Decizia nr. 398/2016

Augustin Zegrean

- președinte

Valer Dorneanu

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader

- judecător

Bianca Drăghici

- magistrat-asistent

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014

pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987

nr. 341/2004 , modificată prin

Ordonanța Guvernului nr. 1/2015

pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987

nr. 341/2004 . Excepția a fost ridicată de Rodica Răsturnoiu în Dosarul nr. 1.383/2/2015 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, de Sandu Petre în Dosarul nr. 370/109/2015 al Tribunalului Argeș - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale, de Constantin Georgescu în Dosarul nr. 68/64/2015 al Curții de Apel Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal, de Marcel Geantă, Petre Mare, Ion Olteanu, Ioan Panait, Constantin Piperea, Gheorghe Stamate și Mihai Tîrșoagă în Dosarul nr. 2.140/118/2015 al Tribunalului Constanța - Secția I civilă, de Marin Pîrvan și Grigore Stelian Matei în dosarele nr. 245/54/2015 și nr. 246/54/2015 ale Curții de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal, de Marin Pîrvan și Maria Pîrvan în dosarele nr. 480/104/2015 și nr. 481/104/2015 ale Tribunalului Olt - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, precum și de Daniel Perju în Dosarul nr. 844/2/2015 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.067D/2015 la care au fost conexate dosarele nr. 1.074D/2015, nr. 1.085D/2015, nr. 1.145D/2015, nr. 1.200D/2015, nr. 1.211D/2015, nr. 1.240D/2015, nr. 1.241D/2015 și nr. 1.333D/2015.

2. Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 2 iunie 2016, în prezența autorilor excepției Sandu Petre, Marin Pîrvan, Grigore Stelian Matei și Daniel Perju, a reprezentantului autorilor excepției Marcel Geantă, Petre Mare, Ion Olteanu, Ioan Panait, Constantin Piperea, Gheorghe Stamate și Mihai Tîrșoagă și a reprezentantului părții Liga Luptătorilor din Decembrie 1989 pentru Victoria Revoluției Române și Integrare Euro Atlantică, precum și a reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu, și au fost consemnate în încheierea de la acea dată, când Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 222 alin. (2) din Codul de procedură civilă coroborate cu ale

art. 14 din Legea nr. 47/1992 , pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de 7 iunie 2016. La această dată, potrivit

art. 58 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 47/1992 , constatând că nu sunt prezenți toți judecătorii care au participat la dezbateri, Curtea a amânat pronunțarea pentru data de 15 iunie 2016, dată la care a pronunțat prezenta decizie.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

3. Prin Încheierea din 25 mai 2015, pronunțată în Dosarul nr. 1.383/2/2015, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014

pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987

nr. 341/2004 , în ansamblul său, ale art. I pct. 7 din aceeași ordonanță de urgență, precum și ale

art. I și II din Ordonanța Guvernului nr. 1/2015

pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987

nr. 341/2004 . Excepția a fost ridicată de Rodica Răsturnoiu într-o cauză având ca obiect o acțiune în pretenții.

4. Prin Încheierea din 3 iunie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 370/109/2015, Tribunalul Argeș - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014

pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987

nr. 341/2004

și ale

Ordonanței Guvernului nr. 1/2015

pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987

nr. 341/2004 . Excepția a fost ridicată de Sandu Petre într-o cauză având ca obiect o acțiune în pretenții.

5. Prin Încheierea din 6 mai 2015, pronunțată în Dosarul nr. 68/64/2015, Curtea de Apel Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014

pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987

nr. 341/2004 . Excepția a fost ridicată de Constantin Georgescu într-o cauză având ca obiect acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin aplicarea dispozițiilor

art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 .

6. Prin Încheierea din 12 iunie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 2.140/118/2015, Tribunalul Constanța - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014

pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987

nr. 341/2004

și ale

Ordonanței Guvernului nr. 1/2015

pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987

nr. 341/2004 . Excepția a fost ridicată de Marcel Geantă, Petre Mare, Ion Olteanu, Ioan Panait, Constantin Piperea, Gheorghe Stamate și Mihai Tîrșoagă într-o cauză având ca obiect acordarea indemnizației reparatorii, potrivit

art. 4 alin. (3) din Legea nr. 341/2004 .

