Plan din 28 iulie 2016

Anexa nr. 1

PLANUL DE MANAGEMENT AL SITULUI DE IMPORTANȚĂ COMUNITARĂ ROSCI0074 FĂGETUL CLUJULUI - VALEA MORII

CUPRINS

Scurtă descriere a planului de management

A.

INTRODUCERE

A.1.

Procesul de elaborare a planului de management

A.2.

Baza legală a Planului de management

B.

DESCRIEREA SITULUI FĂGETUL CLUJULUI – VALEA MORII ROSCI0074

B.1.

Informații Generale

B.1.1.

Localizare

B.1.2.

Cadrul legal și administrativ pentru management

B.1.3.

Drepturi de proprietate, administrare și folosință a terenurilor

B.1.4.

Factorii interesați

B.1.5.

Resurse pentru management și infrastructura

B.1.6.

Planuri și programe relevante pentru managementul ariei protejate

B.1.7.

Sistemul de planificare a activităților, monitorizare și raportare

B.1.8.

Scurt istoric al managementului și al activităților majore de management

B.2.

Mediul fizic

B.2.1.

Aspecte fizico-geografice și geologice

B.2.2 Gradul de înclinare a versanților

B.2.3.

Hidrologie

B.2.4.

Clima

B.2.5.

Soluri

B.3.

Mediul biotic

B.3.1.

Context biogeografic

B.3.2.

Habitate

B.3.3.

Flora

B.3.4.

Fauna

B.3.5.

Specii alohtone și specii invazive

B.3.6.

Ecosisteme

B.3.7.

Peisajul

B.4.

Informații socio-economice și culturale

B.4.1.

Economia locală

B.4.2.

Arheologie, istorie

B.4.3.

Recreere și turism

B.5.

Informare, conștientizare, educare și acțiuni de comunicare cu factorii interesați

B.6.

Cercetare

C.

EVALUAREA SITUAȚIEI ACTUALE

C.1.

Valori

C.2.

Presiuni și amenințări

C.3.

Evaluarea situației și a tendinței valorilor ariei protejate

D.

STRATEGIA DE MANAGEMENT

D.1.

Organizarea teritorială a managementului

D.2.

Planul operațional

D.3.

Activități și măsuri de management specifice pentru implementarea Planului operațional

E.

ASIGURAREA IMPLEMENTĂRII PLANULUI DE MANAGEMENT

E.1.

Sistemul de luare a deciziilor

E.2.

Resurse umane

E.3.

Investiții - echipament și infrastructură -

E.4.

Resurse financiare necesare pentru implementarea Planului de Management

E.5.

Monitorizarea implementării Planului de Management

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

Anexa nr.1 la Planul de management. Hartă satelitară a Sitului Făgetul Clujului – Valea Morii.

Anexa nr.2 la Planul de management. Harta organizării teritoriale a managementului Sitului Făgetul Clujului – Valea Morii

Anexa nr. 3 la Planul de management. Distribuția habitatelor de interes comunitar din Situl Făgetul Clujului – Valea Morii

Anexa nr.4 la Planul de management. Distribuția speciilor de interes comunitar și național în Situl Făgetul Clujului – Valea Morii

Anexa nr. 5 la Planul de management. Limitele intravilanului Municipiului Cluj-Napoca pe harta Situl Făgetul Clujului – Valea Morii

Anexa nr. 6 la Planul de management. Lista instituțiilor prezente la întâlnirile de informare și consultare pe planul de management

Anexa nr. 7 la Planul de management. Fișele habitatelor și speciilor de interes comunitar care sunt incluse în

Formularul Standard .

Anexa nr. 8 la Planul de management. Planul financiar Anexa nr.9 la Planul de management. Planul de monitoring

Listă tabele

Tabel 1.

Alte acte normative care au stat la baza declarării ariei protejată

Tabel 2 . Situația ariei protejate la care se referă planul de management

Tabel 3 . Grupuri de proprietari și categoriile de terenuri pe care le dețin

Tabel 4 . Factorii interesați identificați în procesul de realizare a planului de management și rolul lor pentru ariile protejate

Tabel 5 . Planuri cu impact potențial asupra valorilor ariilor protejate

Tabel 6 . Studii care stau la baza întocmirii capitolului B.2.

Tabel 7 . Studii care stau la baza întocmirii capitolului B.3.

Tabel 8 . Corespondența între habitatele de interes comunitar, habitatele conform clasificării din România și asociațiile vegetale pentru habitatele de interes comunitar trecute pe formularul standard

Tabel 9 . Importanța habitatelor de interes comunitar incluse în formularul standard prezente în aria protejată

Tabel 1O . Situația actuală a suprafețelor ocupate de habitatele de interes comunitar incluse în formularul standard

Tabelul nr. 11.

Starea actuală de conservare a habitatelor de interes comunitar din formularul standard idițial, identificate în sit

Tabel 12.

Habitatele de interes comunitar care nu sunt incluse în formularul standard

Tabel 13.

Habitate importante pentru conservare, altele decât cele de interes comunitar

Tabel 14.

Speciile de plante de interes comunitar incluse în formularul standard

Tabel 15.

Situația speciilor de plante de interes comunitar incluse în formularul standard

Tabel 16.

Alte specii de plante de interes conservativ

Tabel 17.

Speciile de faună de interes comunitar menționate în formularul standard

Tabel 18 . Situația speciilor de faună de interes comunitar menționate în formularul standard

Tabel 19.

Alte specii de faună de interes comunitar care nu sunt incluse în formularul standard

Tabel 2O.

Distribuția teritorială și demografică a Sitului Făgetul Clujului - Valea Morii

Tabel 21.

Valorile identificate în aria protejată și importanța lor

Tabel 22.

Nivelul presiunilor și amenințărilor - legendă

Tabel 23.

Presiuni și amenințări identificate în cadrul Sitului Făgetul Clujului - Valea Morii

Tabel 24.

Principalele direcții de management

Tabel 25.

Modalități de implementare ale măsurilor de management și măsuri specifice

Tabel 26.

Necesar de personal pentru implementarea Planului de management

Tabel 27.

Necesarul de resurse financiare pentru managementul ariei protejate - total

Tabel 28.

Fișa habitatului 721O*

Tabel 29.

Fișa habitatului 723O

Tabel 3O.

Fișa habitatului 917O

Tabel 31.

Cerințele de habitat a speciei

Adenophora liliifolia

Tabel 32 . Cerințele de habitat a speciei

Eleocharis carniolica

Tabel 33 . Cerințele de habitat a speciei

Ligularia sibirica

Tabel 34.

Cerințele de habitat a speciei

Liparis loeselii

Tabel 35.

Cerințele de habitat a speciei

Colias myrmidone

Tabel 36.

Cerințele de habitat a speciei

Eriogaster catax

Tabel 37 . Cerințele de habitat a speciei

Euphydryas maturna

Tabel 38.

Cerințele de habitat a speciei

Isophya stysi

Tabel 39.

Cerințele de habitat a speciei

Leptidea morsei

Tabel 4O.

Cerințele de habitat a speciei

Lycaena dispar

Tabel 41.

Cerințele de habitat a speciei

Maculinea teleius

Tabel 42.

Planul financiar

Tabel 43.

Planul de monitoring

Listă figuri

Figura 1. Localizarea Sitului Făgetul Clujului - Valea Morii.

Figura 2. Organigrama echipei de custodie Situl Făgetul Clujului - Valea Morii

Figura 3. Concrețiunile de Feleac în Situl Făgetul Clujului - Valea Morii.

Foto: Pál Zoltán 2014.

Figura 4. Harta geologică a Situl Făgetul Clujului - Valea Morii.

Figura 5. Gradul de înclinare al versanților în Situl Făgetul Clujului - Valea Morii. Figura 6. Ogaș în Situl Făgetul Clujului - Valea Morii.

Foto: Pál Zoltán.

Figura 7. Repartiția cantităților de precipitații medii anuale pentru Situl Făgetul Clujului - Valea Morii.

Figura 8. Lungimea sezonului de creștere - temperatura medie peste 5,5 °C - la Situl Făgetul Clujului - Valea Morii - CARPATCLIM.

Figura 9 .

Numărul zilelor de vară - temperatura maximă peste 25 °C - la Făgetul Clujului - Valea Morii - CARPATCLIM

Figura 1O. Harta solurilor din Situl Făgetul Clujului-Valea Morii.

Figura 11, 11A. Habitatul 721O* și specia Cladium mariscus în smârcul II din Valea Morii Figura 12, 12A. Habitatul 723O și specia

Schoenus nigricans

în sit

Figura 13. Habitat 917O

Figura 14.

Adenophora liliifolia

- planta și habitatul Figura 15.

Eleocharis carniolica

și habitatul

Figura 16.

Ligularia sibirica

și habitatul Figura 17.

Liparis loeselii

Figura 18.

Colias myrmidone

Figura 19 . Eriogaster catax

Figura 2O.

Euphydrias maturna

Figura 21.

Isophya stysi

- mascul adult din Situl Făgetul Clujului - Valea Morii Figura 22.

Leptidea morsei

Figura 23.

Lycaena dispar

mascul la stânga și femelă la dreaptă Figura 24.

Maculinea teleius , partea ventrală a aripilor

Scurtă descriere a planului de management

Planul de management este structurat în așa fel încât să se poată face o analiză cât mai bună a informațiilor existente la data elaborării. Informațiile și analizele sunt redate astfel încât detaliile tehnice să fie prezentate cât mai succint pentru fiecare din domeniile relevante - în principal ecologie, biologie, hidrologie, silvicultură, agricultură - dar suficiente pentru a permite o bună înțelegere a legăturilor între situația actuală, tendințele de viitor și măsurile de management planificate. În cele ce urmează este redat succint conținutul fiecărui capitol.

A.

Introducere

-

De ce plan de management?

De ce este nevoie de planul de management și care sunt prevederile legale în baza cărora s-a elaborat.

B.

Descrierea ariei protejate

-

Care este situația actuală în aria protejată? – aspecte care explică și /sau influențează aria protejată

Conține o descriere a situației actuale a ariei protejate. Descrierea conține informații utile pentru elaborarea strategiei și a măsurilor de management

B.1.

Informații generale



unde se află aria protejată și ce suprafață are,



situația proprietarilor și gestionarilor de terenuri și resurse naturale,



cine sunt cei ce au interese și care desfășoară activități în aria protejată - factori interesați,



ce resurse are și ce activități s-au desfășurat până în prezent în aria protejată.

B.2.

Descrierea mediului fizic și biotic

Informații minime despre relief, rețeaua hidrografică, climă - factori ce determină prezența habitatelor și speciilor.

B.3.

Descrierea mediului biotic

Situația actuală cu privire la prezența speciilor și habitatelor - prezentarea rezultatelor inventarierilor de teren - va fi reflectată și în hărțile din anexe.

B.4.

Informații socio-economice și culturale

Aria protejată este poziționată în contextul socio-economic existent. Ceea ce se întâmplă în zonă influențează în mod semnificativ biodiversitatea. Capitolul conține informații sumare cu privire la situația socio-economică, necesare pentru a defini situația ariei protejate pe teritoriile localităților / comunelor, tendințele de dezvoltare, interesul pentru terenurile și resursele naturale din zonă, situația sistemului educațional - pentru stabilirea programelor de educație pentru natură -, potențialul pentru noi activități legate de valorile naturale. Toate acestea pot influența semnificativ managementul ariei protejate, întrucât activitățile umane au, în general, impact asupra naturii.

B.5.

Informare, conștientizare, educare

- activități desfășurate până în prezent. Ariile protejate au un rol important pentru educare și conștientizare cu privire la importanța protecției naturii. Este important să se știe ce s-a făcut până în prezent pentru a ajuta la planificarea acestui gen de activități pe viitor.

B.6.

Cercetare

- ce aspecte relevante pentru managementul ariei proteajte au fost cercetate până în prezent și ce infrastructură există pentru cercetare aplicată?

C.

Evaluarea situației actuale -

Ce trebuie să păstrăm / îmbunătățim în zonă și de ce sunt necesare măsuri de management. Care sunt presiunile și amenințările?

Informațiile de la capitolul C sunt analizate din perspectiva conservării valorilor pentru care au fost declarate ariile protejate.

C.1.

Valori

-

Ce trebuie să menținem sau să îmbunătățim în aria protejată? - Valori

Se descriu valorile care trebuie păstrate sau îmbunătățite. În cazul siturilor Natura 2OOO este vorba, obligatoriu, despre habitatele și speciile pentru care au fost declarate, conform Formularului Standard, dar au fost identificate și alte specii și habitate, respectiv alte valori considerate

importante

pentru

zonă.

Pe

aceste

valori

se

concentrează

acțiunile

de management viitoare - Capitolul D5.

C.2.

Presiuni și amenințări :

Ce trebuie reglementat pentru a menține sau îmbunătăți valorile? Presiuni și amenințări

Sunt descrise activitățile umane care, din cauza modului în care se desfășoară, au un impact asupra valorilor sau pot avea impact pe viitor.

C.3.

Evaluare

-

Care este starea actuală și tendințele în viitor în ce privește valorile ariei protejate?

Se analizează dacă valorile sunt în stare corespunzătoare și care va fi evoluția amenințărilor?

Analiza se face în baza celor descrise la Capitolul B.1 cu referire doar la valorile identificate în capitolul C.1. și luând în calcul tendințele viitoare din perspectiva amenințărilor identificate în capitolul C.2.

D.

Strategia de management

-

Ce vrem pentru zonă pe viitor? Cum se va face managementul?

Natura și resursele naturale nu pot fi gestionate eficient pe termen scurt. Trebuie să definim ce anume vrem să obținem pe o perioadă mai lungă, iar PM să descrie ce anume ar trebui făcut în următorii cinci ani pentru a ne apropia de realizarea țelului -viziunii - propus. Cunoscând valorile avute, situația lor actuală, presiunile și amenințările la care sunt supuse, se definește o strategie pe termen mediu sau lung, răspunzând la întrebările de mai jos.

D.1.

Viziunea

-

Cum vrem să arate aria protejată peste 50 de ani?

D.2.

