Instrucțiunile din 18 august 2003

Articolul 1

Prin resursa minerala se înțelege substanța minerala naturala din scoarta terestra, formată în urma proceselor geologice, utilizabila ca atare sau prin prelucrare în activitatea economico-socială.

Articolul 2

Prin rezerve exploatabile - codurile 111, 121 și 122 - (rezerve dovedite și probabile sau rezerve de bilanț Tb) se înțelege partea din zacamant, masurata și determinata cantitativ și calitativ prin lucrări de explorare sau exploatare, având stabilite condițiile tehnice și economice de valorificare, pentru care studiile de fezabilitate sau prefezabilitate demonstreaza posibilitățile de exploatare.

Articolul 3

Resursele minerale valorificabile conjunctural - cod 211 - (rezerve în afară de bilanț) cuprind acea parte din rezervele măsurate complet, cunoscute în ceea ce privește condițiile geologice și tehnico-economice de valorificare, pentru care studiul de fezabilitate demonstreaza ca la momentul dat nu se justifica exploatarea, în condiții economice sau tehnice. Tot aici se includ și rezervele imobilizate în pilierii de protecție de lungă durata pentru protejarea construcțiilor industriale, căilor ferate, soselelor, apelor curgătoare sau stătătoare de la suprafața, așezărilor omenești etc., pentru protecția construcțiilor miniere subterane, pentru prevenirea unor avarii, precum și pentru protejarea altor obiective prevăzute în proiectele tehnice.

Articolul 4

Resursele minerale valorificabile potențial - codurile 221 și 222 - (rezerve în afară de bilanț) cuprind acea parte a rezervelor minerale probabile și/sau resursele indicate pentru care studiul de prefezabilitate demonstreaza posibilitatea exploatării în condiții economice și tehnice specifice ale momentului, numai ca urmare a completării cunoașterii tehnice și/sau a condițiilor de zacamant analizate într-un studiu de fezabilitate.

Articolul 5

Prin rezerve industriale se înțelege rezervele calculate din rezervele exploatabile - codurile 111, 121 și 122 - (rezerve dovedite și probabile sau rezerve de bilanț) prin aplicarea unor coeficienți care includ aportul de steril și pierderea de substanța minerala utila în procesul de exploatare, denumiți coeficienți de transformare cantitativă și calitativă. Acești coeficienți se stabilesc prin documentațiile tehnico-economice de exploatare aprobate.

Articolul 6

Prin rezerva excavata (Tz1) se înțelege partea din rezerva exploatabila - codurile 111, 121 și 122 - (rezerve dovedite și probabile sau rezerva de bilanț) exploatată din zacamant. Ea se calculează pe baza parametrilor cantitativi și calitativi obținuți în procesul de exploatare, prin utilizarea acelorași criterii de stabilire a parametrilor medii (grosime, lungime, latime, continuturi, greutate volumetrica etc.) și prin aplicarea acelorași metode de calcul care s-au utilizat la calculul rezervelor exploatabile.

Articolul 7

Prin rezerva exploatată (Tz) se înțelege rezerva excavata din rezerva exploatabila - codurile 111, 121 și 122 - (rezerve dovedite și probabile sau rezerva de bilanț) plus rezervele din pilierii de siguranță care rămân definitiv și sunt prevăzuți în documentațiile tehnico-economice aprobate, conform metodelor de exploatare.

Articolul 8

Prin minereu extras (Te) se înțelege partea din rezervele industriale scoase din mina, determinate cantitativ și calitativ la locurile de recepție.

Articolul 9

Prin dilutie se înțelege procesul fizic care se produce în timpul exploatării prin amestecul rezervei excavate cu steril, având ca efect reducerea continuturilor componentilor utili.

Principalele surse ale dilutiei sunt:

- materialul din rocile sterile inconjuratoare (culcus și acoperis);

- materialul provenit din intercalatiile sterile care nu au fost luate în considerare la calculul rezervelor exploatabile - codurile 111, 121 și 122 - (rezerve de bilanț);

- rambleul din vatra sau tavanul abatajelor;

- materialul steril introdus pe traseele de transport și la manipulari etc.

Materialul de diluare (sterilul) în general nu conține metale sau are continuturi de metal inferioare conținutului minim limita stabilit prin documentațiile tehnico-economice de condiții industriale.

Articolul 10

Prin pierderi se înțelege acea parte din rezerva exploatată care nu se valorifica.

