Normele din 10 august 2016

Persoanele care își exprimă intenția de a adopta se pot adresa direcției sau O.P.A. pentru obținerea informațiilor referitoare la caracteristicile copiilor adoptabili din România, precum și la documentația necesară, demersurile și durata procedurilor adopției interne.

Furnizarea informațiilor prevăzute la alin. (1) este însoțită de înmânarea unui material cuprinzând o listă cu principalele acte normative incidente în adopție și documentele necesare pentru depunerea cererii de eliberare a atestatului.

Realizarea activității de informare se evidențiază într-un document semnat de solicitant și de persoana care a realizat această activitate și se înmânează solicitantului.

Prevederile alin. (1)-(3) nu se aplică în situația persoanelor care doresc să adopte copilul alături de care s-au bucurat de viață de familie o perioadă de minimum 6 luni.

Persoana sau familia care dorește să adopte formulează o cerere scrisă adresată direcției competente conform legii sau unui O.P.A.

Anterior înregistrării cererii prevăzute la alin. (1), direcția sau, după caz, O.P.A. se va asigura că procedura de informare prealabilă a fost îndeplinită, în caz contrar, acestea procedând în mod obligatoriu la furnizarea informațiilor și întocmirea documentului care atestă îndeplinirea acestei activități.

Prevederile alin. (2) nu sunt aplicabile în situația în care persoana sau familia se află în situația prevăzută la art. 4 alin. (4).

Documentele necesare soluționării cererii de evaluare depuse de către persoana sau familia adoptatoare sunt cele prevăzute în anexa nr. 1.

Documentele prevăzute în anexa nr. 1 lit. f), h), j) și l) se solicită și pentru soțul adoptatorului, în situația în care acesta nu se asociază la cererea de adopție.

După depunerea înscrisurilor prevăzute la art. 6 alin. (1) și, după caz, la alin. (2), cererea de evaluare se verifică de către consilierul juridic sub aspectul existenței sau inexistenței vreunuia dintre impedimentele legale la adopție, în conformitate cu dispozițiile Codului civil și

Legii nr. 273/2004

privind procedura adopției, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Rezultatul verificării se consemnează într-un referat.

Dacă s-a constatat că nu există niciunul dintre impedimentele de a adopta, se inițiază procesul de evaluare. Pe parcursul evaluării pot fi solicitate orice alte documente și informații considerate relevante.

În situația în care documentația este completă, întocmită corespunzător și nu există interdicții la adopție, direcția sau O.P.A. informează solicitantul cu privire la inițierea procesului de evaluare și la desemnarea responsabilului de caz al familiei. Acesta este obligat să introducă în Registrul național pentru adopții, denumit în continuare R.N.A., informațiile cu privire la adoptator/familia adoptatoare cuprinse în cererea de evaluare în vederea eliberării atestatului de familie adoptatoare.

În situația în care direcția sau O.P.A. constată existența unei documentații incomplete sau întocmite necorespunzător, se solicită completarea ori, după caz, refacerea acesteia de către adoptator/ familia adoptatoare, care are obligația să se conformeze acestei solicitări în termen de 10 zile de la primirea acesteia.

În situația necompletării documentației ori a identificării unor interdicții la adopție se informează, în scris, solicitantul cu privire la neînceperea evaluării.

Evaluarea socială se realizează pe parcursul unui număr de minimum 6 întâlniri, la finalul fiecărei întâlniri întocmindu-se o notă de întâlnire care conține observațiile și concluziile rezultate.

Evaluarea psihologică presupune parcurgerea unui număr de cel puțin 4 întâlniri de evaluare/consiliere, rezultatele evaluării psihologice și recomandările formulate fiind consemnate în fișele de evaluare psihologică.

Responsabilul de caz al familiei stabilește de comun acord cu adoptatorul/familia adoptatoare calendarul întâlnirilor din cadrul procedurii de evaluare.

În funcție de particularitățile fiecărui caz, asistentul social sau, după caz, psihologul poate decide cu privire la necesitatea realizării unui număr de întâlniri suplimentare, comunicând această decizie adoptatorului/familiei adoptatoare în vederea actualizării calendarului întâlnirilor.

Întâlnirile realizate cu scopul evaluării sociale și psihologice se desfășoară atât la locuința familiei, cât și la sediul direcției sau, după caz, al O.P.A. Fiecare membru al echipei de evaluare are obligația de a realiza cel puțin una din întâlnirile destinate evaluării la domiciliul persoanei/familiei adoptatoare.

Ulterior parcurgerii celor 3 etape ale procesului de evaluare, membrii echipei de evaluare întocmesc raportul final de evaluare a capacității de a adopta a adoptatorului/familiei adoptatoare.

Raportul final de evaluare conține sinteza informațiilor psihosociale consemnate în documentele întocmite pe parcursul evaluării, precizarea punctelor tari și slabe ale adoptatorului/familiei adoptatoare din perspectiva capacității acestuia/acesteia de a răspunde nevoilor copilului adoptat, concluziile echipei de evaluare privind capacitatea solicitantului de a adopta și propunerea privind eliberarea/neeliberarea atestatului.

În situația în care pe parcursul procesului de evaluare adoptatorul/familia adoptatoare își exprimă intenția de a renunța la evaluare, membrii echipei de evaluare întocmesc un raport în care menționează stadiul evaluării și motivul încetării acesteia.

Raportul prevăzut la alin. (1) conține și propunerea de încetare a procesului de evaluare, adoptatorul/familia adoptatoare fiind informat/informată în scris asupra încetării evaluării. Responsabilul de caz al familiei este obligat să introducă în R.N.A. mențiunea cu privire la acest aspect.

Dacă intenția de renunțare la continuarea procedurilor de adopție intervine ulterior eliberării atestatului, adoptatorul/familia adoptatoare formulează în scris la direcție o cerere motivată pentru retragerea atestatului. Dispoziția de retragere a atestatului se introduce în R.N.A. de către direcție, în termen de 5 zile de la emitere.

Raportul final de evaluare se comunică adoptatorului/familiei adoptatoare în termen de 5 zile lucrătoare de la finalizarea acestuia. Comunicarea se face prin orice mijloc ce asigură transmiterea documentului și confirmarea primirii acestuia, la adresa indicată de solicitant.

În situația în care evaluarea a fost realizată de către o altă direcție decât cea competentă să elibereze atestatul sau de către O.P.A., acestea au obligația ca în termenul prevăzut la alin. (1) să transmită direcției care urmează să emită atestatul raportul final de evaluare, însoțit de întreaga documentație existentă.

În cazul în care raportul final conține propunerea de eliberare a atestatului de persoană/familie aptă pentru adopție, directorul direcției competente emite dispoziția privind eliberarea atestatului, care se comunică solicitantului în termen de 5 zile lucrătoare de la emitere.

