tabelul nr. 18

Evidențierea neconcordanțelor din amenajamentul silvic la nivel de unitate amenajistică în cadrul sitului de importanță comunitară Pădurea Tătăruși

Conform identificării pe teren

Conform amenajamentului silvic

u.a.

Supr.

ha

Habitat

Natura 2000

Compoziția pentru

stratul arborilor

Grupa

funcțională/

Categoria

funcțională

Tipul

funcțional

Tipul de

pădure

Compoziția

48 A

28.6

9130

10FA

1-5D

4211

10FA

49 A

24.4

9130

10FA

1-5D

4211

10FA

Total

53.0

În cadrul tabelului de mai sus au fost subliniate deficiențele referitoare la încadrarea în categoria funcțională. Încadrarea corespunzătoare ca rezervație naturală presupune stabilirea categoriei funcționale 1-5C, tipul funcțional TI.

3.2.

Evaluarea stării de conservare a speciilor de interes conservativ

3.2.1.

Evaluarea stării de conservare pentru Cypripedium calceolus

Metodologia de evaluare a stării de conservare a speciei, prezentată în continuare, poate fi utilizată pe viitor în cazul în care cercetări ulterioare vor descoperi planta și în cadrul sitului de importanță comunitară Pădurea Tătăruși în care momentan nu a fost identificată.

Starea de conservare a unei specii este rezultatul sumei influențelor care acționează asupra acesteia și care îi pot afecta pe termen lung distribuția și abundența populațiilor. Starea de conservare va fi considerată favorabilă atunci când, sunt îndeplinite simultan următoarele condiții:

a)

datele referitoare la populația speciei în cauză arată că aceasta continuă sau este susceptibilă să continue, pe termen lung, să fie o componentă viabilă a habitatului său natural;

b)

aria de repartiție naturală nu se reduce și nu riscă să se reducă într-un viitor previzibil;

c)

există și probabil va exista un habitat destul de întins pentru ca populațiile sale să se mențină pe termen lung.

Cu toate că definiția stării de conservare prezentată mai sus este cuprinzătoare, evaluarea sa în practică este dificil de realizat. Ca urmare, pentru practicieni, prezentarea unor indicatori simplu de aplicat în practică, ușor de determinat și cu praguri clare, este necesară și indispensabilă. În cazul speciilor este important ca pe lângă anumiți parametrii populaționali ai acestora să fie determinate și cele mai importante caracteristici ale habitatelor, care pot influența direct viața acestor specii.

La stabilirea indicatorilor pentru evaluarea stării favorabile de conservare a speciei Cypripedium calceolus, s-a avut în vedere că aceasta este o specie perenă, de obicei nu formează populații numeroase, are polenizare entomofilă și trăiește în păduri, cel puțin în cazul analizat. Evaluarea se va realiza separat la nivelul fiecărei populații identificate, populația fiind definită ca suma indivizilor situați la o distanță de maxim 1500 m - egală cu distanța optimă pe care o parcurge o insectă polenizatoare la un drum casă - floare, față de cel mai apropiat vecin.

Tabelul nr. 19

Indicatori pentru evaluarea stării favorabile de conservare a speciei Cypripedium calceolus

Indicatorul

supus evaluării

Mod de exprimare

Valoarea indicatorului:

Normală

Pragul acceptabil

1. Habitatul

1.1. Suprafața

minimă

favorabilă

hectare

≥ 0.5

Minim 0.5; stare

inadecvată 0.3- 0.4

1.2. Dinamica

suprafeței

favorabile

% de diminuare,

privită ca

distrugere a

biotopului și /

sau a biocenozei

din suprafața de

habitat favorabil

0

Maxim 10; stare

inadecvată 11 - 20

1.3.Consistența

coronamentului

% de închidere a

coronamentului la

nivelul arborilor

≥ 80

Minim 70; stare

inadecvată 60 - 69

1.4. Grad de

acoperire

realizat de

semințiș sau/și

tineret +

subarboret +

ierburi înalte

% de acoperire pe

care îl realizea-

ză semințișului

sau tineretul +

subarboretul +

ierburile înalte

≤ 20

Maxim 30; stare

inadecvată 31 - 40

2. Populația

2.1. Efectivul

total al

populației

Număr de exempla-

re / tulpini

≥ 50;conform proiectu-

lui Phare "Natura 2000

în România species fact

sheets - 2008", limita

minimă acceptabilă

pentru mărimea popula-

ției este de 3-15

fitoindivizi

Minim 50; stare

inadecvată 40 - 49

2.2. Dinamica

populației

% de diminuare

0

Maxim 10; stare

inadecvată 11 - 20

2.3. Ponderea

plantelor cu

flori

% din numărul

total de exempla-

re/ tulpini

≥ 50; conform proiectu-

lui Phare "Natura 2000

în România species fact

sheets - 2008", limita

minimă acceptabilă

pentru rata de supra-

viețuire este de 50 %

fitoindivizi maturi

Minim 50; stare

inadecvată 40 - 49

2.4. Ponderea

suprafeței

populației

afectată de

factori

perturbatori

biotici sau

abiotici

% de diminuare

din suprafața

populației pe

care existența

acesteia este

pusă în pericol

0

Maxim 5; stare

inadecvată 6 - 10

În cadrul sitului de importanță comunitară Pădurea Tătăruși habitatul este favorabil speciei, fapt dovedit de prezența altor specii de orhidee și de existența, la o distanță de 2 - 3 km de sit, a unei populații de Cypripedium calceolus, în condiții staționale asemănătoare. Prin urmare, în situl de importanță comunitară ROSCI0176 Pădurea Tătăruși specia nu a fost identificată, totuși condițiile staționale sunt favorabile, constituind premisa unor noi căutări în anii următori, precum și a unui posibil viitor proiect de reintroducere.

Chiar dacă momentan specia nu a fost identificată, pe viitor este de dorit ca acțiunea de căutare să continue, atât în interiorul ariilor naturale cât și în arboretele din apropiere, aceasta pentru că siturile analizate au suprafață redusă și este posibil ca populațiile de papucul doamnei - adesea formate din exemplare izolate sau grupuri mici de fitoindivizi, situate la distanță unele de altele - să se extindă și în afara respectivelor arii naturale protejate. În plus, pentru că este vorba de o specie cu statut de monument al naturii în România, este necesar, pe cât posibil, ca populațiile să fie privite pe ansamblu, menținându-se sau îmbunătățindu-se interconectarea grupurilor sau/ și indivizilor, iar în cazul în care se vor obține rezultate pozitive să se ia măsurile adecvate pentru asigurarea stării favorabile de conservare ale acestei specii.

3.2.2.

Evaluarea stării de conservare pentru Isophya stysi

Rezultate privind evaluarea stării de conservare pentru specia Isophya stysi sunt redate în tabelele de mai jos.

Tabelul nr. 20

Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Isophya stysi din punct de vedere al populației

Nr.

Parametru

Descriere

A.1.

Isophya stysi

Cod 4050

A.2.

Tipul populației speciei în

aria naturală protejată

presupus permanentă, totuși nu a

fost observat nici un exemplar

din această specie

A.3.

Mărimea populației speciei în

aria naturală protejată

x - necunoscută

Tabelul nr. 21

Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei Isophya stysi

Favorabilă

Nefavorabilă-

Inadecvată

Nefavorabilă-Rea

Necunoscută

nu există date,

datele existente

sunt insuficiente

Tabelul nr. 22

Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Isophya stysi din punct de vedere al habitatului speciei

Nr.

Parametru

Descriere

A.1.

Isophya stysi

Cod 4050

A.2.

Tipul populației speciei în aria

naturală protejată

presupus permanentă, totuși nu a fost

observat niciun exemplar din această

specie

B.3.

