Decizia nr. 561/2016

Valer Dorneanu

- președinte

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Augustin Zegrean

- judecător

Marieta Safta

- prim-magistrat-asistent

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 29 alin. (7) din Legea nr. 35/2008

pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea

Legii nr. 67/2004

pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a

Legii administrației publice locale nr. 215/2001

și a

Legii nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali. Excepția a fost ridicată de reclamantul Ioan Todea în Dosarul nr. 5.719/3/2014 al Judecătoriei Sectorului 5 București - Secția civilă, formând obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.802 D/2015.

2. Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 7 iulie 2016, în prezența mandatarului autorului excepției, domnul Ioan Brîndușe, și cu participarea reprezentantului Ministerului Public, domnul procuror Liviu Drăgănescu, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când, având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul dispozițiilor art. 57 și

art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, Curtea a dispus amânarea pronunțării pentru data de 12 iulie 2016, când a pronunțat prezenta decizie.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

3. Prin Încheierea din 9 iulie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 5.719/3/2014, Judecătoria Sectorului 5 București - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 29 alin. (7) din Legea nr. 35/2008

pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea

Legii nr. 67/2004

pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a

Legii administrației publice locale nr. 215/2001

și a

Legii nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali. Excepția a fost ridicată de reclamantul Ioan Todea, într-o cauză în care acesta a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul statul român prin Ministerul Finanțelor Publice, obligarea acestuia la plata sumei de 3500 lei, sumă ce a fost depusă cu titlu de garanție pentru participarea la alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012.

4. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că textul criticat nu respectă prevederile art. 1 alin. (3) din Constituție deoarece este nedemn, nedrept, nedemocratic și antisocial să obligi pe cineva la atingerea unui prag imposibil de atins și care nu are niciun temei constituțional sau legal. Se încalcă și dreptul de proprietate privată, câtă vreme Autoritatea Electorală Permanentă a luat măsuri de "trecere silită a depozitelor candidaților în proprietatea statului". De asemenea, "lipsa unei fundamentări temeinice a

Legii nr. 35/2008 , prin neaplicarea

art. 6 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 " a dus implicit și la nerespectarea art. 29 alin. (7) din lege și, în consecință, la încălcarea prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție, referitoare la obligația de respectare a Constituției, a supremației sale și a legilor. Se mai susține că în structura textului criticat se află susțineri contradictorii. Astfel, deși în prima parte a textului se spune că depozitul se restituie în termen de 14 zile lucrătoare de la data rămânerii definitive a rezultatelor alegerilor [...] partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale, organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, care obțin un număr de voturi egal cu cel puțin 2% din voturile valabil exprimate la nivel național, în partea a doua a acestuia se stabilește că depozitul se restituie și organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, altele decât cele care ating pragul electoral, astfel că un candidat al minorității naționale cu doar câteva voturi va putea beneficia de restituirea depozitului. O altă discriminare se referă la candidații independenți, cărora li se cere să obțină pentru restituirea depozitului cel puțin 20% din totalul voturilor valabil exprimate în colegiul în care au candidat contra unor competitori electorali din 3 partide parlamentare, 3 partide neparlamentare și mulți alți candidați ai minorităților naționale aflați pe liste. Având în vedere faptul că partidele neparlamentare nu au primit nicio subvenție de la bugetul de stat, alături de faptul că din Raportul final încheiat de Biroul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului, OSCE/BIDDO Echipa de experți a alegerilor, capitolul IX, Finanțarea partidelor politice, pag. 14, rezultă că partidele de la putere au beneficiat de 18.350 salarii minime pe economie pentru un candidat, în loc de 350 câte erau prevăzute pentru un competitor la funcția de deputat, și 500 pentru fiecare candidat la Senat, deci de peste 52 de ori mai multe decât cele aprobate prin lege pentru un deputat și de peste 36 mai multe decât cele aprobate pentru un senator, rezultă de ce cetățenii de bună-credință nu au avut nicio șansă să fie aleși și, deci, organele reprezentative care trebuie să exercite suveranitatea poporului român nu sunt alese în mod corect. În consecință, au fost încălcate prevederile art. 16 din Constituție. Mai precizează că persoanele care au candidat din partea Partidului Alianța Socialistă aveau venituri cuprinse între 500 și 1300 lei, situație în care sumele preluate de la deponenți au o valoare însemnată pentru fiecare competitor. Pierderea acestor bani va duce cu certitudine la restrângerea exercițiului dreptului de a fi ales, încălcându-se astfel prevederile art. 37 din Constituție.