În cazul în care rezultatul evaluării este nefavorabil, raportul final conținând propunerea de neeliberare a atestatului de persoană/familie aptă pentru adopție, acesta poate fi contestat la direcția competentă să emită atestatul în termen de 5 zile lucrătoare de la comunicare.

În cazul în care rezultatul evaluării nu este contestat în termenul prevăzut la alin. (4), direcția emite dispoziția de neeliberare a atestatului care se comunică adoptatorului/familiei adoptatoare în termen de 5 zile lucrătoare de la emitere.

În situația în care comisia de soluționare a contestațiilor, denumită în continuare comisia, propune completarea procesului de evaluare cu noi informații sau documente și direcția își însușește această propunere, membrii echipei care au realizat evaluarea sunt obligați să efectueze demersurile necesare pentru completarea informațiilor/documentelor solicitate, în termen de 15 zile lucrătoare de la comunicarea propunerii.

Concluziile și recomandarea cuprinse în raportul final de evaluare se pot menține sau se pot modifica în funcție de rezultatul obținut ca urmare a analizei noilor informații/documente, directorul direcției urmând a emite dispoziția de eliberare/neeliberare a atestatului, care se comunică adoptatorului/familiei adoptatoare în termen de 5 zile lucrătoare de la emitere.

În cazul în care comisia propune realizarea unei noi evaluări sociale și/sau psihologice și direcția își însușește această propunere, noile evaluări sunt realizate de cabinete individuale, cabinete asociate sau societăți civile profesionale de asistență socială și/sau de psihologie cu care A.N.P.D.C.A. a încheiat convenții de colaborare. În termen de 5 zile de la înregistrarea propunerii comisiei, direcția este obligată să informeze contestatarul asupra necesității selectării și contactării unui astfel de cabinet sau societății civile profesionale competente să realizeze noua evaluare.

Contestatarul are la dispoziție un termen de 15 zile de la data informării pentru a încheia un contract de prestări de servicii în vederea realizării unei noi evaluări.

În situația în care comisia recomandă realizarea unei noi evaluări sociale, aceasta va urmări numai aspectele care au condus la formularea propunerii de neeliberare a atestatului, iar în cazul recomandării realizării unei noi evaluări psihologice, aceasta se va realiza în integralitate.

Termenul de realizare a noilor evaluări nu poate depăși 30 de zile de la data încheierii contractului de prestări servicii în vederea realizării unei noi evaluări.

La cererea motivată a cabinetului/societății civile profesionale prevăzut/prevăzute la art. 19 alin. (1), direcția poate pune la dispoziția acestuia/acesteia documente din cadrul dosarului de evaluare.

În termenul prevăzut la alin. (1), rezultatul noii evaluări sociale și/sau psihologice se consemnează într-un raport și se transmite contestatarului și direcției. Raportul comunicat direcției este însoțit de documentația întocmită în cadrul evaluării.

După înregistrarea raportului la direcție și în baza analizei acestuia, directorul emite dispoziția de eliberare/neeliberare a atestatului, care va menționa dacă aceasta se bazează exclusiv pe concluziile raportului final de evaluare sau dacă au fost luate în considerare și elementele rezultate ca urmare a unor noi evaluări. Dispoziția se comunică adoptatorului/familiei adoptatoare în termen de 5 zile lucrătoare de la emitere.

În situația în care adoptatorul/familia adoptatoare își schimbă domiciliul/reședința după obținerea atestatului, acesta/aceasta are obligația de a notifica acest aspect direcției care a eliberat atestatul, în termen de 3 zile de la eliberarea documentului care face dovada adresei de domiciliu/reședință. Direcția face mențiune cu privire la notificare în R.N.A., mențiunea operată suspendând orice demers de potrivire.

Direcția de la noul/noua domiciliu/reședință are obligația de a efectua o anchetă socială în termen de 7 zile de la operarea mențiunii în R.N.A. Documentul care consemnează concluziile anchetei sociale trebuie să evidențieze acele aspecte care s-au modificat ca urmare a schimbării domiciliului/reședinței adoptatorului/familiei adoptatoare și se introduce în copie electronică în R.N.A.

În funcție de concluziile rezultate ca urmare a realizării anchetei sociale prevăzute la alin. (2), direcția de la noul/noua domiciliu/reședință poate formula în atenția direcției care a eliberat atestatul o propunere motivată vizând retragerea acestuia sau, după caz, poate iniția, respectiv continua demersurile de potrivire.

Colegiul Național al Asistenților Sociali, Colegiul Psihologilor și A.N.P.D.C.A. desemnează în cadrul comisiei de soluționare a contestațiilor câte un membru titular și unul supleant. Componența comisiei se aprobă prin decizie a președintelui A.N.P.D.C.A.

Reprezentanții celor două colegii profesionale desemnați în cadrul comisiei nu pot fi implicați, pe perioada în care îndeplinesc această calitate, nici personal și nici prin intermediul organismelor private autorizate, cabinetelor individuale, cabinetelor asociate sau societăților civile profesionale de asistență socială și/sau de psihologie în realizarea evaluării/reevaluării prevăzute de prezentele norme metodologice pentru eliberarea atestatului de persoană/familie adoptatoare.

Reprezentanții A.N.P.D.C.A. sunt desemnați dintre angajații compartimentului de specialitate din structura organizatorică a acestei instituții.

Convocarea membrilor comisiei se face în scris, prin fax sau e-mail, în termen de 3 zile lucrătoare de la data înregistrării contestației la A.N.P.D.C.A. Convocarea menționează data, ora și locul desfășurării ședinței și se transmite însoțită de o copie a contestației formulate.

Convocarea membrilor comisiei, înregistrarea contestațiilor în registrul propriu de intrări-ieșiri al acesteia, întocmirea proceselor-verbale de ședință, redactarea raportului privind soluționarea contestației, precum și efectuarea celorlalte demersuri necesare derulării activității comisiei se realizează de către o persoană special desemnată în acest sens din cadrul compartimentului de specialitate al A.N.P.D.C.A.

Anterior realizării convocării, persoana prevăzută la alin. (2) verifică dacă contestația este însoțită de copia dosarului contestatarului și, în măsura în care se constată neîndeplinirea acestei condiții, va solicita transmiterea dosarului.

Înainte de analizarea pe fond a contestației, comisia verifică dacă sunt întrunite cumulativ următoarele condiții:

a) contestația este formulată în termenul prevăzut de lege;

b) contestația este formulată de persoana/familia adoptatoare căreia i s-a comunicat raportul final de evaluare ori de o persoană împuternicită în acest sens prin procură notarială;

c) contestația vizează rezultatul nefavorabil al raportului final de evaluare.

În cazul în care contestația nu îndeplinește vreuna dintre condițiile prevăzute la alin. (1), comisia propune respingerea contestației.

În cazul în care contestația este admisibilă, comisia procedează la analiza pe fond a acesteia, respectiv analizarea raportului final de evaluare și a documentației transmise de către direcție și a motivelor invocate de contestatar.