Suprafața habitatului speciei în aria

naturală protejată

potențialul habitat al speciei se

suprapune pe limita sudică și sud

estică a sitului

B.4.

Calitatea datelor pentru suprafața

habitatului speciei

bună - inventarieri complete

B.5.

Raportul dintre suprafața adecvată a

habitatului speciei și suprafața

actuală a habitatului speciei

x - necunoscut

B.6.

Tendința actuală a suprafeței

habitatului speciei

- - descrescătoare

B.7.

Calitatea datelor privind tendința

actuală a suprafeței habitatului

speciei

bună - inventarieri complete

B.8.

Calitatea habitatului speciei în aria

naturală protejată

bună - adecvată

B.9.

Tendința actuală a calității habita-

tului speciei

- - descrescătoare

B.10.

Calitatea datelor privind tendința

actuală a calității habitatului

speciei

bună - inventarieri complete

B.11.

Tendința actuală globală a habitatu-

lui speciei în funcție de tendința

suprafeței și de tendința calității

habitatului speciei

- - descrescătoare

B.12.

Starea de conservare din punct de

vedere al habitatului speciei

FV - favorabilă

B.13.

Tendința stării de conservare din

punct de vedere al habitatului

speciei

- - descrescătoare

Tabelul nr. 23

Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei Isophya stysi

Tendința

Combinația dintre Tendința actuală a

suprafeței habitatului speciei și

Tendința actuală a calității

habitatului speciei

- descrescătoare

-/-

Tabelul nr. 24

Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei Isophya stysi

Favorabilă

Nefavorabilă -

inadecvată

Nefavorabilă -

rea

Necunoscută

Calitatea actuală a habitatului

speciei ar permite supraviețui-

rea acesteia în timp, dacă s-ar

implementa măsuri adecvate de

management.

Tabelul nr. 25

Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei isophya stysi din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor

Nr.

Parametru

Descriere

A.1.

Isophya stysi

Cod 4050

A.2.

Tipul populației speciei

în aria naturală protejată

presupus permanentă, totuși

nu a fost observat nici un

exemplar din această specie

C.3.

Tendința viitoare a mărimii

populației

x - necunoscută

Tabelul nr. 26

Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei Isophya stysi în cadrul ariei naturale protejate Pădurea Tătăruși

Nr.

Parametru

Descriere

A.1.

Isophya stysi

Cod 4050

A.2.

Tipul populației speciei

în aria naturală protejată

presupus permanentă, totuși

nu a fost observat nici un

exemplar din această specie

D.3.

Starea globală de conservare

a speciei

x - necunoscută

Prin cumularea rezultatelor s-a obținut matricea pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei Isophya stysi în situl de importanță comunitară, ROSCI0176 Pădurea Tătăruși.

Tabelul nr. 27

Matricea de evaluare a stării globale de conservare a speciei Isophya stysi

Favorabilă

Nefavorabilă -

inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

nu există date

suficiente

Tabelul nr. 28

Obiective generale, obiective specifice și acțiuni ce trebuiesc implementate pentru managementul sitului Natura 2000 Pădurea Tătăruși și al rezervației naturale Pădurea Tătăruși

Obiectiv general: Gestionarea habitatului forestier 9130 Păduri de fag de tip

Asperulo- Fagetum

Obiectiv specific 1: Conservarea habitatului forestier de importanță comunitară 9130

în situl de importanță comunitară Pădurea Tătăruși și rezervația naturală Pădurea

Tătăruși

Acțiuni

1.1.Realizarea lucrărilor silvice necesare - ajutorarea regenerării naturale

1.2.Promovarea speciilor edificatoare de arbori prin promovarea semințișului

valoros al speciilor locale

1.3.Controlul tăierilor ilegale

1.4.Controlul pășunatului ilegal

Obiectiv specific 2: Monitorizarea stării de conservare a habitatului forestier de

importanță comunitară 9130 în situl de importanță comunitară Pădurea Tătăruși și

rezervația naturală Pădurea Tătăruși

Acțiuni

2.1. Actualizarea permanentă a informațiilor privind habitatul

2.2. Evaluarea periodică a stării de conservare a habitatului

2.3. Monitorizarea populațiilor de ungulate

Obiectiv general: Gestionarea speciei de plante Cypripedium calceolus

Obiectiv specific 3: Conservarea populației de Cypripedium calceolus în situl de

importanță comunitară Pădurea Tătăruși

Acțiuni

3.1. Menținerea condițiilor de habitat - împiedicarea împăduririi naturale

sau artificiale și a cultivării ochiurilor din pădure

3.2. Interzicerea culegerii plantelor din această specie

Obiectiv specific 4: Monitorizarea stării de conservare a populației de Cypripedium

calceolus în situl de importanță comunitară Pădurea Tătăruși

Acțiuni

4.1. Actualizarea informațiilor privind populația de Cypripedium calceolus

4.2. Evaluarea anuală a stării de conservare a speciei

Obiectiv general: Gestionarea speciei de nevertebrate Isophya stysi

Obiectiv specific 5: Îmbunătățirea stării de conservare și conservarea populației de

Isophya stysi în situl de importanță comunitară Pădurea Tătăruși

Acțiuni

5.1. Asigurarea condițiilor de habitat

Obiectiv specific 6: Monitorizarea stării de conservare a populației de Isophya stysi

situl de importanță comunitară Pădurea Tătăruși

Acțiuni

6.1. Actualizarea informațiilor privind populația speciei

6.2. Evaluarea anuală a stării de conservare a populației speciei

6.3. Monitorizarea implementării măsurilor de conservare

Obiectiv general: Administrarea și managementul efectiv al sitului Natura 2000

ROSCI0176 Pădurea Tătăruși și al rezervației naturale Pădurea Tătăruși

Obiectiv specific 7: Gestionarea activităților antropice în situl de importanță

comunitară Pădurea Tătăruși și rezervația naturală Pădurea Tătăruși

Acțiuni

7.1. Elaborarea unui plan de pază pentru ariile naturale protejate

7.2. Interzicerea și controlul depozitării gunoaielor în cele două arii

naturale protejate

7.3. Interzicerea aprinderii focului în ariile naturale protejate și a

arderii vegetației pe terenuri limitrofe

7.4. Interzicerea pășunatului și limitarea tranzitului animalelor domestice

prin cele două arii naturale protejate

Obiectiv specific 8: Conștientizarea și informarea populației locale din zonă

Acțiuni

8.1. Realizarea unui punct de informare turistică pentru cele două arii

naturale protejate, la unul din sediile - punctele de lucru, ale custodelui

8.2.Promovarea celor două arii naturale protejate pe pagina web a custodelui

8.3. Realizarea de acțiuni de informare a populației din zonă cu ocazia unor

evenimente legate de protecția mediului

8.4. Realizarea unor parteneriate cu școlile din zonă pentru promovarea

celor două arii protejate și a protecției mediului

Obiectiv specific 9: Revizuirea limitelor sitului de importanță comunitară Pădurea

Tătăruși și ale rezervației naturale Pădurea Tătăruși

Acțiuni

9.1. Revizuirea limitelor celor două arii naturale

Tabelul nr. 29

Măsuri pentru menținerea stării de conservare favorabile a habitatului forestier din ariile protejate Pădurea Tătăruși

u.a.

