Plan din 27 iunie 2016

Ordinul nr. 1.167 din 27 iunie 2016 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 645 din 23 august 2016

Anexa nr. 1

Planul de management

al sitului de importanță comunitară ROSCI0098 Lacul Pețea și al rezervației naturale 2.177 Pârâul Pețea

CUPRINS

1.

INTRODUCERE

1.1.

Scurta descriere a Planului de management

1.2.

Scurtă descriere a ariei naturale protejate

1.3.

Cadrul legal referitor la aria naturală protejată și la elaborarea Planului de management

1.4.

Procesul de elaborare a Planului de management

1.5.

Istoricul revizuirilor și modificarilor planului de management

1.6.

Procedura de modificare și actualizare a planului de management

1.7.

Procedura de implementare a planului de management

2.

DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE

2.1.

Informatii Generale

2.1.1.

Localizarea ariei naturale protejate

2.1.2.

Limitele ariei naturale protejate

2.1.3.

Zonarea internă a ariei naturale protejate

2.1.4.

Suprapuneri cu alte arii naturale protejate

2.2.

Mediul Abiotic

2.2.1.

Geomorfologie

2.2.2.

Geologie

2.2.3.

Hidrologie

2.2.4.

Clima

2.2.5.

Soluri/subsoluri

2.3.

Mediul Biotic

2.3.1.

Ecosisteme

2.3.2.

Habitate

2.3.4. Fauna de interes conservativ

2.4.

Informații socio-economice, impacturi și amenințări

2.4.1.

Informații socio-economice și culturale

2.4.2 Impacturi

III.

EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ȘI HABITATELOR

3.1.

Evaluarea stării de conservare a fiecărui habitat de interes conservativ

3.2.

Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ

IV.

SCOPUL SI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT

4.1

Scopul planului de management

4.2

Obiective generale, specifice și activități

4.2.1

Obiectiv general

V.

PLANUL DE ACTIVITĂȚI

VI.

RESURSELE NECESARE

VII.

PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂȚILOR

VIII.

BIBLIOGRAFIE ȘI REFERINȚE

Anexa nr.1.1 la Planul de management - Lista celor mai importanți factori interesați

Anexa nr.1.2 la Planul de management – Harta geomorfologică Anexa nr.1.3 la Planul de management – Hărți geologice Anexa nr.1.4 la Planul de management – Hărți hidrografice Anexa nr.1.5 la Planul de management – Hărți pedologice

Anexa nr.1.6 la Planul de management – Harta distribuție habitat 31A0*

Anexa nr.1.7 la Planul de management – Harta distribuție

Nymphaea lotus

var.

thermalis

Anexa nr.1.8 la Planul de management – Harta distribuție specii de nevertebrate

Anexa nr.1.9 la Planul de management – Harta distribuție specii de pești

Anexa nr.1.10 la Planul de management – Hărți distribuție specii de amfibieni și reptile

Anexa nr.1.11 la Planul de management – Harta distribuție specii de păsări

Anexa nr.1.12 la Planul de management – Hărți distribuție specii de mamifere Anexa nr.1.13 la Planul de management – Hărți distribuție alte specii de nevertebrate Anexa nr.1.14 la Planul de management –Harta categoriilor de folosință a terenurilor

Anexa nr.1.15 la Planul de management – Harta formelor de proprietate asupra terenurilor Anexa nr.1.16 la Planul de management – Harta regimului de administrare a terenurilor Anexa nr.1.17 la Planul de management – Harta transporturilor

Anexa nr.1.18 la Planul de management – Hărțile impacturilor antropice

1.

INTRODUCERE

1.1.

Scurta descriere a Planului de management

Planul de management al sitului de importanță comunitară ROSCI0098 Lacul Pețea și al rezervației naturale 2.177 Pârâul Pețea reprezintă un document oficial ce a fost elaborat în vederea unei planificări integrate a acțiunilor ce trebuie întreprinse în vederea îndeplinirii obiectivului major al acestor arii naturale protejate, respectiv asigurarea unei stări de conservare favorabile pentru speciile și habitatele naturale pentru care au fost desemnate, prin măsuri active de management.

1.2.

Scurtă descriere a ariei naturale protejate

Situl ROSCI0098 Lacul Pețea este situat în regiunea biogeografică panonică, întinzându-se pe o suprafață de 49 ha.

În interiorul său, pe o suprafață de 4 ha, este desemnată rezervația naturală 2.177 Pârâul Pețea. Principalul obiectiv de conservare al acestor arii naturale protejate îl reprezintă tipul de habitat prioritar 31A0* Ape termale din Transilvania acoperite de lotus, singurul ecosistem termal natural din România, reprezentând unicul caz în care specii tropicale trăiesc spontan într-o zonă temperată. Pe lângă acesta, în situl ROSCI0098 figurează ca obiective de

conservare:

Cobitis

taenia,

Sabanejewia

aurata,

Unio

crassus,

Chilostoma

banaticum

,

Callimorpha quadripunctaria ,

Triturus cristatus, Bombina variegata, Emys orbicularis, Bombina bombina

iar în rezervația naturală 2.177 Pârâul Pețea:

Nymphaea lotus thermalis,

Melanopsis parreysii, Scardinius racovitzai, Rhodeus sericeus amarus, Sabanejewia aurata, Barbus peloponensis, Bombina bombina, Bombina variegata, Bufo bufo, Bufo viridis, Pelobates fuscus, Rana dalmatina, Rana ridibunda, Salamandra salamandra, Triturus cristatus, Triturus vulgaris, Vipera berus, Anguis fragilis, Coronella austriaca, Elaphe longissima, Emys orbicularis, Hyla arborea, Lacerta agilis, Lacerta viridis, Natrix natrix, Natrix tesselata,

Sturnus vulgaris, Accipiter nissus, Buteo buteo, Falco tinnunculus, Perdix perdix, Rallus aquaticus, Alcedo atthis, Picus viridis, Dendrocopos major, Dendrocopos syriacus, Garrulus glandarius, Pica pica, Corvus monedula, Erithacus rubecula, Turdus pilaris, Turdus merula, Turdus viscivorus, Fulica atra, Fringilla coelebs, Melanocorypha calandra, Merops apiaster, Podiceps ruficollis,

Neomys fodieus, Arvicola terrestris, Mustela putorius, Mustela nivalis, Cricetus cricetus, Lepus europaeus.

1.3.

Cadrul legal referitor la aria naturală protejată și la elaborarea Planului de management

Legislație cu privire la protecția mediului:

a)

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare;

b)

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările ulterioare;

c)

Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare;

d)

Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea

a III-a - zone protejate;

e)

Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare;

f)

Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 3836/2010 privind aprobarea Metodologiei de avizare a tarifelor instituite de către administratorii/custozii ariilor naturale protejate pentru vizitarea ariilor naturale protejate, pentru analizarea documentațiilor și eliberarea de avize conform legii, pentru fotografiatul și filmatul în scop comercial;

g)

Legea nr. 101/2011 pentru prevenirea și sancționarea unor fapte privind degradarea mediului, republicată;

h)

Ordinul ministrului mediului și ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 203/14/2009 privind Procedura de stabilire a derogărilor de la măsurile de protecție a speciilor de floră și faună sălbatice;

i)

Ordinul ministrului mediului nr. 464/2009 pentru aprobarea Normelor tehnice privind organizarea și desfășurarea activităților de control și inspecție în domeniul protecției mediului, cu modificările și completările ulterioare;

j)

Ordinul ministrului

mediului

și

dezvoltării

durabile

nr.

410/2008 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activităților de recoltare, capturare și/sau achiziție și/sau comercializare, pe teritoriul național sau la export, a florilor de mină, a fosilelor de plante și

fosilelor de animale vertebrate și nevertebrate, precum și a plantelor si animalelor din floră și, respectiv, faună sălbatice și a importului acestora, cu modificările și completările ulterioare;

k)

Ordinul ministrului mediului nr. 979/2009 privind introducerea de specii alohtone, intervențiile asupra speciilor invazive, precum și reintroducerea speciilor indigene prevăzute în anexele nr. 4A și 4B la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, pe teritoriul național.

Legislație din domeniul piscicol

a)

Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și al ministrului mediului și pădurilor nr. 44/1195/2011 pentru aprobarea Normelor privind accesul la resursele acvatice vii din domeniul public al statului în vederea practicării pescuitului comercial în habitatele piscicole naturale din ariile naturale protejate, cu modificările și completările ulterioare;

b)

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura, aprobată cu

modificări și completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările și completările ulterioare;

c)

Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și ministrului mediului și pădurilor nr. 159/1266/2011 privind aprobarea condițiilor de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, regulamentului de practicare a pescuitului recreativ/sportiv și modelelor permiselor de pescuit recreativ/sportiv în ariile naturale protejate.

Legislație privind domeniul agriculturii

a)

Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

b)

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările și completările ulterioare;

c)

Hotărârea Guvernului nr. 1064/2013 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările și completările ulterioare;

d)

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agricultură în perioada 2015 – 2020 și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 104/2015, cu modificările și completările ulterioare;

e)

Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, ministrului mediului, apelor și pădurilor și al președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 352/636/54/2015 pentru aprobarea normelor privind ecocondiționalitatea în cadrul schemelor și măsurilor de sprijin pentru fermieri în România, cu modificările și completările ulterioare;

Legislația privind amenajarea teritoriului

a)

Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare

Legislația privind evaluarea de mediu

a)

Hotărârea Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe, cu modificările și completările ulterioare;

b)

Ordinul ministrului mediului și pădurilor, ministrului administrației și internelor, ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și ministrului dezvoltării regionale și turismului nr. 135/76/84/1284/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice și private;

c)

Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar;

Legislația privind accesul la informații

a)

Legea nr. 86/2000 pentru ratificarea Convenției privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie 1998

b)

Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare;

c)

Hotărârea Guvernului nr. 878/2005 privind accesul publicului la informația privind mediul, cu modificările și completările ulterioare;

Directive Europene

a)

Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice (Directiva Păsări);

b)

Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale

și a speciilor de faună și floră sălbatică (Directiva Habitate).

1.4.

Procesul de elaborare a Planului de management

Planul de management a fost elaborat de către Consiliul Județean Bihor, în cadrul proiectului

Managementul conservativ al siturilor Natura 2000 aflate în custodia Muzeului Țării Crișurilor , finanțat prin Programul Operațional Sectorial Mediu, Axa Prioritară 4. Procesul de elaborare a planului de management s-a desfășurat în mai multe etape:

a)

Evaluarea zonei reprezentată de cartarea limitelor ariilor protejate, a formelor de proprietate asupra terenurilor, a regimului de administrație și a folosinței terenurilor din ariile protejate; analiza mediului socio-economic și mediului abiotic - geologie, geomorfologie, hidrologie, climă și soluri;

b)

Evaluarea elementelor de biodiversitate reprezentată de: identificarea și cartarea pe baza datelor culese din teren a habitatelor și arealelor speciilor care fac obiectul conservării în cele două arii naturale protejate, identificarea presiunilor și potențialelor amenințări la adresa speciilor și habitatelor de importanță comunitară și națională, evaluarea stării de conservare a acestora;

c)

Fixarea obiectivelor de management, elaborarea măsurilor de gospodărire pentru îndeplinirea obiectivelor și planificarea acestora în timp și spațiu prin planulde acțiune.

Structura și capitolele planului de management au fost stabilite ținând cont atât de Ghidul elaborat de Appleton cât și de modelul SINCRON, iar analiza financiară a luat în considerare modelul stabilit în cadrul proiectului UNDP-GEF Întărirea sustenabilității financiare a sistemului de arii protejate din Carpați.

Planul de management a fost elaborat cu implicarea următorilor factori interesați reprezentați de: factori decizionali, locuitorii și factorii de interes din comunitățile locale din vecinătatea ariei naturale protejate, vizitatorii din zonă, reprezentanții mass-mediei locale, proprietarii și utilizatorii de terenuri.

Implicarea celor care sunt afectați sau pot influența acest plan s-a asigurat prin:

a)

implicarea în procesul de elaborare a planului de management a reprezentanților unor organizații de mediu și factori interesați. Aceștia au analizat măsurile de conservare propuse și au făcut propuneri în acord cu strategia de dezvoltare a comunităților locale în cadrul a 3 dezbateri publice desfășurate în anul 2015. Lista factorilor interesați se regăsește la Anexa nr.

1.1 la Planul de management.

b)

solicitarea de comentarii/propuneri de la factorii interesați și de la specialiști din diverse domenii în perioada de lucru pentru elaborarea planului de management.

Planul de management a fost avizat de Agenția pentru Protecția Mediului Bihor prin Decizia de

nr. 224/04.04.2016

1.5.

Istoricul revizuirilor și modificarilor planului de management

Pentru aceaste arii naturale protejate nu a fost realizat până în prezent niciun plan de

management.

1.6.

Procedura de modificare și actualizare a planului de management

Modificarea și actualizarea Planului de management se va face după cum urmează:

a)

la 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentului, până la aprobarea formei revizuite fiind valabil planul de management adoptat, cu respectarea procedurilor legale în vigoare;

b)

la propunerea custodelui, cu respectarea procedurii de aprobare;

c)

când anumite prevederi din planul de management nu mai corespund unor modificări legislative apărute ulterior aprobării acestuia.

Așadar, planul de management cuprinde unele prevederi care iau în considerare, pe cât posibil, factorii ce ar putea schimba situația actuală, permițând astfel o flexibilitate în luarea deciziilor, fără a compromite obiectivul principal, acela de conservare a obiectivelor pentru care au fost desemnate ariile protejate în cauză.

Competența aprobării modificărilor în planul de management revine:

a)

autorității publice centrale pentru protecția mediului – în cazul în care se impun schimbări la nivel de obiective/acțiuni sau la nivelul regulamentului;

b)

custodelui – dacă modificările se referă la planificarea anuală a activităților și alocarea

fondurilor.

1.7.

Procedura de implementare a planului de management

Responsabilitatea

implementării

planului

de

management

revine

custodelui

sau administratorului legal al ariilor naturale protejate și se realizează prin acțiuni planificate în baza Planurilor anuale de acțiune. Planurile anuale de acțiune se întocmesc în trimestrul patru al anului premergător.

Organizarea activităților se va realiza în colaborare permanentă cu factorii de interes ca: administrațiile

publice

locale

reprezentate

de

Primăria

Comunei

Sânmartin,

Primăria Municipiului Oradea,

Agenția pentru Protecția Mediului Bihor, Garda de Mediu Bihor, proprietarii

și

administratorii

de

terenuri,

în

special

facorii

interesați

din

domeniul managementului resurselor de apă și al resurselor minerale, instituțiile academice și de cercetare, ONG-uri, specialiști și altele asemenea.

Activitățile din planul de acțiune anual se implementează/organizează:

a)

în mod direct de către custodele sau administratorul legal;

b)

pe bază de contracte, protocoale sau voluntariat cu persoane fizice sau juridice

specializate, organizații neguvernamentale și altele asemena.

Activitățile care intră în responsabilitatea altor instituții/organizații vor fi supravegheate de către custode pentru a se asigura că acestea se încadrează în prevederile planului de management.

2.

DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE

2.1.

Informatii Generale

2.1.1.

Localizarea ariei naturale protejate

Limita ROSCI0098 Lacul Pețea pornește dinspre Oradea iar rezervația naturală Pârâul Pețea se află la aproximativ 9 km sud-est de Oradea, în apropierea satului Rontău, comuna Sânmartin, județul Bihor, în valea Pârâului Pețea, cea care dă și numele rezervației. Accesul se face de pe DN76, principalul drum național aflat în apropiere și pe calea ferată Oradea - Vașcău, cu gară în stațiunea Băile Felix.

2.1.2.

Limitele ariei naturale protejate

Limita nordică, de la est la vest pornește de la punctul de coordonate X=269499; Y=618400 m, la circa 420m est de DN76 și pornește pe orientarea de 60 de grade pe distanța de 96,4 m până în dreptul punctului de coordonate X= 269582; Y = 618448 m, traversând Pârâul Pețea.

Limita estică, de la nord la sud. Pornește de la punctul de coordonate X= 269582; Y= 618448 m și urmărește înspre sud albia minoră a pârâului Pețea, pe dreapta tehnică a acestuia, la o distanță de circa 40 m de aceasta. Limita traversează terenurile arabile pe distanța de circa 2.933 m, până intersectează linia de cale ferată. Limita urmărește apoi chiar linia de cale ferată pe direcția sud circa 123 m, după care continuă pe orientarea de 69 grade, o distanța de 88 m,

traversând curți, construcții din localitatea Rontău, după care urmărește drumul comunal Rontău circa 302 m, pe marginea nordică a acestuia, și intră în terenuri, curți, construcții pe o distanță de aproximativ 12 m, străbate terenurile de curți, construcții pe orientarea 227 grade, distanța 56 m după care continuă circa 1.825 m în direcția sud-est pe albia majoră a pârâului Pețea, traversând terenuri neproductive, pășuni, terenuri arabile, curți construcții până se oprește în dreptul punctului de coordonate X = 272562 m; Y= 615067 m.

Limita sudică, de la est la vest. Pornește din dreptul punctului de coordonate X = 272562m; Y= 615067 m, de unde merge pe orientarea 223 grade, o distanță de aproximativ 18 m unde intersectează limita vestică a u.a. 48A din UP V Alparea, O.S. Oradea, pe care o urmărește, continuând apoi cu limia de ua 41D circa 30 m, unde intersectează extremitatea nordică a u.a. 38D. Sectorul de limită care urmărește limitele parcelare menționate anterior este comun cu limita sitului ROSCI0008 Betfia.

Limita vestică, de la sud la nord. Pornește de la extremitatea nordică a u.a. 38D către vest, trecând mai întâi prin terenuri cu vegetație forestieră, după care merge pe limita dintre curți construcții și terenuri cu vegetație forestieră circa 10 m, după care continuă spre sud, traversând terenuri de curți, construcții pe o distanță de 115 m, până intersectează drumul comunal pe care îl urmează 27 m, după care îl părăsește, urmând apoi un drum de acces secundar pe partea nordică a drumului comunal circa 81 m, după care merge pe orientarea 343 grade o distanță de 126 m, traversând terenuri cu vegetatie forestieră până intersectează alte terenuri de curți, construcții. Urmează apoi limita nordică a zonei de intravilan a comunei Haieu până intersectează drumul comunal pe care îl urmărește circa 260 m, după care urmează în continuare albia majoră a pârâului Pețea, înconjurând terenuri de curți construcții pe distanța de 500 m, apoi traversează terenuri de curți construcții, drumul comunal și din nou terenuri de curți construcții pe distanța de 40–50 m de albia minoră a pârâului Pețea, traversează apoi linia de cale ferată, după care merge paralel cu albia minoră a pârâului Pețea, pe stânga tehnică a acestuia, urmându-i inflexiunile și trecând prin terenuri agricole sau terenuri cu pășuni până ajunge în dreptul punctului de coordonate X= 269499; Y= 618400 m de unde pornește limita nordică a sitului.

Hărțile celor două arii naturale protejate pot fi accesate la adresa http://inspire.biodiversity.ro.

2.1.3.

Zonarea internă a ariei naturale protejate.

Nu este cazul.

2.1.4.

Suprapuneri cu alte arii naturale protejate

Situl Natura 2000 ROSCI0098 Lacul Pețea, sit de importanță comunitară se suprapune parțial

cu suprafața rezervației naturale Pârâul Pețea.

2.2.

Mediul Abiotic

2.2.1.

Geomorfologie

Cele două arii naturale protejate se încadrează în aria deluroasă vestică, ca subunitate a Dealurilor Bihorului - Pădurii Craiului, Dealurile de Vest. Aceasta apare ca un piemornt spre depresiunea Vad - Borod și câmpia înaltă, piemontană Miersig, din Câmpia Crișurilor. Relieful general este astfel cel al unui culmi rotunjite, prelungi, ușor înclinată, care domină cu peste 100- 150 m înălțimile mai coborâte ale văilor din jur. Sunt dealuri scunde, provenite din ridicarea și fragmentarea unor fâșii de glacis submontan, care se arcuiesc sub horsturile Pădurii Craiului, cu glacisuri, piemonturi, terase și lunci largi.

Valea Râului Pețea, unde s-a format lacul, este mai adâncită în partea marginal nordică a Dealului Șomleului, în zona de contact cu depresiunea Vad - Borod și câmpia Miersig.

Hipsometric, pe toată suprafața, altitudinea este constantă, între 100-167 m. Pantele sunt în cea mai mare parte reduse, mici și foarte mici, fiind puțin mai ridicate în prima parte, cea superioară, la fel cum este și fragmentarea, tot redusă.

Există o treaptă puțin mai înaltă în vecinătatea dealurilor spre o câmpie piemontană de glacis,

aluvio – proluvială, cu marea extindere a luncii și zona de terenuri mlăștinoase de luncă.

Relieful tipic de luncă este cu eroziune laterală, depozitare, transport, strâs legat de oscilațiile debitului solid și lichid. Talvegul are porțiuni în prima parte unde este puțin mai adâncit, 2-3 m, după care, în șesul depresiunii devine meandrat, cu mai multe brațe. În trecut exista fenomenul de divagare în zonele cu pante reduse, spre râurile vecine. În cursul inferior pârâul Pețea ajunge în câmpia joasă de divagare a Crișului Repede, confluența cu acesta fiind în Oradea.

Harta geomorfologică este prezentată în Anexa nr.1.2 la planul de management.

2.2.2.

Geologie

La alcătuirea geologică iau parte formațiuni cuaternare, terțiare și mezozoice care stau pe un fundament cristalin. Fundamentul cristalin este în această parte a Dealurilor de Vest, cel mai

puțin scufundat, sedimentarea începând din tortonian și sarmațian. Peste acesta, există o gamă mai variată de depozite, cele mai importante fiind calcarele. Structura depozitelor

arată o altenanță a fazelor de eroziune și transport, cu cele de acumulare. Fiind într-o zonă de luncă, depozitele geologice de suprafață sunt fomate din aluviuni sub formă de pietrișuri și nisipuri, 76,54%, precum și argile nisipoase, 23,46%.

Formațiunile mezozoice sunt unitare și continui, pe grosimi ce pot ajunge la aproximativ 3500 metri, formate din depozite calcaroase, carstificate în zona Munților Pădurea Craiului. Regiunea a fost afectată de mai multe faze tehtonice, care au creeat, reactivat, amplificat două sisteme de falii aproximativ perpendiculare: cele cu direcția generală ENE-VSV, afundat spre Depresiunea

Panonică

și

altul

orientat

aproximativ

NV–SE.

Tectonizarea

puternică

a formațiunilor calcaroase a dus la fragmentarea și compartimentarea lor devenind căi de acces pentru apele sub presiune.

Harta geologică al ariei naturale protejate se regăsește la Anexa nr.1.3 la Planul de management.

2.2.3.

Hidrologie

Rețeaua hidrografică de suprafață a sitului este drenată în principal de pârâul Pețea, precum și de câteva mici văi torențiale secundare, cu curs temporar, cum sunt văile Racaș și Betfia, în partea din amonte a lacului sau Pârâul Hidișel. În totalitate aparține bazinului hidrografic Crișul Repede.

Pârâul Pețea își are originea în Ochiul Țiganului, izvor colmatat azi, urmat de Ochiul Pompei, captat și slab funcțional, și de Ochiul Mare, care a luat aspectul unui mic lac, acesta rămânând până de curând principalul izvor natural care mai debita apă termală, izvorul fiind astăzi aproape secat.

Adâncimea medie era de 0,40 m, iar cea maximă de 4,5 m, cu temperatura apei în jur de 30 o C, între 26-30 o C, tot anul. Reprezintă un rest al unui lac pleistocen, care a avut etapele de expansiune și retragere stâns legate de mișcările orogenetice cuaternare. În prezent

datorită scăderii fluxului izvoarelor, nivelul apei este foarte scăzut, apa fiind adusă și menținută cu ajutorul unor furtune.

Resursele de apă ale pârâului Pețea prezentau proprietăți sapropelice, fiind folosite terapeutic, în stațiunile Băile 1 Mai de pe cursul râului și din cuprinsul rezervației, precum și în

Băile Felix din apropiere. Acestea au fost menționate documentar încă din anul 1221 – ca Abația de Heöviz, adică ținut al apelor termale, Paál, 1975.

Apele de adâncime din acvifere cu presiune hidrostatică cu caracter artezian sau în foraje sunt legate de sistemul de falii din vestul Munților Apuseni, ajungând la suprafață intens mineralizate, cum sunt și cele termale.

Sistemul hidrogeotermal din zona Băile 1 Mai – Băile Felix – Oradea a apărut în urma suprapunerii unor condiții litologico–structurale favorabile, generat de apele meteorice care pătrund în rocille carbonatice. Se găsește în partea vestică a Munților Apusenilor la contactul cu Câmpia Pannonică, având o serie de importante izvoare termale. În perioada mezocretacică, calcarele mezozoice din zona Felix – 1Mai, au fost puternic carstificate și acoperite cu sedimente. Prin spațiile endocarstice circulă ape termale, încălzite în scoarță, ce apar sub forma unor izbucuri termale. Unele au fost străpunse de foraje antropice. Ulterior calcare mezozoice au fost acoperite de sedimente, depuse în Marea Panonică, care se întindea în bazinul mijlociu al Dunării, între Viena și Munții Apuseni, pătrunzând și în bazinul Transilvaniei. Aceste anomalii geotermale subcontinentale provin din adâncime, în lungul unor falii tectonizate, de unde vin încărcate cu valori mari de temperatură, de la 30

o C, uneori, în alte locații, chiar până la 111 o C.

Harta hidrografică al ariei naturale protejate se regăsește la Anexa nr. 1.4 la Planul de management.

2.2.4.

Clima

Regimul climatic este temperat continental moderat, la limita dintre două subprovincii climatice: clima de stepă și clima de dealuri, cu influențe ale circulației vestice, care transportă mase de aer oceanic, umede și mai răcoroase.

Variațiile termice sunt mai moderate decât la câmpie. Temperaturile medii anuale sunt între 10-11

o C, în timp ce, temperaturile medii din luna ianuarie se încadrează între -1 și -2

o C, iar cele ale luniilor de vară sunt de la 16 o C la 18 o C. Vara temperatura aerului poate depăși 30

o C, datorită pătrunderii maselor de aer tropical. Datorită fragmentării reliefului, pe văi și depresiuni se formează inversiuni de temperatură, iarna, aerul mai rece acumulându-se în depresiuni și văi, iar cel cald rămânând în părțile mai înalte.

Ca o caracteristică principală a climei din această zonă, este lipsa intervalelor de uscăciune și secetelor excesive în timpul verii și a gerurilor intense și persistente în timpul iernii, urmare a

maselor de aer temperat, maritim, vestice. Astfel, vremea cea mai rece este condiționată de invaziile maselor de aer arctic, iar perioadele foarte călduroase din timpul verii, de prezența maselor de aer tropical venite din regiunea Africii de Nord.

Precipitațiile medii anuale sunt de 700 mm la 800 mm, mai abundente în lunile mai și iunie, când au carater torențial.

2.2.5.

Soluri/subsoluri

Sunt întâlnite următoarele soluri de luncă: 17,41% brune eu-mezobazice, 45,36% brune luvice, 3,57% gleice, 5,42% negre clinohidromorfe, 6,69% pseudogleice – în sud-vest, 4,14% aluviale, 17,4% luvisoluri albice, podzolice argiloiluviale.

Harta pedologică al ariei naturale protejate se regăsește la Anexa nr. 1.5 la Planul de management.

2.3.

Mediul Biotic

2.3.1.

Ecosisteme

Tipuri de ecosisteme identificate în sit și rezervație

Tabelul nr. 1

Lacuri cu regim hidrologic activ

Integrează habitatul 31A0*, descris o dată

cu prezentarea acestui habitat

Ape dulci curgătoare din regiunile montană

și colinară

Cuprinde tot cursul pârâului Pețea

Construcții și terenuri aferente

Cuprinde amenajările hidrotehnice care au menirea de a menține apa în lacul Pețea și podurile care asigură trecerea peste pârâul

Pețea

Mlaștini cu vegetație higrofilă (fixată)

Apar ca urmare a scăderii nivelului apei în lacul Pețea și pe malul acestuia, fiind reprezentate de stufărișuri și păpurișuri, acestea ocupând o suprafață semnificativă în cadrul sitului, atât în zona lacului cât și de-a lungul pârâului Pețea, sub forma unei

benzi înguste de-a lungul malurilor

2.3.2.

Habitate

Situl ROSCI0098 a fost desemnat pentru conservarea habitatului prioritar 31A0* Ape termale din Transilvania acoperite de lotus, drete.

Denumirea habitatului după clasificarea națională: R2209 Comunități terțiare relicte cu

Nymphaea lotus

var.

thermalis .

Harta cu distribuția habitatului 31A0* se regăsește la Anexa nr. 1.6 la Planul de management. Caracteristici generale, structura habitatului: cenozele termofile edificate de

Nymphaea lotus

var.

thermalis

se dezvoltă în apele calde, cu temperatură de 20-30 o C. Specia dominantă

Nymphaea lotus

var.

thermalis

este considerată relict terțiar .