Comisia formulează propuneri, ca urmare a exprimării votului deschis al majorității membrilor săi.

Rezultatul soluționării contestației și propunerile comisiei se consemnează într-un raport semnat de către toți membrii acesteia, care se comunică direcției și contestatarului de către persoana prevăzută la art. 25 alin. (2).

Stabilirea adopției interne ca finalitate a planului individualizat de protecție este în competența managerului de caz al copilului.

Anterior stabilirii adopției interne ca finalitate a planului individualizat de protecție, managerul de caz trebuie să se asigure că:

a) pentru fiecare copil pentru care urmează să stabilească adopția internă ca finalitate a planului individualizat de protecție sau identificat frații acestuia aflați în sistemul de protecție specială care îndeplinesc condițiile prevăzute de lege pentru stabilirea adopției ca finalitate a planului individualizat de protecție. În situația în care, în interesul superior al copiilor, managerul de caz apreciază că pot fi realizate demersuri de adopție separată a fraților, acesta întocmește un raport motivat în acest sens;

b) în cazul fiecărui copil pentru care s-a stabilit, în condițiile

Legii nr. 272/2004

privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările și completările ulterioare, o măsură de protecție specială, au fost realizate demersuri pentru reintegrarea la părinții săi firești sau pentru integrarea copilului în familia extinsă, după caz.

Adopția internă ca finalitate a planului individualizat de protecție se stabilește la expirarea termenelor prevăzute de lege. În situația declarațiilor părinților și rudelor copilului până la gradul al patrulea care au putut fi găsite, prin care menționează că nu doresc să se ocupe de creșterea și îngrijirea copilului, acest termen se calculează de la data expirării termenului prevăzut de lege pentru retragerea ultimei declarații înregistrate.

Termenele de 1 an, respectiv 6 luni prevăzute de lege în vederea stabilirii adopției interne ca finalitate a planului individualizat de protecție se calculează de la data instituirii primei măsuri de protecție cu privire la copil.

Declarațiile părinților și rudelor copilului până la gradul al patrulea inclusiv, care au putut fi găsite, prin care acestea își exprimă refuzul de a se ocupa de creșterea și îngrijirea copilului, pot fi înregistrate și la direcția în a cărei rază administrativ-teritorială locuiesc în fapt aceștia, urmând ca declarațiile să fie transmise, în termen de 5 zile de la înregistrare, direcției care a instituit măsura de protecție.

Declarațiile prevăzute la alin. (1) pot fi date numai după informarea acestora de către reprezentanții direcției asupra existenței la nivel local a serviciilor de suport, precum și asupra posibilităților de sprijin financiar sau material.

Obligația de a informa persoanele alături de care copilul s-a bucurat de viață de familie o perioadă de minimum 6 luni, cu privire la stabilirea adopției ca finalitate a planului individualizat de protecție, revine managerului de caz. Acesta informează persoanele în cauză cu privire la următoarele aspecte:

a) necesitatea depunerii cererii pentru obținerea atestatului de persoană/familie aptă pentru adopție, în situația în care doresc să adopte copilul;

b) prioritatea la adopția copilului de care beneficiază în temeiul Legii;

c) durata maximă a procedurilor vizând acordarea atestatului de persoană/familie aptă pentru adopție;

d) documentele necesare pentru soluționarea cererii de atestare;

e) pierderea priorității în realizarea potrivirii, în situația nedepunerii cererii în termenul prevăzut de lege.

Informarea prevăzută la alin. (1) se realizează în 5 zile de la stabilirea adopției interne ca finalitate a planului individualizat de protecție, verbal sau prin intermediul unei notificări transmise prin poștă, fax sau poștă electronică.

În cazul în care informarea este realizată verbal, îndeplinirea acestei obligații se atestă prin întocmirea unui proces-verbal semnat de managerul de caz și persoana/persoanele vizată/vizate. În celelalte cazuri, întocmirea procesului-verbal nu este necesară, termenul maxim prevăzut de lege pentru depunerea cererii privind eliberarea atestatului calculându-se de la data primirii notificării.

În termen de 5 zile de la stabilirea finalității planului individualizat de protecție ca fiind adopția internă, managerul de caz transmite către compartimentul de specialitate, în copie, dosarul copilului. Managerul de caz are obligația de a transmite compartimentului de specialitate orice informație relevantă cu privire la copil și familia sa obținută ulterior.

Compartimentul de specialitate ia în evidență cazul, fiind desemnat responsabilul de caz al copilului. În cazul fraților se desemnează același responsabil de caz. Responsabilul desemnat are obligația introducerii în R.N.A. a informațiilor referitoare la copil, inclusiv a acelora care vizează potrivirea cu prioritate, conform legii, a copilului cu un/o adoptator/familie adoptatoare. Aceste informații se actualizează ori de câte ori este necesar.

În situația în care interesul superior al copiilor justifică această măsură, informațiile referitoare la separarea/nesepararea fraților pot fi actualizate la solicitarea managerului de caz. Acesta poate reveni asupra deciziei luate în această privință, până la momentul intrării unuia dintre frați în etapa de potrivire practică, pe baza unui raport motivat care se introduce în R.N.A.

Persoana cu atribuții de responsabil de caz al copilului nu poate fi desemnată să îndeplinească atribuții de responsabil de caz al adoptatorului/familiei adoptatoare.

În situația copilului pentru care a fost instituită tutela, solicitarea formulată de tutore în vederea promovării acțiunii de deschidere a procedurii adopției este înregistrată la direcția în a cărei rază teritorială este situat domiciliul copilului, care are obligația desemnării unui responsabil de caz pentru copil.

Responsabilul de caz al copilului identifică elementele necesare în măsură să susțină că adopția răspunde interesului superior al copilului, întocmește un raport care urmează a fi anexat cererii de deschidere a procedurii adopției și introduce în R.N.A. informațiile referitoare la copil.

Ulterior realizării activităților prevăzute la art. 36, direcția sesizează, în termenul prevăzut de lege, instanța judecătorească în vederea deschiderii procedurii adopției, anexând la cerere, după caz, documentele prevăzute în anexa nr. 2.

În cazul fraților pentru care managerul de caz a apreciat că nu pot fi realizate demersuri de adopție separată a acestora este formulată o singură cerere prin care se solicită instanței judecătorești deschiderea procedurii adopției pentru aceștia.

Procesul de potrivire inițială constă în identificarea și selectarea persoanei/familiei atestate în vederea adopției care, din punct de vedere teoretic, corespunde nevoilor copilului.

Potrivirea inițială se realizează pornind de la nevoile și caracteristicile copilului, luând în considerare capacitatea adoptatorului/familiei adoptatoare atestate de a răspunde acestora.

Pentru fiecare copil aflat în evidența R.N.A. cu hotărâre definitivă de deschidere a procedurii de adopție se generează lista cu adoptatorii/familiile adoptatoare atestate. În cazul fraților inseparabili, lista este comună.