7. Prin Încheierea din 3 iulie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 245/54/2015, Curtea de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014

pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987

nr. 341/2004

și ale

Ordonanței Guvernului nr. 1/2015

pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987

nr. 341/2004 . Excepția a fost ridicată de Marin Pîrvan într-o cauză având ca obiect plata unor despăgubiri.

8. Prin Încheierea din 22 iunie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 246/54/2015, Curtea de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014

pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 și ale

art. I și II din Ordonanța Guvernului nr. 1/2015

pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987

nr. 341/2004 . Excepția a fost ridicată de Grigore Stelian Matei într-o cauză având ca obiect plata unor despăgubiri.

9. Prin încheierile din 9 iunie 2015, pronunțate în dosarele nr. 480/104/2015 și nr. 481/104/2015, Tribunalul Olt - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. I pct. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014

pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987

nr. 341/2004 . Excepția a fost ridicată de Marin Pîrvan și Maria Pîrvan în cauze având ca obiect plata unor despăgubiri.

10. Prin Încheierea din 30 iunie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 844/2/2015, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. I pct. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014

pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987

nr. 341/2004 . Excepția a fost ridicată de Daniel Perju într-o cauză având ca obiect o acțiune în pretenții.

11. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile legale criticate încalcă principiul neretroactivității legii civile, deoarece Guvernul, neavând abilitarea de a modifica

Legea nr. 341/2004 , modifică situații juridice definitiv stabilite, determinând arbitrarul. De asemenea, susțin că eliminarea din

Legea nr. 341/2004

a indemnizației reparatorii pentru Luptătorii Remarcați prin Fapte Deosebite, printr-o ordonanță de urgență, reprezintă o trecere silită a bunului din proprietatea privată în proprietatea publică și "determină o restrângere a acordării recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989".

12. De asemenea, autorii excepției consideră că, prin emiterea ordonanței de urgență criticate, se creează o gravă discriminare între categoriile de participanți la victoria Revoluției din Decembrie 1989, respectiv între luptătorii remarcați și cei răniți, reținuți și urmași de eroi martiri, dar în mod deosebit între participanții la Revoluția română din decembrie 1989 și alte categorii de beneficiari de indemnizații obținute în baza altor fapte deosebite decât participarea la evenimentele din decembrie 1989.

13. Totodată, autorii excepției apreciază că din examinarea dispozițiilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014

nu reiese existența situației extraordinare care să justifice urgența cerută de prevederile constituționale ale art. 115 alin. (4). Totodată, susțin că actul normativ criticat nu respectă normele de tehnică legislativă, prevederile legale referitoare la transparența decizională, respectiv

art. 7 din Legea nr. 52/2003 , "nu a fost trecut pe ordinea de zi a ședinței de Guvern" și "avizul Consiliului Legislativ a ajuns la Monitorul Oficial după publicarea acestuia".

14. În continuare, autorii excepției arată că indemnizația lunară reparatorie reprezintă un "bun", în sensul art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenție, iar sistarea ei contravine prevederilor constituționale potrivit cărora cetățenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistență medicală în unitățile sanitare de stat, la ajutor de șomaj și la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege, și la măsuri de asistență socială, potrivit legii. În final, autorii excepției apreciază că neacordarea indemnizației lunare reparatorii reprezintă o restrângere a exercițiului dreptului de proprietate privată și menționează considerentele

Deciziei Curții Constituționale nr. 88 din 28 februarie 2013 .

15. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, exprimându-și opinia în Dosarul nr. 1.067D/2015, apreciază că excepția de neconstituționalitate ridicată nu este întemeiată, arătând că, mutatis mutandis, se mențin considerentele

deciziilor Curții Constituționale nr. 42 din 22 ianuarie 2014

și nr. 314 din 5 iunie 2014. De asemenea, în Dosarul nr. 1.333D/2015, instanța apreciază că

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 , prin eliminarea indemnizațiilor reparatorii acordate Luptătorilor Remarcați prin Fapte Deosebite, nu produce efecte retroactive, deoarece eliminarea acestora se produce numai pentru viitor, neafectând dreptul asupra indemnizațiilor lunare născute până la data intrării în vigoare a acestui act normativ. De asemenea, apreciază că nu este încălcat nici dreptul de proprietate privată și, ca atare, nu este afectat nici art. 115 alin. (6) din Constituție. În ceea ce privește justificarea situației extraordinare, care a determinat emiterea ordonanței de urgență, precum și urgența reglementării, instanța apreciază că

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014

încalcă prevederile art. 115 alin. (4) din Constituție, întrucât situațiile invocate nu au caracter extraordinar, toate împrejurările de fapt fiind cunoscute, supuse dezbaterii publice încă de la data apariției

Legii nr. 341/2004 , iar niciuna nu a intervenit de curând. Ca atare, instanța apreciază că excepția de neconstituționalitate este, în parte, întemeiată.