În

componența

fitocenozelor

caracteristice

habitatului

sunt

incluse:

Ceratophyllum demersum, Sparganium erectum

ssp.

neglectum, Butomus umbellatus, Alisma plantago-aquatica

și exemplare rare de

Phragmites australis.

Specii endemice:

Nymphaea lotus

var.

thermalis.

În structura habitatului erau menționate și două, trei specii endemice locale de apă termală:

Scardinius racovitzai ,

Melanopsis parreyssi ,

Mesovelia thermalis , Gafta și colab., 2008.

Starea actuală de conservare a habitatului prioritar este extrem de afectată, în structura habitatului 31A0* regăsindu-se în acest moment doar 3 specii

Lemna minor, Spirodella polyrhyza și Nymphaea lotus var. thermalis .

Astfel, habitatul, cu o structură deteriorată, se mai găsește doar în Ochiul Mare, în jurul acestei suprafețe nu mai este apă, deci condițiile limitează supraviețuirea speciei edificatoare .

Suprafața habitatului în sit a fost estimată la 0,01ha, reprezentând 0,02 % din suprafața

sitului. Suprafața potențială este de 4 ha.

Suprafața raportată la suprafața națională este de 100%.

2.3.3.

Flora de interes conservativ

Situația actuală a speciilor de mai jos a fost determinată prin datele deja existente și prin cele

colectate din teren pe perioada derulării studiului dincursul anului 2015.

2.3.3.1.

Plante inferioare -

Nu este cazul

2.3.3.2.

Plante superioare

Specia

Nymphaea lotus

var.

thermalis , drețe ,

specia dominantă și caracteristică a habitatului

31A0* ,

obiectiv de conservare al rezervației naturale Pârâul Pețea, este un taxon periclitat/rar -

Oltean și Negrean, 1994, care nu este evaluat IUCN. Drețele cresc în locuri însorite, cu apă adâncă de cel puțin 30 cm, lipsită de curenți, cu un strat de nămol, apa cu temperatura minimă de

+20° C, și maximă de + 41° C, pe substrat adânc de nămol, Săvulescu și colaboratori, 1955.

Tabelul nr. 2

Situația actuală a speciei

Nymphaea lotus

var.

thermalis

Tipul populației speciei și statutul de prezență

temporală

Mărimea populației speciei

Suprafața habitatului speciei

Alte observații

populație

70 indivizi

4 ha

- localizare pe teritoriul ariei naturale

permanentă,

protejate: este prezentă în mod natural

rezidentă, nativă și

doar în Lacul Pețea și pe pârâul Pețea și a

izolată

fost identificată în cadrul lacului Ochiul

Mare pe o suprafață efectivă extrem de

redusă - aproximativ 100 m 2 , suprafața

potențială

a

habitatului

speciei

fiind

estimata la 4 ha;

- Populația cuprinde 33 indivizi maturi

localizați în cuveta lacului și circa 37

indivizi identificați pe pârâul Pețea după

confluența cu valea Hidișel din Felix;

- situația în sit a speciei din punct de

vedere al populației speciei este U2

nefavorabilă-rea, din cauza faptului că

tendința actuală a mărimii populației

speciei este descrescătoare; estimarea este

bazată pe densitatea medie raportată la

suprafața de habitat disponibil în urmă cu

aproximativ 20 ani;

- situația în sit a speciei din punct din

punct de vedere al habitatului speciei este U2 nefavorabilă-rea, din cauza faptului că tendința actuală a suprafeței habitatului speciei este descrescătoare, respectiv numai 10 % față de estimarea din 2005;

- situația în sit a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei este U2 nefavorabilă-rea, având perspective rele datorită faptului că efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în

viitor este ridicat.

Harta cu distribuția habitatului speciei

Nymphaea lotus

var.

thermalis

se regăsește în Anexa

nr. 1.7 la Planul de management.

2.3.4.

Fauna de interes conservativ

2.3.4.1.

Nevertebrate

Speciile de nevertebrate pentru a căror conservare a fost desemnat situl ROSCI0098 sunt: fluturele vărgat -

Callimorpha quadripunctaria* , scoica mică de râu -

Unio crassus

și melcul carenat bănățean -

Chilostoma banaticum . Specia de nevertebrate

Melanopsis parreyssii

Philippi este obiectiv de conservare al rezervației naturale Pârâul Pețea.

Hărțile cu distribuția speciilor de nevertebrate se regăsesc în Anexa nr. 1.8 la Planul de management.

Tabelul nr. 3

21

Situația actuală a speciilor de nevertebrate

Specia

Tipul populației

speciei și statutul de

prezență temporală

Mărimea populației

speciei

Suprafața

habitatului speciei

Alte observații

Callimorpha quadripunctaria*

sedentară/rezidentă, larg răspândită, nativă

necunoscută

3-5 ha

cu vegetație bogată, povârnișurile umede cu tufărișuri și vegetație abundentă are tendință descrescătoare;

tipului de habitat în viitor este ridicat.

Unio crassus

rezidentă, izolată, nativă și foarte rară

100-500

exemplare

0,01-0,05 ha

-

nu a fost identificat niciun exemplar în 2015. Specia a fost menționată din Bihor de Peiu, 1971, această informație fiind apoi citată de Rákosy et al., 2003 în Catalogul Lepidopterelor României;

-

situația în sit a speciei din punct de vedere al habitatului speciei este U2 nefavorabilă-rea, din cauza faptului că suprafața habitatului actual reprezentat de liziera pădurilor umede de foioase, fânețe umede, malurile cursurilor de apă

-

situația în sit a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei este U1 nefavorabilă-inadecvată, având perspective rele datorită faptului că efectul cumulat al impacturilor asupra

-

localizare: două scurte tronsoane în Pârâul Pețea, amonte de confluența cu Hidișeul;

-

situația în sit a speciei din punct de vedere al populației

speciei este U2 nefavorabilă-rea, din cauza faptului că tendința actuală a mărimii populației speciei este descrescătoare;

sedimente curate pe substrat nisipos sau moderat mâlos, fără conținut exagerat de materie organică, cu salinitate sub 5‰;

tipului de habitat în viitor este ridicat.

Chilostoma banaticum

rezidentă, larg răspândită, nativă și rară

50-100

exemplare

0,5-5 ha

raportată la suprafața de habitat disponibil în urmă cu 20 ani;

speciei este descrescătoare,

respectiv numai 10% față de

-

situația în sit a speciei din punct din punct de vedere al habitatului speciei este U2 nefavorabilă-rea, din cauza faptului că suprafața habitatului actual are tendință descrescătoare, necesitând ape curgătoare bine oxigenate și

-

situația în sit a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei este U2 nefavorabilă-rea, având perspective rele datorită faptului că efectul cumulat al impacturilor asupra

-

situația în sit a speciei din punct de vedere al populației speciei este U1 nefavorabilă-inadecvată din cauza faptului că tendința actuală a mărimii populației speciei este descrescătoare; estimare este bazată pe densitatea medie

-

situația în sit a speciei din punct din punct de vedere al habitatului speciei este U1 nefavorabilă-inadecvată, din cauza faptului că tendința actuală a suprafeței habitatului

22

estimarea din 2005;

- situația în sit a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei este U1nefavorabilă-inadecvată, având perspective rele datorită faptului că efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor este ridicat.

Melanopsis parreyssii

Philippi

-

-

-

-

nu a fost identificată în teren în timpul studiilor din 2015 și este considerată extinctă – Tentacle: Benedek și Sîrbu, 2016 - din cauza deteriorării condițiilor ecologice ale Lacului Pețea,

Ochiul Mare, precum și ale Pârâului Pețea.

23

24

2.3.4.2.

Ihtiofauna

Speciile de pești pentru a căror conservare a fost desemnat situl Natura 2000 ROSCI0098 Lacul Pețea sunt zvârluga -

Cobitis taenia

și

Sabanejewia aurata

- dunărița .

Speciile de pești ce constituie obiectivele de conservare ale rezervației naturale 2.177 Pârâul Pețea sunt: roșioara lui Racoviță

- Scardinius racovitzai,

boarță

- Rhodeus sericeus amarus, Sabanejewia aurata

și moioagă/mreană vânătă -

Barbus meridionalis.

Tabelul nr. 4

Situația actuală a speciilor de pești

Specia

Tipul populației

speciei și statutul de

prezență temporală

Mărimea populației

speciei

Suprafața

habitatului speciei

Alte observații

Cobitis taenia

-

-

-

- nu a fost identificată pe perioada studiilor de teren din 2015. În momentul de față apa pârâului Pețea având un curs destul de rapid este posibil să nu mai asigure condițiile de habitat necesare pentru această specie, dar nu se exclude încă în

totalitate posibila prezență a unei populații nesemnificative.

Sabanejewia

aurata

-

-

-

- specia nu a putut fi identificată în timpul studiilor de teren

din 2015.

Scardinius racovitzai

-

4 exemplare

4 m 2

cel mai posibil hibrizi între

Scardinius erythrophthalmus

și

-

specia a fost foarte grav afectată de reducerea suprafeței habitatului, dar și de scăderea temperaturii apei.

-

în timpul evaluărilor au fost identificate 4 exemplare - fiind

Scardinius racovitzai,

identificarea exactă fiind posibilă doar prin efectuarea analizelor genetice - în aval de stăvilarul lacului, într-un ochi de apă de aproximativ 4 m 2 , cu o adâncime mică, de doar 30-40 cm. Supraviețuirea acestor

exemplare pe perioada iernii este mai mult ca sigur imposibilă.

Barbus meridionalis

-

-

-

- nu a fost identificată pe perioada studiilor de teren din 2015. Este amintită din pârâul Pețea de către Paucă și Vasiliuîn 1933, cât și de către Crăciun în 1997. Aceasta din urmă menționează faptul că specia urcă din râul Crișul Repede, astfel cel mai probabil aceasta a fost identificată în aval de limita rezervatiei

naturale Pârâul Pețea.

Rhodeus sericeus amarus

comună cu populație sedentară/rezidentă, margianală, nativă, cu prezență certă

5000-10.000

exemplare, estimare

2,58 ha

genurile

Unio

sau

Anodonta .

-

localizarea: specia a fost identificată în pârâul Pețea lângă Hotel Perla Băile 1Mai și în aval de această zonă, este prezentă pe toată lungimea pârâului din sit;

-

specia are o populație fragilă și foarte sensibilă la activitățile umane pentru că depinde de prezența lamelibranhiatelor din

25

Harta cu distribuția speciilor de pești se regăsește la Anexa nr. 1.9 la Planul de management.

26

2.3.4.3.

Herpetofauna

Speciile pentru a căror conservare a fost desemnat situl ROSCI0098 Lacul Pețea: izvorașul/buhaiul de baltă cu burtă galbenă -

Bombina variegata,

tritonul cu creastă -

Triturus cristatus,

buhaiul de baltă cu burta roșie/izvorașul cu burta roșie -

Bombina bombina

și țestoasa de apă europeană -

Emys orbicularis.

Speciile ce constituie obiectivele de conservare ale rezervației naturale 2.177 Pârâul Pețea sunt: vipera comună -

Vipera berus,

șarpele de apă- Natrix tessellata,

șarpele de casă -

Natrix natrix,

gușterul

- Lacerta viridis,

șopârla de câmp -

Lacerta agilis,

tritonul comun -

Triturus vulgaris,

broasca mare de lac -

Rana ridibunda,

broasca roșie de pădure -

Rana dalmatina,

broasca de pământ brună

-

Pelobates fuscus

și brotăcelul

- Hyla arborea,

broasca râioasă brună

- Bufo bufo,

broasca râioasă verde

- Bufo viridis,

salamandra

- Salamandra salamandra,

șarpe de sticlă

- Anguis fragilis,

șarpele de alun

- Coronella austriaca

și șarpele lui Esculap

- Elaphe longissima.

Tabelul nr. 5

Situația speciilor de amfibieni și reptile

Specia

Tipul populației speciei

și statutul de prezență temporală

Mărimea populației

speciei

Suprafața

habitatului speciei

Triturus

cristatus

rezidentă, larg răspândită,

nativă, comună

10-50

indivizi

0,1-0,2 ha

Bombina

variegata

rezidentă, marginală,

nativă, rară

10-50

indivizi

1-2 ha

Bombina

bombina

rezidentă, larg răspândită,

nativă, comună

10-50

indivizi

1-10 ha

Emys

orbicularis

rezidentă, marginală,

nativă, rară

1-10

indivizi

1- 10 ha

Hyla arborea

rezidentă, larg răspândită, nativă, comună

10-50

indivizi

1-10 ha

Pelobates

fuscus

rezidentă, larg răspândită,

nativă, rară

10-50

indivizi

10-15 ha

Rana dalmatina

rezidentă, larg răspândită, nativă, comună

50-100

indivizi

1-5 ha

Rana ridibunda

rezidentă, larg răspândită, nativă, comună

100-500

indivizi

1- 5 ha

Triturus

vulgaris

rezidentă, larg răspândită,

nativă, comună

50-100

indivizi

0,1-0,5 ha

Lacerta

agilis

rezidentă, larg răspândită,

nativă, prezență incertă

50-100

indivizi

5-10 ha

Lacerta

viridis

rezidentă, larg răspândită,

nativă, prezență incertă

50-100

indivizi

5-10 ha

Natrix

natrix

rezidentă, larg răspândită,

nativă, comună

50-100

indivizi

10-20 ha

Natrix

rezidentă, rară, nativă,

50-100

10-20 ha

27

tessellata

rară

indivizi

Vipera

berus

rezidentă, larg răspândită,

nativă, prezență incertă

1-10

indivizi

1-5 ha

Bufo bufo

rezidentă, larg răspândită,

nativă, prezență incertă

50-100

indivizi

5 – 10 ha

Bufo viridis

rezidentă, larg răspândită,

nativă, rară

50-100

indivizi

5 – 10 ha

Salamandra

salamandra

Pasaj?, marginală, nativă,

prezență incertă

1-10

indivizi

1 – 5 ha

Anguis

fragilis

rezidentă, larg răspândită,

nativă, rară

1-50

indivizi

5 – 10 ha

Coronella

austriaca

rezidentă, larg răspândită,

nativă, prezență incertă

1-50

indivizi

5 – 10 ha

Elaphe

longissima

rezidentă, larg răspândită,

nativă, rară

1-10

indivizi

1 – 5 ha

28

Hărțile cu distribuția speciilor de amfibieni și reptile se regăsesc în Anexa nr. 1.10 la Planul de management.

2.3.4.4.

Avifauna

Speciile ce constituie obiectivele de conservare ale rezervației naturale 2.177 Pârâul Pețea sunt: graur

- Sturnus vulgaris,

uliu păsărar

-Accipiter nissus,

șorecar comun

- Buteo buteo,

vânturel roșu

- Falco tinnunculus,

potârniche

- Perdix perdix,

cârstel de baltă

- Rallus aquaticus,

pescărel albastru

- Alcedo atthis,

ghionoaie verde

- Picus viridis,

ciocănitoare pestriță mare

- Dendrocopos major,

ciocănitoare de grădini

- Dendrocopos syriacus,

gaiță

- Garrulus glandarius,

coțofană

- Pica pica,

stăncuță

- Corvus monedula,

măcăleandru

- Erithacus rubecula,

cocoșar

- Turdus pilaris,

mierlă

- Turdus merula,

ciocârlia de Bărăgan

- Melanocorypha calandra,

sturz de vâsc

- Turdus viscivorus,

lișiță

- Fulica atra,

cinteză

- Fringilla coelebs,

prigoria -

Merops apiaster

și corcodelul pitic

- Podiceps ruficollis.

Tabelul nr. 6

29

Situația speciilor de păsări

Specia

Tipul populației speciei și statutul de prezență

temporală

Mărimea populației

speciei

Suprafața

habitatului speciei

Sturnus vulgaris

reproducere, larg răspândită, nativă, comună

20-30 indivizi

aproximativ 1 ha

Accipiter nissus

odihnă și hrănire/pasaj, larg răspândită, nativă,

prezență certă

1-2 indivizi

minim 3 ha

Buteo buteo

odihnă și hrănire/pasaj, larg răspândită, nativă,

prezență certă

1-2 indivizi

minim 5 ha

Falco tinnunculus

reproducere, larg răspândită, nativă, comună

1-2 indivizi

minim 3 ha

Perdix perdix

odihnă și hrănire/pasaj, larg răspândită, nativă, rară

2- 5 indivizi

aproximativ 5 ha

Rallus aquaticus

reproducere, larg răspândită, nativă, comună

1-2 perechi clocitoare

0,2-0,3 ha

Alcedo atthis

odihnă și hrănire/pasaj, larg răspândită, nativă, rară

1-2 indivizi

0.1 ha

Picus viridis

rezidentă, larg răspândită, nativă, comună

1-2 perechi clocitoare

aproximativ 1 ha

Dendrocopos major

rezidentă, larg răspândită, nativă, comună

1-2 perechi clocitoare

aproximativ 1 ha

Dendrocopos

syriacus

rezidentă, larg răspândită, nativă, comună

1-2 perechi clocitoare

aproximativ 1 ha

Garrulus

glandarius

rezidentă, larg răspândită, nativă, comună

2-3 perechi clocitoare

aproximativ 1 ha

Pica pica

rezidentă, larg răspândită, nativă, comună

2-3 perechi clocitoare

aproximativ 1 ha

Corvus monedula

rezidentă, larg răspândită, nativă, comună

4-5 perechi clocitoare

aproximativ 1 ha

Erithacus rubecula

reproducere, larg răspândită, nativă, comună

4-5 perechi clocitoare

aproximativ 1 ha

Turdus pilaris

reproducere, larg răspândită, nativă, comună

2-3 perechi clocitoare

aproximativ 1 ha

Turdus merula

reproducere, larg răspândită, nativă, comună

4-5 perechi clocitoare

aproximativ 1 ha

Turdus viscivorus

reproducere, larg răspândită, nativă, comună

1-2 perechi clocitoare

aproximativ 1 ha

Fulica atra

reproducere, larg răspândită, nativă, comună

1-2 perechi clocitoare

0,2-0,3 ha

Fringilla coelebs

reproducere, larg răspândită, nativă, comună

6-7 perechi clocitoare

aproximativ 1 ha

Melanocorypha

calandra

specia nu a putut fi identificată în timpul studiilor

de teren din 2015.

-

-

Merops apiaster

specia nu a putut fi identificată în timpul studiilor

de teren din 2015.

-

-

Podiceps ruficollis

specia nu a putut fi identificată în timpul studiilor

de teren din 2015.

-

-

30

Harta cu distribuția speciilor de păsări se regăsește la Anexa nr. 1.11 la Planul de management.

2.3.4.5.

Mamifere

Speciile ce constituie obiectivele de conservare ale rezervației naturale 2.177 Pârâul Pețeasunt: hamsterul -

Cricetus cricetus , chițcanul de apă

- Neomys fodiens,

șobolanul de apă

- Arvicola terrestris,

dihor

- Mustela putorius,

nevăstuica -

Mustela nivalis,

iepurele de câmp

- Lepus europaeus,

căprioara

- Capreolus capreolus.

Tabelul nr. 7

Situația actuală a speciilor de mamifere

Specia

Tipul populației speciei și statutul

de prezență temporală

Mărimea populației

speciei

Suprafața habitatului speciei

Cricetus cricetus

permanentă, rezidentă, nativă, cu

distribuție fragmentată

necunoscută

49 ha, întreaga suprafața sitului

Neomys fodiens

permanentă, rezidentă, nativă, larg

răspândită

necunoscută

25-30 ha

Arvicola terrestris

populație permanentă, rezidentă, nativă

1.225 exemplare

30-39 ha

Mustela putorius

populație permanentă, rezidentă, nativă

necunoscută

4 ha, toată suprafața rezervației

Mustela nivalis

permanentă, rezidentă, nativă, cu

ditribuție uniformă

necunoscută

4 ha, întreaga suprafață a

rezervației

Lepus europaeus

permanentă, rezidentă, nativă, larg

răspândită

4-6 indivizi, estimare

4 ha, întreaga suprafață a

rezervației

Capreolus

capreolus

permanentă, rezidentă, nativă, larg

răspândită

necunoscută

4 ha, întreaga suprafață a

rezervației

31

Hărțile cu distribuția specilor de mamifere se regăsescîn Anexa nr. 1.12 la Planul de management.

2.3.5.

Alte specii relevante

2.3.5.1.

Fauna

Tabelul nr. 8

Alte specii de faună relevante pentru ROSCI0098 și rezervația naturală Pârăul Pețea

Helix pomatia

L.

1

Codul speciei

1026

2

Denumirea științifică

Helix pomatia

L.

3

Denumirea populară

melcul de livadă

4

Observații

5.000 exemplare, estimare;

- suprafața habitatului speciei în arieă naturală protejată respectiv localizare pe teritoriul ariei protejate: 10-30 ha, au fost localizate pe întreaga suprafață a sitului și a rezervației.

- conform modelului SINCRON, evaluarea stării de conservare și analiza stării de conservare arată că specia

Helix pomatia

are o stare de conservare favorabilă. Este necesar ca specia să fie inclusă în Fișa Standard a sitului și în viitorul program de

management și monitoring.

-

tipul populației speciei și statutul de prezență temporală: populație rezidentă, larg răspândită, nativă și comună;

-

mărimea populației speciei în aria naturală protejată: 1.000-

Harta cu distribuția de alte specii de nevertebrate se regăsește la Anexa nr. 1.13 la Planul de management.

În interiorul sitului Natura 2000 ROSCI0098 Lacul Pețea au fost identificate următoarele specii de pești:

Alburnus alburnus, Carassius gibelio, Gobio gobio, Pseudorasbora parva

și

Squalius cephalus .

2.4.

Informații socio-economice, impacturi și amenințări

2.4.1.

Informații socio-economice și culturale

2.4.1.1.

Comunitățile locale și factorii interesați

Comuna Sânmartin este situată în partea central vestică a județului Bihor la o distanță de 6

km de municipiul Oradea, și de 21 de km de granița României cu Ungaria, Punctul Vamal Borș.

Sânmartinul are în componența sa mai multe sate, grupate în mare parte în zona de nord a localității. Majoritatea satelor componente s-au dezvoltat sub forma unor cartiere, fiind practic alipite unele de altele.

În baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică din punct de vedere demografic, satul Sânmartin, resedința comunei deține ponderea cea mai ridicată de la nivel local. Alte sate componente ale comunei Sânmartin sunt: Rontău, Cihei, Haieu, Băile 1 Mai, Băile Felix, Cordău și Betfia.

Tabelul nr. 9

Evolutia populației*

Sânmartin

Anul 2010

Anul 2011

Anul 2012

Număr persoane

Număr persoane

Număr persoane

9321

9667

9921

Anul 2013

Anul 2014

Anul 2015

Număr persoane

Număr persoane

Număr persoane

10224

10429

10589

*Date furnizate de Institutul Național de Statistică.

La 1 ianuarie 2015, populația stabilă a comunei Sânmartin era de 10.589 persoane.

În privința satului Rontău, aflat în sit, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, la recensământul din 2012 populația se ridica la 1204 persoane, 606 de sex masculin și 598 de sex feminin. La nivel de sate, datele din anul 2012 sunt unicele disponibile, statistici anuale realizându-se doar la nivel de comună.

După municipiul Oradea, comuna Sânmartin este localitatea cea mai populată din Zona Metropolitană

Oradea,

ocupând

o

pondere

de

4%

din

volumul

demografic

al

Zonei Metropolitană Oradea și 20,02% populația existentă în mediul rural al zonei.

Sporul natural este în scădere, în schimb sporul migratoriu, prin stabilire cu domiciliul în comună este în creștere.

Densitatea populației în comuna Sânmartin este de 164,78 locuitori/km². Potrivit datelor statistice din Recensământul Populației și Locuințelor din anul 2011, populația stabilă din comuna Sânmartin este în majoritate de etnie româna. Astfel, 70,62% din locuitori s-au declarat de etnie româna, 3,98% de etnie maghiara, 6,58% de etnie rromă, 0,06% de etnie germană și 0,22 % alte etnii.

Tabelul nr. 10

Evolutia numărului de salariați*

Sânmartin

Anul 2010

Anul 2011

Anul 2012

Anul 2013

Număr persoane

Număr persoane

Număr persoane

Număr persoane

2819

2725

2797

2770

*Date furnizate de Institutul Național de Statistică.

Numărul mediu al salariaților din comuna Sânmartin a fost de 2.770 persoane în anul 2013, cu 0,99 % mai puțin decât în anul anterior. Conform datelor culese la recensământul din 2012, în satul Rontău erau 332 de salariati. După cum se observă, în perioada pentru care Institutul de Statistică a pus la dispozitie datele, creșterea numărului de salariați pe întreaga zonă a fost infimă, acest număr crescând cu 0,58 %. Ba mai mult, în localitatea cea mai dezvoltată, respectiv Sânmartin, numărul de salariați a scăzut. Daca ar fi să luăm drept reper tendința prezentată mai sus, diferențele sunt nesemnificative și fără impact asupra ariilor naturale protejate.

Referitor la satul Rontău, situatia populatiei pe categorii și ocupare, disponibilă la nivelul anului 2012, este prezentat în Tabelul nr. 12.

Tabelul nr. 11

Situatia populatiei pe categorii și ocupare

Sat Rontău

Femei

Bărbați

Total

Persoane ocupate

161

171

332

Șomeri aflați în căutarea unui alt loc de

muncă

7

7

14

Elev/student

119

125

244

Pensionari

71

98

169

Casnici

21

46

67

Intreținut de alte persoane

133

97

230

Intreținut de stat

23

25

48

Intreținut din alte surse

44

20

64

Altă situație economică

20

8

28

În comună își desfășoară activitatea 425 agenți economici și 375 mici întreprinzători din care 784 cu capital privat. Cele mai multe unități locale active din comuna Sânmartin sunt concentrate în sectorul serviciilor 48,38 % și cel al comerțului 43 %. Unitățile locale active din construcții reprezintă 4,63 %, cele din industrie 3,13 % și cele din agricultură reprezintă 0,88 %.

Agenții economici cuprind întreaga sferă de activitate, astfel :

-

225 structuri cu funcțiuni de cazare turistică, din care 20 de hoteluri, 205 pensiuni și pensiuni agroturistice, vile, hostel și persoane fizice;

-

9 unități specializate în agrement, cu o capacitate de cazare de 1.200 locuri;

-

43 unități de alimentație publică specifică;

-

7 unități în industria ușoară de confecții și încălțălminte;

-

18 unități în industria de mobile și prelucrarea lemnului;

-

37 unități de construții și prestări servicii;

-

5 unități de panificatie și paste făinoase;

-

296 unități în circulația mărfurilor și comerț;

-

7 unități specializate în executarea lucrărilor agricole;

-

4 unități specializate în tratament balnear și recuperare a capacității de muncă, cu o

capacitate de 2.778 locuri.

Comuna Sânmartin are cel mai dinamic sector turistic din cadrul localităților rurale din Zona Metropolitană Oradea. În anul 2014 erau înregistrate conform Institutului Național de Statistică 67 de structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică cu o capacitate mai mare de 5 locuri, din care 15 hoteluri, 39 pensiuni agroturistice, 12 vile turistice și un hostel. Vecinătatea

comunei cu municipiul Oradea, amplasarea ei în zona preorășenească și specificul de stațiune balneo-climaterică a oferit o relație de interdependență reciprocă, oferindu-se locuri de muncă, dotări comerciale, învățamânt, dotări culturale, sport, agrement.

În contextul restructurării economiei, agricultura a devenit, după 1990, principala sursă de venit pentru un segment important al populației rurale, jucând rolul de plasă de siguranță pentru persoanele disponibilizate sau aflate în imposibilitatea de a-și găsi un loc de muncă.

2.4.1.2.

Utilizarea terenurilor

Situația din punct de vedere a modului de utilizare a terenurilor este prezentată în Tabelul nr.

12.

Utilizarea terenurilor în cazul sitului ROSCI0098 Lacul Pețea

Tabelul nr. 12

Categoria de folosință

Suprafața

-ha-

%

din total supr.

Ape curgătoare

4,695

9,61

Căi ferate

0,266

0,54

Culturi permanente

0,14

0,29

Drumuri

2,255

4,61

Luciu de apă

1,32

2,70

Pășuni permanente

4,78

9,79

Terenuri arabile

18,194

37,19

Terenuri neproductive

9,88

20,16

Vegetație forestieră, arbori, tufărișuri,

2,589

5,28

Curți, construcții

4,805

9,83

Total

48,924

100

Harta categoriilor de folosință a terenurilor se regăsește în Anexa nr.1.14 la Planul de

management.

2.4.1.3.

Situația juridică a terenurilor

Situația juridică a terenurilor este prezentată în Tabelul nr. 13.

Tabelul nr. 13

Situația juridică a terenurilor în cazul sitului ROSCI0098 Lacul Pețea

Proprietari

Suprafața

-ha-

%

din total supr.