Tip

habitat

Suprafața

ha

Măsuri

48 A

9130

28.6

Interzicerea pășunatului și a trecerii animalelor

domestice; Menținerea a minim 2 arbori uscați la ha,

atât în picioare cât și la sol

49 A

9130

24.4

Interzicerea pășunatului și a trecerii animalelor

domestice;

Dacă este posibil, arboretul făcând parte din

rezervație naturală, să se extragă arborii complet

sau aproape complet uscați din zona bornei 106, iar

în suprafața respectivă dacă nu se regenerează

natural din arborii rămași - executându-se și lu-

crări de mobilizare a solului, să se execute semănă-

turi directe sau eventual să se planteze puieți

obținuți din regenerări naturale sau din semințe de

la arbori din sit, din specii corespunzătoare tipu-

lui natural de pădure. Va fi totodată promovat

semințișul valoros al speciilor locale, într-o

proporție potrivită tipului natural de pădure.

Plantațiile și/ sau regenerările vor fi ulterior

atent monitorizate și se vor executa lucrări de

îngrijire.

Lucrările se vor executa cu mare atenție la

existența speciilor rare de plante;

Menținerea a minim 2 arbori uscați la ha, atât în

picioare cât și la sol

Total

53.0

-

Din punct de vedere al amenajamentului silvic aflat în vigoare, cele 2 subparcele ale sitului sunt supuse regimului de ocrotire integrală - nu se execută niciun fel de lucrări silvice. Referitor la amenințările identificate:

a)

trebuie exact precizată, și materializată pe teren, limita rezervației naturale și a sitului de importanță comunitară;

b)

trebuie interzise pășunatul cu animale domestice, cât și trecerea acestora prin sit - opțiunea este stabilirea unei rute ocolitoare către pășunile învecinate;

c)

trebuie luate măsuri pentru asigurarea regenerării zonei afectate de uscare de intensitate puternică;

d)

în viitorul amenajament silvic trebuie să se remedieze mica eroare legată de zonarea funcțională.

Ținând cont că rezervațiile naturale corespund categoriei IV IUCN, în care sunt permise măsuri active de gospodărire în vederea menținerii habitatelor și/speciilor în stare favorabilă de conservare, inclusiv unele activități de valorificare durabilă a unor resurse natural, potrivit

Legii 49/2011 , ar fi de dorit ca planul de management să detalieze măsurile care trebuie luate în cazul unor calamități potențiale - uscări anormale, gradații de insecte, doborâturi de vânt, rupturi de zăpadă și altele asemenea, astfel încât să se poată interveni operativ, fără a mai fi necesară obținerea unor derogări suplimentare care implică costuri suplimentare și timp lung până la aprobare.

5.1.2.

Măsuri propuse pentru conservarea speciilor de plante de interes conservativ în ariile protejate Pădurea Tătăruși

În cazul în care, pe viitor, vor fi identificate populații de Cypripedium calceolus, aflate într-o stare favorabilă de conservare, definită conform indicatorilor prezentați anterior, este necesar ca acestea, inclusiv o porțiune suficient de mare din pădurea în care cresc, să fie excluse de la orice intervenție antropică negativă. Pentru aceasta este necesar ca:

a)

suprafața în cauză să fie bine delimitată în teren, arborii care delimitează perimetrul în cauză pot fi vopsiți cu semne distinctive;

b)

în cazul în care există riscul ca florile, sau întreaga plantă, să fie recoltate în scopuri decorative, în perioada înfloririi este necesar să se asigure pază permanentă, eventual prin voluntari. În acest caz se vor evita și popularizarea prezenței speciei și organizarea unor petreceri câmpenești în apropiere;

c)

să se interzică strict pășunatul cu animale domestice și trecerea acestora prin ariile naturale protejate, iar în cazul în care acest lucru este greu de controlat, se poate recurge la împrejmuirea perimetrului delimitat, de preferat folosind materiale locale, cât mai puțin prelucrate, care să se încadreze în ambianța naturală a pădurii, sau se pot utiliza substanțe repelente;

d)

să se supravegheze îndeaproape efectivele de ierbivore sălbatice, ca acestea să nu devină supradimensionate, evitându-se și concentrarea acestora în zonele țintă, atât în perioada de vegetație a speciei urmărite, cât și în cea de repaus, doar dacă problemele sunt create de mistreți. În cazul în care aceste deziderate sunt greu de realizat, se poate împrejmui perimetrul delimitat, respectând cele prescrise în paragraful anterior, sau se pot utiliza substanțe repelente. Totodată pot fi înființate hrănitori pentru speciile periculoase, la o distanță rezonabilă față de populațiile de Papucul doamnei;

e)

să se monitorizeze atent factorii biotici și abiotici -integritatea solului și stațiunii, regimul de umiditate și lumină- care interacționează cu populația de Papucul doamnei, pentru a se preveni eventualele schimbări cu efect negativ;

f)

în cazul în care zona de pădure, în care crește Cypripedium calceolus, nu face parte dintr-o rezervație naturală, prin zonarea amenajistică trebuie să se suplinească această lipsă și o porțiune de arboret suficient de mare trebuie delimitată ca subparcelă aparte și încadrată în tipul I sau II funcțional, arborete supuse regimului de ocrotire integrală, respectiv supuse regimului de conservare deosebită - în tipul I funcțional mai ales dacă este vorba de arborete bătrâne, în tipul II mai ales dacă este vorba de arborete tinere. Totodată trebuie să se renunțe de îndată la aplicarea lucrărilor silvice propuse, prin amenajamentul aflat în vigoare la data identificării speciei, dacă prin acestea este posibil să se influențeze negativ populația de Cypripedium sau habitatul din jurul acesteia - este vorba în special de cazul unor eventuale tăieri de produse principale. Se va acorda maximă atenție oricăror lucrări silvice ce se execută în perimetrul populației, urmărindu-se mai ales menținerea unei consistențe de minim 0.7 în cazul în care se recoltează arbori cu diametrul mai mare de 20 cm, este preferabil ca doborâtul și colectarea să se facă iarna când solul este înghețat și acoperit cu zăpadă și pe cât posibil prin aceste acțiuni să se evite zonele în care efectiv se află plantele - marcarea arborilor se va face în timpul sezonului de vegetație al speciei Cypripedium calceolus, concomitent cu evidențierea suprafeței în care efectiv se află plantele, cu ajutorul unor țăruși sau cu vopsea pe arborii remanenți;

g)

să se țină sub control populațiile melcului Helix pomatia - melcul de livadă.

Se impune ca orice eventuale restricții impuse de managementul speciei Cypripedium calceolus, atât în aria protejată cât și eventual în arborete din apropiere în care această specie este sau va fi identificată, să fie analizate cu toți factorii de interes -mai ales cu administratorii și proprietarii de pădure- și după acceptarea lor să se încheie contracte ferme, între custode, fiind implicate eventual și agențiile județene pentru protecția mediului, și proprietari -în special cei particulari- în care să fie stipulate clar obligațiile părților, inclusiv cuantumul, modalitatea și data până la care se vor acorda compensațiile stabilite.

O altă măsură specifică va fi încurajarea și sprijinirea cercetărilor științifice ulterioare pentru studierea în continuare a biodiversității, având ca rezultat și actualizarea formularului standard Natura 2000. În cadrul acestei activități se vor căuta modalități de finanțare a cercetărilor științifice care să includă inventarierea tuturor speciilor prezente pe suprafața sitului și nemenționate la desemnarea ca arie naturală protejată/sit Natura 2000.

5.1.3.