16. Tribunalul Argeș - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază neîntemeiate criticile de neconstituționalitate aduse de autorul excepției.

17. Curtea de Apel Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal își exprimă opinia în sensul netemeiniciei excepției invocate. Astfel, arată că, așa cum rezultă din modificările legislative intervenite, acestea au fost luate pentru considerente sociale și economice, respectiv avându-se în vedere multiplicarea numărului certificatelor care a generat, începând cu anul 2012, stoparea plăților către persoanele prevăzute la

art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 , precum și faptul că plata indemnizației reparatorii, în acest context, îngreunează bugetul de stat și nu se justifică.

18. Tribunalul Constanța - Secția I civilă reține caracterul neîntemeiat al criticilor de neconstituționalitate formulate. Astfel, instanța apreciază că încetarea acordării indemnizației reparatorii, dispusă prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014

și

Ordonanța Guvernului nr. 1/2015 , nu contravine prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituție, fiind o măsură care se încadrează în marja de apreciere a statului în determinarea oportunității și a intensității politicilor privind acordarea măsurilor de protecție socială.

19. Curtea de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată, întrucât reglementările criticate reprezintă opțiunea legiuitorului, justificată de finalitatea exercitării în condiții optime a unui drept, prevenindu-se eventualele abuzuri și limitându-se efectele negative asupra stabilității și securității raporturilor juridice civile, fără a încălca, sub niciun aspect, principiul liberului acces la justiție.

20. Tribunalul Olt - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că dispozițiile legale criticate sunt compatibile cu textele constituționale invocate. Astfel, dispozițiile

art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 , așa cum au fost modificate prin

art. I pct. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 , au un conținut clar, neechivoc și stabilesc categoriile de persoane și modul de calcul al indemnizației reparatorii, iar faptul că în conținutul legii nu se mai stipulează acordarea ei pentru anul 2015 nu conduce la concluzia că aceste drepturi ar fi fost abrogate, împrejurare în care instanța consideră că nu sunt încălcate prevederile constituționale ale art. 44 și cele ale art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenție.

21. Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru ași exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

22. Guvernul, exprimându-și punctul de vedere în dosarele nr. 1.067D/2015, nr. 1.074D/2015, nr. 1.085D/2015, nr. 1.200D/2015, nr. 1.211D/2015, nr. 1.240D/2015, nr. 1.241D/2015 și nr. 1.333D/2015, consideră că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014

și ale

Ordonanței Guvernului nr. 1/2015

este neîntemeiată. Astfel, cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinsecă, arată, în esență, că, așa cum rezultă din preambulul

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014 , urgența este justificată de reluarea plăților privind indemnizațiile reparatorii, pentru toate categoriile de beneficiari, conform

Legii nr. 341/2004 , începând cu luna ianuarie 2015. Cât privește criticile de neconstituționalitate intrinsecă consideră că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, acordarea acestui beneficiu - indemnizația reparatorie - nu reprezintă un drept fundamental și, ca atare, nu sunt încălcate prevederile art. 115 alin. (6) din Legea fundamentală. Totodată, arată că din analiza dispozițiilor criticate se deduce că acestea se aplică pentru viitor, începând cu data intrării în vigoare a noilor norme, astfel că nu se poate reține nici argumentul privind încălcarea principiului neretroactivității legii civile.