Autoritate a administrației publice locale din Comuna Sânmartin

14,427

29,48

Persoane fizice autorizate

0,573

1,18

Persoane fizice

22,117

45,24

Persoane juridice

5,526

11,28

Statul Român

6,281

12,82

Total

48,924

100

Harta formelor de proprietate asupra terenurilor se regăsește la Anexa nr. 1.15 la Planul de management.

2.4.1.4.

Administratori și gestionari

Tabelul nr. 14

Administratorii și gestionarii în cazul sitului ROSCI0098 Lacul Pețea

Administratori

Suprafața

-ha-

%

din total supr.

Administrația Națională Apele Române

6,015

12,28

Compania Națională de Căi Ferate S.A.

0,266

0,54

Autoritate a administrației publice locale din Comuna Sânmartin

14,427

29,48

Persoane fizice autorizate

0,573

1,18

Persoane fizice

22,117

45,24

Persoane juridice

5,526

11,28

Total

48,924

100

Harta regimului de administrare a terenurilor se regăsește la Anexa nr.1.16 la Planul de management.

2.4.1.5.

lnfrastructură și construcții

Accesul în Comuna Sânmartin se realizează prin intermediul drumului european E79, DN76, care leagă municipiul Oradea de municipiul Deva. În Oradea, E79 se intersectează cu E 60 și E 671. Accesul în satele componente ale comunei Sânmartin se realizează prin următoarele rute secundare: DC 59 Sânmartin - Haieu – Betfia; DC 80 Băile 1Mai – Băile Felix; DC 63 Sânmartin – Cihei; DC 64 Sânmartin – Cordău.

În comuna Sânmartin există trei stații CFR: Rontău Haltă, Băile Felix Haltă de călători și Cordău Haltă de călători. Prin aceste localități trece calea ferată simplă neelectrificată 314 care face conexiunea comunei Sânmartin cu municipiul Oradea și comuna Holod, orașul Beiuș și orașul Vascău. Distanța dintre comuna Sânmartin și Aeroportul Internațional Oradea este de aproximativ 11 km.

Sânmartin este localitatea rurală cu cea mai dezvoltată infrastructură sanitară din Zona Metropolitană Oradea. La nivel local, în anul 2012, funcționa un spital, 5 cabinete medicale de familie, 8 cabinete medicale de specialitate, 4 cabinete stomatologice, 4 farmacii și puncte farmaceutice, 5 laboratoare medicale și un laborator de tehnică dentară. Spitalul Clinic de Recuperare Medicala Baile Felix este unul dintre cele mai moderne din țară.

Fondul de locuințe din comuna Sânmartin cuprinde 4.185 locuințe în anul 2013, fiind cel mai mare fond de locuințe din mediul rural al Zonei Metropolitane. Comparativ cu anul 2010, fondul de locuințe s-a majorat cu 608 unități, ceea ce semnifică o creștere de 17 %.

Harta transporturilor se regăsește la Anexa nr.1.17 la Planul de management.

2.4.1.6.

Patrimoniu cultural

În zonă există vestigii din perioada neoliticului. Oamenii s-au așezat aici datorită condițiilor prielnice, dar și a apelor calde a căror descoperire se pare că ar fi coincis cu stabilirea primelor așezări omenești, cu locuințe săpate în pământ, unelte șlefuite confecționate din piatră și os, vase de lut ars vopsite și gravate..

După transformarea Daciei în provincie imperială, urmele vieții devin și mai numeroase, constituindu-se în dovada unei prezențe masive în regiune. Din cercetarea atentă a acestor urme arheologice, parte integrantă a izvoarelor istorice, rezultă că pe aceste teritorii au trăit mai multe așezări omenești din perioade diferite: oamenii din neolitic, oamenii din epoca bronzului, Hallstatul timpuriu, dacii liberi preromani, romanii, ostrogoții și seminții slave.

Existența unei comunități în zona Sânmartinului este atestată documentar la începutul mileniului doi, apele termale de pe lângă cetatea Oradiei fiind menționate într-o diplomă a Vaticanului din anii 1214-1215. Numele Sânmartinului apare în scrieri la sfârșitul secolului al XIII-lea și este legat tot de utilizarea apei termale, căreia localnicii i-au găsit întrebuințări încă din cele mai vechi timpuri. Astfel, în anul 1228 este menționată existența unei mori care se alimenta din Pârâul Pețea. Instalația funcționa tot timpul anului datorită apei calde, care nu îngheța iarna. Două secole mai târziu, o cronică evidențiază că numele Sânmartinului a fost împrumutat și pentru zona izvoarelor termale, Băile Felix fiind cunoscute mai multă vreme drept Băile Sânmartin.

Obiectivele culturale sunt destul de numeroase, lista monumentelor istorice realizată de Ministerul Culturii și Cultelor și Institutul Național al Monumentelor Istorice, reactualizată în anul 2010, include mai multe obiective din Sânmartin: Cazinoul din Baile 1Mai, datează de la începutul secolului XX, Biserica de lemn Sf. Arhangheli, 1785, Strandul Apollo, 1896, Biserica ortodoxă Nașterea Maicii Domnului, secolul XIV, modificată în 1857, și Castelul din satul Sânmartin, secolul XVIII, printre care și Biserica ortodoxă construită în secolul al XV-lea din satul Rontău, aflat în sit.

2.4.1.7.

Peisajul

Comuna Sânmartin este situată în nord-vestul Câmpiei Montane a Miersigului - parte integrantă a Câmpiei Crișului - la zona de contact cu extremitatea vestică a dealurilor ce coboară din Munții Pădurea Craiului. Câmpia Miersig face parte dintre câmpiile mai înalte ale Câmpiei de Vest, alături de Carei, Ierului, Miersig, Cermei, Aradului, Vingăi și Gătaiei. Câmpia înaltă s-a format în urma unui proces de acumulare și de eroziune, la nivelul teraselor, datorită apropierii zonei de subsidență a Crișurilor. Deși dispusă în trepte, suprafața reliefului constituie, în ansamblu, un plan ușor înclinat, de la 200 m, cât are în vecinătatea dealurilor, până la 110 m spre Câmpia joasă.

Zona limitrofă a Comunei Sânmartin este acoperită în cea mai mare parte, cu perdeaua protectoare a unor păduri de stejar ce îmbracă pantele colinelor înconjurătoare, dând un aspect plăcut și atrăgător. Spre vest se ridică Dealul Apateului, pornit cu inclinări ușoare din Câmpia Crișului. La sud, Dealul Cordăului nu depășeste nici el 250 metri, limitat fiind de valea Hidișelului, de-a lungul căreia șerpuieste panglica netedă a DN76, care străbate Dealurile

Vestice, Depresiunea Beiușului, Munții Codru-Moma, îndreptându-se spre Deva. Marginea de est a acestei microdepresiuni este străjuită de Dealul Șomleu - ultimul pinten calcaros al munților Pădurea Craiului, iar la nord culmile ce adăpostesc satul Rontău, încheie seria dealurilor limitrofe.

2.4.2

Impacturi

2.4.2.1

Presiuni - impacturi trecute și prezente

Presiunile actuale asupra speciilor/habitatelor, care au fost identificate în urma studiilor relizate în teren, în cadrul proiectului POS, sunt sintetizate mai jos, în tabelele numerotate de la 16 la 24.

Intensitatea presiunilor a fost cuantificată astfel:

–

Ridicată

(R)

- viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este major afectată:

Necesită acțiuni de management cu prioritate

–

Medie

(M)

- viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată: Necesită acțiuni specifice de management cât mai curând posibil

–

Scăzută

(S) -

viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, nu este semnificativ

afectată: Necesită monitorizare dar nu și acțiuni specifice de management.

Tabelul nr. 15 Presiuni asupra asupra habitatului 31A0* - impacturi trecute și prezente

Nr. crt

Cod

Presiunea actuală

Intensitate

Detalii

1.

K01.03. Secare

Ridicată

Presiunea a fost identificată în întreaga arie a

consecință a utilizării

(R)

fostului Lac Pețea.

energiei din surse

Secarea lacului a condus la dispariția aproape

regenerabile

totală a habitatului 31A0* și la înlocuirea

C03.01. Utilizarea

acestuia cu comunități dominate de

Thypha

apelor geotermale

latifolia

și

Phragmites australis .

pentru ștranduri

Punctele unde s-a semnalat secarea sunt

termale

consecința mai ales a utilizării excesive a apei

termale, fiind semnalate în zonă numeroase

bazine termale.

2.

H05.01.

Gunoiul și deșeurile

solide

Ridicată

(R)

În general, dar extrem de frecvent în zonele locuite sunt aruncate gunoaie, deșeuri din construcții,

deșeuri

menajere

și

altele

asemenea.

3.

K02.01.

Schimbarea compoziției de specii, succesiune

Ridicată

(R)

Actuala situație a fost favorizată de scăderea nivelului apei. Fostul Lac Pețea este marcat masiv de degradare critică datorită modificării drastice a parametrilor fizico-chimici, o dată cu această degradare manifestându-se fenomenul de succesiune, prin schimbarea compoziției de specii.

Astfel, o dată cu schimbarea compozitiei de specii are loc deteriorarea și înlocuirea habitatului.

Pe zona ocupată acum 20 de ani de nufărul termal și habitatul definit de această specie, acum sunt stufărișuri, păpurișuri, o mică fitocenoză de edificată de

Sparganium ramosum .

Aceste formațiuni ierboase sunt amenințate cu împădurirea. Zona Ochiului Tiganului și Ochiul Pompei sunt împădurite și invadate de

liane.

4.

I.01.

Specii invazive non- native, alogene

Ridicată

(R)

Toată zona studiată este invadată de specii alohtone, mai ales de-a lungul pârâului Pețea. În zona fostului lac Pețea partea din amonte este împădurită, iar zona de la lacul de lângă hotelul Perla până la Podul asfaltat spre Rontăueste în mare parte împădurită.

În zona fostului lac agresivitatea acestor specii,

pe moment nu este așa de mare.

Dintre speciile alohtone cele mai agresive amintim:

Ailanthus altissima, Robinia pseudacacia, Reynoutria japonica, Parthenocissus quinquefolia, Echinocystis

lobata.

5.

I.02.

Specii native problematice

Ridicată

(R)

Lipsa unor coeziuni cenotice firești, ca urmare a faptului ca multe dintre comunități sunt relativ recent instalate au determinat ca unele specii să se dezvolte masiv cum e cazul murului,

Rubus spp. , mai ales în zonele

împădurite.

6.

H01.03.

Alte surse de poluare

a apelor de suprafață

Scăzută

(S)

În zona Ochiului Mare pe cursul pârâului s-a observat un baraj vechi de lemn cu grilaj de

reținere a gunoaielor.

7.

J03.02.03.

Reducerea schimbului genetic

Ridicată

(R)

Numărul redus de indivizi presupune o reducere a variabilității genetice, ceea ce va afecta

viabilitatea

populației

speciei

edificatoare a habitatului.

8.

M02.01. Înlocuirea și deteriorarea habitatului

M01.01. Schimbarea temperaturii–scădere M02.03. Declinul sau dispariția speciilor

Ridicată

(R)

Ca urmare a scăderii nivelului apei aceasta îngheață în cursul iernii ceea ce duce la dispariția nufărului termal.

Modificarea condițiilor ecologice vor conduce inevitabil la înlocuirea habitatului edificat de acesta.

Aceată presiune acționează în zona Ochiul Mare din exterior spre centru, pe măsură ce

nivelul apei scade.

9.

D01.02. Drum ce

trece prin vechea albie

Scăzută

(S)

A apărut ca urmare a secării pârâului, în

apropierea ștrandului cu valuri, prin bătătorirea terenului, în vechea albie.

10.

J02.12.

Scăzută

S-au construit stăvilare de-a lungul pârâului

Stăvilare, diguri

(S)

Pețea pentru a menține apa în lac. În momentul

de față sunt inutile și invadate de buruieni

11.

D01.05.

Punți sau poduri

Scăzută (S)

Fiind o zonă locuită și de interes turistic s-au construit numeroase punți sau poduri. Din păcate multe sunt locuri de acumulare a

deșeurilor

12.

H01.08. Poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de apa de canalizare menajeră

Scăzută

(S)

Pe alocuri s-au identificat conducte care deversează în pârâul Pețea. Concentrația ridicată de materie organică are efecte negative asupra componentelor habitatului prin modificarea regimului de oxigenare a apei și a

calității apei.

13.

K02.03.

Eutrofizare

Scăzută

(S)

Eutrofizarea apei este un fenomen firesc în condițiile unui bazin inchis, cu apă puțin adâncă, însă va conduce la invadarea habitatului cu specii nedorite, conducând în final la pierderea caracteristicilor tipice ale

habitatului.

Tabelul nr. 16 Presiuni asupra speciilor de pești * - impacturi trecute și prezente

Nr.

crt

Cod

Presiunea actuală

Intensi-

tate

Detalii

1.

J02.02. Amenajare mal, betonare

J03.01. Reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat

Medie (M)

Presiunea se manifestă cel mai semnificativ pe pârâul Pețea lângă Hotel Perla Băile 1 Mai. Datorită acestuia sunt afectate procesele naturale de erodare a râului dar dispar și unele habitate din fosta zonă inundabilă care cel mai probabil au fost folosite de specia

Rhodeus sericeus

amarus .

2.

J03.02.03.

Ridicată

Presiunea prezentă la toate speciile de pești, se

Praguri de fund J03.02.01. Reducerea migrației/bariere de migrație

J03.02.02. Reducerea dispersiei

(R)

află pe pârâul Pețea lângă Hotel Perla Băile 1 Mai. Pragurile de fund, mai ales cele din beton constituie o barieră peste care speciile de pești nu pot să treacă, astfel populația speciei devine fragmentată.

O altă problemă creată de aceste praguri este faptul că în amonte de acestea zona care înainte era lotică, cu curs rapid devine lentică, curs lent. Astfel, în aceste zone cantitatea de oxigen dizolvat scade, ceea ce are un impact negativ

asupra speciilor de pești specifici acestor zone.

3.

K01.03.

Secare

Ridicată

(R)

Secarea este evidentă în zona rezervației și reprezintă cea mai mare problemă pentru toate speciile de pești. Dacă lacul nu va fi reumplut cu apă termală și zona nu va fi restaurată în totalitate, situl în sine va pierde patrimoniul natural în totalitate. Odată cu secarea aproape totală a lacului s-a redus suprafața habitatului

speciilor de pești.

4.

D03.01.02. Diguri/zone turistice și de agreement E01.03. Habitare dispersata

H01.03. Alte surse de poluare a apelor de suprafață

H01.08. Poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de apa de canalizare menajeră și de

ape uzate

Ridicată

(R)

Poluarea vine în primul rând de la hoteluri și pensiuni, mai ales prin pârâul Hidișel.

Poluarea are diferite forme: gunoi pe maluri și în albie, apa uzată, apa termală uzată de hoteluri și altele asemenea. Aceasta afectează mai ales speciile endemice care sunt reprezentate fiecare prin câte o singură populație fragilă.

J03.01. Reducerea sau pierderea de caracteristici

specifice de habitat

5.

I01. Specii invazive non- native

K03.01. Competiția cu

specii invazive

I. Specii invazive, alte probleme ale speciilor și genele

Ridicată

(R)

Speciile invazive,

Carassius gibelio, Pseudorasbora parva , reprezintă competiție pentru hrană, habitat și reproducere. Sunt prezente aproape peste tot, mai ales în zona Ochiul Mare și în pârâul Pețea.

6.

J03.01. Lipsa arborilor de pe mal - porțiunile situate în afara rezervației naturale, reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat B02.03. Îndepărtarea

lăstărișului

Medie (M)

Este

prezentă

mai

ales

de-a

lungul

pârâului/canalului Hidișel.

În lipsa acestora albia minoră a râului/pârâului nu este umbrită, apa râului/pârâului se încălzește, astfel cantitatea oxigenului dizolvat în apă scade. Lipsa arborilor elimină și o cantitate mare de hrană care cade pe suprafața apei.

*

Cobitis taenia, Sabanejewia aurata, Scardinius racovitzai, Rhodeus sericeus amarus

și

Barbus meridionalis.

Tabelul nr. 17 Presiuni asupra speciilor de mamifere* - impacturi trecute și prezente

Nr.

crt.

Cod

Presiunea actuală

Intensi-

tate

Detalii

1.

B 06.

Pășunatul în pădure/în zona împădurită

Medie (M)

Pe toată suprafața sitului. Prezența animalelor domestice determină deranjarea habitatului prin distrugerea florei și faunei, prin alterarea calității

solului. Pășunatul reduce baza trofică pentru ierbivore.

2.

E03.01

Depozitarea

deșeurilor

Medie (M)

Pe toată suprafața sitului. Turismul necontrolat și activitatea

populației

localităților

limitrofe

ariei

naturale protejate duc la acumularea de gunoi și deșeuri

menajere/deșeuri

provenite din baze de agrement

solide. Acestea reprezintă sursă de poluanți ce se infiltrează în sol și modifică vegetația zonei având

impact negativ asupra faunei.

*

Cricetus cricetus ,

Neomys fodiens, Arvicola terrestris, Mustela putorius, Mustela nivalis, Lepus europaeus, Capreolus capreolus.

Nr.

crt

Cod

Presiunea actuală

Intensitate

Detalii

1.

D01.01.

Poteci, trasee, trasee pentru ciclism

Scăzută

(S)

În stațiunea 1 Mai, care este parțial cuprinsă în aria

naturală protejată. Produce distrugerea și deteriorarea

habitatelor, uciderea indivizilor.

2.

E01.01.

Urbanizare continuă

Scăzută

(S)

În stațiunea 1 Mai, care este parțial cuprinsă în aria

naturală protejată. Produce distrugerea și deteriorarea

habitatelor, uciderea indivizilor.

3.

H05.01.

Gunoiul și deșeurile

solide

Scăzută

(S)

În stațiunea 1 Mai, care este parțial cuprinsă în aria naturală protejată. Produce distrugerea și deteriorarea

habitatelor, uciderea indivizilor.

Tabelul nr. 18 Presiuni asupra speciilor de păsări* - impacturi trecute și prezente

* Sturnus vulgaris, Accipiter nissus, Buteo buteo, Falco tinnunculus, Perdix perdix, Rallus aquaticus, Alcedo atthis, Picus viridis, Dendrocopos major, Dendrocopos syriacus, Garrulus glandarius, Pica pica, Corvus monedula, Erithacus rubecula, Turdus pilaris, Turdus merula, Turdus viscivorus, Fulica atra, Fringilla coelebs

Tabelul nr. 19 Presiuni asupra speciilor de amfibieni și reptile* - impacturi trecute și prezente

Nr. crt

Cod Presiunea

actuală

Intensi- tate

Detalii

1.

B02.

Gestionarea

și utilizarea pădurii și

Scăzută

(S)

Pe tot cursul pârâului Pețea aflat în aria naturală protejată, afectând toate speciile de amfibieni și reptile.

Curățarea

vegetației

arbustive,

îndepărtarea

lăstărișului,

a

arborilor uscați sau în curs de uscare pot rezulta în distrugerea

plantației

sau alterarea vegetației, a litierei, a structurii și compoziției microhabitatului litier esențial atât pentru amfibieni cât și pentru

reptile.

2.

G05.11.

Moartea sau rănirea prin coliziune

Scăzută

(S)

Pe toată suprafața ariei naturale protejate, cu precădere în zona lacului cu apă termală. Toate speciile de amfibieni și reptile.

Speciile se reproduc îndeosebi în habitate acvatice formate în șanțurile de pe marginea drumului sau făgașele aflate în special pe drumurile de pământ.

Circulația cu autovehicule personale, ATV, motociclete de teren, dar și alte autovehicule utilizate în exploatarea forestieră pot distruge atât habitatele acvatice dar și indivizii speciei mai cu

seamă în perioada de reproducere.

3.

H01.

Poluarea apelor de suprafață limnice

Medie (M)

Pe tot cursul pârâului Pețea, precum și habitatele acvatice temporare și/sau stătătoare din sit., afectândtoate speciile de amfibieni și reptile.

Poluarea fecaloid-menajeră este evidentă pe Pârâul Pețea. Poluarea vine în primul rând de la hoteluri și pensiuni dar și de la case. De-a lungul Băilor Felix și 1 Mai pe malul pâraielor, se pot vedea nenumărate conducte sau țevi de mici dimensiuni, de la diferitele pensiuni, vile, restaurante, care deversează în pâraie ape

reziduale.

4.

J02.02.

Îndepărtarea

de sedimente

Scăzută

(S)

În zona lacului cu apă termală de pe pârâul Pețea, posibil și în alte habitate acvatice de pe cursul pârâului, afectândtoate speciile de amfibieni și reptile cu mod de viață acvatic.

Au avut loc acțiuni regulate de decolmatare a habitatului termal de speciile de cormofite acvatice invadante,

Cabomba

sp. Evacuarea materialului provenit din decolmatare s-a făcut cu ajutorul camioanelor. Decolmatarea a distrus ponte și larve ale

speciilor

Rana ridibunda

cât și a broaștelor râioase.

5.

K01.03.

Secare

Ridicată

(R)

Presiunea afectează toate speciile de amfibieni și reptile cu stil de

viață acvatic. Secarea este un fenomen în plină desfășurare, cu

efecte vizibile, pe tot cursul pârâului Pețea și mai ales în lacul cu

apă termală, în principal din cauza captării apelor subterane.

6.

M01.02.

Secete și precipitații reduse

Scăzută

(S)

Presiunea afectează toate speciile de amfibieni și reptile cu stil de

viață acvatic.

Pe toată suprafața ariei naturale protejate. În special pe timpul verii, dar și în unii ani secetoși sau cu precipitații reduse, reproducerea amfibienilor este afectată de reducerea spațială și temporară a suprafețelor ocupate de habitate acvatice temporare sau permanente așa cum a fost și este vizibil în ultimii doi ani la

Lacul Pețea

7.

D01.

Drumuri, poteci, cai ferate

Scăzută

(S)

Presiunea afectează toate speciile de amfibieni și reptile. Circulația cu autovehicule personale, ATV, motociclete de teren, dar și alte autovehicule utilizate în exploatarea forestieră pot distruge atât habitatele acvatice dar și indivizii speciilor de reptile și amfibieni mai cu seamă în perioada de reproducere.

*

Bombina variegata, Triturus cristatus, Bombina bombina, Emys orbicularis, Vipera berus, Natrix tessellata, Natrix natrix, Lacerta viridis, Lacerta agilis, Triturus vulgaris, Rana ridibunda, Rana dalmatina, Pelobates fuscus, Hyla arborea, Bufo bufo, Bufo viridis, Salamandra salamandra, Anguis fragilis, Coronella austriaca și Elaphe longissima.

Tabelul nr. 20 Presiuni asupra speciei de fluturi

Callimorpha quadripunctaria*

- impacturi trecute și

prezente

Nr. crt.

Cod Presiunea

actuală

Intensi- tate

Detalii

1.

C03.01.

Utilizarea

Medie (M)

Datorită captărilor de apă subterană termală, debitul pârâului Pețea este foarte scăzut. Anumite segmente sau mici afluienți ai acestuia chiar au secat, iar nivelul,

respectiv suprafața Lacului Pețea este foarte mică. Acest

energiei

geotermale

lucru a dus la modificarea habitatului caracteristic speciei

Callimorpha quadripunctaria* , care preferă locuri umede.

2.

H05.01.

Gunoiul și deșeurile solide

Medie (M)

Prezența gunoiului precum și a diferitelor deșeuri poate constitui o premiză a schimbării compoziției floristice. Pe zonele acoperite de gunoi, cât și în zonele adiacente, apar plante ruderale, care vor intra în competiție cu plantele caracteristice zonei.

Unele dintre plantele caracteristice zonei, sunt folosite ca sursa de hrană de

Callimorpha quadripunctaria* , atât în stadiul de adult, dar mai ales în stadiul de larvă.

Îndepărtarea/înlocuirea acestora va avea drept consecință

dispariția populației speciei.

I01

Specii invazive non-native, alogene

Medie (M)

Speciile non-native intră în competiție cu cele autohtone, în cele mai multe cazuri înlocuindu-le pe acestea din urmă. Rezultatul va fi modificarea și înlocuirea habitatului. Această modificare poate merge până acolo încât noul habitat să nu mai corespundă cerințelor ecologice ale speciei

Callimorpha quadripunctaria* , caz în care, această specie va dispărea din zona respectivă. De exemplu,

Reynoutria japonica , o specie invazivă identificată pe malurile pârăului Pețea, formează rapid desișuri compacte ce înlocuiesc absolut toate speciile autohtone, nu doar asociația

Eupatorietum canabini .

Acer campestris , arbore cu creștere rapidă și prolificitate ridicată, produce rapid umbrirea solului pe zone întinse, ducând din nou la dispariția speciei

Eupatorium canabinum

care preferă locuri

parțial însorite.

3.

K01.02, K01.03.

Colmatarea și

secarea

Medie (M)

Colmatarea și secarea sunt fenomene identificate în zona investigată. Au ca rezultat modificarea habitatului, care nu va

mai

corespunde

cerințelor

ecologice

ale

speciei

Callimorpha quadripunctaria* . Aceasta preferă asociația

vegetală

Eupatorietum canabini

care este caracteristică

zonelor umede.

4.

M01.02.

Secete si precipitații reduse

Medie (M)

Specia

Callimorpha quadripunctaria*

preferă habitate umede. Perioadele lungi de secetă au un impact negativ asupra acestei specii prin modificarea asociatiei vegetale

Eupatorietum canabini

care este preferată de specie.

Aceasta asociatie este mezofilă, nu xerofilă.

5.

M02.01.

Înlocuirea si deteriorarea habitatului

Medie (M)

Este o consecință a amenințărilor deja enumerate.

Tabelul nr. 21 Presiuni asupra speciei

Unio crassus

- impacturi trecute și prezente

Nr. crt

Cod Presiunea

actuală

Intensi- tate

Detalii

1.

G05. Alte intruziuni și dezechilibre umane-Schimbări provocate de oameni în sistemele hidraulice

Ridicată (R)

Afectează toată suprafața sitului

Exploatarea apelor termale subterane în diverse scopuri și pentru folosințe diferite, asociate cu creșterea turismului dar și a necesităților localităților în plină dezvoltare, reprezintă principala problemă a ariei naturale protejate. Aceasta este cauza deteriorării până la limita existenței a ultimului lac termal din zonă, Ochiul Mare, precum și a faptului că specia este în acest sit la limita supraviețuirii deoarece s-a distrus habitatul.

2.

J02.07. Captarea apelor subterane

Ridicată

(R)

Afectează toată suprafața ariei naturale protejate. Exploatarea apelor termale subterane în diverse scopuri și pentru folosințe diferite, asociate cu creșterea turismului dar și a necesităților localităților în plină dezvoltare,

reprezintă principala problemă a ariei naturale protejată.

3.

E 03.01.

Depozitarea deșeurilor menajere și din

baze de agrement

Ridicată

(R)

Afectează toată suprafața ariei naturale protejate.

Toată albia pârâului Pețea servește ca loc de depozitare a deșeurilor menajere dar și rezultate din agricultură. Turiștii participă la această activitate.

4.

H01. Poluarea apelor de suprafață

Medie (M)

Afectează toată suprafața ariei naturale protejate. Poluarea fecaloid-menajeră este evidentă pe pâraiele Pețea și Hidișel. De-a lungul pâraielor Pețea și Hidișel, s-au identificat mai multe conducte sau pâraie artificiale care deversează direct în albia pâraielor menționate ape cu încărcătură organică și miros caracteristic apelor reziduale fecaloid-menajere. Efectele deversărilor sunt clare și vizibile: indicii organoleptice clare, înflorirea apelor, prezența algelor filamentoase și a straturilor de bacterii și protiste, dezvoltarea în masă a vegetației acvatice natante și submerse, maluri groase organice, cu intense fenomene de fermentație anaerobă în zona de mal, cu curenți mai reduși, unde se pot depozita sedimente. De-a lungul Băilor Felix si 1 Mai pe malul pâraielor, se pot vedea nenumărate conducte sau țevi de mici dimensiuni, de la diferitele pensiuni, vile, restaurante etc., care deversează în pâraie

ape reziduale.

5.

I01. Specii invazive alogene

Ridicată

(R)

Afectează toată suprafața ariei naturale protejate. Apariția, de la începutul anilor 2000, a speciei alohtone invazive

Sinanodonta woodiana

în Lacul Pețea și pârâul Pețea, afectează în mod cert răspândirea și viabilitatea speciilor autohtone și mai ales a speciei

Unio crassus.

Menționăm că dintre speciile de moluște acvatice,

S. woodiana

este singura care a supraviețuit în Ochiul Mare.

În pârârul Hidișel, și apoi în aval de confluența cu Pețea, a

pătruns relativ recent și specia de gastropod acvatic

Melanoides tuberculata , care de asemenea modifică structura habitatului și inițiază relații complexe de

competiție.

J03.02.

Ridicată

Afectează toată suprafața ariei naturale protejate.