Includerea adoptatorilor/familiilor adoptatoare în cadrul listei se face în funcție de gradul în care aceștia răspund nevoilor și caracteristicilor copilului menționate mai jos și care reprezintă criterii de potrivire inițială:

a) vârsta copilului;

b) sexul copilului;

c) numărul de copii pe care familia îi poate îngriji;

d) starea de sănătate și nivelul de dezvoltare al copilului.

În listă se includ cu prioritate următoarele persoane atestate:

a) rudele copilului până la gradul al patrulea inclusiv;

b) persoana/familia alături de care copilul s-a bucurat de viață de familie o perioadă de minimum 6 luni;

c) persoanele/familiile care au adoptat frați ai copilului sau se află în procedură de adopție cu un frate al acestuia.

Adoptatorii care răspund în aceeași măsură criteriilor de potrivire inițială se ierarhizează în listă începând cu acei adoptatori care locuiesc în fapt la adresa de domiciliu/reședință din același județ/sector cu cel al copilului. Adoptatorii care locuiesc în fapt la adresa de domiciliu/reședință din același județ/sector cu cel al copilului vor fi ierarhizați în listă în funcție de vechimea atestatelor, lista fiind completată cu adoptatorii din celelalte județe care, la rândul lor, sunt ierarhizați în funcție de vechimea atestatelor. În situația în care adoptatorul/familia adoptatoare a mai fost atestat/atestată, pentru stabilirea vechimii se va lua în considerare data primei dispoziții de atestare, numai în cazul în care nu au existat întreruperi mai mari de 6 luni între data expirării valabilității atestatului și data emiterii noii dispoziții de atestare.

Adoptatorii/Familiile adoptatoare se includ în lista copiilor din județele pentru care și-au exprimat disponibilitatea de deplasare.

În situația în care, ulterior aplicării dispozițiilor alin. (4), în lista unui copil există mai mulți adoptatori/familii adoptatoare atestate care răspund în aceeași măsură criteriilor enunțate, aceștia se includ împreună pe prima poziție a listei generate din R.N.A.

Persoanele prevăzute la art. 41 alin. (3) care doresc să adopte numai copilul/copiii față de care au prioritate nu vor fi incluse în listele altor copii.

Prin excepție de la prevederile art. 41 alin. (4), persoanele atestate care beneficiază de prioritate în realizarea potrivirii conform art. 41 alin. (3) și care răspund în aceeași măsură criteriilor de potrivire inițială sunt incluse împreună pe prima poziție a listei generate din R.N.A.

Responsabilul de caz al copilului are obligația ca, cel puțin o dată la 7 zile, să consulte lista prevăzută la art. 41 și să continue procedura de potrivire inițială cu adoptatorul/familia adoptatoare aflat/aflată pe prima poziție din listă.

Continuarea procedurii de potrivire inițială se realizează în termen de 7 zile de la consultarea listei prin analizarea informațiilor detaliate cuprinse în dosarul copilului, în raportul final de evaluare al adoptatorului/familiei adoptatoare și, după caz, în documentul prevăzut la art. 23 alin. (2), stabilindu-se dacă adoptatorul/familia adoptatoare răspunde nevoilor copilului. În situația în care pe prima poziție a listei generate din R.N.A. sunt incluse mai multe persoane, această analiză se realizează simultan cu toate aceste persoane, urmând ca potrivirea practică să se inițieze cu cel mai potrivit adoptator/ familie adoptatoare.

Analiza informațiilor se realizează de către responsabilul de caz al copilului în colaborare cu psihologul din cadrul compartimentului de specialitate și responsabilul de caz al adoptatorului/familiei adoptatoare, cu consultarea managerului de caz și, după caz, a persoanei de referință a copilului.

La finalul activităților prevăzute la alin. (2) și (3) responsabilul de caz al copilului completează fișa sintetică de potrivire inițială și face mențiunea în R.N.A. cu privire la inițierea/neinițierea procedurii de potrivire practică.

Potrivirea practică vizează pregătirea copilului, a adoptatorului/familiei adoptatoare și a altor persoane de referință pentru copil și organizarea de întâlniri între copil și adoptator/familia adoptatoare, în vederea facilitării acomodării acestora.

Inițierea potrivirii practice se realizează de către responsabilul de caz al copilului sau, după caz, de către responsabilul de caz al adoptatorului/familiei adoptatoare și constă în informarea acestor persoane cu privire la copil, nevoile și caracteristicile acestuia, motivele pentru care se apreciază că adoptatorul/familia adoptatoare respectiv/respectivă este potrivit/potrivită pentru acel copil, prezentându-i-se și fotografii recente ale copilului. În situația în care informarea este realizată de către responsabilul de caz al adoptatorului/familiei adoptatoare, responsabilul de caz al copilului îi comunică acestuia toate informațiile necesare în acest sens, precum și fotografii ale copilului.

În vederea derulării activităților prevăzute la alin. (2) responsabilul de caz contactează de îndată adoptatorul/familia adoptatoare și îi informează asupra faptului că au obligația de a se prezenta în termen de 7 zile la direcție. Pentru motive obiective, neimputabile solicitantului, la cererea motivată a acestuia, termenul poate fi prelungit cu 7 zile. Informarea se poate realiza telefonic sau prin intermediul unei notificări transmise prin fax sau poștă electronică.

În situația în care adoptatorul/familia adoptatoare nu se prezintă la direcție în termenele prevăzute la alin. (3) ori în cazul în care ulterior realizării primei etape a potrivirii practice persoana/familia adoptatoare refuză continuarea acesteia, pentru copil se reia procedura de potrivire inițială prevăzută la art. 44. Motivele refuzului se consemnează în scris. Responsabilul de caz al familiei face mențiunile corespunzătoare acestor aspecte în R.N.A.

În cazul în care persoana/familia adoptatoare se află în situația de a fi refuzat de 5 ori continuarea potrivirii practice, aceasta are obligația de a parcurge un program de informare și consiliere referitor la caracteristicile copiilor adoptabili din România și motivația refuzului, organizat de către responsabilul de caz al familiei din cadrul direcției care a eliberat atestatul. Programul este obligatoriu, cuprinde un număr de minimum 3 întâlniri, iar până la finalizarea acestuia adoptatorul/familia adoptatoare nu este inclusă în demersuri de potrivire. La finalul parcurgerii programului responsabilul de caz menționează în R.N.A data încheierii acestuia.

Prima întâlnire are loc în mediul de viață al copilului, fără a i se aduce la cunoștință scopul acesteia. Copilul este asistat în mod obligatoriu de persoana sa de referință.

În 3 zile de la data primei întâlniri cu copilul, adoptatorul/familia adoptatoare își exprimă în scris opinia cu privire la continuarea procedurii de potrivire practică.