Organizarea teritorială a managementului

-

În ce zone din aria protejată trebuie să impunem condiții pentru desfășurarea activităților umane astfel încât să menținem sau să îmbunătățim valorile?

Se stabilește dacă sunt necesare măsuri speciale de management în anumite zone. Zonele cu cerințe speciale în ceea ce privește măsurile de management sunt prezentate pe hartă. Această planificare "teritorială", din punct de vedere a măsurilor de management, este foarte importantă, întrucât anumite aspecte vor trebui reflectate în managementul terenurilor și resurselor.

D.3.

Strategia de management :

Care este strategia pe termen mediu, definită în baza informațiilor din capitolele B și C? Domeniile pe care se vor concentra eforturile de management și obiectivele pentru fiecare din acestea.

Se descrie cum anume va fi organizat managementul, definind domeniile pe care vor fi desfășurate activitățile de management și ce anume vrem să obținem pe fiecare din aceste domenii -obiective-

D.4.

Planul operațional pe cinci ani

-

Ce acțiuni de management sunt necesare pentru a realiza obiectivele definite la Capitolul D.3?

Ce trebuie făcut în următorii cinci ani pentru a ne asigura că se menține sau se îmbunătățește starea speciilor și a habitatelor, respectiv a celorlalte valori, se reduc amenințările și se asigură un cadru corespunzător pentru ca zona să poată beneficia de o dezvoltare durabilă.

D.5.

Activități și măsuri de management specifice pentru implementarea planului operațional

Cum anume se pot realiza acțiunile din Planul operațional? Exemple de activități și măsuri de management

Se dau exemple de activități și măsuri de management, eventual restricții pentru câteva din acțiunile de management definite în capitolul D.4. Acest capitol cuprinde prevederi care se regăsesc și în Regulament.

E.

Asigurarea implementării Planului de management

-

Cum se implementează în mod eficient Planul de Management?

E.1.

Sistemul de luare a deciziilor

-

Cine ia deciziile în cazul în care trebuie modificate anumite prevederi din Planul de Management?

E.2.

Resurse necesare pentru implementarea Planului de management -

Ce resurse umane și financiare sunt necesare pentru realizarea activităților din PM?

E.3.

Monitorizarea implementării Planului de management

-

Cum apreciem dacă ne atingem obiectivele și cum ne asigurăm că măsurile de management sunt adaptate – dacă este necesar - pentru atingerea obiectivelor?

Scopul planului de management

Acest plan de management a fost elaborat cu scopul de a conserva, menține și, acolo unde este cazul, readuce într-o stare de conservare favorabilă speciile și habitatele pentru care a fost declarat situl Făgetul Clujului - Valea Morii și ariile protejate incluse, zonă care găzduiește păduri, pajiști și mlaștini valoroase, specii de plante și animale importante pentru echilibrul natural și pentru societatea umană, valori care sunt recunoscute atât la nivel național cât și la nivelul Uniunii Europene. Datorită acestor valori au fost declarate cele 3 arii protejate: ROSCIOO74 Situl Făgetul Clujului - Valea Morii, rezervația Făget și rezervația Valea Morilor. Inventarierile din perioada elaborării planului de management au demonstrat că pentru menținerea speciilor și habitatelor valoroase din această zonă, va fi nevoie să se extindă ariile protejate existente și chiar să se declare noi rezervații.

Situl fiind amplasat în imediata vecinătate a unuia dintre cele mai mari orașe din România, se află sub incidența unor amenințări majore care se vor menține sau chiar se vor amplifica în viitor. Problemele principale sunt legate de extinderea construcțiilor și dorința de modernizare a infrastructurii de transport, precum și de activitățile de recreere care nu țin cont de valorile naturale din aria protejată. Detalii despre acestea se regăsesc la capitolul C.2.

Pentru păstrarea

valorilor ariei naturale protejate vor fi planificate și realizate măsuri de management variate, grupate în acest plan pe domenii, și anume:

Programul 1: Conservarea habitatelor și a speciilor de interes comunitar

Obiectiv:

Refacerea / menținerea stării favorabile de conservare pentru habitatele și speciile de interes comunitar și cele de interes național prin implicarea activă a factorilor interesați cheie.

Subprogramul 1.1. Propuneri de îmbunătățirea limitelor ariilor protejate și măsuri generale de management

Obiectiv specific : Asigurarea suprafețelor minime necesare conservării habitatelor și speciilor importante pentru conservare.

Subprogramul 1.2. Conservarea habitatelor umede și a celor de pajiști

Obiectiv specific:

Inițierea acțiunilor de refacere a stării favorabile de conservare pentru cel puțin 75% din habitatele mlăștinoase și 25% din haitatele de pajiști și pentru cele critice menținerii / refacerii populațiilor speciilor de interes conservativ prin măsuri active de management realizate cu proprietarii și gestionarii terenurilor respective.

Subprogramul 1.3. Conservarea habitatelor forestiere

Obiectiv specific:

Asigurarea / refacerea stării favorabile de conservare pentru habitatele forestiere de interes comunitar prin menținerea și prin inițierea acțiunilor de refacere pentru cel puțin 25% din suprafața acestora și menținerea habitatelor forestiere de interes conservativ, critice pentru populațiile speciilor de interes conservativ.

Subprogramul 1.4. Conservarea speciilor

Obiectiv specific:

Inițierea acțiunilor de refacere a stării favorabile de conservare pentru speciile de interes comunitar și pentru speciile de interes național, respectiv pentru cel puțin 25% din speciile de interes conservativ din sit.

Programul 2: Managementul vizitatorilor

Obiectiv:

Asigurarea condițiilor necesare pentru ca ariile protejate din zona Făget - Valea Morii să devină o zonă de vizitare atractivă, fără a afecta valorile naturale pentru care au fost desemnate.

Programul 3: Conștientizare și educație

Obiectiv:

Asigurarea colaborării și sprijinului factorilor interesați principali pentru refacerea condițiilor necesare habitatelor și speciilor de interes comunitar și îmbunătățirea nivelului de înțelegere a importanței naturii de către copii.

Programul 4: Management și monitorizare

Obiectiv:

Asigurarea resurselor necesare pentru managementul eficient al sitului și monitorizarea biodiversității și a activităților umane.

Realizarea acestor programe nu este doar responsabilitatea celui ce administrează aria protejată, respectiv a Custodelui, întrucât legea prevede responsabilități și obligații, atât pentru toți proprietarii și administratorii de terenuri, cât și pentru autorități. Ca urmare, este foarte important ca implementarea planului de management să se facă în parteneriat și prin colaborare cu factorii interesați.

Planul se constituie într-un ghid extrem de important nu numai pentru administratorul ariilor protejate, cât și pentru autorități, instituții, proprietari și administratori de terenuri.

A.

INTRODUCERE

Acest Plan de management s-a realizat în cadrul

Proiectului ”Elaborarea planurilor de management integrat pentru siturile de importanJă comunitară ROSCI0074 – Făgetul Clujului – Valea Morii, ROSCI0356 – Poienile de la Șard și ROSCI0394 – Someșul Mic”

, elaborat și implementat de Asociația „Apathy Istvan Egyesulet". Proiectul a fost elaborat și implementarea lui a început înainte de atribuirea sitului de importanță comunitară Făgetul Clujului - Valea Morii ROSCIOO74 în custodia Asociației Natura Transilvaniei. După atribuire, Custodele a devenit partener în implementarea activităților proiectului, participând la elaborarea planului de management și la implementarea activităților legate de acest sit.

A.1.

Procesul de elaborare a planului de management

Planul de management a fost elaborat în vederea identificării strategiei de management a sitului de importanță comunitară Făgetul Clujului - Valea Morii ROSCIOO74, numit în continuare Situl Făget și stabilirea măsurilor de management și de monitorizare, astfel încât să se realizeze obiectivele pentru care a fost desemnat situl.

Complexitatea managementului acestei arii protejate este dată în principal de:

a)

numeroasele valori de interes comunitar pentru care a fost declarată aria protejată, dar și valorile de interes local prezente aici,

b)

presiunile și amenințările prezente în zonă,

c)

interesele proprietarilor și administratorilor de terenuri și resurse naturale, ale publicului, ale autorităților, și ale organizațiilor de conservare a naturii din zonă,

d)

faptul

că

responsabilitatea

pentru

implementarea

activităților și

măsurilor

de management nu revine numai administratorului ariei protejate ci și factorilor interesați,

e)

necesitatea definirii clare a motivelor pentru care această arie protejată aflată în imediata apropiere a Clujului ar trebui menținută pentru a contribui cu valorile sale și prin serviciile de mediu pe care le asigură, la bunăstarea întregii populații din zonă,

f)

caracterul neprevăzut al schimbărilor din natură și necesitatea adaptării la aceste schimbări.

Ca urmare, se impune o planificare atentă, asigurând-se cadrul necesar pentru un

management adaptabil

și

participativ.

Managementul adaptabil

se referă la posibilitatea adaptării soluțiilor de management la realitățile caracteristice fiecărui moment. Având în vedere că acest plan trebuie să stabilească măsuri de management pentru gestionarea unor valori naturale supuse unor modificări greu de anticipat, modificări ce pot apărea atât din cauza unor factori naturali cât și din cauza unor factori antropici, Planul operațional a fost astfel stabilit încât să permită flexibilitate în stabilirea zonelor în care se fac intervențiile și în detalierea măsurilor de management, având astfel un caracter adaptabil.

Principiul

managementului participativ

impune implicarea factorilor interesați, atât în procesul de elaborare a planului, cât și în implementarea acestuia. Pentru a se asigura o elaborare participativă a planului de management s-a constituit un grup de lucru format din reprezentanți ai Custodelui, Agenția pentru Protecția Mediului Cluj și Direcției Silvice Cluj, precum și a Asociației "Apathy Istvan Egyesulet" și echipa tehnică desemnată de S.C. Greenviro S.R.L. și Fundația ProPark.

Pe parcursul elaborării planului s-au organizat 2 întâlniri și dezbateri cu factorii interesați, pentru a se asigura că toți cei interesați au fost informați și consultați în mod corespunzător, fie prin aceste întâlniri publice organizate, fie prin întâlniri cu specialiști de la instituțiile principale, cu responsabilități în zona sitului.

A.2.

Baza legală a Planului de management

Baza legală este constituită în principal de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2OO7 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2O11, cu modificările și completările ulterioare.

Elaborarea planului de management a ținut cont și de prevederile altor acte normative și anume:

a)

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2OO5 privind protecția mediului,aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2OO6, cu modificările și completările ulterioare;

b)

Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2OO7 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2OOO în România, cu modificările și completările ulterioare;

c)

Ordinul ministrului mediului și schimbărilor climatice nr. 1O52/2O14 privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrareși custodie a ariilor naturale protejate, cu modificările ulterioare;

d)

Legea nr. 5/2OOO privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate;

e)

Legea apelor nr. 1O7/1996,cu modificările și completările ulterioare;

f)

Ordinul

ministrului

mediului

și

pădurilor

nr.

3836/2O1O

privind

aprobarea Metodologiei de avizare a tarifelor instituite de către administratorii/custozii ariilor naturale protejate pentru vizitarea ariilor naturale protejate, pentru analizarea documentațiilor și eliberarea de avize conform legii, pentru fotografiatul și filmatul în scop comercial;

g)

Legea nr. 1O1/2O11 pentru prevenirea și sancționarea unor fapte privind degradarea mediului, republicată;

h)

Ordinul ministrului mediului și ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 2O3/14/2OO9 privind Procedura de stabilire a derogărilor de la măsurile de protecție a speciilor de floră și faună sălbatice;

i)

Ordinul ministrului mediului nr. 464/2OO9 pentru aprobarea Normelor tehnice privind organizarea și desfășurarea activităților de control și inspecție în domeniul protecției mediului, cu modificările și completările ulterioare;

j)

Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile

nr. 41O/2OO8

pentru aprobarea

Procedurii

de autorizare a activităților de recoltare, capturare și/sau achiziție și/sau comercializare, pe teritoriul național sau la export, a florilor de mină, a fosilelor de plante și fosilelor de animale vertebrate și nevertebrate, precum și a plantelor si animalelor din floră și, respectiv, faună sălbatice și a importului acestora, cu modificările și completările ulterioare;

k)

Ordinul ministrului mediului nr. 979/2OO9 privind introducerea de specii alohtone, intervențiile asupra speciilor invazive, precum și reintroducerea speciilor indigene prevăzute în anexele nr. 4A și 4B la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2OO7

privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, pe teritoriul național;

l)

Legea nr. 46/2OO8 - Codul silvic, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

m)

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 139/2OO5 privind administrarea pădurilor din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 38/2OO6, cu modificările și completările ulterioare;

n)

Ordinul

ministrului

mediului

și

pădurilor

nr.

154O/2O11

pentru

aprobarea Instrucțiunilor privind termenele, modalitățile și perioadele de colectare, scoatere și transport al materialului lemnos, cu modificările și completările ulterioare;

o)

Legea nr. 171/2O1O privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice, cu modificările și completările ulterioare;

p)

Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 3814/2O12 pentru aprobarea Normelor tehnice privind modificarea prevederilor amenajamentelor silvice și schimbarea categoriei de folosință a terenurilor din fondul forestier, cu

modificările și completările ulterioare;

q)

Legea nr. 1OO/2O1O privind împădurirea terenurilor degradate;

r)

Legea nr. 4O7/2OO6 vânătorii și a protecției fondului cinegetic, cu modificările și completările ulterioare;

s)

Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și al ministrului mediului și pădurilor nr. 44/1195/2O11 pentru aprobarea Normelor privind accesul la resursele acvatice vii din domeniul public al statului în vederea practicării pescuitului comercial în habitatele piscicole naturale din ariile naturale protejate, cu modificările și completările ulterioare;

t)

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2OO8 privind pescuitul și acvacultura, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 317/2OO9, cu modificările și completările ulterioare;

u)

Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și ministrului mediului și pădurilor nr. 159/1266/2O11 privind aprobarea condițiilor de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, regulamentului de practicare a pescuitului recreativ/sportiv și modelelor permiselor de pescuit recreativ/sportiv în ariile naturale protejate;

v)

Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

w)

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2O13 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 86/2O14, cu modificările și completările ulterioare;

x)

Hotărârea Guvernului nr. 1O64/2O13 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2O13 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările și completările ulterioare;

y)

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2O15 pentru aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agricultură în perioada 2O15 - 2O2O și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 1O4/2O15, cu modificările și completările ulterioare;

``)

Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, ministrului mediului, apelor și pădurilor și al președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 352/636/54/2O15 pentru aprobarea normelor privind ecocondiționalitatea în cadrul schemelor și măsurilor de sprijin pentru fermieri în România, cu modificările și completările ulterioare;

aa)

Legea nr. 35O/2OO1 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare;

bb) Hotărârea

Guvernului

nr.