23. Avocatul Poporului, exprimându-și punctul de vedere în dosarele nr. 1.145D/2015, nr. 1.200D/2015, nr. 1.211D/2015, nr. 1.240-1.241D/2015 și nr. 1.333D/2015, apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. În acest sens arată că din urmărirea procesului legislativ reiese că a fost îndeplinită procedura intermediară care impune dezbaterea accelerată a ordonanței de urgență și, tocmai pentru caracteristica lor privind urgența reglementării, aceste acte normative nu se supun dezbaterii publice. De asemenea, apreciază că situația avută în vedere de Guvern poate fi calificată ca fiind una extraordinară, astfel încât, pe cale de consecință, se poate susține existența unei urgențe în adoptarea reglementării criticate. Susține că nu poate fi reținută nici încălcarea prevederilor constituționale ale art. 15 alin. (1), întrucât măsurile instituite prin dispozițiile legale criticate se încadrează în marja de apreciere a statului, în determinarea oportunității și a intensității politicilor privind acordarea măsurilor de protecție socială. Cât privește invocarea prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituție, arată că

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 , respectând principiul neretroactivității legii, nu produce efecte asupra indemnizațiilor deja obținute anterior intrării sale în vigoare, care constituie facta praeterita. În plus, titlul de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite este în continuare recunoscut, persoanele beneficiare păstrându-și în continuare această calitate. În final, invocând jurisprudența Curții Constituționale în materie, menționează că dreptul la indemnizație reparatorie nefiind un drept fundamental, legiuitorul are libera apreciere asupra instituirii unor astfel de beneficii, precum și a stabilirii condițiilor și criteriilor de acordare.

24. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile autorilor excepției, precum și notele scrise depuse de aceștia, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

25. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

26. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014

pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987

nr. 341/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 969 din 30 decembrie 2014, cu modificările ulterioare, și ale

Ordonanței Guvernului nr. 1/2015

pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987

nr. 341/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 44 din 19 ianuarie 2015.

27. Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) privind statul român, art. 15 alin. (2) referitor la principiul neretroactivității legii civile, art. 16 alin. (1) care consacră egalitatea în drepturi, art. 11 privind dreptul internațional și dreptul intern, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 22 alin. (1) și (2) privind dreptul la viață și la integritate fizică și psihică, art. 33 alin. (3) potrivit căruia statul trebuie să asigure păstrarea identității spirituale, sprijinirea culturii naționale, stimularea artelor, protejarea și conservarea moștenirii culturale, dezvoltarea creativității contemporane, promovarea valorilor culturale și artistice ale României în lume, art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată, art. 47 alin. (1) potrivit căruia statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică și de protecție socială, de natură să asigure cetățenilor un nivel de trai decent, art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 74 alin. (3) potrivit căruia Guvernul își exercită inițiativa legislativă prin transmiterea proiectului de lege către Camera competentă să îl adopte, ca primă Cameră sesizată, art. 94 referitor la alte atribuții ale Președintelui României, art. 102 alin. (1) privind rolul și structura Guvernului, art. 108 referitor la actele Guvernului, art. 115 alin. (4), (5) și (6) privind delegarea legislativă și art. 124 referitor la înfăptuirea justiției. De asemenea, sunt invocate art. 6 și art. 14 privind interzicerea torturii și a discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și art. 1 privind protecția proprietății din Primul Protocol adițional la Convenție. Totodată, se apreciază că, prin adoptarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014 , au fost nerespectate dispozițiile

Legii nr. 52/2003

privind transparența decizională în administrația publică, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 749 din 3 decembrie 2013, și cele ale

Legii nr. 24/2000

privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010.

28. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională reține că s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor legale criticate, în raport cu critici și prevederi constituționale similare, și, prin

Decizia nr. 864 din 10 decembrie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 180 din 10 martie 2016,

Decizia nr. 178 din 29 martie 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 432 din 9 iunie 2016, și Decizia nr. 389 din 14 iunie 2016, nepublicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, la data pronunțării prezentei decizii, a statuat conformitatea acestor norme cu prevederile Legii fundamentale.

29. Astfel, Curtea a reținut că, în memoria celor care și-au jertfit viața și în semn de recunoaștere a meritelor celor care sau remarcat în mod deosebit în lupta pentru răsturnarea regimului totalitar, ca recompensă a societății pentru contribuția adusă la înfăptuirea Revoluției din 1989, a fost adoptată

Legea nr. 42/1990

pentru cinstirea eroilor-martiri și acordarea unor drepturi urmașilor acestora, răniților, precum și luptătorilor pentru victoria Revoluției din decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 198 din 23 august 1996, cu modificările și completările ulterioare. Potrivit acestei legi, titlurile care puteau fi acordate luptătorilor pentru victoria Revoluției din decembrie 1989 erau: "Erou-Martir al Revoluției Române din Decembrie 1989", "Luptător pentru Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989" și "Participant la Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989", precum și drepturile ce se cuveneau beneficiarilor acestor titluri.

30. Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987

nr. 341/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, a abrogat

Legea nr. 42/1990 , însă a menținut unele dintre soluțiile legislative anterioare. Astfel, este păstrată denumirea titlurilor "Erou-Martir al Revoluției Române din Decembrie 1989" și "Participant la Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989", iar titlul "Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989" se referă, în noua reglementare, la trei categorii, și anume "Luptător Rănit", "Luptător Reținut" și "Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite".

31. Curtea a reținut că

Legea nr. 341/2004

stabilea acordarea unor drepturi persoanelor care au obținut titlurile prevăzute de lege, printre care, potrivit art. 4, și dreptul la o indemnizație lunară reparatorie, în condițiile legii. Acordarea titlurilor se făcea prin preschimbarea certificatelor eliberate în perioada 1990-1997 privind calitățile și titlurile atestate potrivit

Legii nr. 42/1990 .

32. Curtea a observat că, printr-o serie de acte normative, în perioada 2012-2014, indemnizația lunară reparatorie, prevăzută de

art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 , de care beneficiau, în condițiile legii, persoanele care au obținut titlurile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 din lege, respectiv titlul de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite, nu s-a acordat.

33. Prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014

au fost modificate și completate unele dispoziții din

Legea nr. 341/2004 , care stabilesc categoriile de titluri ce se pot acorda luptătorilor pentru victoria Revoluției din Decembrie 1989 și drepturile corespondente deținerii acestor titluri. Astfel, sunt păstrate denumirile titlurilor de "Erou-Martir al Revoluției Române din Decembrie 1989" și "Participant la Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989", iar titlul "Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989", în noua formă a legii, se referă la patru categorii, și anume "Luptător Rănit", "Luptător Reținut", "Luptător cu Rol Determinant" și "Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite". În acest sens, potrivit

art. 3 alin. (2) din Legea nr. 341/2004 , titlurile instituite se vor acorda în condițiile legi, avându-se în vedere calitățile și titlurile atestate, potrivit

Legii nr. 42/1990 , doar pentru cazurile în care solicitantul este posesor al certificatului și titular al brevetului de atestare a titlului, acordat de către Președintele României, prin decret prezidențial, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. Totodată, noul conținut normativ al

art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004

prevede acordarea unei indemnizații de gratitudine lunară persoanelor care au obținut titlurile de "Luptător cu Rol Determinant", cărora li s-au eliberat noile certificate, potrivit noii reglementări.

34. Cu privire la critica potrivit căreia Guvernul nu avea abilitarea de a modifica

Legea nr. 341/2004

printr-o ordonanță, Curtea a constatat că, potrivit prevederilor constituționale ale art. 115 alin. (1), "Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice".

Ordonanța Guvernului nr. 1/2015

pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987

nr. 341/2004

a fost adoptată în baza

art. 1 pct. I.1 și pct. X din Legea nr. 184/2014

privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 956 din 29 decembrie 2014, lege care a permis Guvernului să adopte ordonanța pentru modificarea și completarea

Legii nr. 341/2004 . Ca atare, Curtea a reținut caracterul neîntemeiat al acestei critici de neconstituționalitate.

35. Cât privește critica de neconstituționalitate extrinsecă, raportată la prevederile constituționale ale art. 115 alin. (4), Curtea a reținut că, potrivit jurisprudenței sale (spre exemplu,

Decizia nr. 255 din 11 mai 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 16 iunie 2005), Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență în următoarele condiții, întrunite în mod cumulativ: existența unei situații extraordinare; reglementarea acesteia să nu poată fi amânată; urgența să fie motivată în cuprinsul ordonanței.

36. Curtea a constatat că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor criticate, raportată la art. 115 alin. (4) din Constituție, este neîntemeiată, având în vedere cele prezentate în expunerea de motive, precum și faptul că legiuitorul trebuie să dispună, la punerea în aplicare a politicilor sale, mai ales a celor sociale și economice, de o marjă de apreciere, pentru a se pronunța atât asupra existenței unei probleme de interes public, care necesită un act normativ, cât și asupra alegerii modalităților de aplicare a acestuia (Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 4 septembrie 2012, pronunțată în Cauza Dumitru Daniel Dumitru și alții împotriva României, paragraful 49).