Reducerea

(R)

Pârâul Pețea este afectat de modificări antropogene,

conectivității de

diguri, poduri, canalizare, și fragmentează habitatul

habitat din cauze

specific pentru

Unio crassus .

antropice

Hidișelul este afectat de construcții și folosințele umane,

locuitorii modificând habitatele, construind baraje, maluri

artificiale, se modifică structura albiei și este extrasă apă

6.

și sedimente.

Tabelul nr. 22 Presiuni asupra speciei

Chilostoma banaticum

- impacturi trecute și prezente

Nr. crt

Cod Presiunea

actuală

Intensi- tate

Detalii

1.

E 03.01.

Depozitarea deșeurilor menajere și din baze de agrement

Medie (M)

Afectează toată suprafața ariei naturale protejate dar mai ales zăvoiul din jurul Lacului Pețea și pârâului Pețea e până la ieșirea estică din Băile 1Mai, îndeosebi în zona împrejmuită cu gard.

Toată albia Pârâului Pețea servește ca loc de depozitare a

deșeurilor menajere dar și rezultate din agricultură.

2.

E.01.03.

Urbanizare, dezvoltare rezidențială și comercială

Medie (M)

Afectează toată suprafața ariei naturale protejate dar mai ales zăvoiul din jurul Lacului Pețea și Pârâului Pețea până la ieșirea estică din Băile 1 Mai, îndeosebi în zona împrejmuită cu gard. Toată albia pârâului Pețea servește ca loc de depozitare a deșeurilor menajere dar și rezultate

din agricultură.

3.

M01.01.

Creșterea

Încălzirea globală, creșterea temperaturilor, frecvența

anilor secetoși sunt o presiune și vor fi din ce în ce mai

temperaturii și a

Medie

mult o amenințare atât directă pentru speciile de

extremelor

(M)

gastropode higrofile, cât și indirectă prin modificarea

M01.02.

vegetației și a habitatului specific.

Secete și

Este posibil ca identificarea multor cochilii și a puține

precipitații reduse

exemplare vii să indice o descreștere a populației și din

acest motiv.

Tabelul nr. 23 Presiuni asupra speciei

Helix pomatia

- impacturi trecute și prezente

Nr. crt

Cod Presiunea

actuală

Intensi- tate

Detalii

1.

E 03.01.

Depozitarea deșeurilor menajere și din baze de agrement

Scăzută

(S)

Afectează toată suprafața ariei naturale protejate dar mai ales zăvoiul din jurul Lacului Pețea și a pârâului Pețea în situl Natura 2000, albia pârâului și vecinătatea acesteia în aval până la nivelul Municipiului Oradea.

Toată albia Pârâului Pețea servește ca loc de depozitare a

deșeurilor menajere dar și rezultate din agricultură. Turiștii participă la această activitate.

2.

M01.01.

Creșterea temperaturii și a extremelor

Scăzută

(S)

Încălzirea globală, creșterea temperaturilor, frecvența anilor secetoși sunt o presiune și vor fi din ce în ce mai mult o amenințare atât directă pentru speciile de gastropode higrofile, cât și indirectă prin modificarea

vegetației și a habitatului specific.

3.

M01.02.

Secete și precipitații reduse

Scăzută

(S)

Încălzirea globală, creșterea temperaturilor, frecvența anilor secetoși sunt o presiune și vor fi din ce în ce mai mult o amenințare atât directă pentru speciile de gastropode higrofile, cât și indirectă prin modificarea

vegetației și a habitatului specific.

4.

F 03.02.

Melcul de livadă este o resursă care face obiectul colectării

și comercializării.

Luare

Medie

Pentru a nu fi supraexploatată populația se impun activități

/prelevare de

(M)

de evaluare periodică și reglementare a colectării acesteia.

fauna

Se interzice recoltarea de melci din rezervația naturală iar

de pe teritoriul sitului se va face doar în baza unei

autorizații

de

recoltare,

cu

avizul

custodelui

sau

administratorului legal.

2.4.2.2

Amenințări - impacturi viitoare previzibile

Amenințări viitoare asupra speciilor/habitatelor, care au fost identificate în urma studiilor relizate în teren, în cadrul proiectului POS, sunt sintetizate mai jos, în tabelele cu numerele de la 25 până la 31.

Intensitatea amenințărilor în viitor a fost cuantificată astfel:

–

Ridicată

(R)

- viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este major afectată:

Necesită acțiuni de management cu prioritate

–

Medie

(M)

- viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ

afectată: Necesită acțiuni specifice de management cât mai curând posibil

–

Scazută

(S) -

viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată: Necesită monitorizare dar nu și acțiuni specifice de management.

Tabelul nr. 24 Amenințări asupra habitatului 31A0* - impacturi viitoare previzibile

Nr. crt.

Cod

Amenințare previzibilă

Intensi- tate

Detalii

1.

K01.03.

Secare

Ridicată

(R)

Nivelul freatic al apelor termale este profund afectat și secarea este cea mai importantă amenințare. Fără soluții tehnice de suplinire a apei termale cele 33 exemplare de nufăr termal din

Ochiul Mare vor dispărea.

2.

K02.01.

Schimbarea

compoziției

Ridicată

(R)

Fostul Lac Pețea este într-o stare de degradare critică. Actuala

situație a fost favorizată de scăderea nivelului apei.

În zona fostului Lac Pețea partea din amonte este împădurită,

de specii, succesiune

iar zona de la lacul de lângă hotelul Perla până la podul asfaltat spre Rontău este în mare parte împădurită. Tufărișurile și mai ales speciile invazive de tipul lianelor, apoi arborii vor urma o

succesiune firească ce va conduce la împădurirea întregii zone.

3.

I.01.

Specii invazive

non-native

Medie (M)

Dintre speciile alohtone cele mai mari probleme le ridică și vor continua să ocupe noi terenuri:

Ailanthus altissima, Robinia pseudacacia,

Reynoutria

japonica, Parthenocissus

quinquefolia, Echinocystis lobata

4.

I.02.

Specii native problematice

Medie (M)

Tendința generală este de împădurire și se va accentua pe măsură ce nivelul apei scade. Speciile de mur sunt cele ce vor crea un adevărat hățiș și în zonele acoperite în prezent de stuf, papură, fenomen ce se va accentua și spre Ochiul Mare,

înlocuind actualele formațiuni ierboase.

5.

M02.01.

Înlocuirea și deteriorarea habitatului

Ridicată

(R)

Înlocuirea și deteriorarea habitatului este iminentă în cazul în care nu se va stopa imediat secarea lacului care încă mai găzduiește puținii indivizi de nufăr termal.

6.

M02.03.

Declinul sau dispariția speciilor

Ridicată

(R)

Atât pentru specia

Nymphaea lotus

var.

thermalis,

cât și pentru celelalte specii ce edifică habitatul, amenințarea se accentuează pe aceeași suprafață cu presiunea.

7.

E01.02.

Zona de constructii - urbanizare continua

Medie (M)

Fiind o zonă locuită și de interes turistic, în imediata apropiere a localității Oradea, zona din vecinătatea Pârâului Pețea din Sânmărtin a devenit o zonă rezidențială și este în extindere.

8.

J02.07.

Captarea apelor subterane

Ridicată (R)

Afectează toată suprafața sitului. Exploatarea apelor termale subterane în diverse scopuri și pentru folosințe diferite, asociate cu creșterea turismului dar și a necesităților localităților în plină dezvoltare, reprezintă principala problemă

a ariei naturale protejate.

Concluzii:

-

Intensitatea amenințărilor este Ridicată (R) deoarece pentru moment habitatul există ca urmare a pompării apei în Ochiul Mare, care are în prezent puțină apă, iar înghețul va afecta puținii indivizi existenți. Roșioara -

Scardinius racovitzai

și nufărul termal au mai fost salvate de îngheț în bazine interioare ale grădinilor botanice, muzee sau facultăți.

Tabelul nr. 25

Amenințări asupra speciilor de pești* - impacturi viitoare previzibile

Nr.

crt

Cod

Presiunea actuală

Intensi-

tate

Detalii

1.

J02.02. Amenaj a re mal, betonare J03.01. Reducerea sau pierderea de

caracteristici specifice de habitat

Medie (M)

Localizat pe Râul Pețea lângă Hotel Perla Băile 1 Mai.

2.

J03.02.03.

Praguri de fund J03.02.01. reducerea

migrației/bariere de migrație

J03.02.02. Reducerea dispersiei

Ridicată

(R)

Presiunea se află pe râul Pețea lângă Hotel Perla Băile 1 Mai.

Pragurile de fund, mai ales cele din beton constituie o barieră peste care

Rhodeus amarus

nu poate să treacă, astfel populația speciei devine fragmentată.

O altă problemă creată de aceste praguri este faptul că în amonte de acestea zona care înainte era lotică, cu curs rapid devine lenitică, curs lent. Astfel în aceste zone cantitatea de oxigen dizolvat scade, ceea ce are un impact negativ asupra

speciilor de pești specifici acestor zone.

3.

K01.03

Secare

Ridicată

(R)

Secarea este evidentă în zona sitului și reprezintă cea mai mare problemă. Dacă lacul nu va fi reumplut cu apă termală și zona nu va fi restaurată în totalitate, situl

în sine va pierde patrimoniul natural în

totalitate.

4.

D03.01.02. Diguri/zone turistice și

de agreement

E01.03. Habitare dispersata H01.03. Alte surse de poluare a apelor de suprafață

H01.08. Poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de apa de canalizare menajeră și de ape uzate J03.01. Reducerea sau pierderea de

caracteristici specifice de habitat

Ridicată

(R)

Specia

Rhodeus sericeus amarus

are o populație fragilă și foarte sensibilă la activitățile umane pentru că depinde de prezența lamelibranhiatelor din genurile

Unio

sau

Anodonta . Lamelibranhiatele sunt foarte sensibile la poluarea apelor sau la activitățile umane care afectează albia minoră. Poluarea vine în primul rând de la holteluri și pensiuni, mai ales

prin pârâul Hidișel.

5.

I01. Specii invazive non-native K03.01. Competiția cu specii invazive

I. Specii invazive

Ridicată

(R)

Speciile invazive , Carassius gibelio, Pseudorasbora parva , reprezintă competiție pentru hrană, habitat și reproducere.

Sunt prezente aproape peste tot, mai ales

în zona ”Ochiul Mare” și în pârâul Pețea

din sit.

6.

J03.01.

Lipsa arborilor de pe mal, reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat B02.03. Îndepărtarea lăstărișului

Medie (M)

În lipsa acestora albia minoră a râului/pârâului nu este umbrită, apa râului/pârâului se încălzește, astfel cantitatea oxigenului dizolvat în apă scade.

Lipsa arborilor elimină și o cantitate mare

de hrană care cade pe suprafața apei.

*

Cobitis taenia, Sabanejewia aurata, Scardinius racovitzai, Rhodeus sericeus amarus

și

Barbus meridionalis.

Tabelul nr. 26

Amenințări asupra speciilor de mamifere* - impacturi viitoare previzibile

Nr.

crt.

Cod

Presiunea actuală

Intensi-

tate

Detalii

1.

B 06. Pășunatul în pădure/în zona împădurită

Medie (M)

Prezența animalelor domestice determină deranjarea habitatului prin distrugerea florei și faunei, prin alterarea calității solului. Pășunatul reduce baza trofică pentru

ierbivore.

2.

E03.01. Depozitarea deșeurilor menajere/deșeuri provenite din baze de agrement

Medie (M)

Turismul necontrolat și activitatea populației localităților limitrofe ariei naturale protejate duc la acumularea de gunoi și deșeuri solide.

Acestea reprezinta sursă de poluanți ce se infiltrează în sol și modifică vegetația zonei având impact negativ

asupra faunei.

3.

K01.02.

Colmatarea K01.03. Secarea

Medie (M)

Aceste procese naturale, au ca rezultat modificarea

habitatului, care nu mai corespunde cerințelor ecologice

speciilor precum

Neomys fodiens, Arvicola terrestris.

*

Cricetus cricetus ,

Neomys fodiens, Arvicola terrestris, Mustela putorius, Mustela nivalis, Lepus europaeus, Capreolus capreolus.

Tabelul nr. 27

Amenințări asupra speciei de insecte

Callimorpha quadripunctaria*

- impacturi viitoare previzibile

Nr. crt.

Cod Amenintare

actuală

Intensitate

Detalii

1.

E01.02.

Urbanizare

Medie (M)

Procesul de urbanizare atrage dupa sine o antropizare

accentuată a zonei.

Tabelul nr. 28

Amenințări asupra speciei

Unio crasuss

- impacturi viitoare previzibile

Nr.

crt

Cod

Presiunea

Intensi-

tate

Detalii

actuală

1.

G05. Alte intruziuni și dezechilibre umane, schimbări provocate de oameni în sistemele hidraulice

Ridicată

(R)

Afectează toată suprafața ariei naturale protejate. Exploatarea apelor termale subterane în diverse scopuri și pentru folosințe diferite, asociate cu creșterea turismului dar și a necesităților localităților în plină dezvoltare, reprezintă principala problemă a ariei naturale protejate. Aceasta este cauza deteriorării până la limita existenței a ultimului lac termal din zonă, Ochiul Mare, precum și a dispariției speciei de interes național

Melanopsis parreyssii.

2.

J02.07. Captarea apelor subterane

Ridicată

(R)

Afectează toată suprafața ariei naturale protejate. Exploatarea apelor termale subterane în diverse scopuri și pentru folosințe diferite, asociate cu creșterea turismului dar și a necesităților localităților în plină dezvoltare,

reprezintă

principala

problemă

a

ariei

naturale protejate.

3.

E 03.01.

Depozitarea deșeurilor menajere

Ridicată

(R)

Afectează toată suprafața ariei naturale protejate. Toată albia Pârâului Pețea servește ca loc de depozitare a deșeurilor menajere dar și rezultate din agricultură.

Turiștii participă la această activitate.

4.

H01. Poluarea apelor de suprafață

Ridicată

(R)

Afectează toată suprafața ariei naturale protejate. Poluarea fecaloid-menajeră este evidentă pe pâraiele Pețea și Hidișel, aceasta provine de la multe, dacă nu cumva de la majoritatea caselor, pensiunilor și probabil

și a hotelurilor din zonă.

5.

I01. Specii invazive alogene

Ridicată

(R)

Afectează toată suprafața ariei naturale protejate. Apariția, de la începutul anilor 2000, a speciei alohtone invazive

Sinanodonta woodiana

în Lacul Pețea și pârâul Pețea, afectează în mod cert răspândirea și viabilitatea speciilor autohtone și mai ales a speciei

Unio crassus.

Menționăm că ditre speciile de moluște acvatice,

S.

woodiana

este singura care a supraviețuit în Ochiul

Mare.

În pârâul Hidișel, și apoi în aval de confluența cu Pețea, a pătruns relativ recent și specia de gastropod acvatic

Melanoides tuberculata , care de asemenea modifică structura habitatului și inițiază relații complexe de

competiție.

J03.02.

Ridicată

Afectează toată suprafața ariei naturale protejate. Pârâul

Reducerea

(R)

Pețea este afectat de modificări antropogene, diguri,

conectivității de

poduri, canalizare, și fragmentează habitatul specific

habitat din cauze

pentru

Unio crassus .

antropice

Hidișelul este afectat de construcții și folosințele umane,

locuitorii

modificând

habitatele,

construind

baraje,

maluri artificiale, se modifică structura albiei și este

extras apă și sedimente, fără să fie controlați sau limitați

6.

în aceste acțiuni.

Tabelul nr. 29

Amenințări asupra speciei

Chilostoma banaticum

- impacturi viitoare previzibile

Nr. crt

Cod

Presiunea actuală

Intensi- tate

Detalii

1.

E 03.01.

Depozitarea deșeurilor menajere și din baze de agrement

Medie (M)

Afectează toată suprafața ariei naturale protejate, dar mai ales zăvoiul din jurul Lacului Pețea și Pârâului Pețea până la ieșirea estică din Băile 1 Mai, îndeosebi în zona împrejmuită cu gard.

Toată albia Pârâului Pețea servește ca loc de depozitare a

deșeurilor menajere dar și rezultate din agricultură.

2.

1. 122 E.

Urbanizare, dezvoltare

Medie (M)

Afectează toată suprafața ariei naturale protejate, dar mai

ales zăvoiul din jurul Lacului Pețea și Pârâului Pețea până la ieșirea estică din Băile 1 Mai, îndeosebi în zona

rezidențială și comercială

împrejmuită cu gard.

Toată albia Pârâului Pețea servește ca loc de depozitare a deșeurilor menajere dar și rezultate din agricultură.

Turiștii participă la această activitate.

M01.01.

Încălzirea globală, creșterea temperaturilor, frecvența

Creșterea

anilor secetoși sunt o presiune și vor fi din ce în ce mai

temperaturii și a

Medie

mult o amenințare atât directă pentru speciile de

extremelor

(M)

gastropode higrofile, cât și indirectă prin modificarea

M01.02.

vegetației și a habitatului specific. Este posibil ca

Secete și

identificarea multor cochilii și a puține exemplare vii să

3.

precipitații reduse

indice o descreștere a populației și din acest motiv.

Tabelul nr. 30

Amenințări asupra speciei

Helix pomatia

- impacturi viitoare previzibile

Nr.

crt

Cod

Presiunea actuală

Intensi-

tate

Detalii

1.

E 03.01.

Depozitarea deșeurilor menajere și din baze de agrement

Scăzută

(S)

Afectează toată suprafața ariei naturale protejate dar mai ales zăvoiul din jurul Lacului Pețea și a Pârâului Pețea în situl Natura 2000, albia pârâului și vecinătatea acesteia în aval până la nivelul Municipiului Oradea.

Toată albia Pârâului Pețea servește ca loc de depozitare a deșeurilor menajere dar și rezultate din agricultură.

Turiștii participă la această activitate.

2.

M01.01. Creșterea temperaturii și a extremelor

Scăzută

(S)

Încălzirea globală, creșterea temperaturilor, frecvența anilor secetoși sunt o presiune și vor fi din ce în ce mai mult o amenințare atât directă pentru speciile de gastropode higrofile, cât și indirectă prin modificarea

vegetației și a habitatului specific.

3.

M01.02.

Secete și

Scăzută

(S)

Încălzirea globală, creșterea temperaturilor, frecvența anilor secetoși sunt o presiune și vor fi din ce în ce mai

mult o amenințare atât directă pentru speciile de

precipitații reduse

gastropode higrofile, cât și indirectă prin modificarea

vegetației și a habitatului specific.

Melcul de livadă este o resursă care face obiectul

F 03.02.

Medie

colectării

și

comercializării.

Pentru

a

nu

fi

Luare/

(M)

supraexploatată populația se impun activități de evaluare

prelevare de fauna

periodică și reglementare a colectării acesteia sau

interzicerea acestor activități pe teritoriul ariei naturale

protejate.

Se interzice recoltarea de melci din rezervația naturală iar

de pe teritoriul sitului se va face doar în baza unei

autorizații

de

recoltare,

cu

avizul

custodelui

sau

4.

administratorului legal.

Hărțile impacturilor antropice se regăsesc la Anexa nr.1.18 la Planul de management.

III.

EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ȘI HABITATELOR

3.1.

Evaluarea stării de conservare a fiecărui habitat de interes conservativ

Tabelul nr. 31

Centralizator privind starea de conservare a habitatului 31A0*

Habitatul

Stare de conservare

globală

Descrierea parametrilor stării de conservare

31A0*-

U2

-Din punct de vedere al suprafeței acoperite de către

Ape termale

nefavorabilă-rea

tipul de habitat este U2 nefavorabilă-rea, din cauza

din

faptului că

suprafața este descrescătoare cu 80-90%

Transilvania

raportat la datele din Doniță, 2005.

acoperite de

-Din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice

lotus, drete

tipului de habitat este U2 nefavorabilă-rea, din cauza

faptului că mai mult de 25% din suprafața tipului de

Habitatul

Stare de conservare

globală

Descrierea parametrilor stării de conservare

habitat în aria naturală protejată este deteriorată în ceea ce privește structura și funcțiile habitatului, incluzând și speciile sale tipice;

-Din punct de vedere al perspectivelor tipului de habitat în viitor este U2 nefavorabilă-rea, având în vedere perspectivele inadecvate, datorită faptului că efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor este ridicat și viabilitatea pe termen lung a tipului de

habitat nu este asigurată.

3.2.

Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ

Starea actuală de conservare a speciilor de interes comunitar din aria naturală protejată a fost determinată prin observații efectuate pe teren, în cursul anului 2015 ca urmare a implementării proiectului "Managementul conservativ al siturilor Natura 2000 aflate în custodia Muzeului Țării Crișurilor„ finanțat prin Programul Operațional Sectorial Mediu. Evaluarea stării de conservare s-a realizat după folosind Modelul SINCRON.

64

Tabelul nr. 32

Centralizator privind starea de conservare a speciilor care sunt obiective de conservare în sit și în Rezervația naturală Pârâul Pețea

Specia

Stare de conservare globală

Descrierea parametrilor stării de conservare

Din punct de

vedere al populației

Din punct de vedere

al habitatului

Din punct de vedere al

perspectivelor speciei în viitor

Specii de pești

Cobitis taenia elongatoides

X

X

X

X

Sabanejewia aurata

X

X

X

X

Specii de amfibieni și reptile

Triturus cristatus

U2

X

U2

U2

Bombina variegata

U2

X

U2

U2

Emys orbicularis

U2

X

U1

U2

Bombina bombina

U2

X

U1

U2

Specii de nevertebrate

Callimorpha quadripunctaria*

U2

X

U2

U1

Chilostoma banaticum

U1

U1

U1

U1

Unio crassus

U2

U2

U2

U2

U2

- nefavorabilă–rău,

U1

- nefavorabilă-inadecvată,

X

– necunoscută,

FV - favorabilă

Tabelul nr. 33

Centralizator privind starea de conservare a speciilor care sunt obiective de conservare în

65

Rezervația naturală naturală Pârâul Pețea

Specia

Stare de conservare globală

Descrierea parametrilor stării de conservare

Din punct de

vedere al populației

Din punct de vedere

al habitatului

Din punct de vedere al

perspectivelor speciei în viitor

Specii de plante

Nymphaea lotus

var.

thermalis

U2

U2

U2

U2

Specii de pești

Rhodeus sericeus amarus

U2

U2

U2

U2

Scardinius racovitzai

U2

U2

U2

U2

Barbus meridionalis peloponensis

X

X

X

X

Specii de mamifere

Neomys fodiens

FV

X

FV

X

Arvicola terrestris

FV

FV

FV

X

Mustela putorius

FV

X

FV

X

Mustela nivalis

FV

X

FV

X

Cricetus cricetus

FV

X

FV

X

Lepus europaeus

FV

FV

FV

FV

Capreolus capreolus

FV

X

FV

X

Specii de păsări

Sturnus vulgaris

FV

FV

FV

FV

Accipiter nissus

U1

U1

U1

U1

Buteo buteo

U1

U1

U1

U1

Falco tinnunculus

U1

U1

U1

U1

Perdix perdix

U1

U1

U1

U1

Rallus aquaticus

FV

FV

FV

FV

Alcedo atthis

U1

U1

U1

U1

Picus viridis

FV

FV

FV

FV

Dendrocopos major

FV

FV

FV

FV

Dendrocopos syriacus

FV

FV

FV

FV

Garrulus glandarius

FV

FV

FV

FV

Pica pica

FV

FV

FV

FV

Corvus monedula

FV

FV

FV

FV

Erithacus rubecula

FV

FV

FV

FV

Turdus pilaris

FV

FV

FV

FV

Turdus merula

FV

FV

FV

FV

Turdus viscivorus

U1

FV

U1

U1

Fulica atra

U1

X

U1

U1

Fringilla coelebs

FV

FV

FV

FV

Specii de amfibieni și reptile

Hyla arborea

U1

X

U1

U1

Pelobates fuscus

U1

X

U1

U1

66

Rana dalmatina

U1

X

U1

U1

Rana ridibunda

U1

X

U1

U1

Triturus vulgaris

U2

X

U2

U1

Lacerta agilis

FV

X

FV

FV

Lacerta viridis

FV

X

FV

FV

Natrix natrix

FV

X

FV

FV

Natrix tessellata

U2

X

U2

U1

Vipera berus

U1

X

U1

U1

Bufo bufo

U1

X

U1

FV

Bufo viridis

U1

X

U1

FV

Salamandra salamandra

U1

X

U1

U1

Anguis fragilis

U1

X

U1

U1

Coronella austriaca

U1

X

U1

U1

Elaphe longissima

U1

X

U1

U1

67

U2

- nefavorabilă–rău,

U1

- nefavorabilă-inadecvată,

X

– necunoscută,

FV - favorabilă

68

Tabelul nr. 34

Centralizator privind starea de conservare a altor specii importante

Specia

Stare de conservare globală

Descrierea parametrilor stării de conservare

Din punct de

vedere al populației

Din punct de vedere

al habitatului

Din punct de vedere al

perspectivelor speciei în viitor

Helix pomatia

FV

FV

FV

FV

U2

- nefavorabilă–rău,

U1

- nefavorabilă-inadecvată,

X

– necunoscută,

FV - favorabilă

IV.

SCOPUL SI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT

4.1

Scopul planului de management

Scopul planului de management al sitului ROSCI0098 Lacul Pețea și al rezervației naturale

2.177 Pârâul Pețea este de a menține sau a îmbunătăți, acolo unde este cazul, starea favorabilă de conservare a speciilor și habitatelor de importanță comunitară și națională pentru care au fost desemnate cele două arii naturale protejate.

Din punct de vedere al modului în care trebuie atins scopul ariilor în cauză, în ambele arii naturale protejate se prevede conservarea prin intervenții active de gospodărire.

Astfel, pentru ROSCI0098 sunt prevăzute a fi aplicate măsurile de conservare necesare menținerii sau refacerii la o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale și populațiilor speciilor de importanță comunitară pentru care situl este desemnat.

Pentru rezervația naturală vor fi stabilite intervenții active de management care să asigure conservarea speciilor și habitatelor pentru care a fost desemnată.

4.2

Obiective generale, specifice și activități

4.2.1

Obiectiv general

Obiectivul general al este reprezentat de menținerea și îmbunătățirea stării de conservare habitatelor și speciilor de interes comunitar și național și a integrității celor două arii naturale protejate, ținând cont de presiunile/amenințările identificate până în prezent, precum și de starea de conservare actuală.

4.2.1.1

Obiective specifice

Urmare analizării situației existente și a propunerilor primite în cadrul dezbaterilor publice au fost selectate următoarele programe și obiective specifice:

Programul 1 Managementul biodiversității și al peisajului

Obiectiv specific 1: Monitorizarea stării de conservare a habitatelor și speciilor de interes comunitar/național, managementul datelor.

Obiectiv specific 2: Aplicarea măsurilor pentru asigurarea stării de conservare favorabilă a habitatelor și speciilor de interes comunitar/național și pentru restabilirea sau

menținerea într-o stare de conservare favorabilă a caracteristicilor geologico- geomorfologice și a specificității peisajului.

Programul 2 Managementul turismului și al recreerii

Obiectiv specific 1: Facilitarea practicării unor forme de vizitare și turism în concordanță cu

obiectivele de conservare ale ariei naturale protejate.

Programul 3 Constientizare, informare și educație ecologică

Obiectiv specific 1: Conștientizare a publicului și comunicare eficientă în concordanță cu

obiectivele de conservare ale ariei naturale protejate.

Obiectiv specific 2: Educația ecologică a tinerilor în concordanță cu obiectivele de conservare

ale ariei naturale protejate.

Programul 4 Management și administrare

Obiectiv specific 1: Asigurarea echipamentului și infrastructurii de funcționare necesare ariilor

naturale protejate.

Obiectiv specific 2: Personal, coordonare, administrare, control și evaluare aplicare Plan de management.

Obiectiv specific 3: Documente strategice de planificare, rapoarte, instruiri.

Tabelul nr. 35

71

4.2.1.1.1

Activități și măsuri de conservare

Presiunea/

Speciile/

Localiza-

Magni-

Măsuri de conservare

amenințarea

habitatele

rea

tudine

afectate și

impactului

impact

starea de

conservare

M02.01. Înlocuirea

Habitatul

În zona

Ridicată

- controlul extinderii stufărișurilor, păpurișurilor și al comunităților

și deteriorarea

31A0*

Ochiul

R

lemnoase.

habitatului

Pompei,

- combaterea, eliminarea totală a speciilor invazive, intervenții mecanice

I.02. Specii native

Ochiul

în vederea eliminării speciilor problemă – mai ales pentru cele lemnoase.

problematice

Tiganului,

I.01. Specii invazive

Ochiul

non-native, alogene

Mare

K02.01.Schimbarea

Habitatul

În zona

Ridicată

- asigurarea compoziției în nutrienți și a unui pH corespunzător a apei din

compoziției de

31A0*

Ochiul

R

Ochiul Mare.

specii

Specia

Pompei,

- reevaluarea în permanență a consumulului unităților turistice ce au

J03.02.037.