493/2OO4

privind

aprobarea

Metodologiei

privind monitorizarea monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial și a Metodologiei privind elaborarea și conținutul - cadru al planurilor de protecție și gestiune a monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial;

cc) Hotărârea Guvernului nr. 1268/2O1O privind aprobarea Programului de protecție și gestiune a monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial UNESCO, cu modificările și completările ulterioare;

dd) Ordonanța Guvernului nr. 43/2OOO privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

ee)

Hotărârea Guvernului nr. 1O76/2OO4 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe, cu modificările și completările ulterioare;

ff)

Ordinul ministrului mediului și pădurilor, ministrului administrației și internelor, ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și ministrului dezvoltării regionale și turismului nr. 135/76/84/1284/2O1O privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice și private;

gg) Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 19/2O1O pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar;

hh) Legea nr. 86/2OOO pentru ratificarea Convenției privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie 1998;

ii) Legea nr. 544/2OO1 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare;

jj) Hotărârea Guvernului nr. 878/2OO5 privind accesul publicului la informația privind mediul, cu modificările și completările ulterioare;

kk) Directiva 2OO9/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 3O noiembrie 2OO9 privind conservarea păsărilor sălbatice (Directiva Păsări);

ll)

Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (Directiva Habitate);

mm)

Legea nr. 13/1993 pentru aderarea României la Convenția privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna la 19 septembrie 1979 - Convenția de la Berna.

B.

DESCRIEREA SITULUI FĂGETUL CLUJULUI - VALEA MORII ROSCIOO74

B.1.

Informații Generale

B.1.1.

Localizare

Situl Făgetul Clujului - Valea Morii se întinde pe o suprafață de 1.667 ha și este situat în zona centrală a județului Cluj, la sud de municipiul Cluj-Napoca, cuprinzând parțial teritoriile administrative ale următoarelor localități și comune: municipiul Cluj-Napoca, comuna Feleacu cu satele Feleacu, Casele Micești, Vâlcele, comuna Florești cu satele Florești, Tăuți, comuna Ciurila cu satele Ciurila, Sălicea, comuna Tureni cu satele Tureni, Micești.

Coordonatele geografice ale centroidului ariei naturale protejate sunt: 39OO31.2714, 58O143.5634.

Din punct de vedere administrativ aria protejată se situează în totalitate pe teritoriul județului Cluj.

Autostrada Transilvania - A3 - este paralelă cu situl pe direcția nord-sud, la o distanță cuprinsă între 6-9 km. De asemenea, și Drumul Național European E81 este paralel cu situl tot pe direcția nord-sud, intersectând o dată limita sitului. Drumul Național European E6O trece prin nordul sitului, la o distanță de 1.5 km. La limita sitului trece Drumul Sfântul Ioan dinspre municipiul Cluj-Napoca, iar drumul județean DJ1O7R traversează situl dinspre est către sud-vest și apoi trece pe limita sitului.

Situl se poate accesa din următoarele localități: de pe Drumul Județean DJ1O7R din municipiul Cluj-Napoca, de pe drumurile comunale din satul Feleacu, satul Casele Micești,

satul Florești, satul Tăuți, satul Sălicea, și de pe drumurile exterioare din satul Ciurila și satul Săliște.

Figura 1. Localizarea sitului Făgetul Clujului - Valea Morii.

B.1.2.

Cadrul legal și administrativ pentru management

Desemnarea, limitele și categoriile de management ale ariei protejată Sitului Făgetul Clujului – Valea Morii

Situl Făgetul Clujului - Valea Morii este arie naturală protejată de interes comunitar conform Directivei 2OO9/147/CE , desemnată prin Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2OO7, cu modificările și completările ulterioare.

Situl se suprapune peste alte arii protejate, după cum se prezintă în tabelul de mai jos:

Tabelul nr. 1.

Alte acte normative care au stat la baza declarării ariei protejată

Aria protejată

Declarată prin*

Rezervația naturală Făgetul Clujului,

inclusă integral în Situl Făgetul Clujului - Valea

Morii

Anul declarării: 1974. Hotărârea nr. 147/1994 a Consiliului Județean Cluj, Legea nr.5/2OOO; având codul 2.335.

Rezervația naturală Valea Morilor,

inclusă integral în Situl Făgetul Clujului - Valea

Morii

Anul declarării: 1974. Legea nr. 5/2OOO; -având codul 2.329.

Limitele sitului Făgetul Clujului - Valea Morii au fost stabilite prin Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2OO7, cu modificările și completările ulterioare. Harta este pusă la dispoziția factorilor interesați de către autoritatea publică centrală pentru protecția

mediului

prin

intermediul

paginii

de

internet

http://www.mmediu.ro/protectia_naturii/protectia_naturii.htm,

conform

actului

normativ menționat, precum și în

Anexa nr. 1 .

Limitele rezervațiilor naturale sunt prezentate în

Anexa nr. 2

.

Tabelul

nr.

2

prezintă suprafața fiecărei rezervații, categoria de management în care se

încadrează fiecare, precum și în ce măsură se suprapun diferitele arii protejate. Aceste suprapuneri influențează măsurile de management, așa cum se va vedea la capitolul

D.2. Organizarea teritorială a managementului .

Categoria de management reflectă principalele obiective de management așa cum sunt definite de către Uniunea Internațională de Conservare a Naturii. Toate ariile protejate, indiferent de motivele desemnării sau de nivelul la care sunt desemnate - național sau european -, pot fi încadrate într-una din cele 6 categorii al Uniunii Internațională de Conservare a Naturii după Dudley, 2OO8. Ca urmare, pe lângă categoriile naționale definite în legislația românească, care corespund categoriilor Uniunii Internaționale de Conservare a Naturii Ia, II, III, IV, V, și siturile Natura 2OOO pot fi încadrate în categoriile respective. Încadrarea ajută la înțelegerea obiectivelor de management așa cum sunt descrise în ghidul Uniunii Internaționale de Conservare a Naturii.

Tabelul nr. 2.

Situația ariei proteajate la care se referă planul de management

Numele ariei protejate

Categoria ariei protejate conform

Suprafața

Legislației Românești

Categoria Uniunii

Internaționale de Conservare a Naturii

Cod European

Situl Făgetul Clujului - Valea

Morii ROSCIOO74

Sit Natura 2OOO - sit de

importanță comunitară

IV.

1667 ha

Rezervația Făgetul Clujului

2.335

Rezervație naturală

IV.

11776

272 ha*

Rezervația Valea Morilor 2.329

Rezervație naturală

IV.

183799

1,72 ha*

* Suprafața redată în tabelul 2 respectă suprafața delimitată după limitele puse la dispoziție de autoritatea publică pentru protecția mediului pe pagina de internet

http://www.mmediu.ro/protectia_naturii/protectia_naturii.htm: Limitele rezervațiilor științifice, monumentelor naturii și rezervațiilor naturale în proiecție Stereo 197O. Aici se menționează că: "Limitele postate au fost realizate prin proiectul GEF/WB Managementul Conservării Biodiversității derulat de către Ministerul Mediului în perioada 1999-2OO5 și nu sunt aprobate printr-un act normativ".

25

Conform Legii nr. 5/2OOO, suprafața rezervației Făgetul Clujului este de 1O ha, iar suprafața rezervației Valea Morilor de 1 ha., dar în acest act normativ nu se specifică limitele exacte.

Arii protejate limitrofe

În imediata apropiere a sitului se mai găsesc Valea Ierii ROSCIO263, Dealurile Clujului Est ROSCIO295, Pădurea de Stejar Pufos de la Hoia ROSCIO146, Poienile de la Șard ROSCIO35, Suatu-Cojocna-Crairât ROSCIO238 și Rezervația Pârâul Dumbrava.

În urma unori cercetări s-au identificat suprafețe semnificative pentru habitatele de mlaștini, de aniniș, speciile de amfibieni, de nevertebrate, de plante, care nu sunt desemnate în prezent ca și arii protejate dar pot avea un rol important ca și suprafețe resursă pentru refacerea populațiilor din aria protejată. Suprafețele au fost identificate în zonele Valea Morii, Colonia Făget, Râtul Penii, Valea Sf. Ioan -

Anexa nr. 3

și

Anexa nr. 4 .

Administrarea Sitului Făgetul Clujului – Valea Morii

Administratorul ariei protejate, împreună cu rezervațiile incluse, este Asociația Natura Transilvaniei, având calitatea de custode, conform Convenției de custode nr. 32O din

26.O2.2O14 încheiată între aceasta și Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice.

Cinci din membrii asociației sunt implicați în mod direct în administrarea Sitului Făgetul Clujului - Valea Morii, aceștia fiind specializați în domenii legate de conservarea biodiversității, management de proiecte și comunicare.

B.1.3.

Drepturi de proprietate, administrare și folosință a terenurilor

Din punct de vedere al distribuției teritoriale, pe localități, situl este împărțit după cum urmează: municipiul Cluj-Napoca - 67,66%, comuna Feleacu - 17,73%, comuna Florești - 4,15%, comuna Ciurila - 1O,23%, comuna Tureni - < 1%.

Tabelul nr. 3.

Grupuri de proprietari și categoriile de terenuri pe care le dețin

Pădure

Pajiști

- pășuni

și

fânețe

Statul Român

525,8O ha

-

Primării

243,4O ha

-

Biserici

4OO,53 ha

-

Persoane fizice

16O,37 ha

216,85 ha

Total

1330,10 ha

216,85 ha

B.1.4.

Factorii interesați

În tabelul de mai jos este prezentată lista instituțiilor și organizațiilor care au sarcini de aplicare a legislației, administrative, de gestionare a terenurilor și resurselor, economice sau interese de altă natură pe teritoriul ariei protejate - de exemplu de interes educativ.

Tabelul nr. 4.

Factorii interesați identificați în procesul de realizare a planului de management și rolul lor pentru ariile protejate

Instituții, organizații, grupuri de interese pe categorii stabilite pe baza rolului și/sau a interesului în aria protejată

Rol / interes

Capacitatea

/posibilitatea de a influența decizii importante de management:

+++ puternic/++

mediu/+ redus

Autorități de mediu,

de reglementare și control activități

Asociația Natura Transilvaniei

Custode

Reglementarea activităților

+++

Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor - autoritatea publică centrală pentru protecția mediului

Asigurarea cadrului legislativ, transcrierea directivelor UE, stabilirea politicilor de mediu la nivel național, responsabil pentru sistemul de arii protejate, responsabil pentru fondul forestier

național.

+++

Agenția pentru Protecția Mediului Cluj

Implementarea politicilor de mediu la nivel teritorial.

Eliberarea

acordului

de

mediu

pentru proiecte, activități.

+++

Ministerul

Agriculturii

și

Dezvoltării Rurale

Reglementarea activităților agricole

și de dezvoltare rurală

++

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației

Publice

Reglementarea activității turistice.

++

Garda Națională de Mediu Comisariatul Județean Cluj

Inspecție și control din punct de vedere

al

protecției

mediului,

sancțiuni, amenzi, restricții

++

Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și de Vânătoare Cluj Napoca

Inspecție și control în silvicultură și vânătoare. Reglementarea managementului forestier din afara

fondului forestier.

++

Inspectoratul

de

Poliție

al

Județului Cluj

Ordine publică, urmărire penală,

etc.

+

Inspectoratul de Jandarmerie

Județean Cluj

Ordine publică

+

Acordarea

și

controlul

plaților pe suprafață

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Cluj

Derulează fondurile europene pentru implementarea măsurilor de sprijin finanțate din Fondul European

pentru

Garantare

în

Agricultură

++

Autorități ale administrației

publice locale

Consiliul Județean Cluj

Planificare teritorială și strategică

Proprietar al drumurilor județene

++

Primăria și Consiliul Local Cluj-Napoca, Feleacu, Tureni, Florești, Ciurila

Rol în planificare teritorială și strategică, întreținerea infrastructurii locale și în

menținerea ariei protejate

+++

Comunități și grupuri de

interese locale și regionale

Populația

locală

din

aria

protejată și din imediata vecinătate

Proprietari de terenuri, gestionari și/sau utilizatori de resurse

+++

Reprezentanți mass media

Informare, conștientizare

++

Cicliști

Recreere

+

Bisericile din localitățile în

care sunt proprietarii și localități din vecinătatea sitului

Conștientizare

+

Vizitatori

Recreere

+

Administrare infrastructură

Regia Autonomă de Administrare a Domeniului Public și Privat a Județului

Cluj

Administrarea drumurilor județene

+

Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale - Direcția Regională de Drumuri și Poduri Cluj

Napoca

Administrarea drumurilor naționale

+

Societatea Comercială de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice Electrica SA Filiala Electrica Distribuție Transilvania Nord

Sucursala de Furnizare a

Energiei Electrice Transilvania Nord Cluj-Napoca

Furnizare energie electrică

+

Compania de Apă Someș SA

Furnizare apă potabilă, colectare-

epurare ape uzate

+

Administrare resurse

Direcția Silvică Cluj prin Ocoalele Silvice Cluj și Turda

Coordonare activități în fondul

forestier de stat și privat, interes economic

+++

Ocolul Silvic Valea Ierii S.R.L.

- privat

Management forestier

++

Școli,

universități,

muzee,

institute de cercetare

Universitatea Babeș-Bolyai - Facultatea de Geografie, Facultatea de Biologie și Geologie, Facultatea de Știința și Ingineria mediului, Facultatea de Istorie și Filosofie

Activități educative, de informare, conștientizare, cercetare, consiliere pe probleme de amenajarea teritoriului, urbanism.