În situația în care se continuă procedura de potrivire practică, responsabilul de caz al copilului stabilește de comun acord cu adoptatorul/familia adoptatoare programul și modul de desfășurare a următoarelor întâlniri, precum și participanții la întâlniri. Psihologul participă la cel puțin 2 dintre întâlnirile stabilite.

Întâlnirile au drept scop realizarea treptată a acomodării cu adoptatorul/familia adoptatoare și pot fi realizate atât în mediul de viață al copilului, cât și în afara acestuia.

Numărul întâlnirilor necesare pentru constatarea compatibilității dintre copil și adoptator/familia adoptatoare se stabilește de către cei 2 responsabili de caz, în funcție de particularitățile și evoluția cazului. Numărul minim al întâlnirilor este de 4.

La finalul potrivirii practice, responsabilul de caz al copilului, cu consultarea responsabilului de caz al adoptatorului/familiei adoptatoare, întocmește raportul de potrivire și se face mențiunea corespunzătoare în R.N.A.

Dacă pe parcursul potrivirii practice specialiștii constată că nu se realizează acomodarea copilului cu adoptatorul/familia adoptatoare, procedura de potrivire încetează și se face mențiunea în acest sens în R.N.A. Pentru copil se reia și se continuă procedura de potrivire inițială conform prevederilor art. 44.

În situația prevăzută la alin. (1), responsabilul de caz al copilului este obligat să analizeze și să consemneze într-un document care se introduce în R.N.A motivul/motivele care a/au determinat încetarea potrivirii practice. Dacă se apreciază că aceste motive sunt relevante, vor fi luate în considerare la reluarea procedurii de potrivire practică, pentru a preveni apariția unei situații similare.

Pentru situațiile în care legea stabilește că încredințarea în vederea adopției nu este necesară, respectiv pentru adopția persoanei care a dobândit capacitate deplină de exercițiu, adopția copilului de către soțul părintelui firesc sau adoptiv, adopția copilului pentru care a fost deschisă procedura adopției și acesta se află în plasament la unul dintre soții familiei adoptatoare sau la familia adoptatoare de cel puțin 6 luni, precum și pentru adopția copilului de către tutorele său, dacă au trecut cel puțin 6 luni de la data instituirii tutelei, dispozițiile referitoare la realizarea potrivirii practice nu sunt aplicabile. În această situație se aplică dispozițiile legale referitoare la întocmirea raportului cu privire la evoluția relațiilor dintre copil și adoptatori necesar a fi transmis instanței judecătorești învestite cu soluționarea cererii de încuviințare a adopției.

În situația persoanelor prevăzute la art. 41 alin. (3) și la art. 52 dispozițiile referitoare la potrivirea practică se aplică numai în situația în care copilul/copiii nu se află în plasament/tutelă la adoptator sau familia adoptatoare. În cazul în care aceștia se află în plasament/tutelă la adoptator sau familia adoptatoare de mai puțin de 6 luni se aplică numai dispozițiile referitoare la întocmirea raportului de potrivire.

Rapoartele prevăzute la alin. (1) și (2) se întocmesc după realizarea de către responsabilul de caz al copilului a minimum 2 întâlniri cu copilul și adoptatorul/familia adoptatoare, desfășurate în mediul de viață al acestora.

R.N.A. conține o secțiune distinctă pentru următoarele categorii de copii greu adoptabili:

a) cei pentru care în termen de 9 luni de la rămânerea definitivă a hotărârii de deschidere a procedurii de adopție nu s-a reușit inițierea potrivirii practice;

b) cei pentru care în termen de 9 luni de la rămânerea definitivă a hotărârii de deschidere a procedurii de adopție, deși a fost inițiată etapa potrivirii practice, aceasta a eșuat;

c) cei pentru care în termen de 9 luni de la rămânerea definitivă a hotărârii de deschidere a procedurii de adopție, deși a fost pronunțată o hotărârii de încredințare în vederea adopției, aceasta a fost revocată.

În cadrul secțiunii prevăzute la alin. (1) se introduc și copiii pentru care lista generată din R.N.A., conform criteriilor prevăzute la art. 41, nu conține timp de 3 luni consecutiv niciun/nicio adoptator/familie adoptatoare atestat/atestată.

În situația copiilor greu adoptabili se realizează demersuri suplimentare pentru identificarea unui/unei adoptator/ familii adoptatoare prin continuarea procedurilor de potrivire inițială prevăzute în cadrul procedurii adopției interne concomitent cu crearea și utilizarea profilului copilului greu adoptabil, procedurile de potrivire fiind realizate ținând cont de nevoile particulare ale acestor copii. Consultarea listei de către responsabilul de caz al copilului se realizează cel puțin o dată la 30 de zile.

Responsabilul de caz al copilului creează în termen de 5 zile de la momentul în care copilul intră în categoria celor greu adoptabili un profil al acestuia.

Profilul copiilor greu adoptabili conține o fotografie actuală a copilului sau, după caz, o imagine reprezentativă aleasă împreună cu acesta, precum și următoarele informații:

a) prenumele copilului;

b) județul de domiciliu al copilului;

c) vârsta copilului și dacă vârsta cronologică este diferită de vârsta de dezvoltare;

d) descrierea succintă a nevoilor de sănătate, emoționale, educaționale ale copilului;

e) principalele trăsături de personalitate și interesele/ abilitățile/aptitudinile copilului.

Profilul poate include și mesaje vocale sau imagini video cu activități ale copilului. Opinia copilului va fi luată în considerare la crearea profilului, în funcție de gradul său de înțelegere și maturitate.

În cazul fraților care nu pot fi separați în cadrul procedurii de adopție, profilul este comun. Crearea profilului comun este obligatorie și în cazul fraților inseparabili la momentul la care cel puțin unul dintre aceștia îndeplinește condițiile prevăzute la art. 54 alin. (1) sau (2).

Profilul copilului greu adoptabil poate fi consultat de către direcție. Consultarea se face pe baza unui nume de utilizator și parolă ce vor fi gestionate de către A.N.P.D.C.A.

Persoana/Familia atestată poate consulta informațiile conținute în profilul copiilor greu adoptabili la sediul direcției de la domiciliul său. În cazul în care responsabilul de caz al familiei constată că persoana/familia a fost selectată într-o procedură de potrivire inițială în cadrul listei unui copil adoptabil, solicită acesteia să opteze între a fi continuată procedura de potrivire inițială pe listă sau a fi demarată procedura de potrivire cu un copil greu adoptabil.

Dacă adoptatorul dorește să continue procedura de adopție cu un copil greu adoptabil, indiferent de mențiunile referitoare la numărul de copii și caracteristicile acestora conținute în raportul final de evaluare, responsabilul de caz al familiei face mențiunea în acest sens în R.N.A. În termen de 7 zile de la efectuarea mențiunii în R.N.A. responsabilul de caz al copilului comunică responsabilului de caz al familiei toate informațiile referitoare la copil pentru a fi prezentate adoptatorului.