Măsuri propuse pentru conservarea speciei de nevertebrate Isophya stysi în situl de importanță comunitară Pădurea Tătăruși

Măsuri generale de management pentru conservarea speciei de nevertebrate Isophya stysi în situl de importanță comunitară Pădurea Tătăruși:

a)

păstrarea eterogenității ecosistemului forestier -menținerea structurii și compoziției naturale, a poienilor și luminișurilor și altele;

b)

interzicerea arderii vegetației erbacee și arbustive din sit;

c)

interzicerea suprapășunatului și menținerea unui pășunat tradițional în poienile din vecinătatea sitului;

d)

evitarea târlirii pajiștilor din vecinătatea sitului, care determină înlocuirea comunităților vegetale specifice;

e)

interzicerea/limitarea folosirii de ierbicide, îngrășămintelor chimice sau ale altor tratamente chimice în cadrul sitului sau în imediata apropiere a acestuia;

f)

educarea și conștientizarea continuă a populației locale asupra necesității ocrotirii speciilor și a habitatelor din situl ROSCI0176 Pădurea Tătăruși și vecinătatea acestuia cu prezentarea schemelor pentru compensații proprietarilor de terenuri din zona sitului.

Măsuri specifice de management pentru conservarea speciei de nevertebrate Isophya stysi și în situl de importanță comunitară Pădurea Tătăruși:

a)

retrasarea limitei sitului cu includerea unei zone cu tufărișuri dese de Rubus și ierburi înalte, aproximativ 0.30 ha din marginea sud estică a Pădurii Tătăruși, identificată ca potențialul habitat al speciei Isophya stysi;

b)

se recomandă ca zona cu tufărișuri de mur situată în imediata vecinătate a sitului să fie protejată prin delimitarea acesteia cu stabilirea unor limite clare, în care se va interzice cositul și pășunatul necontrolat, și orice altă activitate antropică cu impact negativ, dar se va permite efectuarea periodică a unui minim de pășunat extensiv, controlat, care să conserve trăsăturile caracteristice de habitat, respectiv aspectul mozaicat al zonei, cu tufărișuri în alternanță cu vegetație ierboasă înaltă;

c)

menținerea tufărișurilor din marginea sudică și sud estică a sitului;

d)

interzicerea pășunatului și cositului în marginea sitului și menținerea unei benzi late de 5 m cu vegetației ierboasă înaltă ca potențială zonă de refugiu și coridor de deplasare pentru Isophya stysi;

e)

interzicerea pășunatului în cadrul sitului;

f)

interzicerea conversiei suprafeței acoperite cu tufărișuri din imediata apropiere a sitului Pădurea Tătăruși în terenuri arabile;

g)

monitorizarea periodică a activităților umane desfășurate în sit și mai ales în zonele identificate ca adăpostind potențialul habitat al speciei Isophya stysi, respectiv tufărișurile de Rubus cu ierburi înalte din marginea sudică și sud estică a sitului;

h)

monitorizarea periodică a speciei și habitatului acesteia pe baza protocolului de monitorizare.

5.1.4.

Monitorizarea speciilor și habitatelor de interes conservativ

Pentru a crește eficiența măsurilor de management în conservarea speciilor și habitatelor pentru care au fost declarate situl ROSCI0176 Pădurea Tătăruși și rezervația naturală 2.546 Pădurea Tătăruși, este foarte important să se urmărească în timp efectele acestor măsuri. În acest sens, pentru fiecare obiectiv de interes conservativ, specie sau habitat, au fost elaborate protocoale de monitorizare a stării de conservare. Acestea conțin următoarele:

a)

întrebări posibile de monitorizare, derivate din acțiunile de management;

b)

măsură/indicator;

c)

justificare;

d)

atribute;

e)

eșantionare - numărul transectelor/ zonelor pentru monitorizare, distribuția și selecția transectelor/ zonelor pentru monitorizare, dimensiunea transectelor/ zonelor pentru monitorizare, localizarea/ marcarea transectelor în teren;

f)

protocoale de colectarea datelor- informații detaliate privind natura datelor și modalitatea de colectare a acestora, formatul de colectare a datelor, asigurarea calității și mecanisme de standardizare, frecvența și sincronizarea monitorizării;

g)

managementul și analiza datelor- stocarea și managementul datelor, analiza datelor, modalitatea de prezentare a rezultatelor responsabilului cu managementul sitului;

h)

alocarea resurselor necesare monitorizării - personal implicat, resurse/echipamente necesare;

i)

fișă standard de monitorizare.

Indicatorii aleși și frecvența monitorizării sunt stabilite în conformitate cu particularitățile fiecărui habitat și a fiecărei specii. Pentru ROSCI0176 și rezervația naturală 2.546 Pădurea Tătăruși se propune următorul plan:

Tabelul nr. 31

Plan de monitorizare pentru situl de importanță comunitară Pădurea Tătăruși și rezervația naturală Pădurea Tătăruși

Specia/habitatul

Frecvența

Perioada

9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum

cu ocazia amenajării la 10 ani sau

la 5 ani pentru arboretele în curs

de regenerare

mai-septembrie

Cypripedium calceolus

anual

mai- iunie

Isophya stysi

anual

iunie- iulie

Cu toate că definiția stării de conservare prezentată anterior este cuprinzătoare, evaluarea sa în practică este dificil de realizat. Ca urmare, pentru practicieni, prezentarea unor indicatori simplu de aplicat în practică - ușor de determinat, definit de praguri clare, este necesară și indispensabilă. Detalii asupra metodelor ce trebuie urmate și a indicatorilor ce trebuie utilizați sunt prezentate detaliat în protocoalele de monitorizare.

5.1.5.

Acțiuni care vizează desfășurarea activităților de prevenire și gestionare a incendiilor și a altor calamități naturale

Custodele ariilor protejate vizate de prezentul plan de management dispune de personal pregătit în domeniul prevenirii și gestionării incendiilor, urmând să continue acțiunile pe care le desfășoară în mod normal pentru pregătirea personalului care deservește ariile naturale protejate precum și pentru asigurarea dotării cu mijloace tehnice adecvate de intervenție. De altfel, interzicerea utilizării focului deschis pentru diverse activități în perimetrul protejat este o măsură inclusă în planul de acțiuni.

Direcția Silvică Iași dispune de planuri de intervenție detaliate pentru cazurile de forță majoră care includ întreaga suprafață a fondului forestier aflat în administrare, inclusiv suprafața ariilor protejate ce fac obiectul prezentului plan de management. Aceste planuri de intervenție evidențiază modalitățile și mijloacele de intervenție pentru limitarea și/sau înlăturarea efectelor produse de calamitățile naturale inerente.

5.2.

Planul de acțiuni

Pe baza obiectivelor de management și a măsurilor propuse pentru conservarea habitatelor și speciilor, în continuare se prezintă planul de acțiuni.

Tabelul nr. 32

Plan de acțiuni

Nr.

Acțiuni

Rezultatul scontat

Indicatori de realizat

Resurse umane

Resurse financiare

Obiectiv 1: Conservarea habitatului forestier de importanță comunitară 9130 în situl de importanță comunitară Pădurea Tătăruși și rezervația

naturală Pădurea Tătăruși

1.1.

Realizarea lucrărilor silvice

necesare - ajutorarea

regenerării naturale

Gestionare durabilă a arboretului și

menținerea tipului natural de pădure

Lucrări silvice executate

conform nevoilor de

conservare

O persoană însărcinată

cu supravegherea modu-

lui de elaborare și

aplicare a amenajamen-

telor silvice și

supravegherea altor

activități externalizate,

respectiv cooperarea cu

partenerii

Cheltuieli salariale

și pentru deplasări

periodice pe teren -

cca 4000 RON/lună,

12 luni pe an, 5 ani

1.2.

Promovarea speciilor edifica-

toare de arbori prin

promovarea semințișului

valoros al speciilor locale

Proporție ridicată a speciilor

edificatoare de habitat - conform

pragului pentru o stare de conserva-

re favorabilă

Proporție ridicată a

speciilor edificatoare,

cel puțin la nivelul

corespunzător tipului

natural de pădure

Vezi acțiunea 1.1.