Activități educative, monitorizarea speciilor și habitatelor protejate, informare, conștientizare.

Activități educative, monitorizarea valorile arheologice, conștientizare.

++

Școlile de pe teritoriul ariei protejate și din imediata vecinătate

Activități educative, informare, conștientizare

++

Universitatea Sapientia, Departamentul de Știința Mediului

Activități educative, monitorizarea speciilor și habitatelor protejate, informare, conștientizare

+

Grădina Botanică a Universității Babeș-Bolyai

Activități educative, monitorizarea speciilor și habitatelor protejate, informare, conștientizare

+

Muzeul Zoologic al Universității Babeș-Bolyai

Activități educative, monitorizarea speciilor și habitatelor protejate,

informare, conștientizare

+

Vivariul Universității Babeș- Bolyai

Activități educative, monitorizarea speciilor și habitatelor protejate,

informare, conștientizare

+

Institutul de Cercetări

Biologice Cluj-Napoca

Cercetare

+

Organizații

neguvernamentale

Asociația „Apathy Istvan Egyesulet"

ONG susținerea și îmbunatățirea învățământului superior în limba

maghiară și ocrotirea naturii

++

Societatea Ornitologică

Română Birou Teritorial Cluj

ONG protecția mediului

++

Societatea

Lepidopterologică

Română

ONG protecția mediului

++

Asociația Ecouri verzi Cluj-

Napoca

ONG protecția mediului

++

Asociația Transilvania Verde -

Zold Erdely Egyesulet

ONG protecția mediului

++

Asociația

pentru

Protecția

Liliecilor din România

ONG protecția mediului

+

Asociația

pentru

Protecția

Păsărilor și a Naturii Grupul Milvus

ONG protecția mediului

+

BOSZ la Uniunea Studențească

Maghiară din Cluj-Napoca

ONG studenților biologi și ecologi

+

Organizația Studenților pentru

Natură

ONG studenților

+

Asociația Ecologică Pădurea

Verde

ONG protecția mediului

+

Clubul Sportiv Clujul

Pedalează

ONG

+

Clubul de Cicloturism Napoca

ONG

+

Societate Organizată

Sustenabil

ONG protecția mediului

+

Asociația Cabane de Creastă Magashegyi

Menedekhazak

Egyesulet

ONG protecția mediului

+

Centrul Focal Asociația pentru Monitorizarea și Conservarea

Biodiversității

ONG protecția mediului

+

Asociația Green&Wild

ONG protecția mediului

+

Organizații private

Școala lui Gerula - Mugur Pop

protecția mediului, recreere

+

Finanțatori

Fundații, asociații, instituții ce gestionează fonduri nerambursabile sau sunt interesate în a sprijini

activitatea ariei protejate

Sprijin pentru activități de conservare, educație, conștientizare și ecoturism, responsabilitate socio- economică

++

B.1.5.

Resurse pentru management și infrastructura

B.1.5.1.

Administrare

Custodele sitului Făgetul Clujului - Valea Morii și al rezervațiilor incluse este Asociația Natura Transilvaniei.

Numărul convenției de custodie: 319 / 26.O2.2O14 încheiată cu Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, Act adițional nr. 1 / 25.11.2O14 la Convenția de custodie încheiată cu Agenția Națională pentru Protecția Mediului.

Figura 2. Organigrama echipei de custodie a sitului Făgetul Clujului - Valea Morii.

B.1.5.2.

Sistemul decizional

Deciziile privind managementul de zi cu zi al sitului Făgetul Clujului - Valea Morii sunt luate de Custode, în cadrul stabilit de legislație și contractul de custodie.

Deciziile finale legate de realizarea oricăror investiții sau proiecte se iau de către autoritățile de mediu, respectiv Agenția pentru Protecția Mediului Cluj, în baza prevederilor legale în vigoare, prin eliberarea avizelor/ acordurilor/ autorizațiilor de mediu. Custodele are obligația să analizeze impactul potențial și să își exprime punctul de vedere pentru toate proiectele și planurile de pe teritoriul ariei protejate, avizul acestuia fiind obligatoriu, conform legislației în vigoare.

B.1.6.

Planuri și programe relevante pentru managementul ariei protejate

Menținerea, respectiv îmbunătățirea stării de conservare a habitatelor și speciilor din sit nu este posibilă decât prin armonizarea tuturor planurilor care fac referire la sau pot avea impact asupra

resurselor

naturale,

respectiv

a

biodiversității.

Conform

prevederilor

legale, armonizarea planurilor și programelor de pe teritoriul ariei protejate cu prevederile acestui plan de management va fi foarte importantă. În acest capitol sunt prezentate principalele planuri cu impact potențial asupra valorilor ariei protejate.

Tabelul nr. 5.

Planuri cu impact potențial asupra valorilor ariilor protejate

Denumirea

Stadiul de elaborare sau actul prin care

este aprobat

Perioada de valabilitate

Relevanța pentru aria protejată

Denumirea

Stadiul de elaborare sau actul prin care

este aprobat

Perioada de valabilitate

Relevanța pentru aria protejată

Ansamblu de locuințe pe Valea Gârbăului, Beneficiar Agenția Națională de Locuințe

Proiect blocat

Nu sunt date

Agenția Națională pentru Locuințe intenționează să construiască în imediata vecinătate a ariei protejate un cartier cu 23OO de locuințe pe un teren cu o suprafață de 12,6 ha ceea ce poate afecta iremediabil condițiile de recreere în zonă, aducând noi presiuni antropice intr-o zonă deja afectată de

acestea.

Plan Urbanistic General Municipiul Cluj-Napoca

Hotărâre de Consiliu Local Număr 493/22.12.2O14

2O15-2O25

O suprafață de aproximativ 35 ha din suprafața sitului este introdusă în intravilan. O suprafață compactă de 12 ha este reglementată printr-un Plan Urbanistic Zonal iar celelalte suprafețe fiind reglementate urbanistic ca Zonă

de Agrement Public/Privat

Inelul sudic de legătură dintre Drumul European E6O și Autostrada Transilvaniei A3

Variantă posibilă, este cuprins în Planul Urbanistic General al Municipiului Cluj-Napoca

2O15-

Nedefinit

Inelul sudic planificat traversează situl pe axa Sud - Nord - Est pe o lungime de aproximativ 2,25 km și reprezintă un impact major care cauzează fragmentarea habitatelor, poluare fizică și fonică, alterarea peisajului

natural

Denumirea

Stadiul de elaborare sau actul prin care

este aprobat

Perioada de valabilitate

Relevanța pentru aria protejată

Proiect Bază

Autorizație de

Nu sunt date

Administrația

Locală

Feleacu

Sportivă,

construire

construiește, în imediata vecinătate a

Beneficiar Primăria

ariei protejate, la o distanță de 1OO m

Comunei Feleacu

de

limita

ariei

protejate,

o

bază

sportivă - un proiect ce poate afecta în

mod semnificativ peisajul și care poate

genera presiuni asupra valorilor ariei

protejate și poate diminua șansa de

succes în promovarea obiectivului de

recreere indentificat ca fiind important

pentru această zonă.

Denumirea

Stadiul de elaborare sau actul prin care

este aprobat

Perioada de valabilitate

Relevanța pentru aria protejată

Proiect rețea

Nu s-a eliberat

2O15-

Proiectul este compus din 2 etape.

alimentare apă

Avizul de Mediu

Nedefinit

Etapa 1: Rețeaua are ca punct de

potabilă Comuna

pentru Partea a 2-

plecare Comuna Feleacu și continuă

Ciurila

a a Proiectului

paralel cu aria protejată până la satul

Casele Micești.

Etapa 2: Rețeaua își continuă traseul

de

la

satul

Casele

Micești

către

Comuna Ciurila și traversează aria

protejată pe o lungime de aproximativ

2,5 km, respectiv 2,9 pe la limita ariei

protejate

și

Rezervația

Făgetul

Clujului pe o lungime de aproximativ

3OO m, 5OO m având traseu pe la limita

rezervației. Are în componența 1

rezervor de apă cu un volum de 2OO

m3, cu o amprentă la sol de 8O m2.

Considerăm ca proiectul ar trebui

refăcut in funcție de punctul de vedere

al Custodelui ariei protejate și ar

trebuie reproiectat astfel încât să

traverseze cât mai puțin aria protejată.

În timpul execuției ar trebui să se țină

cont de o serie de măsuri de limitare,

diminuare a impactului asupra

mediului stabilite de Agenția pentru

Protecția Mediului împreună cu

Custodele ariei protejate.

Denumirea

Stadiul de elaborare sau actul prin care

este aprobat

Perioada de valabilitate

Relevanța pentru aria protejată

Amenajamentele silvice în vigoare:

Amenajamentul silvic al Ocolului Silvic Cluj

Aprobate prin Ordin de Ministru

Diferită pentru fiecare amenajament

2OO8-2O18

Lucrările stabilite prin acestea influențează starea de conservare a habitatelor forestiere și a speciilor dependente de acestea. Prevederile amenajamentelor vor trebui adaptate la cerințele habitatelor și speciilor din

acest plan de management.

2O11-2O21

Amenajamentul silvic al Ocolului Silvic Turda

Amenajamentul silvic al Ocolului Silvic Valea Ierii - privat

2O12-2O22

B.1.7.

Sistemul de planificare a activităților, monitorizare și raportare

Planificarea și monitorizarea activităților de management se realizează trimestrial de colectivul de lucru al Custodelui, în cadrul unor ședințe de lucru. Sistemul de management este de tip adaptativ, se planifică și se implementează activități de conservare, se efectuează observații în teren și monitorizare. Pe baza monitorizării se ajustează măsurile de management. Preluarea, stocarea și analizarea informațiilor din procesul de management adaptativ se realizează în cadrul unui sistem integrat de management al datelor.

Raportarea activităților către autoritățile resposabile pentru protecția mediului se realizează anual sau la cererea acestora.

Surse de

venit

pentru

managementul

ariilor

protejate

s-au

constituit

din finanțări

nerambursabile, sponsorizări și donații .

B.1.8.

Scurt istoric al managementului și al activităților majore de management

Până în momentul de față, Asociația Natura Transilvaniei a desfășurat următoarele activități, defalcate pe direcții de acțiune:

Administrarea de arii protejate

a)

Începând cu luna februarie 2O14 Asociația Natura Transilvaniei este custode al sitului Natura 2OOO ROSCIOO74 - "Făgetul Clujului - Valea Morii" și a Rezervației Naturale de interes național 2.335 "Făgetul Clujului" prin Convenția de custodie nr. 32O din

26.O2.2O14 cu Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice.

b)

Asociația Natura Transilvaniei a depus numeroase sesizări și informări către autorități în legătură cu nereguli semnalate în arii protejate: depozitarea unor deșeuri, extracții de piatră etc.

Activități educative, informative și de conștientizare:

a)

Organizarea de expoziții foto

b)

Organizarea de proiecții publice de imagini și filme pe teme de ecologie și biodiversitate

Cu ajutorul resurselor financiare identificate prin efortul Custodelui s-au realizat până în prezent următoarele:



Proiectul "Omul, prieten al naturii", implementat în perioada mai 2O14 - septembrie 2O14. Scopul proiectului: îmbunătățirea nivelului de acceptare și apreciere a importanței siturilor Natura 2OOO Făgetul Clujului - Valea Morii și Someșul Rece în rândul comunităților locale și al turiștilor care le vizitează. Proiectul a fost co-finanțat: Programul Spații Verzi - Arii Naturale Protejate, Fundația pentru Parteneriat Miercurea-Ciuc și MOL România. A fost implementat în parteneriat cu Asociația Ecouri Verzi Cluj-Napoca.

Principalele rezultate ale proiectului includ:

a)

realizarea paginii web a ariilor protejate administrate de Asociația Natura Transilvaniei,

www.fagetulclujului.ro

b)

publicarea pe site-ul propriu -

www.naturatransilvaniei.ro - de știri și informații despre cele două arii protejate

c)

Realizarea de materiale de informare:afișe și pliante

d)

Participare cu un stand de prezentare / promovare la Târgul de turism si aventură

„Mocănița"

e)

Coorganizarea evenimentului „Maraton Apuseni - Hoinari prin trecut"

f)

Prezența cu pliante de informare / promovare în cadrul Cortului Verde la Fân Fest, Roșia Montană

g)

Participări la emisiuni TV

h)

Realizarea și susținerea unor prezentări interactive a capitalului natural din siturile Natura 2OOO în școlile din Cluj Napoca și zona învecinată

i)

Activități de educație non-formală pe tema importanței siturilor Natura 2OOO Făgetul Clujului

Principalele Activități de informare pentru acest sit au fost cele desfășurate în cadrul Proiectului "Elaborarea planurilor de management integrat pentru siturile de importanță comunitară ROSCIOO74 - Făgetul Clujului - Valea Morii, ROSCIO356 - Poienile de la Șard și ROSCIO394 - Someșul Mic", elaborat și implementat de Asociația „Apathy Istvan Egyesulet", și anume:

a)

inventarul speciilor și habitatelor de interes comunitar

b)

întâlniri de consultare ale localnicilor și ale autoritățillor locale, respectiv a instituțiilor cu responsabilități în menținerea acestei arii protejate

c)

acțiuni de informare și conștientizare prezentate la Capitolul B.5.

B.2.

Mediul fizic

Datele prezentate în acest capitol se bazează pe studiile elaborate în anul 2O14 în urma inventarierilor de teren după cum urmează:

Tabelul nr. 6.

Studii care stau la baza întocmirii capitolului B.2.

Denumire studiu/Raport

Echipa de

lucru

Denumire

prescurtată

Hărți existente privind mediului fizic,

Pal Zoltan-

RA.2.3.

conspectul bibliografiei de specialitate

Ferenc

dr. Imecs Zoltan

Cartarea mediului fizic - geologie,

RA.3.2.

geomorfologie, hidrologie, climatologie și

dr. Bartos

soluri - bazat pe rezultatele datelor de teren

Elekes Zsombor

B.2.1.

Aspecte fizico-geografice și geologice

Din punct de vedere geografic, situl Făgetul Clujului - Valea Morii se situează în partea nord, nord-vestică a Depresiunii Transilvaniei, fiind încadrată în subunitatea geografică a Dealurilor Feleacului din cadrul Podișului Someșan.