Procedura de potrivire practică se realizează cu aplicarea dispozițiilor art. 47-51 acordându-se o atenție suplimentară modului în care adoptatorii reușesc să răspundă nevoilor particulare ale copiilor greu adoptabili. Reluarea demersurilor de potrivire inițială, dacă este cazul, se realizează atât prin generarea din R.N.A. a listei prevăzute la art. 41, cât și prin consultarea profilului copilului greu adoptabil. În această situație adoptatorul va fi inclus în lista copiilor adoptabili.

Raportul de potrivire va evidenția nevoile particulare ale copilului greu adoptabil, capacitatea adoptatorului/familiei adoptatoare de a răspunde acestora, eventualele puncte slabe ale adoptatorilor necesar a fi monitorizate în perioada de încredințare în vederea adopției, precum și serviciile/activitățile de sprijin și suport necesare. La cererea familiei ori la propunerea direcției, activitățile postadopție prevăzute de Lege pot fi asigurate și pe durata încredințării în vederea adopției.

În termen de 5 zile de la întocmirea raportului de potrivire, direcția în a cărei rază administrativ-teritorială este situat domiciliul copilului sesizează instanța judecătorească pentru încredințarea copilului în vederea adopției.

Odată cu cererea de încredințare în vederea adopției, direcția solicită instanței să se pronunțe și cu privire la revocarea măsurii de protecție specială.

La cererea de încredințare în vederea adopției se anexează documentele prevăzute în anexa nr. 1 lit. a), d), f), h), k) și l), precum și următoarele:

a) certificatul de naștere al copilului, în copie;

b) certificatul medical privind starea de sănătate a copilului, eliberat de către unități publice nominalizate de către direcția de sănătate publică;

c) hotărârea judecătorească definitivă privind deschiderea procedurii adopției;

d) raportul de potrivire, conținând propunerea de sesizare a instanței judecătorești pentru încredințarea copilului în vederea adopției;

e) dispoziția și atestatul de adoptator/familie adoptatoare apt/aptă să adopte.

Executarea hotărârii judecătorești prin care s-a admis cererea de încredințare în vederea adopției se face în baza unui certificat de grefă.

Termenul pentru care s-a dispus încredințarea se calculează de la data mutării efective a copilului la domiciliul adoptatorului/familiei adoptatoare.

Mutarea copilului la adoptator/familia adoptatoare se evidențiază într-un document întocmit în dublu exemplar și semnat de către reprezentantul direcției și de către adoptator/familia adoptatoare, datat și înregistrat la direcția în a cărei rază administrativ-teritorială a fost protejat copilul.

În situația în care încredințarea în vederea adopției se dispune la un adoptator/familie adoptatoare dintr-un alt sector/județ decât cel în care a fost protejat copilul, direcția prevăzută la alin. (3) are obligația ca în termen de 5 zile să transmită documentul în care se consemnează mutarea copilului direcției în a cărei rază administrativ-teritorială este situat domiciliul adoptatorului/familiei adoptatoare, în vederea luării în evidență și a întocmirii rapoartelor bilunare de urmărire a evoluției copilului.

Preluarea copilului este realizată în mod obligatoriu de către adoptator sau de către cel puțin unul dintre soții din familia adoptatoare.

Rapoartele bilunare prevăzute de lege conțin constatările rezultate ca urmare a evaluării relațiilor dintre copil și familie, în urma vizitelor efectuate de către responsabilul de caz al copilului sau, după caz, de către responsabilul de caz al adoptatorului/familiei adoptatoare, precum și propuneri vizând, după caz, menținerea, prelungirea sau revocarea încredințării în vederea adopției. În raport cu vârsta și gradul de maturitate a copilului, în aceste rapoarte este menționată și opinia copilului, rezultată ca urmare a unor discuții personale cu copilul.

Responsabilul de caz are obligația de a informa adoptatorul/familia adoptatoare cu privire la recomandările și concluziile conținute în cuprinsul rapoartelor bilunare.

În situația în care, în perioada de încredințare în vederea adopției, adoptatorul/familia adoptatoare își schimbă domiciliul în raza administrativ-teritorială a altei direcții, competența continuării instrumentării procedurilor de adopție revine direcției în a cărei rază administrativ-teritorială este situat noul domiciliu.

În situația prevăzută la alin. (1), dosarul adoptatorului/familiei adoptatoare și copilului se transmite de îndată, în original, direcției în a cărei rază administrativ-teritorială este situat noul domiciliu.

În situațiile în care este necesară prelungirea încredințării în vederea adopției, direcția sesizează de îndată instanța judecătorească cu o cerere în acest sens.

Cererea prevăzută la alin. (1) adresată instanței judecătorești prelungește de drept perioada stabilită inițial pentru încredințarea în vederea adopției cu durata necesară soluționării acestei cereri.

În situațiile în care se solicită revocarea încredințării în vederea adopției, cererea adresată instanței judecătorești conține și solicitarea cu privire la instituirea unei măsuri de protecție specială pentru copil și desemnarea persoanei care urmează să exercite drepturile și obligațiile părintești cu privire la acesta.

Dispozițiile prevăzute la art. 59 alin. (1) și (3) se aplică în mod corespunzător.

Preluarea copilului de la adoptator/familia adoptatoare este realizată în mod obligatoriu de către un reprezentant al direcției.

Persoanele/Familiile cu reședința obișnuită în străinătate aflate în una dintre situațiile prevăzute de lege pentru a putea adopta internațional un copil a cărui reședință obișnuită este în România pot formula cerere de adopție, care se înaintează A.N.P.D.C.A., prin intermediul autorității centrale sau al organizației străine acreditate, direct sau prin persoane împuternicite în acest sens.

Pentru a fi luată în evidența R.N.A. cererea prevăzută la alin. (1) trebuie să fie însoțită de documentele prevăzute în anexa nr. 4.

Documentele prevăzute la alin. (2) vor fi transmise în original sau, după caz, în copie legalizată și însoțite de traducerea autorizată în limba română.

Toată documentația prevăzută la alin. (2) se transmite și în fotocopie.

În cazul în care, după luarea în evidența R.N.A. a cererii de adopție internațională și până la transmiterea cererii de încuviințare a adopției la instanța judecătorească se constată încetarea valabilității documentului prevăzut la lit. h) din anexa nr. 4, se suspendă demersurile de adopție și A.N.P.D.C.A. notifică acest aspect autorității centrale sau organizației străine acreditate.

Suspendarea prevăzută la alin. (1) operează până la primirea documentului valabil, dar nu mai mult de 2 luni de la transmiterea notificării în acest sens.

În situația în care documentul solicitat nu este transmis în termenul prevăzut la alin. (2), A.N.P.D.C.A. informează autoritatea centrală competentă sau organizația străină acreditată cu privire la imposibilitatea soluționării cererii și restituie documentația anexată acesteia.