5. Judecătoria Sectorului 5 București - Secția civilă reține, cu titlu prealabil, că reclamantul invocă, în esență, o problemă de interpretare și de aplicare a legii la cazul concret de către instanțele de judecată. Or, maniera în care instanțele de judecată interpretează și aplică legea nu poate face obiectul unei excepții de neconstituționalitate. În continuare, instanța opinează că textul de lege criticat nu încalcă prevederile constituționale invocate. Legiuitorul are competența exclusivă de a institui modalitățile și condițiile de funcționare a sistemului electoral, iar condiția reglementată de dispoziția legală criticată este de natură a-i responsabiliza pe toți cei care se angajează în viața politică, pe candidații care participă la alegerile parlamentare și, în egală măsură, a garanta exercitarea cu bună-credință a dreptului de a fi ales și creșterea credibilității partidelor politice. Invocă

Decizia nr. 503/2010

a Curții Constituționale, exemple de drept comparat (Republica Cehă și Slovacia), care consacră soluții legislative similare, precum și dispoziții ale Codului bunelor practici în materie electorală adoptat de Comisia de la Veneția.

6. În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

7. Guvernul a comunicat punctul său de vedere cu Adresa nr. 5/7447/2016, înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 900 din 5 februarie 2016, prin care apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. Aceasta întrucât

Legea nr. 35/2008

a fost abrogată prin

Legea nr. 208/2015 , iar noua reglementare nu conservă soluția legislativă.

8. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Guvernului, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

9. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

10. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 29 alin. (7) din Legea nr. 35/2008

pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea

Legii nr. 67/2004

pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a

Legii administrației publice locale nr. 215/2001

și a

Legii nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 13 martie 2008, cu modificările și completările ulterioare.

11.

Legea nr. 35/2008

a fost abrogată prin

art. 123 din Legea nr. 208/2015

privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din 24 iulie 2015. Având în vedere însă considerentele

Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează să analizeze dispozițiile

art. 29 alin. (7) din Legea nr. 35/2008 , având următorul cuprins: "Depozitul se restituie în termen de 14 zile lucrătoare de la data rămânerii definitive a rezultatelor alegerilor organizate în circumscripția electorală, numai partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale, organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, care obțin un număr de voturi egal cu cel puțin 2% din voturile valabil exprimate la nivel național. Depozitul se restituie și organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, altele decât cele care ating pragul electoral, care obțin un mandat de deputat din partea acestor organizații în condițiile prezentului titlu. Depozitul se restituie și candidaților independenți care obțin cel puțin 20% din voturile valabil exprimate în colegiul uninominal în care au candidat. Sumele care nu se restituie se fac venit la bugetul de stat."

12. În susținerea excepției se invocă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) referitoare la statul român, art. 4 - Unitatea poporului și egalitatea între cetățeni, art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 37 - Dreptul de a fi ales și art. 44 alin. (1) și (4) privitoare la dreptul de proprietate privată.

13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul excepției critică dispozițiile alin. (7) al

art. 29 din Legea nr. 35/2008

referitoare la condițiile de restituire a depozitului constituit în temeiul alin. (5) al aceluiași articol, potrivit căruia "La depunerea candidaturilor, fiecare partid politic, alianță politică, alianță electorală, organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale, candidat independent trebuie să facă dovada constituirii unui depozit, în contul Autorității Electorale Permanente, cu valoare de 5 salarii minime brute pe țară pentru fiecare candidat."

14. Asupra acestui din urmă text de lege, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat, în raport cu prevederile constituționale ale art. 4 privind egalitatea între cetățeni, sub aspectul criteriilor de discriminare, ale art. 8 privind pluralismul și partidele politice, ale art. 16 privind egalitatea în drepturi și cele ale art. 37 alin. (1) privind dreptul de a fi ales. Respingând excepțiile de neconstituționalitate invocate, Curtea a reținut, în esență, că "cerința constituirii depozitului având o valoare egală cu 5 salarii minime pe economie, ca o condiție a depunerii candidaturilor, este reglementată prin legea organică în materie electorală, legiuitorul având competența exclusivă de a institui modalitățile și condițiile de funcționare a sistemului electoral, potrivit art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituție. Cadrul constituțional al dreptului de a fi ales îl constituie prevederile art. 37 din Constituție, iar prin acte normative de natură organică, legiuitorul detaliază condițiile necesare exercitării în concret a acestui drept și stabilește drepturile electorale procedurale.[...] Condiția reglementată de dispoziția legală criticată este de natură a-i responsabiliza pe toți cei care se angajează în viața politică, pe candidații care participă la alegerile parlamentare, și, în egală măsură, a garanta exercitarea cu bună-credință a dreptului de a fi ales și creșterea credibilității partidelor politice" ( Decizia nr. 954 din 13 noiembrie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 26 din 12 ianuarie 2013, cu referire și la

Decizia nr. 503 din 20 aprilie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353 din 28 mai 2010).