Aria protejată și subzona dealului piemontan al Feleacului este alcătuită din nisipuri, gresii nisipoase, conglomerate și marno-argile cu intercalații de tufuri vulcanice. Depozitele sarmațiene determină semnificativ structura litologică, dar totuși trebuie să remarcăm că din cauza proceselor de denudare și nivelare la nord de creasta Feleacului, spre Municipiul Cluj-Napoca acestea se pot observa numai în cazuri foarte rare, mai ales de-a lungul câtorva pârâuri care coboară spre Someșul Mic.

Aici mai putem să observăm concrețiunile grezoase, precum și depozitele nisipoase, marnoase. La sud de creasta Feleacului, de-a lungul Văii Căprioarei sarmațianul apare în continuitate de sedimentare cu depozite bugloviene, și cele tornoniene. Iar spre vest în zona Sălicei depozitele sarmațiene se evidențiază transgresiv și discordant, direct peste depozitele Eocene. O caracteristică specifică a depozitelor sarmațiene sunt formațiunile de natură diagenetică, denumite „concrețiunile de Feleac". Acestea sunt

prezente adesea sub forma unor corpuri rotunjite, sferice, fiind rezultatul depunerii treptate a carbonatului de calciu existent între depozitele sarmațiene în jurul unui nucleu de precipitare.

.

Figura 4. Harta geologică a sitului Făgetul Clujului - Valea Morii.

B.2.2 Gradul de înclinare a versanților

Gradul de înclinare a versanților prezintă o mare diversitate în funcție de condițiile geologice - structură și alcătuire litologică - , gradul de dezvoltare al rețelei hidrografice și procesele de versant.

Figura 5. Gradul de înclinare al versanților în situl Făgetul Clujului - Valea Morii.

Un areal destul de însemnat - 15,3% din aria protejată - este reprezentat de versanții cu înclinare mică: 2,1-5°. Prezența acestei formațiuni a determinat evoluția suprafețelor structurale carstice și abrupturi în profilul versanților.

Eroziunea torențială este foarte prezentă în zona sitului, dată fiind alcătuirea geologică din nisipuri, gresii, calcare, conglomerate și marno-argile cu intercalații de tufuri vulcanice. Datorită alcătuirii din roci friabile, rigole și ogașe se formează foarte des și pe alocuri, chiar și văi torențiale.

În prezent terenurile din situl sunt afectate mai ales de procese erozionale lineare - șiroire, ravenație, torențialitate. Aceasta se poate datora și numeroaselor izvoare care apar la suprafață, la contactul dintre zona de nivelare inferioară și terasele superioare. Izvoarele constituie obârșiile pâraielor ce traversează zona studiată.

Figura7. Repartiția cantităților de precipitații medii anuale pentru situl Făgetul Clujului - Valea Morii.

B.2.3.

Hidrologie

Rețeaua hidrografică a sitului Făgetul Clujului - Valea Morii aparține râurilor Someșul Mic și Arieș.

Pe teritoriul sitului se regăsesc următorii afluenți ai Someșului Mic: Valea Boșor, Valea Gârbăului, a Pleșcăi și Valea Popii, care colectează apele de pe versanții nordici al

Dealurilor Feleacului. Afluenții râului Arieș sunt Valea Morii și Valea Căprioarei.

B.2.4.

Clima

Potrivit clasificării climatologice a lui W. Koppen clima sitului Făget se încadrează în zona climatului temperat continental răcoros fără un sezon secetos bine individualizat și cu veri moderate. În luna cea mai caldă temperatura lunară multianuală nu depășește 22

o C, iar în cel puțin patru luni din an temperatura medie lunară se află peste 1O

o C;

sezonul cald și cel rece sunt bine delimitate din punct de vedere termic. Ttemperatura medie lunară a lunii celei mai calde se află peste 1O °C, iar în cazul lunii celei mai reci sub -3

o C.

Luna cea mai caldă este iulie - 18,7°C -, iar luna cea mai rece este ianuarie - -3,9 °C. Repartiția temperaturii aerului pe verticală este caracterizată mai ales de inversiunile de temperatură. Ele pot să apară în orice anotimp, dar au frecvența maximă în intervalul octombrie - ianuarie.

Numărul mediu anual de zile cu îngheț în zona sitului, este de 119 medie, respectiv 118. La stația meteorologică Cluj-Napoca data medie de producere a primei zile cu îngheț este 8 octombrie, iar cea a ultimei zile cu îngheț este 24 aprilie, rezultând un interval cu îngheț de 188 de zile.

Din punct de vedere ecologic, lungimea sezonului de creștere, adică numărul zilelor cu temperatura medii peste 5,5 °C, are un rol semnificativ. În regiunea studiată, lungimea medie a sezonului de creștere este de 24O de zile.

Figura 8. Lungimea sezonului de creștere, când temperatura medie este peste 5,5

°C la situl Făgetul Clujului - Valea Morii

- CARPATCLIM.

În Făgetul Clujului - Valea Morii numărul multianual al zilelor de vară, în care temperatura maximă a aerului depășește 25 °C, este 55 de zile.

În ansamblu, în cazul sitului nu există limite termice sau hidrice care să afecteze pădurea. Fenomenul de uscare apare rar, iar atunci când apare, cauza poate fi un fenomen extrem: secetă prelungită, înghețuri târzii, exces de apă stagnantă, defolieri provocate de insecte etc.

Pădurea constituie un obstacol important în calea vântului, modificându-i direcția și intensitatea. Având o pădure cu densitate de vegetație ridicată, viteza medie a vântului de 1,69 m/s măsurată în punctul arealului deschis, scade la zero tot timpul în punctul de măsurare amplasat în pădure.

Figura 9 .

Numărul zilelor de vară când temperatura maximă este peste 25 °C la Făgetul Clujului - Valea Morii

- CARPATCLIM

B.2.5.

Soluri

În strânsă concordanță cu substratul litologic, relieful, sistemul hidrografic, condițiile climatice și vegetația, învelișul de sol al ariei protejate este variat și diversificat. Solurile cele mai extinse aparțin argiluvisolurilor - 8O % -, urmate de molisoluri slab dezvoltate - 8 %-, cambisoluri - 8 %, câteva areale restrânse cu vertisoluri tipice respectiv cu cele trunchiate neevoluate.

Figura 10. Harta solurilor din situl Făgetul Clujului-Valea Morii.

B.3.

Mediul biotic

Datele prezentate în acest capitol se bazează pe studiile elaborate în anul 2O14 în urma inventarierilor de teren după cum urmează:

Tabelul nr. 7.

Studii care stau la baza întocmirii capitolului B.3.

Denumire studiu/Raport

Echipa de lucru

Denumire

prescurtată

Metodologia și planificarea detaliată a activităților de evaluare, corelat cu datele bibliografice specifice pentru habitate

dr. Fenesi Annamaria,

dr. Ruprecht Eszter, dr. Bartha Csaba,

Matis Attila

RA.1.1.

Metodologia și planificarea detaliată a activităților de evaluare, corelat cu datele bibliografice specifice pentru speciile de plante

dr. Fenesi Annamaria,

dr. Ruprecht Eszter, dr. Bartha Csaba,

Matis Attila

RA.1.2.

Metodologia și planificarea detaliată a activităților de evaluare, corelat cu datele bibliografice specifice pentru speciile de mamifere. Distribuția speciei bazată pe datele preliminare de teren pentru speciile

de mamifere.

dr. Sike Tamasde lucru

RA.1.3.numire prescurtată

Metodologia și planificarea detaliată a activităților de evaluare, corelat cu datele bibliografice specifice pentru speciile de

reptile și amfibieni

dr. Szabo D. Zoltan, Benk6 Zoltan

RA.1.4.

Metodologia și planificarea detaliată a activităților de evaluare, corelat cu datele

bibliografice specifice pentru speciile de

Imecs Istvan, Nagy Anrdas Attila

RA.1.5.

pești

Metodologia și planificarea detaliată a activităților de evaluare, corelat cu datele bibliografice specifice pentru speciile de

nevertebrate

dr. Rakosy Laszlo, dr. Urak Istvan, dr. Czekes Zsolt,

Ferencz Marta

RA.1.6.

Cartarea și evaluarea stării de conservare

a speciilor de mamifere

dr. Sike Tamasde

lucru

RA.2.1.

Inventarierea și cartarea speciilor de

reptile și amfibieni

dr. Szabo D. Zoltan,

Benk6 Zoltan

RA.2.2.

Inventarierea și cartarea speciilor de nevertebrate - șase specii

dr. Rakosy Laszlo, dr. Urak Istvan, dr. Czekes Zsolt,

Ferencz Marta

RA.3.1.

Inventarierea și cartarea speciilor de plante

dr. Fenesi Annamaria,

dr. Ruprecht Eszter,

dr. Bartha Csaba, Matis Attila

RA.4.1.

Inventarierea și cartarea speciilor de pești

Imecs Istvan,

Nagy Anrdas Attila

RA.4.2.

Inventarierea și cartarea speciilor de nevertebrate - două specii

dr. Rakosy Laszlo, dr. Urak Istvan, dr. Czekes Zsolt,

Ferencz Marta

RA.4.3.

Inventarierea și cartarea habitatelor

dr. Fenesi Annamaria,

dr. Ruprecht Eszter,

dr. Bartha Csaba, Matis Attila

RA.5.1.

Evaluarea stării de conservare a speciilor de nevertebrate

dr. Rakosy Laszlo, dr. Urak Istvan, dr. Czekes Zsolt,

Ferencz Marta

RA.5.2.

Evaluarea stării de conservare a habitatelor

dr. Fenesi Annamaria,

dr. Ruprecht Eszter, dr. Bartha Csaba,

Matis Attila

RA.6.1.

Evaluarea stării de conservare a speciilor de plante

dr. Fenesi Annamaria,

dr. Ruprecht Eszter, dr. Bartha Csaba,

Matis Attila

RA.6.2.

Evaluarea stării de conservare a speciilor

de reptile și amfibieni

dr. Szabo D. Zoltan,

Benk6 Zoltan

RA.6.3.

Evaluarea stării de conservare a speciilor

de pești

Imecs Istvan,

Nagy Anrdas Attila

RA.6.4.

Situl Făgetul Clujului - Valea Morii a fost desemnat pentru 4 specii de plante, 1 specie de reptilă, 7 specii de nevertebrate și 3 habitate de interes comunitar. Situația acestora se prezintă în cele ce urmează. Pe lângă acestea, s-au mai identificat 4 specii de interes comunitar și 2 specii de interes național. De asemenea, s-au făcut observații legate de habitatele favorabile acestor specii, în special cu privire la speciile de floră gazdă, critice pentru aceste specii.

B.3.1.

Context biogeografic

Situl

Făgetul

Clujului

-

Valea

Morii

face

parte

din

Regiunea

Biogeografică Continentală, care ocupă mare parte din teritoriul României, ca de altfel și mare parte a Europei Centrale și de Vest.

B.3.2.

Habitate

În Făgetul Clujului-Valea Morii se regăsesc 2 habitate de mlaștini, 6 habitate forestiere și 5 habitate de pajiști de interes comunitar. Situl a fost declarat doar pentru o parte din acestea, așa cum reiese din Formularul Standard.

Tabelul nr. 8.

Corespondența între habitatele de interes comunitar, habitatele conform clasificării din România și asociațiile vegetale pentru habitatele de interes comunitar trecute pe formularul standard

Tip habitat Natura

2000

Tip habitat România

Asociații vegetale

917O

Păduri de stejar cu carpen de tip

Galio -

Carpinetum

R4123 -

Păduri dacice de gorun -

Quercus petraea -,

fag -

Fagus sylvatica

- și carpen

- Carpinus betulus

- cu

Carex pilosa

Carici pilosae

-

Quercetum petraeae typicum

Sanda et Popescu 1999

723O

R54O5 - Mlaștini sud-est carpatice,

Carici flavae

-

Eriophoretum

Mlaștini alcaline

eutrofe

cu

Carex

flava

și

latifolii

Soo 1944

Eriophorum latifolium

Carici flavae

-

Blysmetum

R54O6 - Mlaștini sud-est carpatice,

compressi

Coldea 1997

eutrofe cu

Carex flava

și

Blysmus

Orchido

-

Schoenetum nigricantis

compressus

Oberd. 1957 - syn.:

Schoenetum

R5413 - Mlaștini sud-est carpatice,

nigricantis

Pop et al. 1962;

mezo-eutrofe cu

Carex davalliana

Schoeneto -

Armerietum barcensis

R5414 - Mlaștini sud-est carpatice,

Morariu 1967,

eu-mezotrofe

cu

Schoenus

Caricetum davallianae

Dutoit 1924

nigricans

Seslerietum uliginosae

- Palmgren

R5415 - Mlaștini sud-est carpatice,

1916, în Soo 1941

mezo-eutrofe cu

Sesleria uliginosa

721O*

Acest

tip

de

habitat

nu

are

Cladietum marisci

Allorge 1922 ex

Mlaștini calcaroase cu

corespondent

în

codificarea

Zobrist 1935

Cladium mariscus

și

română a habitatelor

specii de

Caricion

davallianae

În cazul unui habitat, starea de conservare este dată de totalitatea factorilor ce acționează asupra sa și asupra speciilor tipice și care îi poate afecta pe termen lung răspândirea, structura și funcțiile, precum și supraviețuirea speciilor tipice. Această stare se consideră

“favorabilă”

atunci când sunt îndeplinite condițiile după Directiva 92/43/CEE:



arealul natural al habitatului și suprafețele pe care le acoperă în cadrul acestui areal sunt stabile sau în creștere;



habitatul are structura și funcțiile specifice necesare pentru conservarea sa pe termen lung, iar probabilitatea menținerii acestora în viitorul previzibil este mare;



speciile care îi sunt caracteristice se află într-o stare de conservare favorabilă. Așadar, la nivelul fiecărei regiuni biogeografice - în siturile de importanță comunitară propuse și chiar în afara acestora -, pentru ca un anumit habitat considerat de importanță comunitară să aibe o stare de conservare favorabilă, trebuie să fie gospodărit, astfel încât să fie îndeplinite concomitent aceste trei condiții.