Nymphaea

Ochiul

aprobări legale.

Reducerea

lotus

var.

Tiganului,

- colaborarea cu alte instituții, grădini botanice, pentru evitarea declinului

schimbului genetic,

thermalis

Ochiul

genetic al populației, asigurându-se încrucișarea cu acele exemplare.

M02.01.Înlocuirea

Mare

- defrișarea zonei unde era Ochiul Pompei și Ochiul Țiganului și

și deteriorarea

realimentarea acestor ochiuri cu apă termală prin desfundarea vechilor

Presiunea/

amenințarea

Speciile/ habitatele afectate și starea de

conservare

Localiza- rea impactului

Magni- tudine impact

Măsuri de conservare

habitatului, M02.03. Declinul sau dispariția speciilor

izvoare sau printr-un foraj nou.

- construirea unui bazin artificial care să fie alimentat cu apă termală din pârâul Hidișel ce vine de la Felix, în zona unde s-au semnalat câteva zeci de indivizi de nufăr termal, și unde ar fi posibilă instalarea în timp a habitatului 31A0*.

H05.01. Gunoiul și deșeurile solide

E 03.01 Depozitarea deșeurilor menajere și din baze de agrement E01.01.Urbanizare continuă

D01.05. Punți sau

poduri

Habitatul 31A0*

Toate speciile din sit

Toată suprafața ariei naturale protejate, care este puternic antropizată cuprinzând și o parte din

stațiunea

Ridicată

R

-îndepărtarea depozitelor de deșeuri din toată valea pârâului Hidișel și Pețea.

-igienizarea periodică al malurilor pâraielor Pețea și Hidișel, al albiei Pârâului Pețea, în zăvoiul de luncă, respectiv în aria împrejmuită.

-menținerea suprafețelor acoperite de vegetație palustră pentru speciile

dependente de zone umede.

- informarea turiștilor și localnicilor.

-

interzicerea depozitării deșeurilor în zonele neamenajate în acest scop.

-

amenajarea de locuri speciale pentru colectarea deșeurilor.

-

controlul managementului deșeurilor.

-

menținerea unui număr minim de 5 arbori la hectar pentru speciile de păsări dependente de aceste elemente de peisaj.

72

Presiunea/

amenințarea

Speciile/ habitatele afectate și starea de

conservare

Localiza- rea impactului

Magni- tudine impact

Măsuri de conservare

1Mai

- controale frecvente pentru evitarea scăldatului printre nuferi,

pescuitului.

- controlul eficient al deversărilor și al obligativității purificării apelor deversate, la nivelul Lacului Pețea, dar mai ales de-a lungul pârâului, de la ștrandul Venus până la Oradea.

J02.02.Amenajare mal, betonare J03.01. Reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat

Speciile de pești, speciile de amfibieni și reptile

Este un fenomen general pe tot parcursul apelor din aria naturală protejată.

Ridicată

R

care contribuie la menținerea statutului favorabil de conservare a speciilor

care sunt obiective de conservare.

-

evaluarea riguroasă a impactului de mediu local și cumulat al activităților, investițiilor, construcțiilor și din perspectiva menținerii habitatelor speciilor care sunt obiective de conservare.

-

interzicerea lucrărilor de amenajare malurilor și a albiei în interiorul și în imediata vecinătate a ariei naturale protejate.

-

protecția habitatelor acvatice folosite de speciile amfibieni și reptile pentru reproducere cum sunt bălțile, pâraiele, șanțurile cu apă și altele asemenea, în special în cadrul lucrărilor de întreținere a drumurilor.

-

menținerea caracteristicilor specifice ale habitatelor acvatice și terestre

73

Presiunea/

amenințarea

Speciile/ habitatele afectate și starea de

conservare

Localiza- rea impactului

Magni- tudine impact

Măsuri de conservare

D03.01.02.

Diguri/zone turistice și de agreement E01.03. Habitare dispersata

H01 Poluarea apelor de suprafață limnice H01.03. Alte surse de poluare a apelor de suprafață H01.08. Poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de apa de canalizare menajeră și de ape

uzate

Speciile de pești, speciile de amfibieni și reptile, speciile de nevertebrate

Pe tot parcusul pârâului Pețea și zona lacului 1Mai din aria naturală protejată.

Ridicată

R

sistemul hidrografic a ariei.

-interzicerea folosirii ierbicidelor, pesticidelor, amendamentelor, a îngrășămintelor chimice sau substanțelor de protecție a plantelor în zone de distribuție a speciilor.

-interzicerea folosirii sărurilor și a altor chimicale la deszăpezirea drumurilor în apropierea habitatelor acvatice.

-interzicerea utilizării oricărei substanțe chimice persistente în apropierea habitatelor cu aspect de fâșie sau în apropierea pajiștilor, habitatelor acvatice sau alte tipuri de habitate prielnice speciilor țintă.

- acțiuni de conștientizare și amplasare indicatoare.

-elaborarea unui studiu bacteriologic și de conținut organic al apei, pentru

stabilirea calității apelor de suprafață.

-

interzicerea deversării apelor menajere/uzate și/sau industriale în

-

controlul eficient al deversărilor apelor menajere/uzate și/sau industriale în sistemul hidrografic a ariei.

74

Presiunea/

amenințarea

Speciile/ habitatele afectate și starea de

conservare

Localiza- rea impactului

Magni- tudine impact

Măsuri de conservare

I01. Specii invazive non-native

K03.01. Competiția

cu specii invazive

I. Specii invazive,

alte probleme ale speciilor și genele

Speciile de

pești

Tot sistemul hidrografic din sit

Medie M

-în zonele de reproducere interzicerea populării apelor cu pești.

J03.01.Lipsa arborilor de pe mal, reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat B02.03.

Îndepărtarea lăstărișului

K01.03. Secare

Speciile de pești, speciile de amfibieni și reptile, speciile de nevertebrate

În toată zona ariei naturale protejate și regiunea învecinată, pe tot parcursul sistemului

hidrografic

Ridicată

R

-închiderea forajelor și a surselor de exploatare a apelor termale ilegale.

-reglementarea cotei maxime de exploatare anuală a apei termale de către toți consumatorii.

-asigurararea unui debit adecvat al pârâului Pețea prin realocarea cotelor

de ape care sunt exploatate din freatic.

-

interzicerea introducerii speciilor invazive

Carassius gibelio

și

Pseudorasbora parva , în sistemul hidrografic a ariei, mai ales după reumplerea lacului cu apă termală.

-

interzicerea folosirii acestor specii ca momeală vie.

-

acțiuni de conștientizare și informare.

-

interzicerea folosirii apei din lac și din pârâul Pețea pentru hoteluri, wellnessuri și alte furnizori de servicii turistice, dacă studiile hidrogeotermale vor arăta că apa folosită la pensiuni este din aceeași sursă ca și cea care alimentează lacul.

-

interzicerea tăierii arborilor de pe malul apelor curgătoare și stătătoare,

75

Presiunea/

amenințarea

Speciile/ habitatele afectate și starea de

conservare

Localiza- rea impactului

Magni- tudine impact

Măsuri de conservare

M01.02. Secete și precipitații reduse J03.02.03.

Praguri de fund J03.02.01.

Reducerea migrației/bariere de migrație

J03.02.02.

Reducerea dispersiei J02.02. Îndepărtarea de sedimente K01.02. Colmatare J02.07. Captarea apelor subterane G05. Alte intruziuni

și dezechilibre

din sit, albia majoră, Lacul 1Mai și imediata vecinătate a lacului

excepție făcând speciile invazive.

- asigurarea deplasării speciilor de pești în amonte și în aval prin amenajarea canalelor bypass sau scări de pești funcționale.

- plantarea de arbori, specii autohtone, pentru a asigura umbrirea luciului

de apă, cu excepția sectoarelor în care vegetează nufărul termal.

76

Presiunea/

amenințarea

Speciile/ habitatele afectate și starea de

conservare

Localiza- rea impactului

Magni- tudine impact

Măsuri de conservare

umane

B02. Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației

G05.11. Moartea sau rănirea prin coliziune K01.03. Secare

Speciile de amfibieni și reptile

Toată suprafața ariei naturale protejate

Ridicată

R

-restricționarea pășunatului în habitatele umede în perioada de depunere a

pontei, martie-iulie, și în rutele de migrare, iunie-septembrie.

-

interzicerea exploatării vegetației lemnoase de pe malurile râurilor și a pâraielor și în zonele mlăștinoase. Excepții sunt permise doar în cazul activităților de reconstrucție ecologică a habitatelor, realizate cu avizul custodelui sitului.

-

interzicerea sau limitarea accesul animalelor la adăpat sau scăldat în habitatele acvatice utilizate de speciile de amfibieni și reptile pentru reproducere.

-

interzicerea supra- și sub-pășunatului, acestea vor fi permise pentru perioade limitate, în cazurile particulare de reconstrucție ecologică de habitate, și doar cu avizul custodelui sau administratorului legal al ariei naturale protejate.

-

acțiuni de conștientizare pentru încurajarea cositul manual, respectiv cu utilaje mici.

77

Presiunea/

amenințarea

Speciile/ habitatele afectate și starea de

conservare

Localiza- rea impactului

Magni- tudine impact

Măsuri de conservare

I.01. Specii invazive non-native, alogene J03.02. Reducerea conectivității de habitat din cauze antropice

Speciile de nevertebrate

În toată zona ariei naturale

Ridicată

R

-informarea populației, precum și a acvariștilor prin campanii și panouri

despre pericolul speciilor invazive non-native, alogene.

-îndepărtarea periodică, minim anuală, monitorizarea și controlul speciei alohtonă invazivă

Sinanodonta woodiana

care populează lacul Ochiul Mare, partea superioară a pârâului Pețea, în zona de baraje, și sectorul inferior unde este mai multă apă.

-îndepărtarea periodică, minim anuală, monitorizarea și controlul speciei invadatoare

Melanoides tuberculata

care s-a dezvoltat într-un număr excesiv pe Hidișel și în aval de confluența acestuia cu Pețea.

-curățarea ariei naturale protejate de specii invazive precum specia

Reynoutria

japonica

78

79

V.

PLANUL DE ACTIVITĂȚI

ACȚIUNI

Rezultate

Prioritatea*

Activitatea la nivel de semestru

Responsabil pentru implementare/ Parteneri pentru elaborare și

implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

Program 1. Programul Managementul biodiversității și al peisajului

1.1. Obiectiv specific: Monitorizarea stării de conservare a habitatelor și speciilor de interes comunitar/național, managementul datelor.

1.1.1.Actualizarea permanentă a informațiilor privind habitatul 31A0* și speciilor de interes conservativ, prin monitorizarea acestora.

Informații actualizate Rapoarte periodice Baza de date

actualizată

1

√

√

√

√

√

√

√

√

√

√

Custode, ONG-uri, specialiști în domeniu

1.1.2. Evaluarea periodică a stării de conservare a habitatului 31A0* și speciilor de interes conservativ

Rapoarte periodice privind starea de conservare

1

√

√

√

√

√

√

√

√

√

√

Custode, ONG-uri, specialiști în

domeniu

1.1.3. Monitorizarea activităților

pastorale

Adaptarea activităților management din planurile anuale în conformitate cu interesele de

conservare

1

√

√

√

√

√

√

√

√

√

√

Custode,

1.1.4. Monitorizarea/Controlul oricărei activități de modificări în structura malurilor și a albiei sau de desecare, drenare, canalizare, regularizare maluri, șanțuri de pe marginea drumurilor de exploatare, schimbarea destinației terenurilor sau altele asemenea, care ar putea duce imediat sau în timp la dereglarea, reducerea sau dispariția habitatelor

acvatice.

Rapoarte de control

1

√

√

√

√

√

√

√

√

√

√

Custode/ Garda de Mediu, proprietari și administratori de terenuri, specialiști în domeniu

1.1.5. Monitorizarea/Controlul activităților ce pot duce la poluarea habitatelor, monitorizarea deversării

apelor menajere/uzate și/sau

Acțiuni de patrulare și control

√

√

√

√

√

√

√

√

√

√

Custode/ Garda de Mediu,

specialiști în

80

industriale, folosirii sărurilor și a altor chimicale la deszăpezirea drumurilor în apropierea habitatelor acvatice, de asemenea monitorizarea folosirii ierbicidelor, pesticidelor, îngrășămintelor chimice, substanțelor chimice persistente în apropierea habitatelor acvatice, arealelor desemnate cu statut prioritar de

conservare pentru specii.

1

domeniu

1.1.6. Monitorizarea speciilor invazive

Carassius gibelio, Pseudorasbora parva

și folosirea acestor specii ca momeală vie.

Acțiuni de patrulare și control Evaluarea parametrilor ce caracterizează starea de conservare a habitatului

prioritar

1

√

√

√

√

√

√

√

√

√

√

Custode, ONG- uri, specialiști în domeniu

1.1.7. Monitorizarea caracteristicilor

habitatelor acvatice și terestre

referitoare la faza de succesiune,

Evaluarea parametrilor ce

caracterizează

√

√

√

√

√

√

√

√

√

√

Custode/

Specialiști în

domeniu,

81

mărimea luciului de apă, adâncimea apei, luminozitatea malurilor, vegetația naturală acvatică și terestră, și al altor parametri care contribuie la menținerea statutului favorabil de conservare a speciilor de amfibieni și

reptile

starea de conservare a habitatului prioritar

1

entități specializate, ONG-uri

1.1.8. Monitorizare anuală a speciilor problematice, în mod deosebit monitorizarea extinderii stufărișurilor, păpurișurilor și controlul, combaterea activă a acestor specii.

Evaluarea parametrilor ce caracterizează starea de conservare a habitatului

prioritar

1

√

√

√

√

√

√

√

√

√

√

Custode/ Specialiști în domeniu, entități specializate

1.1.9. Monitorizarea populațiilor de

Helix pomatia . Impunerea interzicerii colectării exemplarelor de

Helix pomatia , în limitele sitului,

dacă se va dovedi a fi necesar.

Avizarea cotelor

de recoltă anuale

1

√

√

√

√

√

√

√

√

√

√

Custode

Program 1. Programul Managementul biodiversității și al peisajului

1.2. Obiectiv specific: Aplicarea măsurilor pentru asigurarea stării de conservare favorabilă a habitatelor și speciilor de interes comunitar/național și pentru restabilirea sau menținerea într-o stare de conservare favorabilă a caracteristicilor geologico-

82

geomorfologice și a specificității peisajului.

1.2.1. În zona Ochiul Pompei, Ochiul Țiganului refacerea habitatelor inițiale prin intervenții mecanice în vederea eliminării speciilor problemă – mai ales cele lemnoase, care umbresc puținele zone unde se mai găsește nufărul termal, care este o specie heliofilă. În acest sens trebuie realizată eliminarea totală a speciilor invazive:

Sinanodonta woodiana, Melanoides tuberculata, Ailanthus altissima, Robinia pseudacacia, Reynoutria japonica, Parthenocissus

quinquefolia

și

Echinocystis lobata .

Îmbunătățire stare de conservare habitat 31A0* și specii de floră și faună de interes conservativ

1

√

√

√

√

√

Custode/ Specialiști în domeniu, voluntari, ONG-uri, autorități publice

1.2.2. Întreținerea stăvilarelor și digurilor existente în prezent și care sunt invadate de buruieni și specii problematice native, mai ales de

Rubus spp ., prin eliminarea acestor

specii.

Îmbunătățire stare de conservare habitat 31A0* și specii de floră și faună de interes

conservativ

1

√

√

√

√

√

√

√

√

√

√

Custode, Entități specializate

1.2.3. Construirea și menținerea unui

Îmbunătățire stare

√

√

√

√

√

√

√

√

√

√

Custode/

83

bazin artificial cu maluri de pământ, în vecinătatea stadionului din Sânmărtin, care să fie alimentat cu apă termală din pârâul ce vine de la

Felix.

de conservare habitat 31A0*

2

Specialiști în domeniu, autorități publice

1.2.4. Plantarea arborilor de arin, salcie, plop autohtone, lângă apele curgătoare și stătătoare pentru a asigura umbrirea, pe minim 50% a luciului de apă, cu excepția sectoarelor în care vegetează nufărul

termal.

Îmbunătățire stare de conservare habitat 31A0*și pentru

Rhodeus sericeus amarus

1

√

√

√

√

√

√

√

√

√

√

Custode/ Autorități publice, entități de stat sau private specializate

1.2.5. Realizarea unui studiu privind reumplerea și reconstrucția ecologică a Lacului Pețea și menținerea acesteia, prin realizarea unui foraj în

sit și alte activități.

Studiu finalizat Plan de măsuri/acțiuni

1

√

√

Custode/ Entități specializate, specialiști în

domeniu

1.2.6. Reumplerea cu apă termală a Lacului Pețea prin realizarea unui foraj în sit care să realimenteze suprafața

lacului,

și menținerea

acesteia.

Îmbunătățire stare de conservare habitat 31A0*

1

√

√

√

√

√

√

√

√

Custode/ Entități specializate,

84

1.2.7. Încetinirea vitezei de curgere a apei prin refacerea parțială a luncilor inundabile și facilitarea dezvoltării naturale a meandrelor, a zonelor mlăștinoase, a brațelor moarte.

Îmbunătățire stare de conservare

Nymphaea lotus

și habitat 31A0* și alte specii de interes comunitar

2

√

√

√

√

√

√

√

√

√

√

Custode/ Entități specializate, specialiști în domeniu, entități din domeniul

cercetării

1.2.8. Activitățile, investițiile construcțiile, reabilitarea sau modernizarea oricărei infrastructuri de transport linear, sau construcția de infrastructură nouă se vor aviza și din perspectiva menținerii habitatelor speciilor de amfibieni și reptile,

precum și a altor specii.

Îmbunătățire stare de conservare amfibieni, reptile și alte specii

1

√

√

√

√

√

√

√

√

√

√

Custode

1.2.9. Menținerea obligatorie a unei zone tampon cu vegetație naturală în jurul habitatelor acvatice de

minimum 10 m lățime.

Îmbunătățire stare de conservare amfibieni, reptile

și alte specii

1

√

√

√

√

√

√

√

√

√

√

Custode/ proprietari și administratori

de terenuri,

1.2.10. Înlăturarea pragurilor din

beton, lemn din albia minoră, iar în

Îmbunătățire stare

de conservare

√

√

√

√

√

√

√

√

√

√

Custode,

Entități

85

cazul în care aceasta nu este posibilă, se va asigurara deplasarea speciei de pești amonte și în aval prin amenajarea canalelor bypass ori a

scărilor de pești funcționale.

pentru

Rhodeus sericeus amarus

și

Scardinius racovitzai

2

specializate

1.2.11. Realizarea unui studiu privind speciile problematice și invazive și elaborarea măsurilor precauționare pentru managementul lor

Lista speciilor, a zonelor

afectate

Plan de măsuri

1

√

√

Custode/ Specialiști în domeniu, Entități

specializate

1.2.12. Reproducerea artificială a speciei roșioara lui Racoviță, iar după reconstrucția ecologică a lacului reîntroducerea ei în habitatul

restaurat.

Reîntroducerea speciei Roșioara lui Racoviță în habitatul 31A0*

1

√

√

√

√

Custode/ Specialiști în domeniu

1.2.13. Crearea de noi bălți cu suprafețe variabile, 1-3 mp, prin săparea unor gropi cu adâncimi de până la 0,5 m, în zone unde este favorizată acumularea naturală de

apă.

Bălți cu suprafețe

variabile

2

√

√

√

√

√

Custode/ Entități specializate, specialiști în domeniu

1.2.14. Realizarea unui studiu

Asigurarea

√

√

Custode/

86

privind reevaluarea și reglementarea consumulului de apă prin impunerea unor cote de consum a unităților turistice în conformitate cu interesele

de conservare

necesarului de apă pentru menținerea pe termen lung a habitatului 31A0*

1

Entități specializate, specialiști în domeniu

1.2.15. Asigurarea unui debit adecvat al pârâului Pețea prin interzicerea captărilor suplimentare și realocarea cotelor de ape care sunt exploatate din freatic. Se pot căuta și surse alternative, de exemplu schimbarea cursului unor pâraie din zonă, inclusiv cu apă rece, care să suplimenteze apa care ajunge în

pârâul Pețea.

Îmbunătățire stare de conservare habitat 31A0*, amfibieni și reptile, păsări și alte specii,

1

√

√

√

√

√

√

√

√

√

√

Custode, Autorități publice locale și județene, Agenția Națională pentru Resurse Minerale

1.2.16. Încurajarea inițiativelor de schimbare a folosinței terenurilor arabile în pajiști, habitate acvatice sau alte tipuri de habitate prielnice speciilor țintă. Încurajat cositul manual, respectiv cu utilaje mici și se

va descuraja cositul cu utilaje grele.

Plan de măsuri/acțiuni Evenimente de informare, conștientizare și promovare

organizate

2

√

√

√

√

√

√

√

√

√

√

Custode, Autorități publice

87

1.2.17. Organizarea de activități de igienizare în parteneriat cu entitățile responsabile și cu ajutorul unor organizatii, a școlilor sau a comunităților locale, mai ales în zona pâraielor Pețea și Hidișel, al albiei pârâului Pețea, în zăvoiul de luncă,

respectiv în aria împrejmuită.

Îmbunătățire stare de conservare habitat 31A0* și specii de floră și faună de interes conservativ

1

√

√

√

√

√

Custode/ Voluntari, ONG–uri, autorități publice

1.2.18. Realizarea unui studiu privind pășunile, determinarea capacității de suport, a stării de degradare și valorii din punct de

vedere al biodiversității

Studiu finalizat Plan de măsuri/acțiuni

2

√

√

Custode/ Entități specializate, specialiști în

domeniu

1.2.19. Elaborarea unui studiu bacteriologic și de conținut organic al apei, pentru stabilirea calității apelor de suprafață.

Studiu finalizat

1

√

√

Custode/ Instituții acreditate din domeniu, specialiști în

domeniu

1.2.20. Realizarea unui ghid

informativ cuprinzând informații

referitoare la conceptele legate de

Ghid finalizat

2

√

√

Custode/

Specialiști în

domeniu,

88

conservarea biodiversității și a

nealterării peisajului.

ONG-uri

Program 2. Managementul turismului și al recreerii

2.1. Obiectiv specific: Facilitarea practicării unor forme de vizitare și turism în concordanță cu obiectivele de conservare ale ariei naturale protejate

2.1.1. Reglementarea și controlarea activității de turism în aria naturală protejată în funcție de interesele de conservare și reducerea riscului producerii accidentelor. Limitarea și delimitarea zonei vizitabile, amenajarea și marcarea unor parcări, trasee turistice și altele

asemenea.

Plan de măsuri/acțiuni Acțiuni de patrulare și control

1

√

√

√

√

√

√

√

√

√

√

Custode/ Jandarmerie, Poliție

2.1.2. Promovarea valorilor și atracțiilor ariei naturale protejate și a regulilor de vizitare prin editare și distribuire de materiale informative, pliante, postere, hărți, broșuri și altele asemenea

Plan de măsuri/acțiuni realizat Rapoarte

1

√

√

√

√

√

√

√

√

√

√

Custode/ Asociații locale de turism și de mediu, voluntari, specialiști în

domeniu

2.1.3. Dezvoltarea parteneriatului

Demersuri realizate

1

√

√

√

√

√

√

√

√

√

√

Custode/

89

cu organizații și asociații de profil, și atragerea de voluntari/ghizi din rândul tinerilor și iubitorilor de

natură

în vederea dezvoltării de parteneriate.

Rapoarte

Asociații locale de turism și de mediu

2.1.4. Realizarea unui sistem coerent de panouri informative pentru vizitatori

Panouri amplasate in teren.

Rapoarte

1

√

√

√

√

Custode/ Asociații locale turism, specialiști în

domeniu

2.1.5. Crearea și promovarea unui portofoliu de activități ecoturistice neinvazive pentru aria naturală protejată ca drumeție, ciclism, alergare, maraton, orientare turistică, observații floră, faună și

altele asemenea.

Portofoliu de activități ecoturistice neinvazive creat și promovat.

Rapoarte

2

√

√

√

√

√

√

√

√

√

√

Custode/ Asociații locale ONG-uri autorități publice locale, specialiști în

domeniu

2.1.6. Promovarea în reciprocitate, în parteneriat sau asociere cu administratorii altor arii protejate, muzee, agenții de turism, în scop de informare, conștientizare și

promovare a zonei

Evenimente de informare, conștientizare și promovare organizate

2

√

√

√

√

√

√

√

√

√

√

Custode/ Autorități publice locale și județene, ONG-uri,

specialiști în

90

domeniu,

entități

specializate

2.1.7. Inițierea strategiei „Garbage- Free”, prin care turiștii sunt informați că nu există locuri de depozitare al gunoaielor în aria naturală protejată iar asta implică obligația de a lua cu ei resturile și

ambalajele rămase.

Acțiuni de patrulare și control

2

√

√

√

√

√

√

√

√

√

√

Custode/ Voluntari specialiști, ONG –uri

Program 3 Conștientizare, informare și educație ecologică

3.1.Obiectiv specific: Conștientizare a publicului, comunicare eficientă în concordanță cu obiectivele de conservare ale ariei naturale protejate

3.1.1. Realizarea de pliante, postere, broșuri, expoziții, conferințe, lectii

tematice, culegeri de texte, bloguri și altele asemenea în vederea conștientizării, informării și educației ecologice cu privire la valorile ariei naturale protejate și a

regulilor de vizitare

Pliante, postere, broșuri, expoziții, conferințe, lectii tematice, casete video, culegeri de texte, bloguri și altele asemenea materiale realizate

2

√

√

√

√

√

√

√

√

√

√

Custode/ Asociații locale de Turism, ONG-uri, autorități publice, entități

specializate

91

3.1.2. Realizarea de acțiuni de informare și conștientizare, și promovarea acestora în mass- media locală, regională sau națională cu privire la valorile ariei naturale protejate și a regulilor de

vizitare

Articole, emisiuni

1

√

√

√

√

√

√

√

√

√

√

Custode/ Birouri promovare turism, ONG- uri, autorități publice

3.1.3. Organizarea de acțiuni și programe de ecologizare, organizarea aniversării evenimentelor importante privind protecția mediului ca Ziua Apelor, Ziua Biodiversității, Ziua Pământului, Ziua ariei naturale

protejate și altele asemenea

Evenimente ocazionale

2

√

√

√

√

√

√

√

√

√

√

Custode/ Birouri promovare turism, ONG- uri, autorități publice locale și județene

3.2. Obiectiv specific: Educația ecologică a tinerilor în concordanță cu obiectivele de conservare ale ariei naturale protejate

3.2.1. Realizarea de acțiuni de educație ecologică, și promovarea acestora în mass-media locală, regională sau națională cu privire la valorile ariei naturale protejate și a

regulilor de vizitare

Articole, emisiuni Elevi educați/informați. Rapoarte

1

√

√

√

√

√

√

√

√

√

√

Custode/ Birouri promovare turism, ONG- uri, autorități

92

Program 4 Management și administrare

4.1. Obiectiv specific: Asigurarea echipamentului și infrastructurii de funcționare necesare ariei naturale protejate

4.1.1. Identificare/Accesare surse

de finanțare

Proiecte accesate

1

√

√

√

√

√

√

√

√

√

√

Custode/ ONG-uri autorități

publice

4.1.2. Încheierea de contracte de parteneriat cu universități, ONG-ri și alte entități în vederea eficientizării asigurării resurselor necesare pentru management și implementarea Planului de

management

Acțiunile din Planul de management realizate

Parteneriate încheiate

1

√

√

√

√

√

√

√

√

√

√

Custode/ ONG-uri, Universități,

4.1.3.Asigurarea logisticii necesare pentru implementarea Planului de management

Acțiunile din Planul de management realizate, logistică

1

√

√

√

√

√

√

√

√

√

√

Custode/ ONG-uri autorități

publice

Program 4 Management și administrare

4.2. Obiectiv specific: Personal, conducere, coordonare, administrare, control și evaluare Plan de management

4.2.1. Analiza rezultatelor

monitorizărilor și îmbunătățirea măsurilor de management utilizând

Starea ariei naturale

protejate cunoscută

Analize elaborate

1

√

√

√

√

√

√

√

√

√

√

Custode

93

informațiile din analize.

4.2.2. Evaluarea eficienței

managementului ariei naturale protejate

Evaluări anuale

1

√

√

√

√

√

√

√

√

√

√

Custode

4.2.3. Realizarea de întâlniri cu

periodice cu factorii interesati

Număr de întâlniri

periodice cu factorii

interesați

1

√

√

√

√

√

√

√

√

√

√

Custode

4.2.4 Dezvoltarea unui sistem de asigurare a calității în administrarea ariei naturale protejate: sistem de măsuri prin care se asigură cadrul porcedural și de reguli omogen de

tip SMART.

Proceduri pentru emitere de reglementări, avizări. Dezvoltare sistem audit.