37. Referitor la invocarea prevederilor art. 115 alin. (5) din Constituție, potrivit jurisprudenței Curții, acestea condiționează intrarea în vigoare a ordonanței de urgență de îndeplinirea cumulativă a două cerințe: depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgență la Camera competentă să fie sesizată și publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I. Dispozițiile constituționale sunt transpuse la nivel legal de

art. 12 alin. (2) din Legea nr. 24/2000

privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, potrivit căruia "Ordonanțele de urgență ale Guvernului intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, sub condiția depunerii lor prealabile la Camera competentă să fie sesizată, dacă în cuprinsul lor nu este prevăzută o dată ulterioară" (a se vedea în acest sens

Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 2 septembrie 2014). Astfel, potrivit fișei legislative, se observă că

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014

a fost adoptată în ședința de Guvern din 29 decembrie 2014, iar proiectul de lege privind aprobarea ordonanței de urgență a fost transmis Senatului, în calitate de primă Cameră sesizată, pentru dezbatere, cu Adresa nr. E201/30/12/2014.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014

a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 969 din 30 decembrie 2014. Prin urmare, au fost întrunite cele două condiții cumulative necesare intrării în vigoare a ordonanței de urgență, astfel încât nu a putut fi reținută critica privind încălcarea art. 115 alin. (5) din Constituție.

38. În ceea ce privește critica potrivit căreia

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014

nu a fost supusă dezbaterii publice, prin

Decizia nr. 178 din 29 martie 2016 , precitată, Curtea a observat că, potrivit dispozițiilor

art. 7 alin. (13) din Legea nr. 52/2003 , "În cazul reglementării unei situații care, din cauza circumstanțelor sale excepționale, impune adoptarea de soluții imediate, în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public, proiectele de acte normative se supun adoptării în procedura de urgență prevăzută de reglementările în vigoare". Astfel, legiuitorul, ținând cont de realitatea existenței unor situații în care necesitatea protejării interesului impune în mod obiectiv adoptarea unor măsuri urgente, a permis adoptarea unor acte normative fără îndeplinirea tuturor cerințelor privind asigurarea transparenței decizionale. Prin urmare, Curtea a constatat că și această critică de neconstituționalitate este neîntemeiată. Totodată, Curtea nu a reținut nici criticile potrivit cărora "actul normativ nu a fost trecut pe ordinea de zi a ședinței de Guvern din data de 29 decembrie 2014" și "avizul Consiliului Legislativ a fost transmis Monitorului Oficial după publicarea lui", întrucât aspectele invocate de autorii excepției excedează controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională.

39. De asemenea, Curtea a constatat că dispozițiile de lege deduse controlului de constituționalitate, prin raportare la art. 15 alin. (2) din Constituție, care consacră principiul neretroactivității legii civile, nu oferă temei unei atare critici, întrucât nu conțin, în sine, nicio dispoziție cu caracter retroactiv, textele urmând a-și găsi aplicarea exclusiv de la data intrării în vigoare. Astfel, susținerile autorilor excepției în sensul că se anulează vechile titluri, nu pot fi primite, deoarece prin noua reglementare nu se anulează vechile titluri, ci doar se stabilesc categoriile de persoane care vor beneficia, în condițiile noii reglementări, de recunoștință și gratitudine.

40. În ceea ce privește critica potrivit căreia dispozițiile de lege supuse controlului de constituționalitate instituie o discriminare în cadrul aceleiași categorii de revoluționari - Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite -, prin sistarea plății indemnizației lunare reparatorii, Curtea a constatat că normele supuse controlului de constituționalitate se aplică tuturor destinatarilor săi, fără ca între aceștia să existe privilegii sau discriminări, astfel încât nu poate fi reținută încălcarea prevederilor art. 16 din Constituție și art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. A nega posibilitatea legiuitorului de a modifica sau de a abroga o normă ar însemna negarea competenței sale legislative, ceea ce este inadmisibil. Din contră, legiuitorul, fie originar, fie delegat, trebuie să vegheze la asigurarea stabilității economice a țării și să ia măsuri în consecință (în acest sens, a se vedea

Decizia nr. 90 din 7 februarie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 228 din 5 aprilie 2012). Totodată, în jurisprudența sa, Curtea a statuat că nu constituie o discriminare faptul că, prin aplicarea unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situații defavorabile, apreciate ca atare prin prisma propriilor lor interese subiective.