1.3.

Controlul tăierilor ilegale

Menținerea pădurii în stare

corespunzătoare

Lipsa tăierilor în delict

Vezi acțiunea 1.1.

1.4.

Controlul pășunatului ilegal

Menținerea pădurii în stare

corespunzătoare

Lipsa zonelor afectate de

pășunat

Vezi acțiunea 1.1.

Obiectiv 2. Monitorizarea stării de conservare a habitatului forestier de importanță comunitară 9130 în situl de importanță comunitară Pădurea

Tătăruși și rezervația naturală Pădurea Tătăruși

2.1.

Actualizarea permanentă a

informațiilor privind

habitatul

Oferirea de informații actuale

asupra habitatului

Informații actualizate

Vezi acțiunea 1.1.

2.2.

Evaluarea periodică a stării

de conservare a habitatului

Menținerea într-o starea favorabilă

sau surprinderea acelor situații de

natură să afecteze integritatea

habitatului și care pot fi remediate

Rapoarte periodice privind

starea de conservare a

habitatului

Vezi acțiunea 1.1.

2.3.

Monitorizarea populațiilor de

ungulate

Limitarea pagubelor produse pădurii

de către ungulate

Raport privind populațiile

de ungulate prezente și

eventuale pagube aduse

regenerării speciilor

edificatoare

Vezi acțiunea 1.1.

Obiectiv 3. Conservarea populației de Cypripedium calceolus în situl de importanță comunitară Pădurea Tătăruși

3.1.

Menținerea condițiilor de

habitat - împiedicarea

împăduririi naturale sau

artificiale și a cultivării

ochiurilor din pădure

Ochiuri și arborete poienițe

Habitat propice speciei

Vezi acțiunea 1.1.

3.2.

Interzicerea culegerii

plantelor din această specie

Creșterea/ menținerea numărului de

indivizi din această specie

Populație de papucul

doamnei stabilă sau chiar

în creștere

Vezi acțiunea 1.1.

Obiectiv 4. Monitorizarea stării de conservare a populației de Cypripedium calceolus în situl de importanță comunitară Pădurea Tătăruși

4.1.

Actualizarea informațiilor

privind populația de

Cypripedium calceolus

Oferirea de informații actuale

asupra populației speciei

Informații actualizate

O persoană însărcinată

cu studierea speciilor,

îmbunătățirea stării de

conservare și monitoriza-

rea speciilor - o lună

pe an

Cheltuieli salariale

și pentru deplasări

periodice pe teren -

cca 4000 RON în

fiecare an, plăti-

bili în luna în care

are loc activitatea,

5 ani

Cheltuieli materiale

pentru echipamente

de monitorizare

2500RON în primul an

4.2.

Evaluarea anuală a stării de

conservare a speciei

Menținerea într-o stare favorabilă

sau surprinderea acelor situații de

natură să afecteze integritatea

speciilor și care pot fi remediate

Raport anual privind

starea de conservare a

speciei

Obiectiv 5.Îmbunătățirea stării de conservare și conservarea populației de Isophya stysi în situl de importanță comunitară Pădurea Tătăruși

5.1.

Asigurarea condițiilor de

habitat

Conservarea speciilor lemnoase din

genurile Crataegus, Rosa, Sambucus,

Rubus, preferate de cosaș

Habitat propice pentru

Isophya stysi

Vezi acțiunea 1.1.

Obiectiv 6. Monitorizarea stării de conservare a populației de Isophya stysi situl de importanță comunitară Pădurea Tătăruși

6.1.

Actualizarea informațiilor

privind populația speciei

Oferirea de informații actuale

asupra populației speciei

Informații actualizate

O persoană însărcinată cu

aplicarea planului de

monitorizare a speciilor

în sensul verificării

eficienței măsurilor de

conservare - o lună pe an

Cheltuieli salariale

și pentru deplasări

periodice pe teren -

4000 RON în fiecare

an, plătibili în

luna în care are loc

activitatea, 5 ani

Cheltuieli materiale

pentru echipamente

de monitorizare

2500RON în primul an

6.2.

Evaluarea anuală a stării de

conservare a populației

speciei

Surprinderea unor situații în măsură

să amenințe conservarea speciei

Raport privind starea de

conservare a populației

speciei

6.3.

Monitorizarea implementării

măsurilor de conservare

Implementarea corectă a măsurilor de

conservare. Îmbunătățirea măsurilor

de conservare în timp

Măsuri de conservare

corect implementate și

îmbunătățite periodic

Obiectiv 7. Gestionarea activităților antropice în situl de importanță comunitară Pădurea Tătăruși și rezervația naturală Pădurea Tătăruși

7.1.

Elaborarea unui plan de pază

pentru ariile naturale

protejate

Reglementarea accesului, ce duce la

limitarea daunelor asupra integrită-

ții ariilor naturale protejate

Plan de pază funcțional

Vezi acțiunea 1.1.

7.2.

Interzicerea și controlul

depozitării gunoaielor în

cele două arii naturale

protejate

O arie protejată curată

Lipsa gunoaielor

Vezi acțiunea 1.1.

7.3.

Interzicerea aprinderii

focului în ariile naturale

protejate și a arderii

vegetației pe terenuri

limitrofe

Conservarea fitocenozelor

Lipsa incendiilor de

vegetație în cele două

arii protejate

Vezi acțiunea 1.1.

7.4.

Interzicerea pășunatului și

limitarea tranzitului

animalelor domestice prin

cele două arii naturale

protejate

Regenerare bună a speciilor de

arbori edificatoare de habitat.

Evitarea producerii fenomenelor de

tasare și eroziune a solului

Lipsa efectelor negative

ale pășunatului asupra

regenerării speciilor de

arbori edificatoare de

habitat și a celor de

plante și asupra solului

Vezi acțiunea 1.1.

Obiectiv 8. Conștientizarea și informarea populației locale din zonă

8.1.

Realizarea unui punct de

informare turistică pentru

cele două arii naturale

protejate, la unul din

sediile - punctele de lucru,

ale custodelui

Facilitarea accesului la informații

pentru turiști și populația locală

Birou funcțional de

informare turistică

Vezi acțiunea 1.1.

Cheltuieli pentru

amenajarea și

înzestrarea punctu-

lui de informare -

5.000 RON în primul

an

Întreținerea anuală

a punctului de

informare

1000 RON/an, 4 ani

8.2.

Promovarea celor două arii

naturale protejate pe pagina

web a custodelui

Facilitarea accesului la informații

pentru turiști și populația locală

Pagină web funcțională și

permanent actualizată

O persoană însărcinată cu

actualizarea permanentă a

site-ului

Cheltuieli salariale

o persoană 2000 RON/

lună 1 lună în

primul an

Cheltuieli pentru

întreținerea/găzdui-

rea site-ului

2000 RON/an, 5 ani

8.3.

Realizarea de acțiuni de

informare a populației din

zonă cu ocazia unor

evenimente legate de

protecția mediului

Informarea populației locale și a

turiștilor

Acțiuni de informare,

comunicate de presă

Vezi acțiunea 1.1.

8.4.

Realizarea unor parteneriate

cu școlile din zonă pentru

promovarea celor două arii

protejate și a protecției

mediului

Creșterea respectului pentru natură

în rândul elevilor

Parteneriate cu școlile

din zonă și realizarea de

prezentări tematice

elevilor

Vezi acțiunea 1.1.

Administrarea și gestiunea terenului se va face ținându-se cont cu prioritate de principiile de conservare ale ariei naturale protejate, atât documentațiile de amenajare a teritoriului și urbanism - PUZ, PUG, PATJ, precum și Amenajamentele silvice, trebuie să fie actualizate și armonizate cu prevederile din cadrul prezentului Plan de management, conform legislației specifice în vigoare, cu avizul custodelui/administratorului.