Pentru habitate, descrierea caracteristicilor care indică structura necesară asigurării stării favorabile de conservare se găsește în

Anexa nr. 7

- Fișele speciilor și habitatelor.

Situația habitatelor prezente în aria protejată, la nivelul regiunii biogeografice și la nivel naJional

Toate habitatele Natura 2OOO sunt de interes conservativ și au fost incluse în această rețea deoarece la nivelul UE sunt rare fie pentru că au o arie de răspândire mică în mod natural, fie pentru că aria lor naturală s-a redus semnificativ din cauza activităților umane. Tabelul de mai jos redă sintetic situația fiecărui habitat la nivelul UE și al țării.

Tabelul nr. 9.

Importanța habitatelor de interes comunitar incluse în formularul standard prezente în aria protejată

Habitat

Situația / importanța habitatului la nivel național și comunitar

917O

Fitocenoze răspândite în zona de câmpie - mai mult în Europa de Vest

Păduri de stejar

- și deal - mai în mult Europa centrală și de Est - din Europa centrală

cu carpen de tip

și Europa sud-estică. Limitele distribuției sale țin de la vestul Franței

Galio -

până în Ucraina și de la sudul Lituaniei până la câmpia râului Po din

Carpinetum

nordul Italiei. Se dezvoltă într-un climat continental și este una dintre

cele mai frecvente tipuri de habitate împădurite din această regiune

biogeographică. Răspândită pe toate dealurile peri- și intra- carpatice

din sudul și estul țării, este una dintre cele mai frecvente asociații de

păduri din țară la altitudinile mai joase. Ocupă o suprafață de circa

45.OOO ha, în special în sudul tării - 35.OOO .

723O

Acest tip de habitat de mlaștini eu-mezotrofe, se formează în

Mlaștini

apropierea izvoarelor și a râurilor, sau datorită pânzei freatice ridicate

alcaline

în urma stagnării apelor din ploi. Apare, în regiuni colinare și

montane, între 46O-175O m, cu precipitații între 75O-11OO mm. Acest

tip de habitat are o distribuție largă în Europa, poate fi regăsită în mai

multe regiuni biogeografice. Altitudinea, regiunea biogeografică în

care se află, respectiv trăsăturile apei, care asigură alimentarea

mlaștinii contribuie la formarea unor stațiuni variate în privința

compoziției de specii și totuși similare din punct de vedere

fiziognomic. În țara noastră este un habitat foarte rar, ce ocupă o

suprafață de min. 63O - max. 18OO ha.

Habitat

Situația / importanța habitatului la nivel național și comunitar

721O*

Mlaștini oligo-mezotrofe sau mezotrofe, care se dezvoltă în regiunea

Mlaștini

de câmpie și cea colinară, sau chiar și submontană, pe soluri

calcaroase cu

hidromorfe. Se caracterizează printr-un necesar de apă mai redusă,

Cladium

fiind acoperite la suprafață cu un strat de apă relativ subțire. Acest tip

mariscus

și

de habitat are o răspândire Atlantic-Mediteraneană și Central-

specii de

Europeană. În România este foarte rară. Cu răspândire sporadică,

Caricion

având doar câteva locații semnalate de literatura de specialitate,

davallianae

ocupând o suprafață de min. 1O - max. 1OO ha.

Situația actuală a habitatelor de interes comunitar din aria protejată a fost determinată prin inventarieri efectuate pe teren în 2O14. În urma inventarierilor, s-au obținut datele prezentate sintetic în tabelul de mai jos.

Tabelul nr. 1O.

55

Situația actuală a suprafețelor ocupate de habitatele de interes comunitar incluse în formularul standard

Tip habitat

Suprafața habitatului conform Formularului

Standard

Suprafața ocupată din suprafața totală a aria

protejată

Suprafața inventariată - prezent

%

Diferențe față de Formularul

Standard

917O

Păduri de stejar cu carpen de tip

Galio - Carpinetum

166,7 ha

1O,OO%

155,21 ha

9,31%

-11,49 ha

723O

Mlaștini alcaline

3,334 ha

O,2O%

1,9616 ha, din care 1,1914 ha sunt în afara sitului

O,12%

-1,3721 ha

721O*

Mlaștini calcaroase cu

Cladium mariscus

și specii de

Caricion davallianae

1,667 ha

O,1O%

O,2O21 ha, din care O,OO3 ha în afara sitului

O,O1%

-1,4649 ha

Suprafețele identificate pe teren pentru aceste habitate care au stat la baza desemnării sitului, sunt semnificativ mai mici decât cele indicate în Formularul Standard. Aceste diferențe trebuie însă atent analizate prin realizarea unui studiu aprofundat pentru inventarierea zonelor care au potențial ridicat pentru refacerea habitatelor de interes comunitar sau de conservare. În momentul de față nu se cunoaște potențialul zonei pentru eventuale reconstrucții ecologice. Este evident faptul că orice reconstrucție ecologică ar trebui să se facă pe terenuri proprietate privată.

Pe lângă aceste habitate, s-au identificat alte 8 habitate de interes comunitar -

tabelul 12

- și 11 habitate de interes conservativ -

tabelul 13 , ceea ce demonstrează că aria protejată are numeroase valori naturale importante. Aceste habitate au fost incluse pe formularul standard al sitului prin Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 46/2O16 privind instituirea regimului de arie naturală protejată și declararea siturilor de importanță comunitară ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2OOO în România .

Habitatele care nu sunt de interes comunitar, dar sunt considerate importante pentru conservare, sunt cele de care depind specii de interes comunitar sau național.

Tabelul nr. 11.

Starea actuală de conservare a habitatelor de interes comunitar din formularul standard idițial, identificate în sit

Habitat

Suprafață

Stare actuală de conservare

*A

*B

*C

721O*

O,2O21 ha, din care O,OO3 ha în afara

sitului

X

723O

1,9616 ha, din care 1,1914 ha sunt în

afara sitului

X

917O

155,21 ha

X

*A - Excelentă - se menține prin non-intervenție sau prin același tip de management ca până în prezent

*B - Bună - îmbunătățirea stării de conservare se poate face cu măsuri de management

fără a implica reconstrucții ecologice

*C - Medie sau nefavorabilă - degradată din cauza unor intervenții antropice, dar recuperabil cu intervenții de reconstrucție ecologică

Tabelul nr. 12.

Habitatele de interes comunitar care nu sunt incluse în formularul standard inițial

Tip habitat

Natura 2000

Sistemul român de

habitate

Asociații vegetale

corespunzătoare

Suprafața

inventariată

911O

Păduri de fag de tip

Luzulo -

Fagetum

R411O

Păduri sud-est carpatice de fag -

Fagus sylvatica

- cu

Festuca drymeia

Festuco drymejae- Fagetum

Morariu et al. 1968

542,75 ha

913O

Păduri de fag de tip

Asperulo -

Fagetum

R4118

Păduri dacice de fag -

Fagus sylvatica

- și carpen -

Carpinus betulus

- cu

Dentaria bulbifera

Carpino-Fagetum

Paucă 1941;

Galio schultesii- Fagetum

Burduja

et al . 1973 Chifu

et

Ștefan 1994;

Lathyro veneti- Fagetum

Dobrescu

et

Kovacs

1973

Chifu

1995.

296,38 ha

Tip habitat

Natura 2000

Sistemul român de

habitate

Asociații vegetale

corespunzătoare

Suprafața

inventariată

91EO*

Păduri aluviale de

Alnus glutinosa

-

Alno-Padion ,

Alnion incanae ,

Salicion albae

R44O2

Păduri dacice - getice de lunci colinare de anin negru -

Alnus glutinosa ) cu

Stellaria nemorum

Stellario nemorum- Alnetum glutinosae

- Kăstner 1938 -

Lohmeyer 1957

Carici brizoidis-Alnetum glutinosae

Horvat 1938

em. Oberd. 1953

Carici remotae- Fraxinetum

Koch ex Faber 1936

Pruno padi-Fraxinetum

Oberdorfer 1953

Salicetum fragilis

Passarge 1957,

Salicetum

albae

Issler 1924

87,56 ha, din

care 26,28 este în interiorul sitului

91HO

Păduri panonice de

Quercus pubescens

R416O

Păduri-rariști dacice de stejar pufos -

Quercus pubescens ) - cu

Lithospermum

purpureocaeruleum

Corno-Quercetum pubescentis

Jakucs

et

Zolyomi ex Mathe

et

Kovacs 1962.

21,25 ha

91YO

Păduri dacice de stejar și carpen

R4124

Păduri dacice de gorun

hallersteinii

Lathyro hallersteinii- Carpinetum

Coldea 75

154,28 ha

-

Quercus petraea

-, fag

-

Fagus sylvatica ) - și carpen -

Carpinus betulus

- cu

Lathyrus

Tip habitat

Natura 2000

Sistemul român de

habitate

Asociații vegetale

corespunzătoare

Suprafața

inventariată

641O

Pajiști cu

Molinia caerulea

R371O

Pajiști dacice de

Molinia caerulea

R3711

Pajiști dacice de

Nardus stricta

și

Molinia caerulea

Junco-Molinietum

Preising 1951

ex Klapp

1954 ; Peucedano rocheliani Molinietum caeruleae

Boșcaiu 1965 ; Molinio-Salicetum rosmarinifoliae

Magyar

ex

Soo 1933 ; Nardo- Molinietum

Gergely

1958

11 ha

621O

Pajiști seminaturale uscate

și

faciesuri

de

tufișuri pe substraturi calcaroase

Festuco -

Brometalia

R34O4

Pajiști ponto-panonice de

Festuca rupicola

și

Koeleria macrantha

Brachypodio pinnati - Festucetum rupicolae

Ghișa 1962 ; Carici humilis

-

Brachypodietum pinnati

Soo 1947

Polygalo majoris - Brachypodietum pinnati

Wagner 1941

Suprafața nu a fost inventariat

619O

Pajiști panonice de stâncării

Stipo -

Festucetalia pallentis

R34O5

Pajiști sud-est carpatice de

Sesleria heufleriana

și

Helianthemum canum

Helianthemo cani -

Seslerietum heufflerianae

Borza 1959, Popescu et Sanda 1992,

Thymo comosi -

Festucetum rupicolae

Csuros et Gergely 1959,

Pop et Hodișan 1985

Suprafața nu a fost inventariat

Tabelul nr. 13.

Habitate importante pentru conservare, altele decât cele de interes comunitar

Habitat

Specia

Pajiști mezofile 652O cu

Veratrum, Prunus spinosa

și

Rubus

sp .

Isophya stysi

Pajiști umede 641O cu sorbestrea -

Sanguisorba officinalis

Maculinea teleius

Pajiști xero-mezofile 621O, 619O cu

Cytisus sp. și Prunus

spinosa

și

Rubus sp .

Colias myrmidone

Aninișurile

cu

Rumex

hydrolapathum ,

R.

aquaticus ,

Polygonum bistorta

de-a lungul apelor curgătoare

Lycaena dispar

Luminișurile cu

Fraxinus excelsior, Betula pendula, Fagus

sylvatica, Populus tremula, Lonicera xylosteum

Euphydryas maturna

Pajiști xero-mezofile 621O, 619O cu

Prunus spinosa

și

Crataegus monogyna

Eriogaster catax

Liziere de păduri cu vegetație arbustivă cu

Lathyrus niger

și

L. verna .

Leptidea morsei, Neptis

sappho

Pajiști xero-mezofile 621O, 619O

Pulsatilla patens,

Maculinea arion

Pajiști 641O cu

Molinia caerulea

Maculinea nausithous

Bălți temporare

Bombina variegata

și

alte amfibieni

Păduri cu arbori maturi

Lilieci , Lucanus cervus

B.3.3.

Flora

Situl Făgetul Clujului-Valea Morii a fost desemnat pentru 4 specii de plante. Situația acestora se prezintă în cele ce urmează. Pe lângă acestea, s-au mai identificat o specie de interes comunitar și 14 specii de plante de interes național. De asemenea, s-au făcut observații legate de habitatele favorabile acestor specii și de speciile de floră gazdă, critice pentru specii de nevertebrate.

Tabelul nr. 14.

61

Speciile de plante de interes comunitar incluse în formularul standard

Specia

Denumire populară

Cod N2000

Anexa din Directiva Habitate

Anexa din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu

modificările

și

completările ulterioare

Convenția de la Berna

Eleocharis

carniolica

pipiriguț

1898

Anexa II., IV.

Anexa III.

Anexa I.

Liparis loeselii

moșișoare

19O3

Anexa II., IV.

Anexa III.

Anexa I.

Ligularia sibirica

gălbenele

1758

Anexa II., IV.

Anexa III.

Anexa I.

Adenophora

liliifolia

clopoțelul cu frunze

de crin

4O68

Anexa II., IV.

Anexa III.

-

62

*Actualizat prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare .

Fișele speciilor de plante sunt prezentate în

Anexa nr. 7 .

În cadrul procesului de realizare a planului de management, în perioada O5.-O8.2O14 s-au făcut inventarieri, rezultând următoarele:

Tabelul nr. 15.

Situația speciilor de plante de interes comunitar incluse în formularul standard

Specia

Efectiv populațional estimat

Viabilitatea

Nr minim de indivizi estimat în sit

Observații

Stare

actuală

*

A

*

B

*

C

Eleocharis carniolica

O

-

O

Specia nu a fost regăsită în, deși este

menționată de Săvulescu și colab. 1952 ca fiind prezentă în Făget.

X

Liparis loeselii

184 - 2OO

+ 86 - 1OO în afara sitului

nu este asigurată

5OO - 1OOO indivizi

X

Ligularia sibirica

32 - 4O indivizi

+ 146 - 15O în afara sitului

nu este asigurată

1OOO - 2OOO indivizi

X

Adenophora liliifolia

41 - 5O în afara sitului

nu este asigurată

35O - 4OO indivizi

X

Legendă:

*A - Excelentă - se menține prin non-intervenție sau prin același tip de management ca până în prezent

*B - Bună - îmbunătățirea stării de conservare se poate face cu măsuri de management fără a implica reconstrucții ecologice

63

*C - Medie sau redusă - degradată din cauza unor intervenții antropice, dar recuperabil cu intervenții de reconstrucție ecologică

64

Pe lângă speciile de interes comunitar s-au identificat 24 de plante de interes conservativ, care sunt fie protejate la nivel național, fie sunt plante gazdă pentru specii de faună de interes comunitar - Tabelul nr. 16.