1

√

√

√

√

√

√

√

√

√

√

Custode

4.2.5. Reglementarea și implementarea restricțiilor privind introducerea speciilor invazive

Carassius gibelio, Pseudorasbora parva

și folosirea acestor specii ca

momeală vie.

Plan de măsuri/acțiuni Acțiuni de patrulare și control

1

√

√

√

√

√

√

√

√

√

√

Custode / Jandarmerie, Poliție, Garda de mediu

4.2.6. Reglementarea și

implementarea restricțiilor privind folosirea apei din jurul Lacului

Plan de

măsuri/acțiuni Acțiuni de patrulare

1

√

√

√

√

√

√

√

√

√

√

Custode/

Poliție, Garda de Mediu,

94

Pețea și din pârâul Pețea pentru hoteluri, wellnessuri și alte furnizori de servicii turistice, și în scopuri de încălzire a locuințelor.

și control

Agenția Națională pentru Resurse

Minerale

4.2.7. Reglementarea și implementarea restricțiilor privind excavarea materialului pietros și a nisipului din albiile râurilor și a pâraielor. Excepții sunt permise doar în cazul activităților de reconstrucție ecologică a habitatelor, realizate cu avizul

custodelui.

Plan de măsuri/acțiuni Acțiuni de patrulare și control

1

√

√

√

√

√

√

√

√

√

√

Custode/ Garda mediu, Jandarmerie, Poliție

4.2.8. Implementarea programului de patrulare și control pe suprafața ariei naturale protejate.

Acțiuni de patrulare și control

1

√

√

√

√

√

√

√

√

√

√

Custode/ Garda de Mediu Jandarmerie,

Poliție

Program 4 Management și administrare

4.3. Obiectiv specific: Documente strategice de planificare, rapoarte, instruiri

4.3.1. Elaborarea planurilor anuale

Planuri anuale de

√

√

√

√

√

√

√

√

√

√

95

de lucru și revizuirea lor după

necesități.

lucru elaborate

1

Custode

4.3.2.Rapoarte către autorități

Rapoarte elaborate

1

√

√

√

√

√

√

√

√

√

√

Custode

4.3.3.Instruiri și asigurarea

cadrului de formare profesională continuă.

Plan de instruire

2

√

√

√

√

√

√

√

√

√

√

Custode

96

*Prioritatea 1 - Se atribuie acțiunilor care trebuie să se desfășoare în perioada de implementare a Planului de management. Realizarea

acestor acțiuni este hotărâtoare pentru întreg planul.

*Prioritatea 2 - Acțiuni ce ar trebui finalizate. Există flexibilitate, dar trebuie să existe o motivație serioasă dacă nu vor fi realizate.

*Prioritatea 3 - Acțiunile ce se vor realiza dacă mai există timp și/sau resurse după finalizarea acțiunilor 1 și 2.

VI.

RESURSELE NECESARE

Tabelul nr. 36

97

Buget Plan de management pe 5 ani

ROSCI0098 Lacul Pețea, și

rezervația naturală

2177. Pârâul Pețea

Resurse Disponibile - lei

Resurse necesare - lei

Lipsa financiară - lei

Total

Min. pentru implement.

Plan manag.

Implemen-

tare optimă

Pl. manag.

Min. pentru implement.

Pl. manag.

Implemen-

tare optimă

Pl. manag.

Programe și Subprograme

Buget națio- nale

Surse inter- națion.

Surse private

Venituri proprii

Fonduri

Fonduri

Fonduri

Fonduri

Fonduri

Program 1. Programul Managementul biodiversității și al peisajului

Obiectiv specific 1.1: Monitorizarea stării de conservare a habitatelor și speciilor de interes comunitar/național, managementul datelor.

1.1.1, 1.1.2, 1.1.3., 1.1.4.,

1.1.5., 1.1.6., 1.1.7., 1.1.8.,

1.1.9.

0

0

0

0

0

344,048

688,096

344,048

688,096

Investitii

1.2.1, 1.2.2, 1.2.3., 1.2.4.,

1.2.5., 1.2.6., 1.2.7., 1.2.8.,

1.2.9.

0

0

0

0

0

60,000

90,000

60,000

90,000

Subtotal O.1.

0

0

0

0

0

242,143

454,286

242,143

454,286

Obiectiv specific 1.2: Aplicarea măsurilor pentru asigurarea stării de conservare favorabilă a habitatelor și speciilor de interes comunitar/național și pentru menținerea sau restabilirea într-o stare de conservare favorabilă a caracteristicilor geologico- geomorfologice și a specificității peisajului

1.2.1. 1.2.2., 1.2.3., 1.2.4.,

1.2.5., 1.2.6., 1.2.7., 1.2.8.,

1.2.9., 1.2.10, 1.2.11, 1.2.12.,

1.2.13.,

1.2.14.,

1.2.15.,

0

0

0

0

0

364,286

728,571

364,286

728,571

1.2.16.,

1.2.17.,

1.2.18.,

1.2.19., 1.2.20.

Investitii

1.2.1. 1.2.2., 1.2.3., 1.2.4.,

1.2.5., 1.2.6., 1.2.7., 1.2.8.,

1.2.9., 1.2.10, 1.2.11, 1.2.12.,

1.2.13.,

1.2.14.,

1.2.15.,

1.2.16.,

1.2.17.,

1.2.18.,

1.2.19., 1.2.20.

0

0

0

0

0

80,000

200,000

80,000

200,000

Subtotal O.2.

0

0

0

0

0

444,286

928,571

444,286

928,571

Program 2. Managementul turismului și al recreerii

Obiectiv specific 2.1: Facilitarea practicării unor forme de vizitare și turism în concordanță cu obiectivele de conservare ale ariei naturale protejate

2.1.1., 2.1.2., 2.1.3., 2.1.4.,

2.1.5., 2.1.6., 2.1.7.

0

0

0

0

0

121,429

242,857

121,429

242,857

Investitii

2.1.1., 2.1.2., 2.1.3., 2.1.4.,

2.1.5., 2.1.6., 2.1.7.

0

0

0

0

0

200,000

300,000

200,000

300,000

Subtotal O.1.

0

0

0

0

0

321,429

542,857

321,429

542,857

Program 3 Constientizare, informare și educație ecologică

Obiectiv specific 3.1: Conștientizare a publicului și comunicare eficientă în concordanță cu obiectivele de conservare ale ariei naturale protejate

3.1.1, 3.1., 2, 3.1.3.

0

0

0

0

0

121,429

242,857

121,429

242,857

Investitii

3.1.1, 3.1., 2, 3.1.3.

0

0

0

0

0

100,000

150,000

100,000

150,000

Subtotal O.1.

0

0

0

0

0

221,429

392,857

221,429

392,857

Obiectiv specific 3.2: Educația ecologică a tinerilor în concordanță cu obiectivele de conservare ale ariei naturale protejate

98

3.2.1.

0

0

0

0

0

80,952

161,905

80,952

161,905

Investitii

3.2.1.

0

0

0

0

0

80,000

100,000

80,000

100,000

Subtotal O.2.

0

0

0

0

0

160,952

261,905

160,952

261,905

Program 4 Management și administrare

Obiectiv specific 4.1: Asigurarea echipamentului și infrastructurii de funcționare necesare ariei naturale protejate

4.1.1., 4.1.2., 4.1.3.

0

0

0

0

0

121,429

242,857

121,429

242,857

Investitii

4.1.1., 4.1.2., 4.1.3.

0

0

0

0

0

1,400,000

1,600,000

1,400,000

1,600,000

Subtotal O.1.

0

0

0

0

0

1,521,429

1,842,857

1,521,429

1,842,857

Obiectiv specific 4.2: Personal, conducere, coordonare, administrare, control și evaluare Plan de management

4.2.1., 4.2.2., 4.2.3., 4.2.4.

4.2.5., 4.2.6., 4.2.7., 4.2.8

0

0

0

0

0

303,571

607,143

303,571

607,143

Subtotal O.2.

0

0

0

0

0

303,571

607,143

303,571

607,143

Obiectiv specific 4.3: Documente strategice de planificare, rapoarte, instruiri

4.3.1., 4.3.2., 4.3.3.

0

0

0

0

0

182,143

364,286

182,143

364,286

Investitii

4.3.1., 4.3.2., 4.3.3.

0

0

0

0

0

100,000

200,000

100,000

200,000

Subtotal O.3.

0

0

0

0

0

282,143

564,286

282,143

564,286

Total General cheltuieli 5 ani

0

0

0

0

0

3,659,286

5,918,571

3,659,286

5,918,571

Total Investiții

0

0

0

0

0

1,940,000

2,540,000

1,940,000

2,540,000

Total General cu Investiții

0

0

0

0

0

3,659,286

5,918,571

3,659,286

5,918,571

Notă:

a)

Valorile sunt indicative și pot fi modificate în urma estimărilor detaliate directe, a elaborării proiectelor, ca urmare a evoluției prețurilor, a inflației sau a intervenției unor necesități neprevăzute sau ca urmare a modificării specificațiilor tehnice rezultate din progresul tehnic.

99

b)

Valorile

financiare

din

tabel

nu

reprezintă

angajament

financiar

din

punct

de

vedere

legal

sau

contractual.

VII.

PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂȚILOR

Planul de monitorizare a activităților

Tabelul nr. 37

Tema

Monitorizarea implementării Planului de management

Obiective

Asigurarea faptului că aplicarea Planului de management este sistematic

monitorizată, înregistrată și evaluată și că planul este adaptat corespunzător.

Frecvența Periodică-P Continuă-C

După necesități-N

Indicatorul monitorizat

1.1.1.Actualizarea permanentă a informațiilor

privind habitatul 31A0* și speciilor de interes

conservativ, prin monitorizarea acestora.

C

Rapoarte periodice

Baza de date actualizată

1.1.2. Evaluarea periodică a stării de conservare

a habitatului 31A0* și speciilor de interes conservativ

C

Rapoarte periodice

1.1.3. Monitorizarea activităților pastorale

C

Rapoarte de control

1.1.4. Monitorizarea/Controlul oricărui activități de modificări în structura malurilor și a albiei sau de desecare, drenare, canalizare, regularizare maluri, șanțuri de pe marginea drumurilor de exploatare, schimbarea destinației terenurilor sau altele asemenea, care ar putea duce imediat sau în timp la dereglarea,

reducerea sau dispariția habitatelor acvatice.

C

Rapoarte de control Avize eliberate

1.1.5. Monitorizarea/Controlul activităților ce pot duce la poluarea habitatelor, monitorizarea deversării apelor menajere/uzate și/sau industriale, folosirii sărurilor și a altor chimicale la deszăpezirea drumurilor în apropierea habitatelor acvatice, de asemenea monitorizarea

folosirii ierbicidelor, pesticidelor,

C

Rapoarte de control

îngrășămintelor chimice, substanțelor chimice persistente în apropierea habitatelor acvatice, arealelor desemnate cu statut prioritar de

conservare pentru specii.

1.1.6. Monitorizarea speciilor invazive

Carassius gibelio, Pseudorasbora parva

și folosirea acestor specii ca momelă vie.

C

Bază de date cu parametri

specifici

1.1.7. Monitorizarea caracteristicilor habitatelor acvatice și terestre referitoare la faza de succesiune, mărimea luciului de apă, adâncimea apei, luminozitatea malurilor, vegetația naturală acvatică și terestră, și al altor parametri care contribuie la menținerea statutului favorabil de

conservare a speciilor de amfibieni și reptile

C

Informații actualizate Bază de date cu parametri specifici

1.1.8. Monitorizare anuală a speciilor problematice, în mod deosebit monitorizarea extinderii stufărișurilor, păpurișurilor și

controlul, combaterea activă a acestor specii.

C

Informații actualizate Bază de date cu parametri specifici

1.1.9. Monitorizarea populațiilor de

Helix pomatia . Impunerea interzicerii colectării exemplarelor de

Helix pomatia , în limitele

sitului, dacă se va dovedi a fi necesar.

C

Rapoarte de control

1.2.1. În zona Ochiul Pompei, Ochiul Tiganului refacerea habitatelor inițiale prin intervenții mecanice în vederea eliminării speciilor problemă:

Sinanodonta woodiana, Melanoides tuberculata, Ailanthus altissima, Robinia pseudacacia, Reynoutria japonica, Parthenocissus quinquefolia

și

Echinocystis

lobata .

C

Rapoarte

Plan de măsuri/acțiuni

realizat, adoptat

1.2.2.Întreținerea stăvilarelor și digurilor

C

Rapoarte

existente în prezent și care sunt invadate de buruieni și specii problematice native, mai ales

de

Rubus spp ., prin eliminarea acestor specii.

Plan de măsuri/acțiuni

realizat, adoptat

1.2.3. Construirea și menținerea unui bazin artificial cu maluri de pământ, în vecinătatea stadionului din Sânmărtin, care să fie alimentat

cu apă termală din pârâul ce vine de la Felix.

N

Bazin artificial realizat și menținut

1.2.4. Plantarea arborilor de arin, salcie, plop autohtone, lângă apele curgătoare și stătătoare pentru a asigura umbrirea, pe minim 50% a luciului de apă, cu excepția sectoarelor în care

vegetează nufărul termal.

P

Rapoarte

Plan de măsuri/acțiuni

realizat, adoptat

1.2.5. Realizarea unui studiu privind reumplerea și reconstrucția ecologică a Lacului Pețea și menținerea acesteia, prin realizarea

unui foraj în sit și alte activități.

N

Studiu realizat

Plan de măsuri/acțiuni

realizat, adoptat

1.2.6. Reumplerea cu apă termală a Lacului Pețea prin realizarea unui foraj în sit care să realimenteze suprafața lacului, și menținerea

acesteia.

C

Lacul Pețea reumplut și menținut

Plan de măsuri/acțiuni

realizat, adoptat

1.2.7. Încetinirea vitezei de curgere a apei prin refacerea parțială a luncilor inundabile și facilitarea dezvoltării naturale a meandrelor, a

zonelor mlăștinoase, a brațelor moarte.

N

Rapoarte

Plan de măsuri/acțiuni

realizat, adoptat

1.2.8. Activitățile, investițiile, construcțiile, reabilitarea sau modernizarea oricărei infrastructuri de transport linear, sau construcția de infrastructură nouă se vor aviza și din perspectiva menținerii habitatelor speciilor de

amfibieni și reptile, precum și a altor specii.

C

Avize eliberate Rapoarte acțiuni de patrulare și control

1.2.9. Menținerea obligatorie a unei zone

C

Stabilirea limitei zonei

tampon cu vegetație naturală în jurul habitatelor

acvatice de minimum 10 m lățime.

tampon.

1.2.10. Înlăturarea pragurilor din beton, lemn din albia minoră, iar în cazul în care aceasta nu este posibilă, se va asigurara deplasarea speciei de pești amonte și în aval prin amenajarea canalelor bypass ori a scărilor de pești

funcționale.

N

Plan de măsuri/acțiuni

realizat, adoptat

1.2.11. Realizarea unui studiu privind

speciile problematice și invazive și elaborarea măsurilor precauționare pentru managementul lor.

N

Studiu realizat. Lista speciilor, a zonelor afectate. Plan de măsuri

realizat, adoptat

1.2.12. Reproducerea artificială a speciei roșioara lui Racoviță, iar după reconstrucția ecologică a lacului reîntroducerea ei în habitatul

restaurat.

N

Specia roșioara lui Racoviță reîntrodusă în habitatul restaurat

1.2.13. Crearea de noi bălți cu suprafețe variabile, 1-3 mp, prin săparea unor gropi cu adâncimi de până la 0,5 m, în zone unde este

favorizată acumularea naturală de apă.

N

Bălți cu suprafețe

variabile

1.2.14. Realizarea unui studiu privind reevaluarea și reglementarea consumulului de apă prin impunerea unor cote de consum a unităților turistice în conformitate cu interesele

de conservare

P

Studiu realizat

Cote de consum, plan de

măsuri realizat, adoptat

1.2.15. Asigurarea unui debit adecvat al pârâului Pețea prin interzicere a captărilor suplimentare și realocarea cotelor de ape care sunt exploatate din freatic. Se pot căuta și surse alternative, de exemplu schimbarea cursului

unor pâraie din zonă, inclusiv cu apă rece, care

C

Plan de măsuri realizat, adoptat

Debit adecvat al pârâului Pețea asigurat

să suplimenteze apa care ajunge în pârâul Pețea.

1.2.16. Încurajarea inițiativelor de schimbare a folosinței terenurilor arabile în pajiști, habitate acvatice sau alte tipuri de habitate prielnice speciilor țintă. Încurajat cositul manual, respectiv cu utilaje mici și se va descuraja

cositul cu utilaje grele.

C

Materiale informative distribuite

Evenimente organizate

1.2.17. Organizarea de activități de igienizare în parteneriat cu entitățile responsabile și cu ajutorul unor organizatii, a școlilor sau a comunităților locale, mai ales în zona pâraielor Pețea și Hidișel, al albiei pârâului Pețea, în

zăvoiul de luncă, respectiv în aria împrejmuită.

C

Rapoarte de activitate

1.2.18. Realizarea unui studiu privind pășunile, determinarea capacității de suport, a stării de degradare și valorii din punct de vedere al

biodiversității

P

Studiu finalizat

Plan de măsuri/acțiuni

realizat, adoptat

1.2.19. Elaborarea unui studiu bacteriologic și de conținut organic al apei, pentru stabilirea

calității apelor de suprafață.

N

Studiu finalizat

Plan de măsuri/acțiuni

realizat, adoptat

1.2.20. Realizarea unui ghid informativ cuprinzând informații referitoare la conceptele legate de conservarea biodiversității și a

nealterării peisajului.

N

Ghid finalizat

2.1.1. Reglementarea și controlarea activității de turism în aria naturală protejată în funcție de interesele de conservare și reducerea riscului producerii accidentelor. Limitarea și delimitarea zonei vizitabile, amenajarea și marcarea unor

parcări, trasee turistice și altele asemenea.

C

Rapoarte de control Plan de măsuri/acțiuni realizat, adoptat

2.1.2. Promovarea valorilor și atracțiilor ariei

C

Plan de măsuri/acțiuni

naturale protejate și a regulilor de vizitare prin editare și distribuire de materiale informative,

pliante, postere, hărți, broșuri și altele asemenea

realizat Rapoarte

2.1.3. Dezvoltarea parteneriatului cu organizații și asociații de profil, și atragerea de voluntari/ghizi din rândul tinerilor și iubitorilor

de natură

N

Demersuri realizate în vederea dezvoltării de parteneriate.

Raport

2.1.4. Realizarea unui sistem coerent de panouri

informative pentru vizitatori

N

Panouri amplasate

2.1.5. Crearea și promovarea unui portofoliu de activități ecoturistice neinvazive pentru aria naturală protejată ca drumeție, ciclism, alergare, maraton, orientare turistică, observații floră,

faună și altele asemenea.

C

Portofoliu de activități ecoturistice neinvazive creat și promovat.

Raport

2.1.6. Promovarea în reciprocitate, în parteneriat sau asociere cu administratorii altor arii protejate, muzee, agenții de turism, în scop de informare, conștientizare și promovare a

zonei

C

Evenimente de informare, conștientizare și promovare organizate

2.1.7. Inițierea strategiei „Garbage-Free”, prin care turiștii sunt informați că nu există locuri de depozitare al gunoaielor în aria naturală protejată iar asta implică obligația de a lua cu ei

resturile și ambalajele rămase.

C

Rapoarte acțiuni de

patrulare și control

3.1.1. Realizarea de pliante, postere, broșuri, expoziții, conferințe, lectii tematice, culegeri de texte, bloguri și altele asemenea în vederea conștientizării, informării și educației ecologice cu privire la valorile ariei naturale protejate și a

regulilor de vizitare

P

Pliante, postere, broșuri, expoziții, conferințe, lectii tematice, culegeri de texte, bloguri și altele asemenea realizate

3.1.2. Realizarea de acțiuni de informare și

C

Articole, emisiuni

conștientizare, și promovarea acestora în mass- media locală, regională sau națională cu privire la valorile ariei naturale protejate și a regulilor

de vizitare

realizate

3.1.3. Organizarea de acțiuni și programe de ecologizare, organizarea aniversării evenimentelor importante privind

protecția mediului ca Ziua Biodiversității, Ziua

ariei naturale protejate și altele asemenea

P

Evenimente organizate Articole în mass-media, emisiuni tv realizate

3.2.1. Realizarea de acțiuni de educație ecologică, și promovarea acestora în mass- media locală, regională sau națională cu privire la valorile ariei naturale protejate și a regulilor

de vizitare

C

Elevi educați/informați.

Raporte

4.1.1. Identificare/Accesare surse de finanțare

C

Proiecte accesate

4.1.2. Încheierea de contracte de parteneriat cu universități, ONG-ri și alte entități în vederea eficientizării asigurării resurselor necesare pentru management și implementarea Planului

de management

C

Parteneriate încheiate

4.1.3.Asigurarea logisticii necesare pentru

implementarea Planului de management

C

Acțiunile realizate,

logistică

4.2.1. Analiza rezultatelor monitorizărilor și îmbunătățirea măsurilor de management

utilizând informațiile din analize.

P

Analize elaborate

4.2.2. Evaluarea eficienței managementului

ariei naturale protejate

C

Evaluări anuale realizate

4.2.3. Realizarea de întâlniri cu periodice cu

factorii interesati

C

Număr de întâlniri cu

factorii interesați

4.2.4 Dezvoltarea unui sistem de asigurare a

calității în administrarea ariei naturale protejate:

C

Proceduri și reguli

omogene de tip SMART

sistem de măsuri prin care se asigură cadrul

porcedural și de reguli omogen de tip SMART.

4.2.5. Reglementarea și implementarea restricțiilor privind introducerea speciilor invazive

Carassius gibelio, Pseudorasbora

parva

și folosirea acestor specii ca momelă vie.

C

Plan de măsuri/acțiuni

realizat, adoptat

4.2.6. Reglementarea și implementarea restricțiilor privind folosirea apei din jurul Lacului Pețea și din pârâul Pețea pentru hoteluri, wellnessuri și alte furnizori de servicii

turistice, și în scopuri de încălzire a locuințelor.

C

Plan de măsuri/acțiuni realizat, adoptat Avize eliberate

4.2.7. Reglementarea și implementarea restricțiilor privind excavarea materialului pietros și a nisipului din albiile râurilor și a pâraielor. Excepții sunt permise doar în cazul activităților de reconstrucție ecologică a

habitatelor, realizate cu avizul custodelui.

C

Plan de măsuri/acțiuni realizat, adoptat Avize eliberate

4.2.8. Implementarea programului de patrulare

și control pe suprafața ariei naturale protejate.

C

Rapoarte acțiuni de

patrulare și control

4.3.1. Elaborarea planurilor anuale de lucru și

revizuirea lor după necesități.

C

Planuri anuale de lucru

elaborate

4.3.2.Rapoarte către autorități

C

Rapoarte elaborate

4.3.3.Instruiri și asigurarea cadrului de formare

profesională continuă

P

Număr instruiri

VII. BIBLIOGRAFIE ȘI REFERINȚE

Ardelean A., 1999, Flora și vegetația din Valea Crișului Alb. University Press Publishing House,

Vasile Goldiș, Arad, 311. p.

Botnariuc N. și Tatole V., 2005: Cartea Roșie a vertebratelor din România, Editura Academiei Române, București.

Branzan T., 2013, Catalogul habitatelor, speciilor și siturilor Natura 2000 în România, Editura: Fundația Centrul Național pentru Dezvoltare Durabilă. - București : Exclus Prod.

Burescu P., Cheregi V., 2002, Flora pădurilor cu funcție recreativă componentă fundamentală a calității mediului și a vieții din stațiunea balneoclimaterică Băile 1Mai Oradea, Analele Universității Craiova, 7: 155-159.

Burescu P., Doniță N., Burescu L., 2002, Flora pădurilor de șleau de pe Dealurile Hidișelului, Ocol Silvic Oradea, județul Bihor, Analele Universității Oradea, Fascicula Silvicultură, 7:57-62. Cicort-Lucaciu A. Ș., Bogdan H. V., Toth A., Benzar M., Balaj L. și Vidican A. M., 2006: Research upon the feeding of the species

Triturus vulgaris,

Amphibia, from Poiana Tășad, Bihor county, Romania, Analele Universității din Craiova, s. Horticultură, Biologie, 11, pp: 307-312.

Cicort-Lucaciu A-Ș., Cupșa D., Ilies D., Ilies A., Baias S., Sas I., 2011: Feeding of two amphibian species,

Bombina variegata

and

Pelophylax ridibundus , from artificial habitats from Padurea Craiului Mountains, Romania, North-Western Journal of Zoology, 7(2), pp: 297-303 Cogălniceanu D., Aioanei F., Bogdan M., 2000: Amfibienii din România - Determinator, Editura Ars Docendi, București.

Cogălniceanu, D. 1997: Metode și tehnici în studiul ecologiei amfibienilor. Editura Universității București, p. 1-122. ISBN-973-575-103-8.

Cogălniceanu, D. 2002: Amfibienii din România. Ghid de teren. Naturalia Practica no. 5. Colecția de Biologie-Ecologie, Universitatea din București. Editura Ars Docendi, p. 1-41.

Cogălniceanu, D., Rozylowicz, L., Székely, P., Samoilă, C., Stănescu, F., Tudor, M., Székely,

D., Iosif, R. 2013a: Diversity and distribution of reptiles in Romania. ZooKeys, 341: 49-76. Cogălniceanu, D., Szekely, P., Samoilă, C., Ruben, I., Tudor, M., Plăiașu, R., Stănescu, F., Rozylowicz, L. 2013b: Diversity and distribution of amphibians in Romania. ZooKeys 296:35-

37. doi.10.3897/zookeys.296.4872.

Combroux, I., Schwoerer C., 2007: Evaluarea statului de conservare al habitatelor și speciilor de interes comunitar din România - ghid metodologic, Editura Balcanic, Timișoara, România, 56p plus anexe.

Covaciu-Marcov S. D., Cupșa D., Telcean I., 2001: Contribuții la cunoașterea spectrului trofic al speciei

Triturus cristatus

Laurentus din regiunea Oradea, Analele Universității din Oradea, 8, pp: 119-142.

Covaciu-Marcov S. D., Ghira I., Venczel M., 2000: Contribuții la studiul herpetofaunei din zona Oradea. Nymphaea, Folia Naturae Bihariae, Oradea XXVIII, 143-158.

Covaciu-Marcov S.D, Ghira I., Ardeleanu A., Cogălniceanu D. 2003. Studies on the influence of thermal water from Western Romania upon amphibians. Biota 4/1-2, pp: 9-20.

Covaciu-Marcov S.D., Sas I., Cicort-Lucaciu A.S. 2006. Amfibienii apelor termale din vestul

României. Editura Univ. din Oradea, pp: 164

Covaciu-Marcov SD, Telcean I, Cupșa D, Sas I, Cicort-Lucaciu AS, 2003, Contribuții la cunoașterea herpetofaunei regiunii bazinului hidrografic mediu și inferior al Crișului Negru, județul Bihor, România. Oltenia, Studii și Comunicări, Științele Naturii 19: 189-194

Danciu V.M., 2005, Detalii istorice și influența antropică asupra zonei Pârâului Pețea de la 1Mai,

Nymphaea , 32: 149-151;

Danciu V-M., 2004, Rezervatia naturala de la Baile 1 Mal la inceputul Mileniului III,

Nymphaea Folia naturae Bihariae , 31: 111 – 131.

Doniță, N., Paucă-Comănescu, M., Popescu, A., Mihăilescu, S., Biriș, I-A., 2005, Habitatele din Romania, Editura Tehnică Silvică, București.

Fuhn I. E. și Vancea Ș., 1961: Fauna Republicii Populare Române, Vol. XIV, Fascicula 2, Reptilia, Editura Academiei Republicii Populare Române, București.

Fuhn I. E., 1960: Fauna Republicii Populare Române, Vol. XIV Amphibia, Editura Academiei

Republicii Populare Române, București.

Fuhn I.E., 1969: Broaște, șerpi, șopârle. Editura Științifică, București.

Gafta, D., Mountford, O., 2008, Manualul de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România,

Editura Risoprint, Cluj Napoca.

Gagiu A. 2005. The Lepidoptera in the collection of Tarii Crisurilor Museum, Oradea. Nymphaea, 32: 39–52.

Ghira I., Marinescu E. I., Domșa C., 2003: Habitat preferences of different hybrid categories between

Bombina bombina

și B ombina variegata

in transsylvanian plain, Studii și cercetări științifice, 8, pp: 211-215.

Ghira I., Venczel M., Covaciu-Marcov S. D., Mara Gyöngyvér, Ghile P., Hartel T., Török Z., Farkas L., Rácz T., Farkas Z., Brad T., 2002: Mapping of Transylvanian Herpetofauna, Nymphaea, Folia Naturae Bihariae, 29, pp: 145–203.

Glöer, P., Sîrbu, I., Freshwater molluscs species new for the Romanian fauna ,

Heldia, München,

6 (3/4), ISSN 0932-54143, pp. 207 - 220, 2006.