În situația în care cererea este însoțită de documentația prevăzută în anexa nr. 4 și sunt respectate dispozițiile art. 79 alin. (3) și (4), este luată în evidența R.N.A., iar A.N.P.D.C.A. notifică acest aspect autorității centrale sau organizației străine acreditate.

În cazul în care cererea nu este însoțită de toate documentele prevăzute în anexa nr. 4, A.N.P.D.C.A. notifică, în termen de 10 zile de la înregistrarea acesteia, autorității străine competente sau organizației străine acreditate necesitatea completării documentației. În acest caz, cererea nu este luată în evidența R.N.A.

În situația în care documentele solicitate nu sunt transmise în termen de 4 luni de la înregistrarea cererii, A.N.P.D.C.A. informează autoritatea centrală sau organizația străină acreditată cu privire la imposibilitatea soluționării cererii și restituie documentația anexată acesteia.

Completarea documentației ce însoțește cererea de adopție internațională se poate face atât de către autoritatea străină competentă, organizația străină acreditată care a transmis cererea prin persoane care fac parte din personalul angajat ori persoane împuternicite în acest sens, cât și de către adoptator/familia adoptatoare.

Odată cu luarea în evidența R.N.A. a cererii adoptatorului/familiei adoptatoare cu reședința obișnuită în străinătate, personalul din cadrul compartimentului de specialitate din structura A.N.P.D.C.A. introduce în R.N.A. informațiile cu privire la adoptatorul/familia adoptatoare atestată.

Informațiile prevăzute la alin. (1) se introduc însoțite și de copia electronică a documentului eliberat de autoritățile străine care atestă că adoptatorul/familia adoptatoare este apt/aptă să adopte, precum și de raportul care conține informațiile detaliate referitoare la adoptator/familia adoptatoare.

În situația în care adoptatorul sau unul dintre soții familiei adoptatoare care formulează cerere de adopție internațională este rudă până la gradul al patrulea inclusiv cu copilul, A.N.P.D.C.A. verifică existența altor solicitări similare din partea rudelor copilului până la gradul al patrulea inclusiv atestate cu reședința obișnuită în România.

Dacă se constată existența unei solicitări de adopție formulate de o rudă a copilului până la gradul al patrulea inclusiv atestată cu reședința obișnuită în România, A.N.P.D.C.A. comunică autorității centrale sau organizației străine acreditate imposibilitatea soluționării cererii și restituie documentația anexată acesteia.

În situația în care în evidența R.N.A. nu există date cu privire la rude atestate ale copilului până la gradul al patrulea inclusiv cu reședința obișnuită în România, persoanele prevăzute la alin. (1) sunt luate în evidența R.N.A.

Procedura de potrivire inițială a copiilor care au deschisă procedura adopției și pentru care s-a împlinit termenul prevăzut de lege ulterior căruia aceștia pot fi adoptați internațional se realizează prin consultarea de către responsabilul de caz al copilului a listei adoptatorilor/familiilor adoptatoare cu reședința obișnuită în străinătate, aflați în evidența R.N.A. Dispozițiile art. 44 alin. (1), (2) și (4) și respectiv art. 45 se aplică în mod corespunzător. Analiza informațiilor prevăzute la art. 44 alin. (3) se realizează de către responsabilul de caz al copilului în colaborare cu psihologul din cadrul compartimentului de specialitate, cu consultarea managerului de caz și, după caz, a persoanei de referință a copilului. Consultarea listei se realizează o dată la 30 de zile în situația copiilor pentru care lista generată din R.N.A. nu conține timp de 3 luni consecutiv niciun/nicio adoptator/familie adoptatoare atestat/atestată.

În cazul fraților inseparabili, lista este comună. În cazul în care unul dintre acești frați nu îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru a putea fi adoptat internațional, procedura de potrivire inițială prevăzută în prezentul capitol se inițiază numai la momentul la care toți frații întrunesc aceste condiții.

Includerea adoptatorilor/familiilor adoptatoare în cadrul listei se face în funcție de gradul în care aceștia răspund următoarelor criterii de potrivire inițială:

a) adopția unui frate sau a unei surori a copilului;

b) adopția unui alt copil din România;

c) vârsta copilului;

d) numărul de copii pe care familia îi poate îngriji;

e) sexul copilului;

f) starea de sănătate și nivelul de dezvoltare a copilului.

Criteriile prevăzute la alin. (3) lit. c)-f) au caracter eliminatoriu, iar cele prevăzute la alin. (3) lit. a) și b) au caracter de ierarhizare și se utilizează în situația în care există mai mulți/multe adoptatori/familii adoptatoare selectați/selectate ca urmare a aplicării criteriilor cu caracter eliminatoriu.

În situația în care în urma aplicării criteriilor prevăzute la alin. (3) există mai mulți/multe adoptatori/familii adoptatoare, se acordă prioritate solicitantului a cărui cerere are cea mai veche dată de înregistrare în evidența R.N.A.

În situația în care ulterior aplicării dispozițiilor alin. (3)-(5), în lista unui copil există mai mulți/multe adoptatori/familii adoptatoare atestați/atestate care răspund în aceeași măsură criteriilor enunțate, aceștia/acestea se includ împreună pe prima poziție a listei generate din R.N.A.

În situația în care ulterior parcurgerii procedurii de potrivire inițială se apreciază că adoptatorul/familia adoptatoare cu reședința obișnuită în străinătate răspunde nevoilor copilului și poate fi inițiată potrivirea practică, responsabilul de caz al copilului face mențiunea corespunzătoare în acest sens în R.N.A., mențiune care suspendă orice altă procedură de potrivire pentru copil și familia respectivă.

Responsabilul de caz al copilului întocmește în termen de 30 zile de la operarea mențiunii prevăzute la alin. (1) raportul cu privire la copil. Raportul se întocmește și în cazul în care cererea de adopție internațională este formulată de o rudă până la gradul al patrulea inclusiv cu copilul.

O copie în format electronic a exemplarului original al raportului se introduce în R.N.A.

În termen de 15 zile de la data încărcării în R.N.A. a raportului prevăzut la art. 90, A.N.P.D.C.A. comunică autorității centrale sau organizației străine acreditate raportul cu privire la copil și solicită acordul adoptatorului/familiei adoptatoare cu privire la selecția realizată ca urmare a potrivirii inițiale, acordul autorității străine competente pentru continuarea procedurii de adopție, precum și transmiterea actului din care rezultă că există garanțiile ca adoptatul să intre și să locuiască permanent în statul primitor.

Raportul prevăzut la alin. (1) se transmite însoțit de traducerea autorizată într-o limbă de circulație internațională, precum și de 3 fotografii recente ale copilului.

Comunicarea cuprinde și informații privind obligația adoptatorilor de a se deplasa în România, în sectorul/județul de domiciliu al copilului, într-un termen de 60 de zile, în scopul realizării potrivirii practice.