Principalele surse ale pierderilor sunt:

- rezervele din pilierii de siguranță ai galeriilor și suitorilor din panoul (blocul) de exploatare, care au fost stabilite prin documentațiile tehnico-economice sa rămână definitiv în zacamant;

- rezervele cuprinse în zonele puternic tectonizate, diferite de cele care fac obiectul documentațiilor de scoatere din evidenta;

- pierderile specifice metodei de exploatare aplicate;

- pierderile în vatra abatajelor la metodele de exploatare ascendente, cu rambleierea spațiului excavat;

- pierderile cauzate de avarii;

- pierderile datorită geometriei complicate a corpurilor de minereu (contur neregulat, ramificatii, inclinari variabile, efilari etc.);

- pierderile în zona surpata la metodele de exploatare cu surpare;

- pierderile survenite în timpul transportului.

Articolul 11

Coeficienții care definesc fenomenele de dilutie și pierderi sunt următorii:

- coeficient de transformare cantitativ - Kq;

- coeficient de transformare calitativ - Kc;

- coeficient de recuperare în metal - Km;

- coeficient de confirmare a rezervelor - Kr;

- coeficient de valorificare a rezervelor - Kv.

Articolul 12

Prin coeficient de transformare cantitativ (Kq) se înțelege raportul dintre minereul extras (Te) și rezerva exploatată (Tz). Acest coeficient se calculează cu formula:

Te

Kq = ----

Tz

Articolul 13

Prin coeficient de transformare calitativ (Kc) se înțelege raportul dintre conținutul mediu în componenți utili al minereului extras (Ce) și conținutul mediu în componenți utili al rezervei exploatate (Cz). Acest coeficient se calculează, pentru fiecare component util, cu formula:

Ce

Kc = ----

Cz

Articolul 14

Prin coeficient de recuperare în metal (Km) se înțelege raportul dintre cantitatea de metal din minereul extras (Me) și cantitatea de metal din rezerva exploatată (Mz). Acest coeficient se calculează, pentru fiecare component util valorificabil, cu formula:

Me

Km = -----

Mz

În cazul în care sterilul care dilueaza minereul are și un conținut de metal Ms (mai mare decât conținutul sterilului de evacuare de la flotatie) care se determina prin probare, este necesar să se țină seama și de aceasta, calculul coeficientului de recuperare în metal exprimandu-se prin formula:

Me - Ms

Km1 = --------

Mz

În aceasta formula Ms (metalul din steril) este egal cu produsul dintre Ts (sterilul care dilueaza minereul) și Cs (conținutul în metal al sterilului), ceea ce impune și evidentierea lui Cs.

Articolul 15

Prin coeficient de confirmare a rezervelor se înțelege raportul dintre rezervele exploatate (Tz) și rezervele exploatabile - codurile 111, 121 și 122 - (rezervele de bilanț - Tb), calculate pe aceeași unitate de calcul. Acest coeficient se determina, atât pentru cantitatea (Kr1), cat și pentru calitatea (Kr2) rezervelor, după formula:

Tz

Cz

Kr1 = ----; Kr2 = ----,

Tb

Cb

în care:

Cz = conținutul rezervelor exploatate;

Cb = conținutul rezervelor exploatabile - codurile 111, 121 și 122 - (rezervele de bilanț).

Articolul 16

Prin coeficient de valorificare (Kv) se înțelege raportul dintre cantitatea de metal din concentrat (Mc) și cantitatea de metal din rezerva exploatată (Mz). Acest coeficient se calculează cu formula:

Mc

Kv = ----

Mz

Articolul 17

Prin coeficient de excavare (Ke) se înțelege raportul dintre volumul total abatat (util + steril) și volumul rezervei excavate.

Acest coeficient se determina cu formula:

Ve

Ke = ----- ,

Vz1

în care:

Ve = volumul total abatat (util + steril);

Vz1 = volumul rezervei excavate.

Articolul 18

Pentru urmărirea, înregistrarea și determinarea indicatorilor care definesc dilutia și pierderile tehnologice unitățile miniere vor tine evidenta următoarelor elemente:

- volumul total abatat (Ve), în mc;

- volumul rezervei excavate (Vz1), în mc;

- cantitatea de minereu extras (Te), în tone;

- cantitatea de rezerve exploatate (Tz), în tone;

- conținutul în elemente utile al minereului extras (Ce), în g/t sau %;

- conținutul în elemente utile al rezervei exploatate (Cz), în g/t sau %;

- conținutul în elemente utile al rezervei excavate (Cz1), în g/t sau %;

- cantitatea de metal în minereu extras (Me), în kg;

- cantitatea de metal în rezerva exploatată (Mz), în kg sau tone;

- cantitatea de metal în concentrat (Mc), în kg sau tone.