În conformitate cu prevederile

Legii nr. 350/2001 , cu modificările și completările ulterioare, în cadrul planului de management/regulamentului ariei naturale protejate, după aprobarea planului de management/regulamentului ariei naturale protejate, autoritățile administrației publice locale competente au obligația să actualizeze documentațiile de amenajare a teritoriului și documentațiile de urbanism, prin integrarea în cuprinsul acestor documentații a prevederilor referitoare la aria naturală protejată.

5.3.

Resurse umane, financiare, instituționale pentru fiecare acțiune

Din punct de vedere instituțional, situl Natura 2000 Pădurea Tătăruși și rezervația naturală Pădurea Tătăruși sunt în custodia RNP Romsilva - Direcția Silvică Iași, conform Convenției de custodie nr. 110/05.03.2010. La nivelul custodelui există o persoană responsabilă pentru aria protejată avută în custodie. În teren, paza și controlul sunt asigurate permanent de personal de teren.

De menționat faptul că, după cum rezultă și din cele ce urmează, resursele financiare necesare implementării planului de acțiuni nu sunt foarte mari, după cum și necesarul de personal cu însărcinări pe linia implementării planului de management nu este excesiv. Relativ restrictiv rămâne nivelul de instruire al personalului cu atribuții pe linia implementării unora dintre acțiunile stabilite.

Deasemenea, acțiunile ce necesită resurse financiare mai semnificative, reprezintă activități care sunt desfășurate în mod curent de către custode și reprezintă obligații de serviciu. Activitățile care nu sunt deja în sarcina custodelui, sunt însă eligibile pentru numeroase surse de finanțare, unele dintre ele cu finanțare 100%.

Resursele umane și financiare identificate respectiv estimate în tabelul 32 se referă la întreaga perioadă de aplicare a planului de management, la nivelul organizației însărcinate cu custodia ariei.

Bugetul centralizat estimativ necesar implementării măsurilor din planul de management este redat în anexa 1 la planul de management. Tabelul de mai jos prezintă calendarul de implementare al planului de acțiuni și posibilii parteneri.

Tabelul nr. 33

Calendarul de implementare al planului de acțiuni
ACȚIUNI
Indicatori de realizare
Prioritatea
Activitatea la nivel de semestru
Parteneri pentru
implementare
Anul 1
Anul 2
Anul 3
Anul 4
Anul 5
S1
S2
S1
S2
S1
S2
S1
S2
S1
S2
Obiectiv 1. Conservarea habitatului forestier de importanță comunitară 9130 în situl de importanță comunitară Pădurea Tătăruși și
rezervația naturală Pădurea Tătăruși
1.1. Realizarea lucrărilor
silvice necesare -
ajutorarea regenerării
naturale
Lucrări silvice
executate conform nevo-
ilor de conservare
1
────
───
────
───
───
────
───
────
───
───→
Administratorii de
terenuri forestiere
1.2. Promovarea speciilor
edificatoare de arbori prin
promovarea semințișului
valoros al speciilor locale
Proporție ridicată a
speciilor edificatoare,
cel puțin la nivelul
corespunzător tipului
natural de pădure
1
────
───
────
───
───
────
───
────
───
───→
Administratorii de
terenuri forestiere
1.3. Controlul tăierilor
ilegale
Lipsa tăierilor în
delict
1
────
───
────
───
───
────
───
────
───
───→
Administratorii de
terenuri forestiere
1.4. Controlul pășunatului
ilegal
Lipsa zonelor afectate
de pășunat
1
────
───
────
───
───
────
───
────
───
───→
Administratorii de
terenuri forestiere
Obiectiv 2. Monitorizarea stării de conservare a habitatului forestier de importanță comunitară 9130 în situl de importanță
comunitară Pădurea Tătăruși și rezervația naturală Pădurea Tătăruși
2.1. Actualizarea permanen-
tă a informațiilor privind
habitatul
Informații actualizate
2
────
───
────
───
───
────
───
────
───
───→
Administratorii de
terenuri forestiere
2.2. Evaluarea periodică a
stării de conservare a
habitatului
Rapoarte periodice
privind starea de
conservare a
habitatului
2
────
───
────
───
───
────
───
────
───
───→
Administratorii de
terenuri forestiere
2.3. Monitorizarea popula-
țiilor de ungulate
Raport privind popula-
țiile de ungulate
prezente și eventualele
pagube aduse regeneră-
rii speciilor
edificatoare
1
────
───
────
───
───
────
───
────
───
───→
Administratorii de
terenuri forestiere
și administratorul
fondului de
vânătoare
Obiectiv 3. Conservarea populației Cypripedium calceolus în situl de importanță comunitară Pădurea Tătăruși
3.1. Menținerea condițiilor
de habitat- împiedicarea
împăduririi naturale sau
artificiale și a cultivării
ochiurilor din pădure
Habitat propice speciei
1
────
───
────
───
───
────
───
────
───
───→
Administratorii de
terenuri forestiere
3.2. Interzicerea culegerii
plantelor din această
specie
Populație de papucul
doamnei stabilă sau
chiar în creștere
1
────
───
────
───
───
────
───
────
───
───→
Administratorii de
terenuri forestiere,
comunitatea locală
Obiectiv 4. Monitorizarea stării de conservare a populației de Cypripedium calceolus în situl de importanță comunitară
Pădurea Tătăruși
4.1. Actualizarea informa-
țiilor privind populația
de Cypripedium calceolus
Informații actualizate
2
────
───
────
───
───
────
───
────
───
───→
Specialiști în
domeniul botanicii
4.2. Evaluarea anuală a
stării de conservare a
speciei
Raport anual privind
starea de conservare a
speciei
2
────
───
────
───
───
────
───
────
───
───→
Specialiști în
domeniul botanicii
Obiectiv 5. Îmbunătățirea stării de conservare și conservarea populației de Isophya stysi în situl de importanță comunitară
Pădurea Tătăruși
5.1. Asigurarea condițiilor
de habitat
Habitat propice pentru
Isophya stysi
1
────
───
────
───
───
────
───
────
───
───→
Administratorii de
terenuri forestiere,
comunitatea locală
Obiectiv 6. Monitorizarea stării de conservare a populației de Isophya stysi situl de importanță comunitară Pădurea Tătăruși
6.1. Actualizarea informa-
țiilor privind populația
speciei
Informații actualizate
2
────
───
────
───
───
────
───
────
───
───→
Specialiști în
domeniu
6.2. Evaluarea anuală a
stării de conservare a
populației speciei
Raport privind starea
de conservare a popula-
ției speciei
2
────
───
────
───
───
────
───
────
───
───→
Specialiști în
domeniu
6.3. Monitorizarea
implementării măsurilor de
conservare
Măsuri de conservare
corect implementate și
îmbunătățite periodic
2
────
───
───
────
───
────
───
───→
Specialiști în
domeniu
Obiectiv 7. Gestionarea activităților antropice în situl de importanță comunitară Pădurea Tătăruși și rezervația naturală
Pădurea Tătăruși
7.1. Elaborarea unui plan
de pază pentru ariile natu-
rale protejate
Plan de pază funcțional
1
────
──→
Administratorii de
terenuri forestiere,
autorități publice
locale, instituții
de control
7.2. Interzicerea și
controlul depozitării
gunoaielor în cele două
arii naturale protejate
Lipsa gunoaielor
2
────
───
────
───
───
────
───
────
───
───→
Administratorii de
terenuri forestiere,
autorități publice
locale, instituții
de control
7.3. Interzicerea
aprinderii focului în
ariile naturale protejate
și a arderii vegetației pe
terenuri limitrofe
Lipsa incendiilor de
vegetație în cele două
arii protejate
2
────
───
────
───
───
────
───
────
───
───→
Administratorii de
terenuri forestiere,
autorități publice
locale, instituții
de control
7.4. Interzicerea pășunatu-
lui și limitarea tranzitu-
lui animalelor domestice
prin cele două arii
naturale protejate
Lipsa efectelor negati-
ve ale pășunatului
asupra regenerării
speciilor de arbori
edificatoare de habitat
și a celor de plante și
asupra solului
2
────
───
────
───
───
────
───
────
───
───→
Administratorii de
terenuri forestiere,
autorități publice
locale, instituții
de control
Obiectiv 8. Conștientizarea și informarea populației locale din zonă
8.1. Realizarea unui punct
de informare turistică
pentru cele două arii natu-
rale protejate, la unul din
sediile- punctele de lucru,
ale custodelui
Birou funcțional de
informare turistică
1
────
──→
Administratorii de
terenuri forestiere,
specialiști în
domeniu
8.2. Promovarea celor două
arii naturale protejate pe
pagina web a custodelui
Pagină web funcțională
și permanent
actualizată
2
────
───
────
───
───
────
───
────
───
───→
Administratorii de
terenuri forestiere,
specialiști în
domeniu
8.3. Realizarea de acțiuni
de informare a populației
din zonă cu ocazia unor
evenimente legate de
protecția mediului
Acțiuni de informare,
comunicate de presă
2
────
───
────
───
───
────
───
────
───
───→
Specialiști în
domeniu, autorități
locale
8.4. Realizarea unor
parteneriate cu școlile din
zonă pentru promovarea
celor două arii protejate
și a protecției mediului
Parteneriate cu școlile
din zonă și realizarea
de prezentări tematice
elevilor
1
────
───
────
───
───
────
───
────
───
───→
Specialiști în
domeniu, Inspectora-
tul Școlar Județean,
autorități locale