Tabelul nr. 16.

Alte specii de plante de interes conservativ

Nume specie

Denumire populară

Cod

N2000

Observații

Pulsatilla patens

dediței

1477

Menyanthes

trifoliata

trifoiște de baltă, bobul

broaștei

-

plantă medicinală

Swertia perennis

gențiană mov

-

un relict glaciar

Tofieldia

calyculata

-

un relict glaciar

Trollius

europaeus

bulbuci de munte

-

un relict glaciar

Phyteuma

tetramerum

bușca dracului

-

un endemism în Munții Carpați

Veratrum

sp.

știrigoaie

Plantă gazdă pentru

Isophya

stysi

Nume specie

Denumire populară

Cod

N2000

Observații

Prunus spinosa

porumbar

Habitate favorabile pentru

pentru

Isophya stysi ,

Colias myrmidone

și

Eriogaster catax

Crataegus

monogyna

păducel

Specia gazdă pentru

Isophya

stysi

și

Eriogaster catax

Rubus sp.

mure

Habitate favorabile pentru pentru

Isophya stysi

și

Colias

myrmidone

Sanguisorba

officinalis

sorbestrea

Specia gazdă pentru

Maculinea

teleius

Cytisus sp.

bobițel/grozamă

Specia de hrană pentru

Colias

myrmidone

Rumex hydrolapathum,

R. aquaticus

ștevie de baltă

Specia

importantă

pentru

Lycaena dispar

Fraxinus

excelsior

frasin

Specia

gazdă

pentru

Euphydryas maturna

Lathyrus niger și

L. vernus.

orăștică

pupezele

Specia gazdă pentru

Leptidea

morsei

65

66

*Actualizat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2OO7, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2O11, cu modificările și completările ulterioare.

Alte specii importante pentru conservare identificate în sit sunt:

Galium pumilum, Galanthus nivalis –

ghiocel -,

Daphne cneorum

- tulichină -,

Waldsteinia geoides, Dactylorhiza incarnata

- orhidee de munte -,

Gladiolus imbricatus

- săbiuță -,

Ophioglossum vulgatum

- limba șarpelui -,

Parnassia palustris

- șopârlica -,

Phyteuma orbiculare

- bănica.

B.3.4.

Fauna

67

Situl Făgetul Clujului-Valea Morii a fost desemnat pentru 1 specie de reptilă și 7 specii de nevertebrate. Situația acestora e prezentată în cele ce urmează. Pe lângă acestea, s-au mai identificat 8 specie de amfibian de interes comunitar, 4 speci de nevertebrate de interes comunitar, 2 specii de nevertebrate de interes național și 4 specii de lilieci de interes comunitar.

68

Tabelul nr. 17.

Speciile de faună de interes comunitar menționate în formularul standard

Nume specie

Denumire populară

Cod N2000

Anexa din Directiva Habitate

Anexa din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007,

aprobată

cu

modificări și completări prin Legea

nr.

49/2011, cu modificările și completările

ulterioare

Lista roșie globală a Uniunii Internaționale de Conservare a Naturii

Convenția de la Berna

Emys

orbicularis

țestoasă de apă

122O

Anexa II, IV.

Anexa III, IVA

Aproape amenințat

-

Isophya stysi

cosașul lui Stys

4O5O

Anexa II, IV.

Anexa III, IVA

Anexa I

Maculinea teleius

albăstrelul argintiu al

furnicilor

1O59

Anexa II, IV.

Anexa III, IVA

Aproape amenințat

Anexa I

Colias

myrmidone

gălbiorul roșcat

4O3O

Anexa II, IV.

Anexa III, IVA

Aproape amenințat

Anexa I

Lycaena dispar

fluturele de foc

al măcrișului

1O6O

Anexa II

Anexa III

Euphydryas

maturna

marmoratul

frasinului

1O52

Anexa II, IV.

Anexa III, IVA

Eriogaster catax

molia catax,

țesătorul porumbarului

1O74

Anexa II, IV.

Anexa III, IVA

Leptidea

morsei

albilița de

pădure

4O36

Anexa II, IV.

Anexa III, IVA

*Actualizat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2OO7, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2O11, cu modificările și completările ulterioare

Fișele speciilor sunt prezentate în

Anexa nr. 7 .

Tabelul nr. 18.

69

Situația speciilor de faună de interes comunitar menționate în formularul standard

Specia

Efectiv populaționa l estimat

Viabilitatea

Observații

Stare actuală

A

B

C

Specia

Efectiv populaționa

Viabilitatea

Observații

Stare actuală

Emys orbicularis

O

-

Nu a fost găsită specia, nici habitatul

X

Isophya stysi

129,OO

±

35,69

Nu este asigurată

X

Maculinea teleius

38,48 ± 5,7O

Nu este asigurată

X

Colias myrmidone

O

Nu este asigurată

Nu este prezentă în aria protejată. A fost observată la o

distanță de cca. 1,7 km de la marginea ariei protejate.

X

Lycaena dispar

58.42 ± 4.77

Nu este asigurată

X

Euphydryas maturna

O

Nu este asigurată

Nu este prezentă în aria protejată. A fost observată la o

distanță de cca. 2,7 km de la marginea ariei protejate.

X

Eriogaster catax

O

Nu este asigurată

Specia nu a fost găsită în aria protejată

X

Leptidea morsei

36,56 ± 1,75

Nu este asigurată

X

70

Legendă:

*A - Excelentă - se menține prin non-intervenție sau prin același tip de management ca până în prezent

*B - Bună - îmbunătățirea stării de conservare se poate face cu măsuri de management fără a implica reconstrucții ecologice

*C - Medie sau redusă - degradată din cauza unor intervenții antropice, dar recuparabil cu intervenții de reconstrucție ecologică

Tabelul nr. 19.

Alte specii de faună de interes comunitar care nu sunt incluse în formularul standard

Nume specie

Denumire populară

Cod N2000

Chilostoma banaticum

melcul bănățean carenat

4O57

Lucanus cervus

rădașca

1O83

Maculinea nausithous

albăstrelul ciocolatiu al furnicilor

1O61

Euplagia quadripunctaria

fluturele vărgat

1O78

Neptis sappho

fluturele zebră

Interes național

Maculinea arion

albăstrelul mare al cimbrișorului

Interes național

Bombina variegata

buhai de baltă cu burta galbenă

1193

Triturus cristatus

tritonul cu creastă

1166

Lissotriton – Triturus - vulgaris

ampelensis

tritonul comun transilvănean

4OO8

Pelobates fuscus

broasca de pământ

1197

Bufo bufo

broasca râioasă brună

2361

Hyla - intermedia - arborea

brotăcel

5358

Rana temporaria

broasca roșie de munte

1213

Rana dalmatina

broasca roșie de pădure

12O9

Eptesicus serotinus

liliacul cu aripi late

1327

Nyctalus noctula

liliacul de amurg

1312

Pipistrellus pipistrellus

liliacul pitic

13O9

Pipistrellus pygmaeus

liliacul pigmeu

5OO9

B.3.5.

Specii alohtone și specii invazive

Un studiu concret privind răspândirea speciilor alohtone și a celor cu caracter invaziv, nu a fost realizat încă, dar cu ocazia inventarierilor au fost culese o serie de informații privind prezența unor specii invazive. Au fost observate 2 specii alogene: cătina albă -

Hippophae rhamnoides

- și salcâmul -

Robinia pseudoacacia

- specii lemnoase capabile de invazie puternică în multe zone afectate de activități umane. Sunt foarte puține specii erbacee care pot invada habitate de pădure, din care a fost observate

Impatiens parviflora.

B.3.6.

Ecosisteme

În sit au fost identificate următoarele categorii de ecosisteme:

a)

Ecosisteme forestiere 85,34 % din suprafața sitului - 1422,53 ha

b)

Ecosisteme de pajiști 13 % din suprafața sitului - 216,85 ha

c)

Ecosisteme de mlaștini O,O5 % din suprafața sitului - 1 ha + 1,2 în afara sitului

d)

Ecosisteme de ape O,O5 % din suprafața sitului - ~1 ha

e)

Ecosisteme artificiale O,2 % din suprafața sitului - ~3 ha

Toate aceste categorii de ecosisteme au rolul lor în cadrul sitului Făgetul Clujului - Valea Morii, inclusiv elementele antropice.

B.3.7.

Peisajul

Peisajul este unul caracteristic zonelor de deal și munte, ecosistemelor de pădure de foioase. Deși în prezent acest peisaj este antropizat în anumite locuri, se mai păstrează zone mari cu aspecte caracteristice regiunii, fiind un peisaj divers, cu păduri, pajiști, fenomene geologice , ca de exemplu trovanți, relief carstic, zone umede.

Un peisaj conservat, unitar, care nu este supus unor presiuni mari este unul din elementele cheie ce definește o zonă în întregul său. Datorită faptului că este o componentă a mediului înconjurător ușoară de reținut, arată cât de important este pentru imaginarul nostru, memoria vizuală acesta.

B.4.

Informații socio-economice și culturale

Situl Făgetul Clujului - Valea Morii se întinde pe o suprafață de 1.667 ha și este situat în zona centrală a județului Cluj, la sud de municipiul Cluj-Napoca, cuprinzând parțial teritoriile administrative ale următoarelor localități și comune: municipiul Cluj-Napoca, comuna Feleacu cu satele Feleacu, Casele Micești, Vâlcele, comuna Florești cu satele Florești, Tăuți, comuna Ciurila cu satele Ciurila, Sălicea, comuna Tureni cu satele Tureni, Micești.

Din punct de vedere al distribuției teritoriale, pe localități, situl este împărțit după cum urmează: municipiul Cluj-Napoca - 67,66%, comuna Feleacu - 17,73%, comuna Florești - 4,15%, comuna Ciurila - 1O,23%, comuna Tureni - < 1%.

În cadrul ultimului referendum din anul 2O11, conform informațiilor oficiale, numărul de locuitori se prezintă astfel:

Tabelul nr. 2O.

Distribuția teritorială și demografică a sitului Făgetul Clujului - Valea Morii

Localitate

Suprafață în ha

Populație din 2002

Populație din 2011

Densitate: populație/hectar

Municipiul Cluj-Napoca

17922

321176

324576

18,1

comuna Feleacu

6194

381O

3923

O,6

comuna Florești

6O86

747O

22813

3,7

comuna Ciurila

7233

15O9

1594

O,2

comuna Tureni

7396

2584

2278

O,3

Total

44831

336549

355184

7,9

73

Localitățile au o populație de 44.831 locuitori conform recensământului din 2O11. Grupul etnic predominant este cel român cu 76%. Maghiarii reprezintă 15%, celelalte etnii reprezentate fiind în principal romi și germani. Populația predominantă după religie este ortodoxă și reformată, celelalte religii reprezentante fiind în principal romano catolică și penticostală.

În ceea ce privește dinamica temporală a factorilor demografici, se constată o tendință de creștere a populației la nivelul sitului. Tendința de creștere demografică determină, cel puțin în plan teoretic, o tendință de creștere a factorilor antropici asupra conservării speciilor și habitatelor. Această tendință este una potențială, determinarea gradului exact de impact trebuind analizat în corelație cu tendințele de utilizare a habitatelor de către speciile protejate.

În municipiul Cluj, aflat în imediata vecinătate a ariei protejate, preponderentă este populația cu vârste cuprinse între 2O-24 de ani, situație datorată prezenței studenților pe perioada anului universitar.

B.4.1.

Economia locală

Din

punct

de

vedere

administrativ

situl

Făgetul

Clujului

-Valea

Morii

se

află

pe administrativul următoarelor localități: Cluj-Napoca, Feleacu, Tureni, Ciurila și Florești. Cele mai apropiate localități de sit sunt comuna Feleacu și casele Micești. Specificul economic al tuturor acestor zone limitrofe sitului, formate din sate, cătune este cel agricol, zootehnic, prin exploatații agricole mici de 1-3 ha. Se practică activități de subzistență, creșterea ovinelor, porcinelor, vitelor cu precădere și mai puțin a păsărilor sau a altor animale. Pe terenurile agricole arătoare sunt culturi de cartof, porumb izolat dar în cea mai mare parte terenurile sunt pajiști care se folosesc la pășunat. Pomicultura, legumicultura sau alte ramuri care ar avea potențial în zonă sunt slab dezvoltate. În ultimii ani proprietarii au posibilitatea să acceseze subvenții de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură - instituție care oferă astfel un sprijin fermierilor. Funcționează o mini grădină zoo la Ciurila și mai multe centre de echitație pentru terapie cu cai, echitație, tir cu arcul și alte activități în jurul pădurii în Valea Gârbăului-Florești. În Feleacu este și un parc de aventură care, asemănător obiectivelor amintite mai sus, prestează activități economice legate de turism.

Exploatările de pădure sunt limitate, punctuale ele fiind strict în sit și împrejurimi astfel acest sector nu poate fi considerat unul generator de venituri. În partea de Nord a sitului, zonă ce se află încadrată în administrativul Cluj-Napoca s-a dezvoltat o zonă turistică unde pe lângă numeroase case de vacanță private întâlnim pensiuni, moteluri, campinguri care desfășoară activitate tot timpul anului generând profituri pentru proprietari și localnici.

Zona este una de maxim interes pentru recreere și drumeții pentru clujeni, în ultimii ani crescând rapid numărul ciclismului montan, a activităților de drumeție dar și de enduro, off- road.

B.4.2.

Arheologie, istorie

Din punct de vedere arheologic, importanța sitului este recunoscută și pentru că:

1. În zona Izvorului Sf. Ion au fost descoperite fragmente ceramice neolitice, pictate înainte de ardere cu motive liniare de culoare roșu-vișiniu după Lazarovici și Kalmar 1982.