Articolul 19

Volumul total abatat (Ve) se determina direct, prin măsurători topografice, cu ocazia receptiilor lunare sau ori de câte ori este necesar, pentru fiecare lucrare ce se executa în cadrul aceluiași panou (bloc). În cazul abatării selective, volumul total abatat este echivalent cu volumul rezervei excavate.

Articolul 20

Volumul rezervei excavate (Vz1) se determina o dată cu volumul total abatat (Ve), prin măsurători directe.

Articolul 21

Cantitatea minereului extras (Te) se determina direct prin cantarire la locul de recepție și se repartizează pe fiecare loc de muncă. Repartizarea pe locuri de muncă se face proporțional cu numărul de vagonete extrase de la fiecare loc de muncă.

Articolul 22

Rezerva exploatată (Tz) se determina pe baza parametrilor de calcul obținuți din lucrările de exploatare pentru fiecare panou (bloc), corp și zacamant.

Articolul 23

Rezerva excavata (Tz1) se determina prin produsul volumului rezervei excavate (Vz1) cu greutatea volumetrica, pentru fiecare abataj și pe total zacamant.

Articolul 24

Evidenta minereului extras (Te) se va tine zilnic pe baza producției raportate, a rezervei excavate (Tz1) lunar, iar a rezervei exploatate (Tz) pe fiecare panou (bloc), corp, la terminarea exploatării acestuia.

Articolul 25

În cazul zăcămintelor unde se aplică metoda de exploatare cu inmagazinare, cantitatea rezervei excavate (Tz1) se va deduce din cantitatea de minereu extras (Te) prin aplicarea coeficientului de excavare determinat corespunzător nivelului de evacuare din abataje, după formula:

Te

Tz1 = ----

Ke

Mărimea acestui coeficient (Ke) fiind orientativa, cantitatea rezervei excavate (Tz1) se va determina numai pentru perioade scurte, reconsiderandu-se după terminarea evacuarii complete a abatajului (magazinului), pe baza datelor obținute în timpul exploatării.

Articolul 26

Conținutul mediu în elemente utile al minereului extras (Ce) se determina prin analizarea probelor recoltate la locurile de recepție.

Articolul 27

Conținutul mediu în elemente utile al rezervei exploatate (Cz) se determina prin luarea în considerare a tuturor probelor recoltate din lucrările de exploatare, pentru fiecare panou (bloc), corp și zacamant.

Articolul 28

Conținutul mediu în elemente utile al rezervei excavate (Cz1) se va determina prin ponderea rezervei excavate din fiecare panou sau bloc cu media continuturilor rezultate din probele luate la lucrările de pregătire și de abataj.

În funcție de tipul și de caracteristicile zacamantului se vor recolta probe din abataj cel puțin la a patra felie, în aceleași condiții ca și la conturare.

Articolul 29

Cantitatea de metal în minereul extras (Me) este produsul dintre minereul extras (Te) și conținutul mediu în elemente utile al acestuia (Ce).

Articolul 30

Cantitatea de metal în rezerva exploatată (Mz) este produsul dintre rezerva exploatată (Tz) și conținutul mediu în elemente utile al acesteia (Cz).

Articolul 31

Cantitatea de metal în concentrate (Mc) este produsul dintre cantitatea de concentrate obținute la uzina de preparare și conținutul lor mediu în elemente utile.

Articolul 32

Evidenta conținutului mediu în elemente utile al minereului extras (Ce) se va tine zilnic, al rezervei excavate (Cz1) lunar, iar al rezervei exploatate (Cz) pe panou (bloc), corp, la terminarea exploatării acestuia.