Tabelul nr. 34

Planul de monitorizare a activităților

Obiective/acțiuni

Indicatori

Planificare

Obiectiv general: Gestionarea habitatului forestier 9130 Păduri de fag de tip Asperulo-

Fagetum

Obiectiv specific 1: Conservarea habitatului forestier de importanță comunitară 9130 în

situl de importanță comunitară Pădurea Tătăruși și rezervația naturală Pădurea Tătăruși

Acțiuni

1.1. Realizarea lucrărilor

silvice necesare - ajutorarea

regenerării naturale

Lucrări silvice executate

conform nevoilor de

conservare

Permanent

1.2. Promovarea speciilor

edificatoare de arbori prin

promovarea semințișului

valoros al speciilor locale

Proporție ridicată a

speciilor edificatoare,

cel puțin la nivelul

corespunzător tipului

natural de pădure

Permanent

1.3. Controlul tăierilor

ilegale

Lipsa tăierilor în delict

Permanent

1.4. Controlul pășunatului

ilegal

Lipsa zonelor afectate de

pășunat

Permanent

Obiectiv specific 2: Monitorizarea stării de conservare a habitatului forestier de

importanță comunitară 9130 în situl de importanță comunitară Pădurea Tătăruși și

rezervația naturală Pădurea Tătăruși

Acțiuni

2.1. Actualizarea permanentă

a informațiilor privind

habitatul

Informații actualizate

Anual

2.2. Evaluarea periodică a

stării de conservare a

habitatului

Rapoarte periodice

privind starea de

conservare a habitatului

După 5 ani

2.3. Monitorizarea populații-

lor de ungulate

Raport privind populații-

le de ungulate prezente

și eventuale pagube aduse

regenerării speciilor

edificatoare

Anual

Obiectiv general: Gestionarea speciei de plante Cypripedium calceolus

Obiectiv specific 3: Conservarea populației de Cypripedium calceolus în situl de

importanță comunitară Pădurea Tătăruși

Acțiuni

3.1. Menținerea condițiilor

de habitat - împiedicarea

împăduririi naturale sau

artificiale și a cultivării

ochiurilor din pădure

Habitat propice speciei

Permanent

3.2. Interzicerea culegerii

plantelor din această specie

Populație de papucul

doamnei stabilă sau chiar

în creștere

Permanent

Obiectiv specific 4: Monitorizarea stării de conservare a populației de Cypripedium

calceolus în situl de importanță comunitară Pădurea Tătăruși

Acțiuni

4.1. Actualizarea informații-

lor privind populația de

Cypripedium calceolus

Informații actualizate

Permanent

4.2. Evaluarea anuală a

stării de conservare a

speciei

Raport anual privind

starea de conservare a

speciei

Anual

Obiectiv general: Gestionarea speciei de nevertebrate Isophya stysi

Obiectiv specific 5: Îmbunătățirea stării de conservare și conservarea populației de

Isophya stysi în situl de importanță comunitară Pădurea Tătăruși

Acțiuni

5.1. Asigurarea condițiilor

de habitat

Habitat propice pentru

Isophya stysi

Permanent

Obiectiv specific 6: Monitorizarea stării de conservare a populației de Isophya stysi

în situl de importanță comunitară Pădurea Tătăruși

Acțiuni

6.1. Actualizarea informații-

lor privind populația speciei

Informații actualizate

Anual

6.2. Evaluarea anuală a

stării de conservare a

populației speciei

Raport privind starea de

conservare a populației

speciei

Anual

6.3. Monitorizarea

implementării măsurilor de

conservare

Măsuri de conservare

corect implementate și

îmbunătățite periodic

Anual

Obiectiv general:Administrarea și managementul efectiv al sitului Natura 2000 ROSCI0176

Pădurea Tătăruși și al rezervației naturale Pădurea Tătăruși

Obiectiv specific 7: Gestionarea activităților antropice în situl de importanță

comunitară Pădurea Tătăruși și rezervația naturală Pădurea Tătăruși

Acțiuni

7.1. Elaborarea unui plan de

pază pentru ariile naturale

protejate

Plan de pază funcțional

După primul an

7.2. Interzicerea și contro-

lul depozitării gunoaielor în

cele două arii naturale

protejate

Lipsa gunoaielor

Permanent

7.3. Interzicerea aprinderii

focului în ariile naturale

protejate și a arderii

vegetației pe terenuri

limitrofe

Lipsa incendiilor de

vegetație în cele două

arii protejate

Permanent

7.4. Interzicerea pășunatului

și limitarea tranzitului

animalelor domestice prin

cele două arii naturale

protejate

Lipsa efectelor negative

ale pășunatului asupra

regenerării speciilor de

arbori edificatoare de

habitat și a celor de

plante și asupra solului

Permanent

Obiectiv specific 8: Conștientizarea și informarea populației locale din zonă

Acțiuni

8.1. Realizarea unui punct de

informare turistică pentru

cele două arii naturale

protejate, la unul din

sediile - punctele de lucru,

ale custodelui

Birou funcțional de

informare turistică

După primul an

8.2. Promovarea celor două

arii naturale protejate pe

pagina web a custodelui

Pagină web funcțională și

permanent actualizată

După primul an

8.3. Realizarea de acțiuni de

informare a populației din

zonă cu ocazia unor evenimen-

te legate de protecția

mediului

Acțiuni de informare,

comunicate de presă

Permanent

8.4. Realizarea unor

parteneriate cu școlile din

zonă pentru promovarea celor

două arii protejate și a

protecției mediului

Parteneriate cu școlile

din zonă și realizarea de

prezentări tematice

elevilor

Permanent

BIBLIOGRAFIE

Agasyan, A., Avci, A., Tuniyev, B., Lymberakis, P., Andren, C., Cogalniceanu, D., Wilkinson, J., Ananjeva, N., Uz.im, N., Orlov, N., Podloucky, R., Tuniyev, S., Kaya, U., Crnobrnja Isailovic, J., Vogrin, M., Corti, C., Perez Mellado, V., Sa-Sousa, P., Cheylan, M., Pleguezuelos, J., Kyek, M., Westerstrom, A., Nettmann, H.K., Borczyk, B., Sterijovski, B. & Schmidt, B., 2010 - Lacerta agilis. In: IUCN 2011. IUCN Red List of Threatened Species. Version 2011.2. < www.iucnredlist.org>.