Grossu, A. V., 1981 - Caracteristica gastropodelor din Munții Apuseni.

Nymphaea , 8-9, 428-431. Grossu, A. V., 1993 - Gasteropodele din Romania, Compendiu. București.

Grossu, A.V.,1983 - Gastropoda Romaniae, 4 ;

Ordo Stylommatophora. Editura Litera, București. Ianc Raluca, Cicort-Lucaciu A. Ș., Ilieș Dorina, Kovács Éva-Hajnalka, 2012: Note on the presence of

Salamandra salamandra

in caves from Padurea Craiului Mountains, Romania, North-Western Journal of Zoology, 8 (1), pp: 202-204.

Iorgu, I.Ș, Surugiu, V., Gheoca, V., Popa, O.P., Popa, L.O., Sîrbu, I., Pârvulescu, L., Iorgu, E.I., Manci, C.O., Fusu, L., Stan, M., Dascălu, M.M., Székely, L., Stănescu, M., Tibor-Csaba Vizauer, T.C., Ghid sintetic pentru monitorizarea speciilor de nevertebrate de interes comunitar din România, ISBN 978-606-92462-3-8, București, 162 pg, 2015.

Kovacs, H., Sas, I. 2010: Aspects of breeding activity of

Bufo viridis

in an urban habitat: a case study in Oradea, Romania. Biharean Biologist 4: 73-77.

Marossy A., 1976, Factorii antropici ce au modificat echilibrul ecologic al Rezervației naturale “Pârâul Pețea”. Nymphaea 4: 261-272.

Negrean, G., 2011, Addenda to “Flora Romaniae” volumes 1-12. Newly published plants, nomenclature, taxonomy, chorology and commentaries, Part 1,

Kanitzia

18: 89–194.

Mintaș, O., Vicaș, G., Mintaș I., 2012, The influence of the natural factors on the evolution of the Pețea thermal hydro-geo-ecosystem in the period 2009-2012. Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului. Vol. XIX.

Olteanu-Cosma Cornelia, 1959, Biologia și ecologia plantei Nymphaea lotus L. var. thermalis

Tuzs. de la Băile 1 Mai-Oradea. Ocrot. Nat. 4: 63-88.

Pop, E., Salageanu, V. 1965. Monumente ale naturii din Romania. Editura Meridiane, Bucuresti. Pop, I., 1968, Flora și vegetația Câmpiei Crișurilor, Interfluviul Crișul Negru-Crișul Repede, Romanian Academy Publishing House, Bucharest, pp. 102-116.

Rusu T (1988) Carstul din Munții Pădurea Craiului. Pe urmele apelor subterane. Editura Dacia.

Cluj-Napoca. 254 p

Savulescu T.,1955, Flora României, Flora Romaniae, Vol. 3. Edit. Academiei Române. Savulescu T., 1966, Flora României, Flora Romaniae, Vol. 11. Edit. Academiei Române. Schiebel-Schlosser G., PTA heute, 1994, 8 (7), 586.

Sîrbu D. F., 1976: Contribuții la cunoașterea hranei la

Bombina variegata

din împrejurimile orașului Cluj-Napoca, Studia Universitatis Babeș-Bolyai, Biol., 21, pp: 65—70.

Sîrbu, I., Gagiu, A., Benedek, A.M., On the brink of extinction: fate of the Pețea thermal lake and its endemic species, Tentacle; The Newsletter of the IUCN/SSC Mollusc Specialist Group Species Survival Commission; International Union for Conservation of Nature ,

ISSN 0958-5079, 21, pp. 34-37, 2013.

Sîrbu, I., Freshwater Mollusca from Romania in the collections of the Natural History Museum of Sibiu, Bruckenthal, Acta Musei, V (3), ISSN 1454-4784, pp. 555 - 564, 2010.

Sîrbu, I., Aspects concerning the distribution and ecology of the freshwater molluscs from the Romanian Inner Carpathian Basin, Heldia, München ,

6 (3/4), ISSN 0932-54143, pp. 115-134, 2006.

Sîrbu, I., Sárkány-Kiss, A., Sîrbu, M., Benedek, A.M., The Unionidae from Transylvania and neighboring regions, Romania, Heldia, München, 6 (3/4), ISSN 0932-54143, pp. 151-160, 2006. Sîrbu, I., The Freshwater Mollusca From Crișana, Criș Rivers Basin, Romania, Travaux du Muséum National d’Histoire Naturelle Grigore Antipa, XLIX, ISSN 1223-2254, pp.13-28, 2006. Vălenaș L, Drimba G, 1978, Cercetări de speologie fizică în Munții Pădurea Craiului.

Nymphaea

6: 279-328.

Tofan, T., 2003. Conspectul sistematic al florei vasculare din Rezervația naturală „Pârâul Pețea” –Băile 1 Mai, jud. Bihor. Nymphaea –Folia naturae Bihariae, Oradea. Vol. XXX: 85-100.

Vicaș G., Mintaș O., Dalea A., 2013 Nymphea lotus var. thermalis-present and Perspective,

Natural Resources and Sustainable Development , p. 441 – 446.

*** 2015 - Ghid sintetic pentru monitorizarea speciilor de nevertebrate de interes comunitar din România. Editat de Asocierea S.C. Compania de Consultanță și Asistență Tehnică S.R.L. și S.C. Integra Trading S.R.L., București 2015.

Anexa nr.1.1 la Planul de management Lista celor mai importanți factori interesați

Nr.

Denumire factor interesat

Aria de interes

1

Primăria Copăcel

Dezvoltare durabilă

2

Garda Naționala de Mediu

Monitorizarea activitatilor de conservare

3

Administrația Bazinală de Apă Crișuri

Dezvoltare durabilă

4

Centrul Național de Informare și Promovare

Turistică Bihor

Dezvoltare durabilă și protecția naturii

5

Primăria Comunei Sânmartin

Dezvoltare durabilă

6

Primăria Municipiului Oradea

Dezvoltare durabilă

7

Asociația Compas România

Dezvoltare durabilă și protecția naturii

8

Asociația Geografică ”Simion Mehedinți”

Dezvoltare durabilă și protecția naturii

9

Agenția de Management al Destinației Bihor

Dezvoltare durabilă și protecția naturii

10

Consiliul Județean Bihor

Menținerea statutului de conservare

Dezvoltare durabilă și protecția naturii

11

Universitatea din Oradea - Facultatea de

Geografie

Asigurarea creșterii nivelului educativ și a

activităților de cercetare

12

Agenția pentru Protecția Mediului Bihor

Monitorizarea activitatilor de conservare

13

Muzeul Țării Crișurilor

Menținerea statutului de conservare Păstrarea identității cuturale, păstrarea

capitalului natural, creșterea nivelului educativ

14

Serviciul Județean Salvamont Salvaspeo

Bihor

Asigurarea prevenirii accidentelor si

asigurarea interventiilor de salvare

15

RNP Romsilva - Direcția Silvică Bihor

Asigurarea continuității habitatului forestier

16

Garda Forestieră Oradea

Monitorizarea activitatilor de conservare

17

Inspectoratul de Jandarmi Județean Bihor

Monitorizarea activitatilor de conservare

18

Agenția de Plăți și Intervenție în

Agricultură Bihor

Asigurarea continuității habitatului

neforestier

Anexa nr.1.2 la Planul de management Harta geomorfologică

Anexa nr.1.3 la Planul de management

Hărți geologice

POS

Rezervatia 2 .1 77 .

Pârâul Pețea

•

Harta Geologică

-

cmcmt111!

ainser...a,Uv

a,

l

Sllt u rllor

t,i wra 2000 A m in

cmtodfa

Muzeului

T ri i C

ri

unlo{"

rvațla

2 .

f:1'7_

P.A

r

I P e !;ea

•

H-,rt,:, ,

'

Gco!C>,!ll

•

-.,$ie,.eo

ura1ko

;

9

Ailn di:,

t D1ml lml

M V

Naa,ir;,

RDM,,mA

;

Re efvația 2

1

I 77

l s

--

Pârâul Petea

-

-

!li

-

=

-

-,:.'I

ia,

lrifo1r.-HI.HI

i.t

=1111:t

l-a

""'"' 1 100.000,

cbbo:t::JI 00

.:-41rc

lno"llulu l

Gaill,,_llo

-

iri li Uu.111171

gl'lm:f.11

c:l ld

m

lta Ruor.. oo 7.171.

P r.l.,I

!'<1•

•

l!."ebeaolohld!"<>,11 r .rtloo

-

A.P,,

Jl'!'m0'1en

te

-

- A.pe ,

neperm

. anen4t!

C"i!li!S<ll lo

,

um rl

qn2

-

Puilrlwr\,

n l • l ptlfi

p

, 113 - lli!Uil-llll.

.i

lt11!

1.J1

p,,

•

A •r;Jllo

n

l

•

lp,:, - lil •lp ._.,

I

\ -----

,

111 ...

•

!"".,.

"'

• •»

.;; Y«I: h:,rt.l

t

lr,

.clQ'U

; liiej

k-

,

t«"e!&Nf"l:-l il '!-l if ,je,

"'11fft :am:.J"1.1Pffl: mb.lrfl •

Anexa nr.1.4 la Planul de management

Hărți hidrografice

P05

Rezervația 2.177. Pârâul Pețea

•

Harta

Rețeaua Hidrograf1cli

•

231

"M.w.!

cmcmtut

rvatla 2 . 171.

I P.Ara.ul Pe1,ea

ainser,,

v

al Sllt u rl l or

-

H rta

Re'IC11 -a

Hit!tc,gr-,1

-

ti tlr@

2000

,fa

i

11

,;j-i

cmtodta

Muuul

u 1

T ri i C ri

ijnlo('

eogral 'k:u

i l:I NI

Pliln d,:,

U fklil *

M lil

NGa,ir;,

ROM.UJIA

l<410.!ro;,!..

1,.,. ,.

-,· Q 10 1

ș.;

=(:QT()?

CV $

R

$C ESflf RCM.WIA SRL

l-l ai u

11\1 1

•

U•iiti>U ,1 '1'1 ,

P

-

orlol

l

1

••

!<il'l'!Jf,W I

,

... m

l!ll!l"' • IIJ 11 • •1'1

li

fj'I,

i'I

,..,

"'

III

u.,.

!JMr r.,r

1

'-1

•

1

IU lhl

-•

J

Anexa nr.1.5 la Planul de management

Hărți pedologice

Rezerva(ia 2.177. Pârâul Pețea .

-

Harta Pedologică

-

i:-m tut

amservil!Uv

a, l

Sllt url

l

or

t,i tu@

2:0

0

D

,dfato

i11

c.mtodfa

"'4!J:zev:L u 1

T rii

C

ri

1 . uilor"

Rereivațle :2

. 171.

I

Păr.lul

l P e j ;ea

,

•

H

m'l.i

f> <:< h .i

l

'. «.l i

C

•

Sies1M1urar"" ;sro

iF1im

00

taklll•

MV

tlt>a\Jr"

RClM"'1,II,.,

D.lft

I

'

1

1

1;•

'3

lrJ:.,nuU

dc,pl-=I

UII t:.

l:n lturț:,1,i;:l1•ft'I

dlti.,fmtn J:rbl l:::fiol l'l,,;ln:p,

1,1A.]1 n. .,caia•

c ,Rf hri,.»­

r&11U111:i1 '"'"cu;::;.mrr.u1

ma

,er ,

:xtr!-1

d•

f ■ ci:n:-n.

■

1-J.-tieu

J?

-

... _

li

M

r „ u ,

;iiv,;-,.

Anexa nr.1.6 la Planul de management

Harta distribuție habitat 31A0*

Anexa nr.1.7 la Planul de management

Hărți distribuție

Nymphaea lotus

var.

thermalis

Anexa nr.1.8 la Planul de management

Hărți distribuție specii de nevertebrate

ROSCI0098 Lac ,

ul

Pe a

p

Rezervația 2.117 .

P , ârâul Pețea .

Hartă distribuț i e specie

d

n

evertebrate

-

ChHostoma

ba.naficum

"Mimil r:mcn

t

I

co n s er,,au v a l

!il tu rlto r

t

i

.,.tura 2

0

00

alfaro

in

ais, t odl'a

Mlll-J

h

J

j

T ri i ( ri smilo:r

'

i'l.OS

Cil

DIJS!;l !,.;M:: ij l

P

Haită

d

i

s

lr

i

1buți01;peci8 de

n

ia o

lel:Jral0 -

Chl i

l

' or;tom a

bil n

il

ti cum

ORAD A

Fr<ia!:11

"

:;i..;ao;i n,fko

1 Nl

F't..n

00 Kl111frka

Mi,11".:,QJ

N<.aolr .:.

ROMAtWl,

\

\

SĂNMAR TI N

82m

\

R

nt u

II INIIIIC

tzsi

Hlllb.i:IU

m:znp

,m

:dn. ■!i.wEln L,ln tMl 111 l l!l rolApqt

□

o .. - :.- -

IM ...

to<I

'i/f

!1

-

-

-

-.:,

;.

-!

-a

l

-

- ff ru rn l

nil:l .- 1ttutlo 1

■ I.

«iid&llh ■ lri ■

■

-mtlla r

•

0>1-

-

a= - CII

(P -

P<"'...nio

ffi - CIU:Tu1

.

" . "'

1-E-- Ol'!l!Jt l

1-tit- 'I lt l ,el.l

:11„fHiJ PIJU'.L'l"tlHlll-i>I

.

,.

r.F- 11

1

lllflll'!'l'l!I'.

• 'M•lfl ■

..

D

i'M

I

l h

:t<•1"•: J

I.am •

tfl.®11

_2

1

0m

221JITE

I faieu

•

1'i' .r,u1,rv.;: .\ r

&:tid

iJJ1bd«1'ei

nl!i

Mfffiir.t!

6 m

POS

ed

20ll1 • 2i!lll

ROSC!illJ098

Lacul

Pețea

Reurvația 2

111

,

Pârâu1 Petea

Hal'i1l,;'i

dist

i buțje specie

de

never'Ulbrate ,

- Unio croosus

"Ma!>.!gcm

nt t:1 l

rnnser,,atJ

v

a

l

!il tu rltor

t

i

urra

2

000

A

ro

iii

cus,

t

odfa

Mlll

j

T

ri i C ri ;mi!.ot'

ROSC: !00 98

Lacu

l

lilo

/J

H a liiă di ls tr l bruțl e

specie

de

n

eYe

f

t

etll'a

t

e

.

Unio c ra.s&1s

ORADEA

-dl Sl«-.;irulk o

1 9 NI

IFl.in

OOIKrlat

M

ii11"CQ

N<oa,ir,;,

ROMAI

J

L!l.

Ul

I

'1

;zr,;

·

\

\

\

\

82m

\

nt u

"TMl<,,!I>"-"""'""""'""""

O;ț,,·rr.

c;i

J015

SCESl'lfFtOt,1,1,MS!;IL

se

Q:!jCQTCf' CV

RL

,

- •

~·""- ---­

m:J

ilfllJ!IIII

H -

:,-

IJ'o'

.!,J

i::l'IHJI

□ 1 :::: 1 -

:-

,()-

-

I

U

F\oio,,

"""•ii

•

r.. h

1111J

.-ll1fli:11

hi

C'abslmi

dl

■

inj111.1

lm

■ n • .utiar

r:::e -O..:,liir'ril.1i)li

O'!-.Clllll"iMi

CP'- Cl.ftrl

,­

2

1

0m

-

Cl'l

-r:hnui

>11 - 1....,,....

tf\l ,

r - _,,.....

>fffl

•

...,

'11 , 1,...

-

>ti<ll"

<1o

tft

N

CMJll:..11111

r-P-Tlrwut

P,p - P.11„ac

Nffflf41Dli

Til. '11'.f,f'l Jll:I•

-

1m

Eli::f'jlj Wlfllol iJ.11 td«11i n e l i !i

•

Mffl'i&. 6

m

'

1""'1!!'1'111'.

• 'i.'W•l!lfl_...

a

7H

1 cm

1 1 ' 1 '

.lf.AIJJ.

J,,; .\

blmt.1.

I •11•

:OC,T-:UJ

Anexa nr.1.9 la Planul de management

Hărți distribuție specii de pești

05

ROSCI0098

Lac

u

l

l

Pet . ea

Hană Clistribuție Sabanejewia aurala

"

Manageme

ntu

l

co n șerva1. i v

al

situr ilo r

N

at

u

ra

2000

a

tlate

in

cus to di

a

Muzeulu

i

TarU Crisud

lor'

ROSCI0098

Lacu

l

Pețea

Hartă distnbuț,e Sabanejewia aurata

ORAl)EA

P'roif.:lciie SIAlrcOl;)raftcill 1970

Plill'I

ltl fl;!r1 flta ;ere.p

Nea(J<

ROMANIA

O&t.a

Ol'

S.'2013

\

\

\

\

SÂ'NMARTIN

rB2m

\

R on l u

C-0pyr

i

cht

o

2015

1'

SC CISCOTa> C.V .

SR L

g

SCS RI ROM.ANIA SRI.

Toa

l a 1

,

u1e

razefi'a t e.

210m

, ,

Hattlatul

ni IM!Giel Snb,;m ll!''illhl aur.rm;

-

"fll" E

•

111

'

iii:

"

::::::::ii,

,., ::::::=:::::: ' :ii

. '° ..

---

•

.-X, I

,anP"plr,•:axi a-fH''M t a n

ll:'!IIU7rf.Afllfl(lr;:;1,<1,

(;11\'Lk.l',llL}{UN i"itll

l1U11u11,r

i

.,;l„"='1•r>-

-11117 ..:1ll::1

05

Rezervația 2.117 .

Pârâu l

Pețea

Hartă d i stributie Scardinius

racov

i tzai

Re

zerva11a 2 . 117. Pâ. râul

Pețea Hartă di„tnbUJ!ie S.:a r

d

inius

ra.:ovrw.i

r

SÂNMARTIN

Hai e u

Hiibital

Hal:M lul p.:rtfl l it,i,ill ll

l

l rdiii u 5 tti001i'm!li

l2'0ti!

" Ma n agementul

conșerva1.

iv

al

situr

ilo

r Natura

2000 atlate in

cus

to

di a

Muzeulu

i

TarU Crisud l

or'

P'roif.:lciie SIAl rc Ol;)raftcill1970

Plill'I

ltl

fl;!r1

flta

;er

e

.p

Nea(J<

ROMANIA

O&t.a

Ol'

S.'2013

Toa

l

a

1

,u1

e

razefi'a

t

e.

C-0pyr

i

ch

t

o

2015

SC CISCOTa> C.V .

SR L

SCS R

I

ROMA N LAS

- I

tt'O '

O''E.

,anP"plln •lll m po l

,.. 11

-• '

ii:

'• =:; " ;,--- "

' === ""

-

·

--

-

oii.li

l1U11u11,r

i

.,;l„"='1•r>-

-11117

..:1ll::1

(;11\'Lk.l',llL}{UN i"itll

ll:'!IIU7rf.Afllfl(lr;:;1,<1,

" Ma n agem entu

l

con serv at i v

a,

l

si,ur

il

o

r

Nat u

ra

2000 a fl ate

in

c u s t o di a. Mlll.e

ul ui

Ta

ij

C ris

u ti lo

r'

R ezerva!ia

2

; 117.

Pârâuil

P ete,a

Hartâ

d is tribuție Sabanejewia

aurata

Prorocii• S l o r<: <IIrJ afi ca1 9 70

Pl8 ill <le' ie '

h ;:! ri rrtai M

i

eii

r-i

a R O

M

ANIA

Claia .. Of' S.t2Cl1:!

i

SÂNMARllN

To.a l a dR:!-ph1de

r ez-el\' a

l e .

C<>pyr

i

flt

O

2

015

S C

G I SCOTOP C .V.SR L SC !; S R

I ROMA N

LI\

S

:u •

H.aie u

Rezervația 2.117..

Pârâu

l Pețea

Ha

rtă

distribuț i e $al:Janejewia aurata

-

W O " Ql " E

llNIL 1 Prli.,\fllJlfl J,"I,,

,,caiFH

• IIIJ1 n i- 1 -•

a

■

'

■

'

iaa

' = " •-- ■

' iii "' ==;;;;;:; "' •--• ..,

•

-•

,

„

.:nu, iun

t11r:i

Ș1„o,;

n,

IILniur

,;,jl1'Lk.Pdll..1{11!if i'iU.I

e iu

.:1107 .:,1t::1

l1u.11u1111 • 1„ll(tl1r,,.

os

Rezervația

2.117. Pârâ

ul

Pețea

Hartă distributie Rhodeus amarus

" Manageme ntu

l

rnnșervat

i

v

al

șitur

ilo

r

Natura

:I.OOO a fl a t e

in

cus

t odia Muzeulu i

T rll

Crl5

urtlor'

Pro+Gd i GS t orca!J r

.afica

1 g70

Plan

de .-e 1e,i nta

M

,ea

f<lea,;,r

R O M ANIA

oara rn· o,

Tos1ep

l

lliff

,!

n

uel\'a

l

e.

C<>pyr

ioht

O

2015

6C

Gl5COTOP

ev

_ SR L

SC ESR

I

ROW,,Nll>,

S

R

L

-

I

:tl' O

'

Q"c

h111p,oP'-,

•lllm fll l -•

-• '

ii:

'0 :=::, " ---• "" ==:::::: "" •--- :!l);-i'rilll

Edi i:t i!Ulnta

i::urhl:!l(H'"tll!!I

nMII

r10fm21le

S..n ,

tlNll'PrF.A El•llflf'l-',1,1, ,.;1!l'Llll'IIIL 1{1 _ 11'-l i"1lll

Rezerva!ia

2

. 117 .

Pârâul Pețea

Hart

ă

distr i buție Rhodeus amams

f

SÂ N

MARTIN

H,aieu

Hi:it:iilri lnl [ll;rt1Ji'l\iSi l .:il ilRhO l h'i U $llllm11r .uș

LP-l l l9

c::J P :i u l

P

-tl''1

_[d U111 .IIQJjăl!dt11inis tH l ll'l HII -

IUlaLt

os

me

Rezervația

.

2 .

1

1 7 .

Pârâul

Pețea

" Ma n agemen t ul

oonșervat

i

v

a,

l

ș

itur

ilo

r

N

a

tu

t

a 2000 aflate i

n

cus to

di

a

Muzeului

TarH

,Crls urtl o r'

froiodia

S t l(lreog rafi c:a1971)

Plan

c:1e

.-e'fe

n

oo

a

M

area

Neaora

ROMANIA

Oala

01' S/201

To.s i

ep

t urf<!

r

e 1 e l\J al

e.

Co

py

r

iQ

nt

O

20

1

S C C I SC O T OP C.V.

S R

L

SCSR I

ROMA N L/\ S R l

:tt' O

'O ' '

E.

Re zerva!la

2 .

117

.

P â râu I

Pe a

Hartă distributie S c:ardî n i us

erythrop

h

tha

l

l

m us

r

I

SÂNMAIUIN

H,-.i e u

ii

IIPQC!

II

!Da dei

Cl111Zl!ntl'i Pt!ntru:5pecLll

5t:a.cl lniJ 5,erythrop hti 111 tru5

Ha

1

rtă

di stribuție Scard i nius eryt h rophtlha l mus

Edi ;:!i!/...811 ta

C1Jrbcl(l( ,d

.

nivilll 11onn!l le

5

m

,

,..,.,

pap.a.,

•lllm l"! I -•

llNJUi.-r.Afl•IIOPf:,'1A

i.il!'Vl lt,uLRllR,'l,"icl.l

11

1

Ll

u11

1

r r- 1n-:t1

1

r-

.:l•Di'

.:

•

J1l

:i = u

- ;rs

1!- = 0

== m

m

­

os me

ROSCI0098

L a . cu i

Petea

Ha 1 rtă d i stribuție Scard i nius eryt h rophtlha l

mus

"

Ma

n

agemen

t

ul

oonșervat i

v

a,

l

ș itur ilo

r

N a tu t

a 2000 aflate

in

cus

to

di

a

M

uze

ulu

i

Tar'ii ,C rl surtlor'

ROSCI0093

L ac ul

Pețea

Hartă distributie S c:ardî n i us

erythrop

h

tha

l

l

m us

ORADEA

froiodia

S t l(lreogra fi c:a1971)

P

lan

c:1e

.-e'fe

n

oo

a

M

area

Neaora RO

M

ANIA

Oala

01' S/201

\

\

\

\

SÂ'NMAR TIN

1

82m

\

\

R

nl u

To.s i

e p t urf<!

r

e1el\J

al

e.

Copyr

iQ

nt

O

201

SC

CISCOTOPC.V.

SR L

SCSR I

ROMA N

L/\ S

R

I.

2t0m

H ' u

Hiltttatul

IA

al 5peu;iel St;11rdlnla!i

et')th,:aph1halmu5

RO!;.,(: lXJij Lii ul P'tlN

U11 ft il !il11. dnt lnlsl!Rllh ,i te rirorl

1

1t:

llNJUi.-r.Afl•IIOPf:,'1A

i.il!'Vl lt,uLRllR,'l,"icl.l

11

1

Llu111r

r- 1n-:t11r-

.:l•Di'

.:•J1l

,..,., paplrl•:;!Kl a-p&M rn,

-- " "

=-

--- "" -==,. " ■

·

---

·

-

P#".11

os me

ROSC I 0098

Lacul

Petea Hartă

distributie

Rhodeus amarus

"

Ma

n

agemen

t

u

l

oonșervativ

a,

l

ș itur ilo

r

N a tu ta

2000

a flat e

i

n

custodia Muzeului

Ta r 'ii ,Crls

urtl

o

r'

ROSCI0093

Lacul

Pețea Hartă di5fributi . e

Rhodeus

amarus

ORADEA

froiodia

S t l(lreog rafi c:a1971)

Plan

c:1e

.-e'fe

n

oo

a

M

area

Neaora

ROMANIA

Oala

01' S/201

\

\

\

\

SÂ'NMARTIN

1

82m

\

\

R

nl u

To.s i

e p t urf<!

r

e1el\J

al

e.

Copyr

iQ

nt

O

201

SC

C I SCOTOPC.V.

SR

L

SCSR I

ROMA N

L/\ S

R

I.

2t0m

H ' u

llNJUi.-r.Afl•IIOPf:,'1A

i.il!'Vl lt,uLRllR,'l,"icl.l

11 1

Llu111r

r- 1n-:t11r-

.:l•Di'

.:•J1l

,..,., paplrl•:;!Kl a-p&M rn,

-- " "

=-

--- "" -==,. " ■

·

---

·

-

P#".11

Anexa nr.1.10 la Planul de management

Hărți distribuție specii de amfibieni și reptile

Re:tervaVa

2 . 117 . .

Pârâul

Pețea

Hartă distribu{ie specie de amfibieilll r

i

-

Bombina bombim-1 .

•

m:. 'll

'

'l;lillli1.gf!'ll1':fltt

l

l

conser.<all'I a1l t url lor

"tur

200::, lfate

i n

Rezerva!

:a

2.117

.

Par . s,u I

?ețea

Ht ltii

d

i

S

ti

b

u,ț

i

c

$pC(iC

de a. mf

i b ie: ni

•

El

om

b

i

n

bornbil'ISi!J

:y,.,'lr

c ust o d ia Muzeului

l

Pmoolîo

i11<1IH!llralk;,

,n[I

F1;;m de

.e

l

eilr.t.a

M'::1

1

N"'"lli'JIRCMANL;\

Tarii

Cr .

i

u rilo r ·

Toaie wle

CC'1,1'.1r;g,-,(l.:l(J1

SC: G;IȘCQTOPCV BR

ei;:

ESl't

l

l't-0

,.ij Li', SRL

Hai-eu

11l r.1tflll

ll "ill'l"E

22STll'E

.,.

1i!a

t:HA!OI

p

ROSCI009B Lac . ul Pe a

Hartă distribu{fe speci , e · de amfibieni "

I Bombina vai, i egata

"M;u,,;igr::montu l

cons er,,atJ v

al

5t tu rlto r

t

i

tu@

2

0

00

a

ll ro

in

rus,todra Ml!l w i

T

a

ri

i

C

ris

mi '

ROSCI009e

Lilcu!

Pele

Hartă

dls t rlbUJ\le - specie de amflb [ en i.

Bombine ...arJeqata

-cll

Sl<;;ao,;irufko

l Nl

Fl.in

do

Kl1at

Miil

l"N

-.aROM,r, m.,_

\

\

\

SĂNMARTI I N

82m

\

R

nt

u

,_

Dhtrik4,l ■

ap«II--H::hr1l

1

•

2.l . P .. l . < .. T .. '• _ dt , - , 1 . 1""""

. - ._ ,.., , •..._;,

&o,. ,_

□ PifWP'<'H

Uli hl l!llll,r

□ PD

:i.lllPat-

ldlflliHn1'M

lrw.i:lv

iH uttlrt ■ li(I

C1J1dtit-'Jki ■ lrt- ■ ..._1W1llc11

C:C-Orj'"""""'

<:F •

Gl!""lo

0:--Q_h.-, ll(Wlt,I

Cl'! ·-

t-n

-

Lui:t.llH I

i-r -Tilf4l'Mt" (IJ:ll.if 'Pltetl!i'IOI

IM'?"'

