HG nr. 545/2016

Anexa 1.1 STEMA

comunei Balta Albă, județul Buzău

Anexa 2.1 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Balta Albă, județul Buzău

Descrierea stemei

Stema comunei Balta Albă, potrivit anexei nr. 1.1, se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat de argint, încărcat cu patru pești albaștri, cu cozile ridicate în bară și înotând spre dreapta.

În partea superioară se află patru trandafiri de aur, astfel:

- doi din dextra, orientați oblic spre senestra, dotați cu tulpini și cu câte trei frunze, două la dreapta și una la stânga;

- doi din senestra orientați oblic spre dextra, dotați cu tulpini și cu câte trei frunze, una la dreapta și două la stânga.

În vârful scutului se află un mănunchi compus din doi știuleți de porumb, două spice de grâu și o floarea-soarelui, totul de aur, dispuse în evantai și alternând.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificațiile elementelor însumate

Brâul undat simbolizează atât etimologia numelui localității, cât și existența Bălții Amara și a Bălții Albe.

Peștii reprezintă bogăția piscicolă a zonei, iar trandafirii semnifică existența pepinierelor de pe raza localității.

Numărul peștilor sau al trandafirilor indică numărul satelor componente ale comunei.

Mănunchiul face referire la principala ocupație a locuitorilor, agricultura.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

Anexa 1.2 STEMA

comunei Gherăseni, județul Buzău

Anexa 2.2 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Gherăseni, județul Buzău

Descrierea stemei

Stema comunei Gherăseni, potrivit anexei nr. 1.2, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat.

În partea superioară, în câmp albastru, se află o diademă de aur, reprezentată sub forma unei fascii alezate, având în zona centrală o piatră rotundă roșie, iar dedesubt se află un grupaj de patru pietre triunghiulare roșii, cu vârfurile spre interior, dispuse în jurul uneia rombice roșii. Pe exterior și sub acestea, dispuse pe patru rânduri paralele, sunt montate câte 34 de pietre roșii semiprețioase granate, aflate în casete proprii. Pietrele de pe primul rând au formă dreptunghiulară, cele de pe următoarele două rânduri au formă triunghiulară, cu vârfurile orientate spre exterior, iar cele de pe ultimul rând sunt ovoidale. Marginile diademei sunt decorate cu două, respectiv trei șiruri perlate. Două porțiuni din marginile de sus și de jos din dreapta lipsesc.

În partea inferioară, în câmp roșu, se află un mănunchi de trei spice de grâu de aur, poziționate cel din dreapta în bandă, cel central în pal, cel din stânga în bară și ale căror extremități inferioare se intersectează.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificațiile elementelor însumate

Diadema amintește de "Diadema de la Gherăseni", care a fost descoperită în mormântul unei prințese din neamul hunilor din perioada sfârșitul secolului IV-începutul secolului V.

Spicele de grâu reprezintă ocupația de bază a locuitorilor, agricultura, iar numărul lor indică numărul satelor componente.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

-----