Articolul 33

Pentru fiecare panou (bloc) se va tine o fișa care va cuprinde:

- planul de abataj al panoului sau blocului, cu secțiuni orizontale și verticale;

- rezervele exploatabile - codurile 111, 121 și 122 - (rezerve dovedite și probabile sau rezervele de bilanț), calculate și confirmate, lucrările care au stat la baza acestora, parametrii de calcul și documentarea geologica;

- lucrările miniere executate în panou, documentarea geologica, rezultatele analizelor probelor recoltate și conținutul mediu;

- calculul semestrial și anual al rezervelor pe baza datelor de exploatare;

- pilierii de protecție ai galeriilor și suitorilor de panou (cantitativ și calitativ);

- rezultatele analizelor probelor rezultate din vatra abatajelor;

- metoda de exploatare aplicată;

- situația golurilor create și rambleierea acestora;

- elementele care determina indicatorii de la art. 12, 13, 14, 15, 16 și 17;

- datele privind volumul excavat pe ramificatiile filonului respectiv, pentru determinarea raportului acestora față de volumul total excavat;

- elementele cu ajutorul cărora se determina coeficienții care definesc diluarea rezervei excavate și pierderile de exploatare.

Articolul 34

Minerul extras și rezerva excavata ce rezultă din lucrările de cercetare sau deschidere executate în zacamant în afară panourilor nominalizate se vor tine în evidenta separată.

Articolul 35

Pentru fiecare zacamant, prin documentații tehnico-economice, trebuie să se stabilească:

- metodele de exploatare;

- dimensionarea pilierilor de protecție temporari;

- gradul de recuperare a rezervelor cuprinse în pilierii temporari;

- dimensionarea pilierilor de protecție, specifici metodei de exploatare, care rămân în zacamant ca pierderi.

Documentațiile tehnico-economice, studiile de fezabilitate privind punerea în exploatare a zăcămintelor de minereuri aurifere, neferoase și feroase, ce se vor elabora după data aprobării prezentelor instrucțiuni tehnice, vor cuprinde în mod obligatoriu elementele mai sus menționate.

Pentru zacamintele în exploatare unitățile miniere se vor încadra în prevederile de mai sus o dată cu intrarea în vigoare a prezentelor instrucțiuni tehnice.

Articolul 36

Unitățile miniere vor tine evidenta separată a rezervelor cuprinse în pilierii de protecție temporari, precum și miscarea lor.

Articolul 37

Pe planurile miniere, anexate la programul de exploatare (planul general al minei și planurile corpurilor de minereu), vor fi evidentiate toate rezervele exploatabile - codurile 111, 121 și 122 - (rezerve dovedite și probabile sau rezerve de bilanț) și resursele minerale valorificabile conjunctural și potențial valorificabile - codurile 211, 221 și 222 (rezerve în afară de bilanț), cantitativ și calitativ, precum și pilierii de protecție și siguranța temporari și definitivi.

Articolul 38

Studiile de fezabilitate și cele de modernizare sau de retehnologizare a exploatării vor trata separat și coeficienții de transformare a rezervelor exploatabile - codurile 111, 121 și 122 - (rezerve dovedite și probabile sau rezerve de bilanț) în rezerve industriale, precum și pierderile în procesul de preparare și elementele care le definesc.

De asemenea, în aceste studii se va arata cuantumul rezervelor din pilierii de protecție temporari care se vor exploata în perioada la care se referă.

Articolul 39

Programele anuale de exploatare (preliminariile) vor cuprinde în mod obligatoriu, la capitolul care tratează coeficienții ce definesc dilutia și pierderile, și măsurile ce trebuie luate de agenții economici în scopul micsorarii efectelor negative ale acestora în procesul de exploatare.

Semestrial și ori de câte ori este necesar, conducerile agenților economici vor analiza modul cum au fost duse la îndeplinire măsurile stabilite și cauzele care au determinat efectele negative ale dilutiei și ale pierderilor, luând în continuare măsurile corespunzătoare.

Articolul 40

Raportarea coeficienților care definesc dilutia și pierderile se întocmește semestrial și anual, având la baza realizarile obținute, în termen de 30 de zile de la expirarea perioadei.

Explicații privind fundamentarea parametrilor introdusi în calculul indicatorilor care definesc dilutia și pierderile, cauzele și măsurile preconizate pentru perioada care urmează vor fi cuprinse într-un memoriu justificativ insusit de conducerea agentului economic.

Articolul 41

Coeficienții care caracterizează dilutia și pierderile se vor evidenția, centralizat, la unul dintre serviciile stabilite de conducerile agenților economici.

Articolul 42

La data publicării prezentului ordin se abroga

Ordinul ministrului industriei miniere și geologiei nr. 994 din 28 noiembrie 1970 .