Of"""PI'""'

Ml--

ÎIJIJU'I

i;ct'illll

FN:- •1

■

J

■

rm-.u,1.,

.i....u,

ra., ..n

PP- f'.a

lllffill

TA- ilJml

,210m

!1

-

-

-

-

:::i

M:;

--+

-U

'Jl

I

"ll""-l!ÎW'

•

•

""'•'"

Di

i'9

IN.

i

lmJ • i

I Ul

:mr

:uJ

Ef:tid

,w

1bd«'Dlli

n

Mfffiir.t!

l'.i

m

2o!lll1 • 2i!lll

Rez.-erva(ia

2;117

.

Pârâu1 Peteai

Hartă d i stribuț i e spe ci e de amfibieni

a

Bombina variegata

22·=

"Ma!>ilgcm

ntul

rnnser,i.a.tJv a

l

st

turl

tor

t i

tura

2 000

alfam

in

rus,todfai

Mlllzeolwi

T"ri i C

ri

surilo:r'

lw . tur"' -

li

.

117

.

p·

il

I

P>o

jo

H E1111 d ă lslr

- lbw țje

spec ie

de smfJblenl

•

Bo:mti

nEI

v a r

ieg ata

,.r:.J

dl Sl«ao.;i111ll:o 1'9

Nl

Fl.in 00 1r1 1afrl.a

MlilrN

N<oa,ir.::.

ROMMWl,

"lll>1o

c\"op!utlo- "'"""""'

-fr:

ll;IJ:01!:

se

Ci:!!CQTCf' C

1,1

RL

SC

ESRf Ftet.1A:

l

S L

1:-J a.ieu

tfi

- fi'li-u!.I

pi1 1 1B-1lflii

l-A-'Tuli11ii

-

22'1J'[l"E

tl,.J®

l"!""ftl"l!!'-•fl •

...l"!I

"'11il

i'I

-a.

?Hi

w

Si:: la.iil1,J

'1.llt-d«ik

nl!i

n«rTR

li

m

1 .-r.r,um:-

a.;,\

• .I

I Ul•

:m:r-:nJ

POS m

2001 -

mu

ROSCI0098

Lacul

Pețea

Hartă disb'ibutie specie de amfibi:eni

- Truiturus

cristatus

'i\,\i111i!gt'fi11Cfl, t

Ul

conser,,.a;li'I

al sit uri lor

<\tur

2000

n

te

in

custo d ia Muze u lut

Tm-li

Cr i

ur

ilo

r·

ROSO IB0!!8

La

.

cu

i

Petea

Haiti

d1SliîibU

Sll)Cef.c

d!cl!iilib:

i

ll,

i

•

Tr il ull'IIS

j;fi$WLl$

ORAIDl;A

""'-oti•S1<ooog raibi 1-S l

iJ

F1.1nde

1e

l

f:fll

M'::I N,eq,iRCMANL"-

D

1h1

'

..:!C 5

\

\

1

82m

Ronlau

Chtp11.11le

i;,t,e

Cai:-Jr;,,ft

0-

1

2

SC G;ISCOTCP- C . V B R

ec

ESR

I RO

..

IA

SRL

!;:

--

[Zl Hll'!:bU

1

■

1 ..-=,al

■ ■ n'tHnl

Trhn:::11

--

■

LillllM

•I li

c:i --·

EJ)=u

!!D,111

■

1.,.)&111

-

• Ml. t.-,_rfurlllll

.i'TOm

i-.,j.f.w...

1tHpa:Ld:t.,.1 -:i11:il

■

r•-..

,,. ,hi

-..t ■

j.d-.

Hai u

t

: !'IP -

Ttrffi.1'1

IOI..CL'llii!i

- ,Fli.C

•

Hlft fl.litti.i:,J.

ff' ·

"""'""

î

-

-

-

-,i

t!ia:

.,-

f-.:

m

7

: :::· :;•

......

l !'" • Pr Pr •

-1'1'

1

■

!1"'

;i,i,,

o

i'!I

l il

i!2"1111'E

POS

Rezerv . ați a

2 . 1H .

Pârâ:1.11 Pe-țea

Hartă di.stribu ti; e

speci

, e de

amfibieni

•

Triturus cllistatus

'\l,\i\11ii 111C1,t ll

l

conserva;t.lv

a,l

sit u

rilo

r

-1tur

2000

A oo

i

n

c

t □ d la Mme u lut

Tarii

Cr i

ur

lo

r·

Pmtiolio

Slo,o ogralbi

1 tl

f

iJ

F1iln de

M l f:fllla..il

M'::J

N-RCMANL"-

D

,1

•

c

!:ii

7-i: '

[J'(j

'll

Reze N 111 t a

2

_1

17_

M,u

l

Pete111

tM

r1;ii

•

d

is.

t

lil:tl.l

•

si;eei

c-

d

-

·

IIITi

li

b

-

.

ni

.

T

illiîlll'VG

tf

i

ii,lttus

:1-,l

'

""1o

cl'lllh•I• .....,,. ,_,

cop;,;e,,,

o-

:io1:

, w,

SC GIȘCOTOP- C . \/ B R

ec

E

I

l'l!O

SRL

H .-i ie11

... .,

li!!ll l 4„-lr.l

Țr,.rq r;:rh,IM 1 •

- • ■

l rwfir i utli:lrl ■ lr!

dti

1i:iml-4. ■

i

!iln1n

1lb

r

-C-,,ii:+nâ l 1ui:'t.l

-041.ffl', 1 1

•

iiill1ilulJ!i

•

lo!irtn ill!!tjlfK:_ 1f

t!

Q t4.iBllldlHNP°i!

'Hm.

•- Nju lț:,11 1111 ik'lu"•

'.:J

J

A

-T<inn.,.,.

U.,

:u:T.:

JJ

.ll

11"11'l'E

:l!!'ll"l"E

IP • R -.., •IJl .,.l'I """"

1'.l'.I

71

"dl!

.l:U

-

1 1 • 1·.r r,,.

•

t l kl

-

ROSCI0098 Lac.ul

P

, e , țea Harta . dish'lbut,ie specie de re , ptile "

Ernys orbicularis

"Mimil r:mcnt

I

conser,,auv al

!il turl tor

t

i

.,.tura

2

0

00 alfaro

in

ais,todl'a

Mlll-Jh

J

j

T ri i ( ri smilo:r'

Fr<ial:llc- :;i..;ao;in,fko 1 Nl

F't..n

00

Kl111frka

Mi,11".:,QJ

N<.aolr,;,

ROMAtWl,

ROSCIOO'ile

L

ac

u

l

?ol1J Har t A , d i s t

li bu !lle

specie de rep

d

l

e

.

Emys

orblcuta:rls

ORAD A

\

\

SĂNMARTIN

82m

\

R

nt

u

r

-•o-­

Coi»·rr.

(:i

l0

1

s

e

Ol:SLC fT a=i C

1,.

1

RI.

p

$C ESflf - .,;

_ MS !;I L

--

EZ] ttll'diu

1111 llill..,-..Dl Mkc.ilihi

L.lrlti111111lpn:rlif

□ .. e . o .. o .- mwo

Pt

_2

1

0m

Ifai eu

'i/f

!1 ---

-.:,

;. -! -a

l

- •

1'i' .r,u1,rv.;: .\ r

tfl.®11

lllflll'!'l'l!I'.

• 'M•lfl ■

..

1

D

i'M

I

l h

:t<•1"•: J

I.am •

&:tid iJJ1bd«1'ei

n

l!i

Mfffiir.

t!

6 m

22 1J ITE

POS

Rezerv . ați a 2 .

1H

.

Pârâ:1.11 Pf!;țea

Hartă d ] stribuț i e specie de repti 1 le

-

Emys

orbicularis

' \l,\i\11ii 111C1, t ll

l

conserva;t.lv

a,l

sit uri lo r

-1 tur

2000 A oo i n

c

t

□

d

la Mme

u

lut

T

arii

Cr

i

u

r

lo

r·

Pmtioli o

Slo, oogralbi

1 tl f iJ

F1iln de

M l f:fllla..il

M'::J

N - RC M ANL"-

D

,

1

•

c

!:ii

7-i: ' [J'(j 'll

Rezi! N 111 t a

2

_

117_P.Dl'au

l

Pete111

Ha

t!

d- -

t ri b u l

i

c

s

p,c,ci

e de re

p1

rI

-

•

Em

y

s

o rlli e u l

r i

s

:1-,l

'

""1o cl'lllh•I• .....,,.

,_

,

Cop;rie,ft

0-

:l01

:

,w,

SC

GIȘCOTOP- C . \/ BR

ec

E I

l'l!O

SRL

H.-iie 11

- •

l r · wfir i utli:l r l ■ lr!

1!:i lin lllf,. ■

i llmn:a , ha P

•

liU C tl

•- Nj u

lț:,11 1111 ik'lu"•

'.:J

J

A

-T<inn.,.,.

1'.l'.I

71

"dl!

.l:U

-

U.,

.•l• t l kl

:u:T.:

JJ

11"11'l'E

:l!!'ll"l"E

IP•R-..,•IJl.,.l'I""""

1 1 • 1·.r r,,.

-

PO

RO , SCI0098 , Lacul Pețea

Hartă

distributie specie de

reptile

-

Laoel'ita viridis

'M.Lllli! -cmcnt

I

ai n s er,,a:U v a l

st turl lor

t-liJottrra 2

0

00 lfam

in

c;us tod la Mm,e.ului

T ri i C ri :.uri

lo

l''

ROSCI00516

l.

I Pe t e

H artă d ii!;

t

r

i bul i e spec;ie de

replile

-

la oerta Y i

r id i

i;

ORA I DEA

l'madl" OIJSllllfl;o 19

F1-'n

00 Ki1alr

Milretil

Nlia;lr:.

ROM.U l L,l,

\

\

\

r82m

\

Rontau

□

-=-aJ

LilnHti.:lp

c::::i

.

'""

:

'

12'WE

ltt,foi flillll!'l,lo _ <lmli

1id.i'aii!r1 •

■■

nv1l1t11

a'.::-

,,,

Q'- --..

_1

Om

I

I

_J

f! H P l -

•

OJ'lWIJO ,,,,,,..

%

t--ț'- -

-

,.1::, a--1

I

PP- N

;:unu

I

t'II.L- '1111!11fm.;g

1..*lailUU.

-

l'W r..uinr.n::d.i:bli.a ::cn ■ i:ull.rt11Li.s:IIP,d

•tat1.da:

.,,.

J

Tii.

- -211

1

-

-

l"!1"1!R N!" l•;!l;4'!"M' I.,..

tlffiftiil'I

ti&

:i:51:1

D

i'II

ICOO

llh

•

l

!JM

I.Hi

I

1

JI

8tf'iiJdlidlil

OJll:t+..:t IM

11111"

li

m

POS m

2001 -

mu

Re.rer v

. a a 2 :

1117

.

Pârâul

Pețea

Hartă distribu , e speci , e de

amfibieni

-

Tr i turus vulgiaris

7..': ' m:l 'll

'i\,\i111i!gt'fi11Cfl, t

Ul

conser,,.a;li'I

al sit

u

rilo r

<\tur

2000

n

te

i

n

custo

d

ia Muze

u

lut

Tm-li

Cr

i

ur

ilo

r·

Rezervat

.a

,

2

.1

17

.

PAJ n

l

?e tea

tl

Cl i

Sl!r

i

lbUijC

'

p

e

·.

de am fi b i eni. Tril'liflll$ \M ga.ti$

­

v,.·'J

r

""'-oti • S1<o oograibi 1 -S l iJ

F1.1nde

1e

l

f:fll

M'::I

N,eq,iRCMANL"-

D

1h1

'

..:!C 5

Chtp11.11le i;,t,e

Cai:-Jr;,,ft

0-

1

SC G;ISCOTCP- C . V B R L

ec

ESR

I RO

..

IA

SRL

.

•l !Klt!Qll4!'-I""""""

T fll,.4'w ■

dpffl

Haie 1 1

„

""'1 - III/O

r.!lll!liil. •wt

1

Loi !lt"1

IW

r

lil

nn.-1

l!l

■

P-r«IIE!ln

i

1 n1,H111

-cu

1ldl

,,p ■

p.n

ti.-.U,ll

dl

i

·

li]

-;,.,.:tu't'".am.lifl

Ffl • F-.l. 1nl 1"!ll!lti

1

Y

.

•

T•11•""'

22"1)" lfE

l !'" • Pr Pr •ill „ 1'1 ..-

1::r. l

i1

,:M

.l:IJ

to.:,

Re:tervaVa 2 . 117 .

Pârâul

Pețea

Hartă distributie specie de amfibieni

-

Ra n a . dalmatina .

•

m:. 'll

'

'l;lillli1.gf!'ll1':fltt

l

l

conser.<all'I a 1 l

t url lor

"tur

200::, lfate

i

n

Rezerva!

:a

2 .1 17 .

P

ar

.

s,u

I

?ețea

H

tt !lft= ri b uț ic

s p e«:i c

ii ilm fib ili:ifli

•

R

m diilrn H l.t i na

:y,.,'lr

custo d ia Muzeului

l

Pmoolîo i11<1IH!llralk;,

,n{I

F1;;m de

.e

l

eilr.t.a

M'::1

1

N"'"lli'JIRCMANL;\

Tarii

Cr

.

i

urilo r

·

Toaie wle CC'1,1'.1r;g,-,(l.:l(J1

SC: G;IȘCQTOPCV BR

ei;:

ESl't

l

l't-0

,.ij Li', SRL

.

• I IKINlll4H J;:«Hli:j.,;

Hai-eu

ll "ill'l"E

22STll'E

.,.

Rezerv . ația 2 .

117

.

Pârâ:1.:11

Pețea

Hal/tă

d 1

i stribuție specie de amfibieni

-

Rana

ridibunda

•

m:i 'll

'

'/,,li\1ki.gt"1111Cfl,tlil

conser,,.a;t.1'1

al

sit u

ri lor

<\tur

2000 ll

te

i n

Rezerva1:a

2 .1 17 .

Par nl

?e\ea

Hiirt'i

d is!nb u tili, SpCe i c

-

d

iftilitriCli

'

i

.

ttan

n d i b lilid

,....1

•

custo d

ia

Muzeului

Tarii

Cr

i

ur ilor

'"

l

Pmoolio Slo,oograll:.,

1

no

F1i1nde- 1e l f:!ll

M'::I

NOO!li"'RCMANL;!,

.

cntp1wlc ..te

e 'l-'l'r •0- 1

ec

E Sl't1'1;-G

..

,w

,

SRL

SC

G;IȘCQTOP'

C

.

V

B

R

□ Hll !::bU

p:illn'µ'l ■ l ..-,::.a l i:11-.1ri ti ff'II

Ral.I

rlll tum

LOoll,

g,.,:.; """.

lt::Ju,1ra1iti•ftnli11i1111.-1111 r lti 1 11

l iJ.li Ml,)fiiflll!!!NIIRfÎlt:! f

,::C.(!-,iillfrflru<:tl

-

•

-

fl'u• , :u11 Jfl !MHli! l lj)(1n"u5,,Ullilfttl"liilUe.;l"GI

H.iie u

- ll

"'G'J"IE

22'1J' ll"E

l!'t•l.!'l'PF'•" .. .,._.

'll' J

i1

,:M

.tlJ

:t1l:I

Rezerv . ați a

2

. 117 .

Pârâ:1.:11 Pețea Hartă . dish'ibutie specie de amtiibieni

-

Pelo . bates fuscus

•

m:i 'll

' '/,,li\1k,gt"1111Cfl.tlll

conser,,.a;ll'I

al sit uri

lor

<\tur

2000 ll

te

i n

Reze rv a i

:a

2

.1

11

.

Par u

I

?etea

H a f!j

<r ·

tr

i

b u !

i

e

SIJ'i. • cic

-de

rul ib il:' ll

i •

P

•

c

l

o t.:

,

Uu5e $

,.._.1

'

custo d

ia

Muzeului

Tarii

Cr i

ur ilor '"

l

Pmoolio Slo,oograll:.,

1

no

F1i1nde- 1e l f:!ll

M'::I

NOO!li"'RCMANL;!,

.

cntp1w l c ..te

e 'l-'l'r •0. 1

ec

E Sl't1'1;{)

..

,

w,

SRL

SC

G;IȘCQTOP'

C. V

B R

- l

­

H.iie u

M

l

l

i!ll l4 ,1 r.1 Ptl ll#li!?i!,:

c,,,.., -

■

l,iol1'r

-•

l rmr1utt:1 11

■

1El

ea -

2Rtl

dti

11:1ml-t.

■

1 llillllr»

1

imr

Q:a:

-C-,'Nfri l 1u,::fl

tfta-lbti.mw , 1

l

- ll

"'G'J"IE

22'1T ll"E

'll' J

l!'t•l.!'l'PF'•" .. .,._.

i1

,:M

.tlJ

:t1l:I

111

I

111&

:t<,T-:IJJ

Rez.ervația 2 ;

. 117 .

Pârâu1 Petea

Hartă distribuiUe specie de amfibier1 i

HyJa afbol\ea

"M;u>;iii::montu l

rn

n

s

e

r,,atJv a

l

5l

tu

rltor

t l

tu@

2 0 00

ll ro

in

custodia

Mlllzecilw

i

T ri i C ri smi '

R(it11rv -

li<

.

1 11 7

.

p· u. l

P,c

H a lllă d ls tr l b !!ț l e spe cie

de

a mfibi en i

,

•

H 1 la

erl:Jorea

,

-i:.1

- dl

ao.;irufko

l NI

F _ l.in 0 _ 0 .R K O ik M lt , r r l ,m .a .,_ MlilrN

"itaa'kidr(fJl'fulll

- r

r:

ll;IJ:0

1!:

ȘG at!!CQ TCf'

C V S RL

SC ESR _ f

,i;

_

Jto,

S L

1 --

•

F\n:l•M

i:-z,a,11

i:.-rtu

111w Kili

t

...,...

a,t.a-.

i:z;a ttib .

.t.iU

il iJ

fflH!i'liillMlllii

LlnHo

p-

lcltfl

:t:n.l.niialnitt

rtearl

■

III

I

d ':ik,,t i j

• I IN!Mil'Nf1kal

CC:-Ca-tic-:n1lru::# l

- 0...-1

H!l- l udr.a.Jnpili

1W

•

'l'al"1u1 a.tfl

l

IIC ,

1ni

la:IJKh<U

U lll!I

DII

pilf'&lr1/,

.J

m!l.;i.

nli

H'l-A,.cl.r'jjiliu!i11'

F1.1-l'A::11

l

11J,1

l'a1Hd1rllr,

•bu ■

lț

htlillu1

FP

•

fi.&JU

ptlf!IWl'll'Jt

TA-Ta, ■

n

U'ltl

ll

l -

J a.ieu

22':l'[l"E

l"ll"" .,_. ,. ,.. ,

.,..,. 1--

11'

n

o

Z.:S

u:-

Ef:tidlQ.;n\;I

iJJ 1bd«11i n eli!i

l'.i

m

p

Rezervația 2 . 117 .

Pârâul

Pețea

Hartă di , stl'ibu ți e 51Pecie de reptile •

Lacerta agilis

•

mJl" ll

'i\,li\n.i 1111Cfl,tlil conser.<al:N al sit

u

rilo

r

"tur

2000

!i! ll

te

i

n

Rezef'<la!Ja

2 .1 17 . r B n l

F>etea

'Ha.ttii

d i

Slit

lb t lc 'l\ l)

Ccic

de r ept

i le •

L.a.(1:el1J1i

i i$

.,...1

•

custo d ia Mme u lut

l

Pmt!oli•

Si<loogralk.,

1no

F1.1n de-

1e

l

eilr.t.l

M'::I N"'!l""RCMAN

Tarii

Cr .

i u rilo r

·

i:::RP1WI

Coi;>119'I

0-

:l()

1 o

SC G;IȘCQTOP-CV BR

SC

E

SR

I

r-0 ,.>.ili, SRL

l-Jaieu

-

llr:;;,.,,--r1-I J .:. l

ld1111pili1 n1

P,\fl

•--"'fa!lq'l!Qi,'lt!!:fM'11k-

I

W

r

r.n..i

n ■

r«IIE!lni

1n:1 ,N11

-cu 1lli.!!

--,,p 1p.1 rti. -.U,lil

iii

·

,

·

li]

-A,t-

tu"IW,:

'>iil

""1-\'t,JtniJ,tiro

ldirl.iPOOII

I

LWHt.rt

IFfl

F-.1,11fl

1:,e1111:l!ll

c7

1

,1,

Ji!o

!'im/I"

22<JTll"E

......

- ll"il'T'E

;v 1

•

,1

:WT-! l

'i'.l'J

"

-dii

.l:UI

,,. ........i!illi .. .,._

p

Rezervația 2

.

1

1 17 .

. Pâ râu l

Pețea

H artă

dis

trib

uție

specie

de reptile

•

Na . trix natrix

•

mJl" ll

'i\,li\11.i 1 111c n.tlil conser.<al:N al sit u

rilo

r

"tur 2000 !ll ll

te

i n

Re ze f'<l11l1a

2 .1 11

.

Par B n l

F>ete11

H\i.rt.i

d " ' · t l'ib<IIJ fC ·

$peț

i

C

de

irt

l)

ti

l

c

.

HMnX

il

l

t

i

.,...1

•

c ust o d ia Mme u lut

Tarii

Cr i u rilo r

·

l

Pmt!oli•

Si<loogralk.,

1no

F1.1n de-

1e

l

eilr.t.l

M'::I

N"'!l""RCMAN

.

i:::RP1WI

Coi;>119'I

O,

:l()1

o

SC G;IȘCQTOP-CV BR

SC ESRI R-0 ,.>.ILI-. SRL

,..,

-

.

-

F\n;iJJ,ljf

!'lfl!t•l-l

i:.-'IJIJ 11fț.111 rlRrtt• la , l , c . bU p:rw'f,11I•I I.:11 11pl1N ,

!-11

c'I Rftb"

O>i<1ii P<t,t•

ICM,•.iftMtillltirlli'Mt1iiti

Ca&llCl'fi

dtl

'1::lta ■

l-4

■

■

fmuAlllclr 0:.-'ll 'C'«t ■ ltU:.,i

Haieu

- ll"il'T'E

22<JTll"E

......

,,. ........i!illi

..

.,._

'i'.l'J

"

-dii

.l:UI

;v 1

•

,1

:WT-!

l

p

Rezervația 2 . 1 1

1 7 .

Pârâul Pețea

Hartă

distriibuție specie de rept i le

-

Nalrix tesse ! lata

"l>\i\11<V1111C1,tlll

i:onserva;t.lv al sit u

ri lor

1.1tur

2000

11lbte

i n

Reu,rva :.i

2_

1

1

7_

Ph . 11iu J

?ete,a

Hiii'till

diUF i

b

i c

5pooC

de fCIH i l

•

N iit fili

ti:uC

-

I

1---,'"lr

c ust o d ia Mmeulut

Ti!r , l r i

i

Y rilor

„

.

A

l'm,,ofio

Slol"'!llmib ,

'IJ F1.1n de

.e

l

f:rilbl.a

M':J

N-RCMA.NLA

D ,

, '

" c

S

CRpi lc ..t Copjr;g'•

C-

:ll:)1:

ec

l;Sl't 1 l't-0"4'< LII RL

SC G;IȘCOTOP C .

\I

BRL

..

..::L1ioLJ,i

r;u unll

patrtu

l:iitlll

•ltil,,i

Ha1eu

blu p 11El'J.1r

l

■

l»p9ar1l491..N1pllim M ■ CII

la

■ Hlill ■

- !f

· U'll"ld„lH l'Qlili

ll 'V'!"IE

• •

l •-Pr•ill_...,._.,

1:1'1

ii

'li-I !

.t:ll

....

.

."'911;"'1

llnuil

■

I

t,

i.-dti

pa

llbd:11,.

kc.11

Fffl;r...

l'.'I

-n'1'f NU

J,i)l--.,nrin-

.Hh:woii,

ijq, ru nr-lT

II

I

i;r I-Lti

ru'tlrtl •

POS m

2001 -

mu

Re.rer v

. a a 2 : 1117 „ Pârâul Pețea

Hartă d i st ri buție spec i e de rept i le

-

Vipera berus

7..': '

m:l

'll

'i\,\i111i!gt' fi11Cfl,t

U

l

c onser,,.a;li'I al s i t

u

rilo r

<\ tur

2000

n

te

i n

custo

d

ia Muze

u

lut

Tm-li

Cr

i

urilo

r·

Re ze rv a l,l a

2

.1

17

.

PAr u

I

?etea

H

r1 ;iid ti'iltlii.i't · Spce i

d

t

·

v,.,'lr

j) l i

l c.

V

i

p

eti!I

bCliUS

""'-oti • S1<o oograibi 1 -S l iJ

F1.1nde

1e

l

f:fll

M'::I N

,eq,i

RCMANL"-

D

1h1

'

..:!C 5

Chtp11.11le

i;,t,e

Cai:-Jr;,,ft

O,

1

SC

G;ISCOTCP- C . V BR

ec

ESR

I

RO

.. IA

SRL

H aie 11

Ft=l ■

P.Jlllfllptll'IHl'lll'lllt

-i

u

.

r.1 n1 a

22 '1)"lfE

l!'" • PrPr•ill „ 1'1 ..-

1::r.

l

i1

,:M

.l:IJ

to.:,

Re:tervaVa

2 .11 7 .

Pârâul

Pețea

Hartă

disb"ibutie specie

de

amfib i eni

-

Bufo buifo

•

m:. 'll

'

'l;lillli1.gf!'ll1':fltt

l

l

conser.<all'I a1l t u

rllo

r

"tur 200::, lfate

i n

Rezervat

:a

2

.1

17

.

Ph . Srn l

?ețea

H lirrlii

diSatri

b

ll

liC S

• CiC de

il.ilill

i'bi!:ll

i.

El

u

f'O

l;i

U

f'O

:y,.,'lr

custo d ia Muzeului

l

Pmoolîo

i11<1IH!llralk;,

,n{I

F1;;m de

.e

l

eilr.t.a M'::1

1

N"'"lli'JIRCMANL;\

Tarii

Cr .

i

urilo r

·

Toaie wle

CC'1,1'.1r;g,-,(l.:l(J1

SC: G;IȘCQTOPCV B R

ei;:

ESl't

l

l't-0

,.ij Li', SRL

Hai-eu

i'il ui-LIJIHNlilr,.1.-.,

ll "ill'l"E

22STll'E

.,.

c,

1

1

,

,

1

.'"l'-

!

l

:i!! "Tll"E

.

.....

R , ezervația 2 . 1 1 117 .

Pârâul P , ețea

Hart:ă distribuție speo i: e de amfibien i

-

Bufo vili'idis

' 'Milll<lgl!'fil1Cfl,tUI

conserva1t.ilt a,l sLt u rllo

r

"tur

zooo

11

n

w

i

n

c ta

d

laMmeulut

Ti!r l l Cr i

ur

ilor"

IRe ze l'V a ta

:l!.1

11

.

r l!i n

l

Pete,a

Hiirti

d

i stnbulic),

ip

eC

i

i)

e1

·

Fiili j e ii i

•

Buro

iiiri

d 1s

y,..,'Jr

Pmo m•

Slllloo,;irafl:.i

1 niJ

F1.11n

de:

.e l f:111

M ': :1reg

1

tl-RC MANL",

D

,

,

ch!,p"iutlc

reJ!eJ'i,'.il.,e

C<l)lilig'I

O, 1:

ec

ESRHl;Ct/1">.ILI-,S L

SC G; OTl:'P C

V

:

BR

- -

U'lllrdl

.

..

Haie u

[Z] l-tiiJlliiU J1i11Sțn>lldt.li'"1

j

a. 1r: . 1 .t'idlli

•

bmtnitt •1m

1 1i ■

i:-aia-1Uf]

EH

i::l

l-: ■l-t•

■

-rl".lrtll; 1r

(?wțllo: rrrl114'I

pi,

IPfl

■

,u

■ I

pt1rn

■

n11q

,

... Ț 1u1lt'J1!1

*

l •-Pr•iel

,._.

i'.l'J

"

-di

i

l:::t.11

. F'n;:I

lll'iAl"fl1 I

1td1!

F'Qli liliHl:1 1

ki"J

;pni;r ...

r.1

.if

· nJT/a;: no..1

)i

.-..:,..,. ii:,

Oi'

nlriLt;"!;v-rt FHfilrn

i;r- «l"l'i

rwt1rtt."

Pos mediu

fi

2007 - .i!:Oll

Rezervația 2.117. Pârâul Pețea

-

Hartă distribuție specie de amfibieni

-

Salamandra salamandra ..,

"Mahagetnen t ul cohservativ al siturilor Natura 2000 aflate ih custodia Muzeu l ui Tarii Crisurilor"