Appleton, M. R., 2002 - Protected area management planning in România - A Manual and Toolkit. Fauna & Flora Internațional

Borza, A., Boșcaiu, N., 1965 - Introducere în studiul covorului vegetal. Editura Academiei Române, București.

Bruun B., Delin H., Svensson L., Singer A., Zetterstrom D., 1999 - Păsările din România și Europa, Hamlyn Guide

Candrea Bozga Șt. B., Lazăr G., Tudoran Gh. M., Stăncioiu P. T., 2009 - Habitate forestiere de interes comunitar incluse în proiectul LIFE05NAT/RO/000176: "Habitate prioritare alpine, subalpine și forestiere din România" - Monitorizarea stării de conservare. Editura Universității Transilvania din Brașov, 74 pg.

Candrea - Bozga Șt.B., Indreica A. V., Lazăr G., Niță M. D., Ștefan V., Vlăduți S., 2011 - Raport floristic - Sit de importanță comunitară ROSCI0209 Racâș-Hida "Gestionarea durabilă a patrimoniului natural din Aria Naturală Protejată Racâș-Hida - sit de interes comunitar" COD: 7050; Beneficiar: Agenția pentru Protecția Mediului Sălaj.

Ciocârlan, V., 2000 - Flora ilustrată a României. Editura Ceres, București.

Ciochia V., 1984 -Dinamica și migrația păsărilor, Ed. Științifică și Enciclopedică, București Ciochia V., 1992 - Păsările clocitoare din România, Ed. Științifică, București Constantinescu N., 1976 - Conducerea arboretelor, vol. I și II. Editura Ceres, București

Doniță N., Popescu A, Paucă-Comănescu M, Mihăilescu S., Biriș I. A., 2005-a. Habitatele din România, Editura Tehnică-Silvică, București, 496 p.

Doniță N., Popescu A, Paucă-Comănescu M, Mihăilescu S., Biriș I. A., 2005 b - Habitatele din România - Modificări conform amendamentelor propuse de România și Bulgaria la Directiva Habitate 92/43/EEC, Editura Tehnică-Silvică, București, 95 p.

Florescu I., 1991 - Tratamente silviculturale. Editura Ceres, București

Florescu, I., Nicolescu, N. V., 1998 - Silvicultură, Vol. II - Silvotehnica. Editura Universității Transilvania din Brașov, 194 p

Gafta D., O. Mountford, eds., 2008 - Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România, Editura Rosprint, Cluj-Napoca, 101 pg.

Giurgiu, V., 1988 - Amenajarea pădurilor cu funcții multiple. Editura Ceres, București.

Golob, A., 2005 - Challenges and opportunities in the practical implementation of the birds and habitats directives in Slovenian forests. Paginile 105 - 114 în: Legal aspects of European Forest Sustainable Development - Proceedings of the 6th IUFRO Internațional Symposium, I.V. Abrudan, F. Schmithusen și P. Herbst editori. Editura Universității Transilvania din Brașov

Haralamb A. M., 1963 - Cultura speciilor forestiere, ediția a II-a, revizuită și adăugită. Editura Agro-Silvică de Stat, București

Isailovic Jelka Crnobrnja, Milan Vogrin, Claudia Corti, Valentin Perez Mellado, Paulo Sa- Sousa, Marc Cheylan, Juan Pleguezuelos, Hans Konrad Nettmann, Bogoljub Sterijovski, Petros Lymberakis, Richard Podloucky, Dan Cogalniceanu, Aziz Avci, 2009 - Lacerta viridis. In: IUCN 2011. IUCN Red List of Threatened Species. Version 2011. 2. < www.iucnredlist.org>

Leahu, I., 2001 - Amenajarea Pădurilor. Editura Didactică și Pedagogică, București, 616 p. Negruțiu A., 1983 - Vânătoare și Salmonicultură. Editura Didactică și Pedagogică, București Posea Gr., Badea L., 1984 - România. Unitățile de relief. Regionarea geomorfologică, Ed. Științifică și Enciclopedică, București.

Săvulescu, T., ed, 1952 - 1976 - Flora României vol. I - XIII, Editura Academiei Române. Snow, D. W. & Perrins, C. M., 1998 - The Birds of the Western Palearctic Concise Edition, Vol. 1, UK

Snow, D. W. & Perrins, C. M., 1998 - The Birds of the Western Palearctic Concise Edition, Vol. 2, UK

Stăncioiu P. T., Lazăr G., Tudoran Gh. M., Candrea Bozga Șt. B., Predoiu Gh., Șofletea N., 2008 - Habitate forestiere de interes comunitar incluse în proiectul LIFE05NAT/RO/000176: "Habitate prioritare alpine, subalpine și forestiere din România" - Măsuri de gospodărire. Editura Universității Transilvania din Brașov, 184 pg.

Svensson, L., Grant, P. J., Mullarney, K., Zetterstrom, D., 1999 - Ed. Harper Collins, Collins Bird Guide, UK

Vlad I., Chiriță C., Doniță N., Petrescu L., 1997 - Silvicultură pe baze ecosistemice. Editura Academiei Române, București

*** Institutul Geologic, 1968 - Harta Geologică 1:200.000 vol. 22. Bârlad, redactată de C. Ghenea, A. Ghenea, E. Saulea. Comitetul de Stat al Geologiei, București

*** I.G.F.C.O.T., 1992 - Atlasul cadastrului apelor din România. Harta hidrografică a României, scara 1:100.000, Institutul de Geodezie, Fotogrametrie, Cartografie și Organizarea Teritoriului, București

*** Comisia Europeană - Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de floră și faună sălbatice

*** Comisia Europeană, 2007 - Interpretation Manual of European Union Habitats, EUR27, http://ec.europa.eu/environment/nature/legislation/habitatsdirective/docs/2007_07_im. pdf

*** Comisia Europeană, 2004 - NOTE TO THE HABITATS COMMITTEE: Assessment monitoring and reporting of conservation status Preparing the 2001-2007 report under Article 17 of the Habitats Directive DocHab-04-03/03 rev.3

*** MAPPM 2000 - 2. Norme tehnice pentru îngrijirea și conducerea arboretelor, 211 p. Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului

*** MAPPM 2000 - 3. Norme tehnice privind alegerea și aplicarea tratamentelor, 211 p. Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului

*** MAPPM 2000 - 5. Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor, 163 p. Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului

*** Monitorul Oficial 29 noiembrie 2011 -

Anexele 1-4 la Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 2387/2011

pentru modificarea

Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile 1964/2007

privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România

***

O.M. nr. 1540 din 3 iunie 2011

pentru aprobarea

Instrucțiunilor

privind termenele, modalitățile și perioadele de colectare, scoatere și transport al materialului lemons

***

OMMDD 1964/2007

privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România modificat și completat prin

ordinul nr. 2387/2011

***

OUG nr. 57/2007

privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice cu modificările și completările din

Legea nr. 49/2011 , cu modificările și completările ulterioare

*** WorldClim - Global Climate Data - Free climate data for ecological modeling and GIS - http://www.worldclim.org/