15. Antamând în același context și problematica restituirii depozitului reglementată de textul de lege criticat în prezenta, Curtea a observat că "dispozițiile legale care instituie necesitatea constituirii unui depozit, precum și obligația restituirii acestuia în anumite condiții se regăsesc și în legislația altor state europene și în instrumente internaționale în materie electorală". Curtea a reținut, cu titlu de exemplu, dispozițiile în materie din Republica Cehă, precum și dispozițiile Codului bunelor practici în materie electorală - Linii directoare și raport explicativ, adoptat de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept în cadrul celei de-a 52-a sesiuni plenare (Veneția, 18-19 octombrie 2002), care, la art. 1.3 - Prezentarea candidaturilor, pct. vi, prevede că, în cazul în care este solicitată depunerea unei cauțiuni, aceasta este rambursată dacă respectivul candidat sau partidul depășește un anumit număr de voturi; suma și numărul de voturi cerut nu trebuie să fie excesive.

16. Examinând criticile formulate în prezenta cauză, având în vedere și considerentele deciziilor mai sus menționate, Curtea reține că reglementarea situațiilor și a modului de restituire a depozitului prevăzut de lege este menită să asigure efectivitatea condiției cerută la depunerea candidaturilor, respectiv să asigure responsabilizarea candidaților care participă la alegerile parlamentare, exercitarea cu bună-credință a dreptului de a fi ales și creșterea credibilității partidelor politice. În măsura în care, indiferent de rezultatul obținut în alegeri, s-ar proceda la restituirea depozitului, însăși constituirea lui nu și-ar mai găsi rațiunea. Ca urmare, contrar susținerilor excepției, textul de lege criticat este în concordanță cu principiile instituite de art. 1 alin. (3) din Constituție, statul de drept impunând, între altele, exercitarea cu bună-credință a drepturilor și libertăților fundamentale.

17. Nu poate fi reținută nici încălcarea dispozițiilor referitoare la egalitatea în drepturi, câtă vreme textul criticat nu cuprinde nicio discriminare între candidații aflați în aceeași situație juridică. Pretinsa neconcordanță sesizată de autorul excepției în cuprinsul textului este dedusă dintr-o prezentare trunchiată a primei și a celei de-a doua teze, în sensul că nu este avută în vedere circumstanțierea realizată de legiuitor în cea de-a doua teză, care privește numai acele organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale "care obțin un mandat de deputat din partea acestor organizații" în condițiile legii, iar nu toate organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care au participat la alegeri.

18. Tot astfel, nu poate fi reținută nici pretinsa încălcare a art. 53 din Constituție, referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți, în corelație cu dispozițiile art. 37 și 44 din Constituție, referitoare la dreptul de a fi ales și dreptul de proprietate. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, impunerea prin lege a îndeplinirii anumitor condiții pentru exercitarea unui drept constituțional nu constituie o încălcare sau o restrângere a acestuia, ci reflectarea în plan legal a condițiilor prevăzute de Constituție pentru realizarea acestui drept, fără a se putea susține încălcarea dispozițiilor art. 53 din Constituție (în același sens,

Decizia nr. 765 din 18 decembrie 2014 , paragraful 17).

19. Cât privește, în sine, cele două drepturi în discuție, Curtea constată, mai întâi, că, referitor la alegeri, art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituție stabilește că sistemul electoral se reglementează prin lege organică. Așadar, constituantul a lăsat în seama legiuitorului ordinar libertatea de a stabili regulile de organizare și de desfășurare a procesului electoral, modalitățile concrete de exercitare a dreptului de vot și a dreptului de a fi ales, cu respectarea condițiilor impuse de Constituție. Condițiile de fond și de formă pe care o persoană trebuie să le îndeplinească pentru exercitarea dreptului de a fi ales sunt prevăzute, la nivel constituțional, de art. 16 alin. (3), art. 37 și 40, precum și, la nivelul legislației infraconstituționale, de norme cuprinse în aceleași legi electorale, care se subordonează condițiilor generale constituționale și le dezvoltă, totodată, după criteriul funcției publice elective pentru care sunt organizate respectivele alegeri (a se vedea

Decizia nr. 61 din 14 ianuarie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 76 din 3 februarie 2010). Îndeplinirea condiției constituirii unui depozit la depunerea candidaturilor, precum și a modalităților de restituire a acestuia intră în marja de apreciere a legiuitorului, acordată de textele constituționale de referință. Tot astfel, dreptul de proprietate nu este un drept absolut, art. 44 alin. (1) din Constituție statuând în acest sens că "Dreptul de proprietate, precum și creanțele asupra statului sunt garantate. Conținutul și limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege". Or, depunerea unei sume corespunzătoare a 5 salarii minime pe economie și nerestituirea acesteia în situația în care candidații nu obțin un număr minim de voturi în alegeri constituie o limitare rezonabilă a dreptului de proprietate privată, în raport cu obiectivul urmărit, și anume exercitarea în bune condiții a procesului electoral, corespunzător unui interes general major.

20. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ioan Todea în Dosarul nr. 5.719/3/2014 al Judecătoriei Sectorului 5 București - Secția civilă și constată că dispozițiile

art. 29 alin. (7) din Legea nr. 35/2008

pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea

Legii nr. 67/2004

pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a

Legii administrației publice locale nr. 215/2001

și a

Legii nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 5 București - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 12 iulie 2016.