41. Referitor la critica potrivit căreia sistarea plății indemnizației lunare reparatorii contravine prevederilor constituționale ale art. 44, Curtea a constatat netemeinicia acestor susțineri, întrucât, prin

Decizia nr. 1.576 din 7 decembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 16 ianuarie 2012,

Decizia nr. 922 din 1 noiembrie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 35 din 16 ianuarie 2013,

Decizia nr. 42 din 22 ianuarie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 210 din 25 martie 2014, ori

Decizia nr. 419 din 8 iulie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 610 din 18 august 2014, a statuat că dreptul la indemnizație reparatorie nu reprezintă un drept fundamental, astfel că "legiuitorul are libera apreciere asupra instituirii unor astfel de beneficii, precum și a stabilirii condițiilor și criteriilor de acordare". Ca atare, indemnizația se acordă în condițiile

Legii nr. 341/2004 , astfel cum a fost modificată și completată prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014

și

Ordonanța Guvernului nr. 1/2015 .

42. În ceea ce privește susținerea potrivit căreia dispozițiile legale supuse controlului de constituționalitate încalcă prevederile constituționale care consacră demnitatea omului ca valoare supremă a statului român, analizând susțineri asemănătoare celor invocate în prezenta cauză, Curtea, prin

Decizia nr. 1.576 din 7 decembrie 2011 , a reținut, în esență, că, deși temeiul moral al acordării dreptului la indemnizație reparatorie, izvorât din sentimentul de recunoștință pentru cei care, prin jertfa și contribuția proprie, au condus la căderea regimului comunist și la instaurarea democrației, este incontestabil, "acesta nu constituie totuși, potrivit Constituției, o obligație de reglementare a statului în acest sens, neputându-se vorbi astfel de existența unui drept fundamental la obținerea unor indemnizații în virtutea calității de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite în cadrul Revoluției Române din Decembrie 1989".

43. Întrucât criticile de neconstituționalitate din prezenta cauză privesc aspecte similare cu cele examinate în jurisprudența Curții Constituționale și având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția și considerentele deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

44. Pentru argumentele menționate anterior, Curtea constată că nu este întemeiată critica raportată la prevederile art. 115 alin. (6) din Constituție.

45. În final, Curtea observă că prevederile art. 53 din Constituție nu au incidență în cauză, deoarece nu s-a constatat restrângerea exercițiului vreunui drept sau al vreunei libertăți fundamentale și, prin urmare, nu ne aflăm în ipoteza prevăzută de norma constituțională invocată, iar celelalte dispoziții din Constituție invocate nu au relevanță pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate.

46. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Rodica Răsturnoiu în Dosarul nr. 1.383/2/2015 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, de Sandu Petre în Dosarul nr. 370/109/2015 al Tribunalului Argeș - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale, de Constantin Georgescu în Dosarul nr. 68/64/2015 al Curții de Apel Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal, de Marcel Geantă, Petre Mare, Ion Olteanu, Ioan Panait, Constantin Piperea, Gheorghe Stamate și Mihai Tîrșoagă în Dosarul nr. 2.140/118/2015 al Tribunalului Constanța - Secția I civilă, de Marin Pîrvan și Grigore Stelian Matei în dosarele nr. 245/54/2015 și nr. 246/54/2015 ale Curții de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal, de Marin Pîrvan și Maria Pîrva, în dosarele nr. 480/104/2015 și nr. 481/104/2015 ale Tribunalului Olt - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, precum și de Daniel Perju în Dosarul nr. 844/2/2015 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014

pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987

nr. 341/2004

și ale

Ordonanței Guvernului nr. 1/2015

pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987

nr. 341/2004

sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, Tribunalului Argeș - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale, Curții de Apel Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal, Tribunalului Constanța - Secția I civilă, Curții de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal, Tribunalului Olt - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 15 iunie 2016.

Pentru

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

semnează, în temeiul art. 426 alin. (4)

din Codul de procedură civilă,

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Bianca Drăghici