Termenul prevăzut la alin. (3) se calculează de la data înregistrării la A.N.P.D.C.A. a acordurilor menționate la alin. (1).

Acordurile și actul prevăzute la art. 91 alin. (1) se transmit A.N.P.D.C.A. în original, însoțite de traducerea autorizată în limba română, într-un termen de 45 de zile de la data notificării de către partea română.

La solicitarea motivată a autorității centrale străine competente termenul prevăzut la alin. (1) se poate prelungi cu 30 de zile.

În situația în care acordurile nu sunt transmise în termenul prevăzut la alin. (1) sau, după caz, la alin. (2) ori adoptatorul/familia adoptatoare sau autoritatea centrală nu este de acord cu continuarea procedurii de adopție, pentru copil se reia procedura de potrivire inițială.

Ulterior obținerii acordurilor vizând continuarea procedurilor de adopție și, după caz, cu privire la selecție, precum și a actului din care rezultă că există garanțiile ca adoptatul să intre și să locuiască permanent în statul primitor, A.N.P.D.C.A. face mențiunea în R.N.A. cu privire la îndeplinirea acestor condiții prealabile realizării potrivirii practice.

Responsabilul de caz al copilului, în colaborare cu managerul de caz și persoana de referință, realizează pregătirea copilului în vederea întâlnirii cu adoptatorii, în funcție de vârsta și de gradul de maturitate a acestuia. În această etapă copilului îi sunt furnizate informații cu caracter general cu privire la familie. Managerul de caz se va asigura că persoanele implicate în creșterea și îngrijirea copilului vor sprijini copilul în procesul de acomodare cu adoptatorul/familia adoptatoare.

Adoptatorul/Familia adoptatoare selectat/selectată are obligația să se deplaseze și să locuiască efectiv în România, pentru o perioadă de cel puțin 30 de zile consecutive, în scopul realizării potrivirii practice cu copilul.

În situația în care adoptatorul sau unul dintre soții familiei adoptatoare este rudă până la gradul al patrulea inclusiv cu copilul, dispozițiile alin. (1) se aplică numai în cazul în care nu a avut relații personale directe cu copilul o perioadă de minimum 15 zile, în ultimul an anterior luării în evidența R.N.A. a cererii de adopție. Existența relațiilor personale directe poate fi dovedită prin orice mijloc de probă.

Anterior întâlnirii dintre copil și adoptator/familia adoptatoare, responsabilul de caz al copilului organizează o primă întâlnire cu adoptatorii la sediul direcției. Pe parcursul acestei întâlniri le sunt oferite informații suplimentare din dosarul copilului, precum și elemente de natură a facilita interacțiunea cu copilul, stabilindu-se și calendarul întâlnirilor.

Relaționarea copilului cu adoptatorul/familia adoptatoare se realizează în sectorul/județul de domiciliu al copilului, prin vizite și întâlniri la locuința copilului, în spații de joacă și recreere, precum și în alte locații stabilite de responsabilul de caz care să permită acomodarea și interacțiunea dintre aceștia.

Numărul întâlnirilor dintre copil și adoptatori este de minimum 8, dintre care cel puțin 4 se vor desfășura în prezența responsabilului de caz și/sau a psihologului.

În situații justificate, la propunerea motivată a responsabilului de caz, perioada prevăzută la art. 96 alin. (1) pentru realizarea procedurii de potrivire practică dintre copil și adoptatorul/familia adoptatoare selectat/selectată poate fi prelungită cu 15 zile, acest lucru fiind notificat de îndată adoptatorilor și A.N.P.D.C.A.

La finalul perioadei de potrivire practică a copilului cu adoptatorul/familia adoptatoare, responsabilul de caz întocmește și transmite A.N.P.D.C.A., în termen de 5 zile, raportul de potrivire.

După finalizarea procedurii de potrivire practică, adoptatorul/familia adoptatoare poate formula cererea de încuviințare a adopției, pe care o transmite A.N.P.D.C.A. în vederea înaintării acesteia instanței judecătorești.

Odată cu transmiterea cererii, adoptatorul/familia adoptatoare are obligația de a depune și acele documente prevăzute în anexa nr. 4 care și-au pierdut valabilitatea.

Ulterior primirii raportului de potrivire și înregistrării cererii prevăzute la art. 98, A.N.P.D.C.A. înaintează de îndată cererea de încuviințare a adopției instanței competente în a cărei rază teritorială este situat domiciliul copilului.

Cererea se transmite însoțită de originalul raportului de potrivire, de documentele prevăzute în anexa nr. 4 și, după caz, de hotărârea judecătorească definitivă prin care a fost deschisă procedura adopției.

În cazul adopției internaționale a copilului de către soția părintelui firesc, la cererea de încuviințare a adopției se anexează documentul care consemnează rezultatul expertizei pentru confirmarea filiației față de tată, realizată prin metoda serologică ADN.

Prevederile alin. (1) se aplică în situația în care copilul a fost recunoscut de tată pe cale administrativă, precum și în cazul în care paternitatea copilului a fost stabilită prin hotărâre judecătorească prin care s-a luat act de recunoașterea de către tată sau care consfințește învoiala părților, fără a se fi cercetat temeinicia cererii.

În situația în care adoptatorul sau unul dintre soții familiei adoptatoare este rudă până la gradul al patrulea inclusiv cu copilul și nu este necesară parcurgerea etapei de potrivire practică, cererea de încuviințare a adopției este transmisă instanței judecătorești fără a fi necesară anexarea raportului prevăzut la art. 97 alin. (5).

În situația în care copilul este adoptat de o familie adoptatoare, dispozițiile art. 73 alin. (2) se aplică în mod corespunzător, mandatul fiind prezentat instanței judecătorești însoțit de traducerea autorizată în limba română dacă acesta a fost încheiat într-o limbă străină.

În cazul adopției internaționale, prevederile legale vizând monitorizarea postadopție nu se aplică în situația în care adoptatorul este soțul părintelui firesc sau adoptiv al copilului.

Originalul rapoartelor trimestriale întocmite pe perioada de monitorizare postadopție sunt păstrate și arhivate electronic în R.N.A. de către A.N.P.D.C.A.

Certificatul prin care se atestă că adopția internațională încuviințată de instanța judecătorească română este conformă cu dispozițiile Convenției de la Haga se eliberează de către A.N.P.D.C.A.

Certificatul prevăzut la alin. (1) se eliberează și în cazul adopției internaționale a copilului de către soțul părintelui său firesc sau adoptiv.

Eliberarea certificatului se face la cererea adoptatorului/familiei adoptatoare, în termen de 5 zile lucrătoare de la înregistrarea cererii însoțite de hotărârea judecătorească de încuviințare a adopției, în exemplar legalizat, cu mențiunea "definitivă". Mențiunea vizând eliberarea certificatului se introduce în R.N.A.