2 În Pădurea Cocinii, situată între Valea Gârbăului și Valea Cocinii, la sud de fosta unitate de tragere a armatei, se află o așezare eneolitică, aparținând culturii Coțofeni, suprapusă de o bogată așezare a grupului Copăceni, de la începutul epocii bronzului. La sud de așezare se află o necropolă tumulară ce aparține așezării Copăceni. Un alt tumul, de mari dimensiuni, se găsește la extremitatea nordică a platoului după Bereteu și Timofte 2O11.

3.

Pe platoul superior de mari dimensiuni al dealului Sinitău - Pădurea Sf. Ion -, dar și pe terasele sale superioare, se află o mare așezare din prima epocă a fierului, cu ceramică canelată de tip Gava după Bereteu 2O14.

4.

Pe terasele inferioare nordice ale Sinităului, înspre Valea Pleșca, se află o așezare dacică timpurie, databilă pe parcursul sec. II a. Chr., fiind descoperite și fragmente ceramice de factură celtică după Orosz 19O5, și Bereteu 2O13.

B.4.3.

Recreere și turism

În partea de Nord a sitului s-a dezvoltat o zonă turistică unde pe lângă numeroase case de vacanță private întâlnim pensiuni, moteluri, campinguri care desfășoară activitate tot timpul anului generând profituri pentru proprietari și localnici.

În 2O14 a fost realizată poteca tematică cu titlul "Misterele Pădurii" de către Custodele, având o lungime de 2,7 km, traseu pe care au fost montate 6 panouri informative / educative despre importanța pădurii în general și a celei din zona Făgetul Clujului în special. Traseul potecii

tematice a fost de asemenea curățat și marcat cu semne distinctive.

Custodele a demarat activitatea de monitorizare a fluxului de vizitatori în 2O14 și a activităților predilecte realizate de aceștia precum și a principalelor zone vizitate. Pe baza acestor informații va fi stabilită o strategie de management a vizitatorilor.

Menținerea și promovarea zonelor importante din punct de vedere arheologic și introducerea lor în pachetele turistice pentru creșterea atractivității al ariei protejate.

Zona sitului este una de maxim interes pentru recreere și drumeții pentru clujeni, în ultimii ani crescând rapid numărul iubitorilor ciclismului montan, a activităților de drumeție dar și de enduro, off-road.

B.5.

Informare, conștientizare, educare și acțiuni de comunicare cu factorii interesați

Principalele activități de informare pentru acest sit au fost cele desfășurate în cadrul Proiectului "Elaborarea planurilor de management integrat pentru siturile de importanță comunitară ROSCIOO74 - Făgetul Clujului - Valea Morii, ROSCIO356 - Poienile de la Șard și ROSCIO394 - Someșul Mic", elaborat și implementat de Asociația „Apathy Istvan Egyesulet", și anume:

a)

acțiuni de educație în școli din Cluj-Napoca și din localități relevante pentru sit,

b)

expoziție de fotografie în Cluj-Napoca,

c)

întâlniri de consultare ale localnicilor și ale autoritățillor locale, respectiv a instituțiilor cu responsabilități în menținerea acestei arii protejate,

d)

articole despre speciile protejate în mass-media locală.

Activitățile de informare / conștientizare derulate de Custode au fost prezentate în Capitolul 1.8.

B.6.

Cercetare

În zona sitului Făgetul Clujului - Valea Morii au fost realizate multe cercetări științifice de către universitățile clujene, în primul rând în domeniile: biologie, ecologie, geologice,

geografie, arheologie și turism. Informațiile publicate de universități au fost folosite în procesul de elaborare a Planului de Management.

C.

EVALUAREA SITUAȚIEI ACTUALE

În această secțiune se prezintă principalele valori și amenințări din aria protejată și se analizează situația valorilor identificate, respectiv amenințările care afectează starea acestora în prezent sau le pot afecta pe viitor. Aceste analize stau la baza definirii măsurilor de management.

C.1.

Valori

Principalele valori ale ariei protejate sunt reprezentate de:

a)

speciile și habitatele de interes comunitar prezentate în Formularul Standard și prezentate / descrise la capitolul B3;

b)

habitatele importante pentru speciile de interes comunitar, care nu sunt incluse în Formularul Standard, descrise la capitolul B3;

c)

speciile și habitatele care sunt importante pentru aria protejată, altele decât cele de interes comunitar, prezentate la capitolul B3.

Valori naturale

Tabelul nr. 21.

Valorile identificate în aria protejată și importanța lor

Valoarea identificată în sit

și vecinătatea acestuia

Importanța

Ecosisteme forestiere

Oferă importante servicii ecologice: reduc nivelul dioxidului de carbon - CO 2

- și produc oxigen - O 2 ; produc materiale organice, reglementează și curăță sursele de apă; asigură habitate pentru foarte multe specii, etc. În habitatele de pădure de stejar cu carpen 917O se dezvoltă și înfloresc o mulțime de geofite, de exemplu

Galanthus nivalis

- ghiocel și hemicriptofiți,

Pulmonaria officinalis

-- plămânărică. Pădurile panonice de stejar pufos oferă condiții favorabile pentru specii valoroase de liziere sau păduri termofile, speciile rare sau endemice.

Reprezintă o valoare estetică și didactică pentru localnici.

Valoarea identificată în sit

și vecinătatea acestuia

Importanța

Ecosisteme de pajiști și fânețe

Oferă servicii de ecosistem importante: asigurarea hranei pentru nenumărate specii; inclusiv pentru specii protejate și pentru animale domestice; sursă de plante medicinale; sursă de specii, cum sunt parazitoizii, prădătorii, pentru combaterea integrată a dăunătorilor agrari; asigură habitate pentru specii, stocare de carbon.

Sunt elemente esențiale ale peisajului tradițional.

Pajiștile mezofile 652O cu

Veratrum, Prunus spinosa

și

Rubus sp . sunt habitate favorabile pentru specia rară de nevertebrate de interes comunitar

Isophya stysi

- cosașul lui Stys. Pajiștile umede cu sorbestrea 641O -

Sanguisorba officinalis

- sunt habitate favorabile pentru speciile de nevertebrate de interes comunitar foarte rare:

Maculinea teleius

- fluturașul albastru cu puncte negre - , Maculinea nausithous

- fluturaș albastru. Habitatele de pajiști xero- mezofile - 621O, 619O - cu

Cytisus sp. și Prunus spinosa

și

Rubus sp . sunt foarte importante pentru specia foarte rară de nevertebrate de interes comunitar

Colias myrmidone

- gălbiorul roșcat. Pajiștile xero-mezofile - 621O, 619O - cu

Prunus spinosa

și

Crataegus monogyna

sunt importante pentru pentru specia rară de nevertebrate de interes comunitar

Eriogaster catax

- marmoratul frasinului. Iar pajiștile xero-mezofile - 621O, 619O - sunt favorabile pentru specia de plantă de interes comunitar foarte rară

Pulsatilla patens

sau dediței și pentru specia de nevertebrate de interes

național

Maculinea arion

saun albăstrița pătată.

Ecosisteme de ape și umede

Calitatea și cantitatea apei sunt esențiale pentru specii. În habitatele de mlaștini se regăsesc multe specii de plante

relicte sau rare.

Valoarea identificată în sit

și vecinătatea acestuia

Importanța

91EO*

Păduri aluviale de

Alnus glutinosa

-

Alno-Padion ,

Alnion incanae ,

Salicion albae

Habitate de interes comunitar, foarte rare la nivel de UE, cu o valoare conservativă foarte ridicată. Au un rol important în fixarea malurilor, fixarea azotului în sol, asigurarea de habitate pentru numeroase specii, printre care și specia de nevertebrate

de

interes

comunitar

Lycaena

dispar

-

fluturașul purpuriu.

723O

Mlaștini alcaline

Habitate de interes comunitar, mlaștini eu-mezotrofe, care se formează în apropierea izvoarelor și a râurilor cu multe specii de plante relicte sau rare. Habitatul este foarte rar în

România.

721O*

Mlaștini calcaroase cu

Cladium mariscus

și specii de

Caricion davallianae

Habitate de interes comunitar, mlaștini oligo-mezotrofe sau mezotrofe, care se dezvoltă în regiunea de câmpie și cea colinară cu numeroase specii de plante relicte sau rare.

Habitatul este foarte rar în România.

Luminișurile cu

Fraxinus excelsior, Betula pendula, Fagus sylvatica, Populus

tremula, Lonicera xylosteum

Habitate

favorabile

pentru

specia

de

nevertebrate

Euphydryas maturna

- marmoratul frasinului.

Liziere de păduri cu vegetație arbustivă cu

Lathyrus niger

și

L. verna .

Habitate favorabile pentru speciile de nevertebrate

Leptidea morsei

- albilița mică , Neptis sappho

- flutura zebră.

Eleocharis carniolica

-

pipiriguț

Specie de interes comunitar, plantă endemică în Europa

Centrală și Europa de Est.

Liparis loeselii

- moșișoare

Specie de interes comunitar, plantă perenă din familia

Orchideacea. În România specia este prezentă dar este critic periclitată.

Ligularia sibirica

- gălbenele

Specie de plante de interes comunitar, un relict glaciar în

flora României.

Adenophora liliifolia

-

clopoțelul cu frunze de crin

Specie de plante de interes comunitar, relict glaciar,

vulnerabil în România.

Valoarea identificată în sit

și vecinătatea acestuia

Importanța

Pulsatilla patens

- dediței

Specie de plante de interes comunitar foarte rară. A fost

regăsită în anii 2OOO-2OO5 doar în trei locuri în România.

Isophya stysi

- cosașul lui

Stys

Specie de nevertebrate de interes comunitar, endemică

pentru bazinul Carpatic.

Maculinea teleius

- albăstrelul argintiu al furnicilor

Specie de nevertebrate de interes comunitar periclitată, mirmecofil în mod obligatoriu, deoarece dezvoltarea lui în ultima fază larvară este legată de adoptarea de către o specie

de furnică din genul

Myrmica.

Colias myrmidone

- gălbiorul roșcat

Specie rară de nevertebrate de interes comunitar. Extinctă din majoritatea localităților cunoscute în Europa Centrală, a devenit periclitată și în Transilvania. Populațiile din Transilvania constituie, probabil, cele mai viguroase resturi

ale acestei specii în Europa.

Lycaena dispar

- fluturele de

foc al măcrișului

Specie de nevertebrate de interes comunitar rară, este

considerată vulnerabilă.

Euphydryas maturna

- marmoratul frasinului

Specie rară de nevertebrate de interes comunitar, ale cărei populații europene sunt în continuă dispariție. Specia este

considerată ca fiind vulnerabilă la nivel de continent.

Eriogaster catax

- molia

catax

Specie periclitată de nevertebrate de interes comunitar. Deși

apare în toată țara,este rar semnalată.

Leptidea morsei

- albilița de

pădure

Specie de nevertebrate de interes comunitar periclitată,

distribuția speciei s-a redus considerabil.

Lucanus cervus

- rădașcă

Specie de nevertebrate de interes comunitar, una din cele mai mare specii de coleopteri din Europa, cu larve saproxilice. Se pare că se petrece o scădere dramatică în

ceea ce privește aria ei de distribuție.

Maculinea nausithous

- albăstrelul ciocolatiu al

furnicilor

Specie de nevertebrate de interes comunitar foarte rară, regăsită în ultimii ani doar în câteva locuri în România.

Valoarea identificată în sit

și vecinătatea acestuia

Importanța

Euplagia quadripunctaria

-

fluturele vărgat

Specie de nevertebrate de interes comunitar comună.

Neptis sappho

- flutura zebră

Specie de nevertebrate de interes național.

Maculinea arion

- albăstrelul mare al cimbrișorului

Specie de nevertebrate de interes național, mirmecofil în mod obligatoriu, deoarece dezvoltarea lui în ultima fază larvară este legată de adoptarea de către o specie de furnică

din genul

Myrmica.

Chilostoma banaticum

Specie de nevertebrate de interes comunitar, un endemism în

Munții Carpați.

Bombina variegata

- buhai de baltă cu burta galbenă

Specie de amfibieni de interes comunitar. În Munții Carpații este comună în pofida faptului că populațiile scad în Vestul

Europei.

Eptesicus serotinus

- liliacul

cu aripi late

Specie de liliac de interes comunitar comună, în expansiune.

Nyctalus noctula

- liliacul de

amurg

Specie de liliac de interes comunitar.

Pipistrellus pipistrellus

-

liliacul pitic

Specie de liliac de interes comunitar. Vânează de-a lungul

vegetației ripariene.

Pipistrellus pygmaeus

-

liliacul pigmeu

Specie de liliac de interes comunitar. Vânează de-a lungul

vegetației ripariene.

Valori arhelologice

Fragmente ceramice neolitice, pictate înainte de ardere cu motive liniare de culoare roșu-vișiniu. Așezare eneolitică, aparținând culturii Coțofeni, suprapusă de o bogată așezare a grupului Copăceni, de la începutul epocii bronzului.

Necropolă tumulară ce aparține așezării Copăceni. Fragmente ceramice de factură celtică. Mare așezare din

prima epocă a fierului, cu ceramică canelată de tip Gava.

Valoarea identificată în sit

și vecinătatea acestuia

Importanța

Trovanți

Caracteristică specifică a depozitelor sarmațiene, formațiunile de natură diagenetică, denumite „concrețiunile de Feleac". Prezente adesea sub forma unor corpuri rotunjite, sferice, cu un diametru de aproximativ 2m, fiind rezultatul depunerii treptate a carbonatului de calciu existent între depozitele sarmațiene în jurul unui nucleu de precipitare. Răspândite atât în partea superioară a versanților

Dealului Feleac, cât și în aval, în zona Făgetului.

Pe lângă valorile prezentate mai sus, aria protejată găzduiește numeroase specii de plante rare:

Galium pumilum ,

Menyanthes trifoliata

- trifoiște de baltă,

Swertia perennis

- gențiană mov,

Tofieldia calyculata ,

Trollius europaeus

- bulbuci de munte,

Phyteuma tetramerum

- bușca dracului,

Galanthus nivalis

- ghiocel,

Daphne cneorum

- tulichină,

Waldsteinia geoides ,

Dactylorhiza incarnata

- orhidee de munte,

Gladiolus imbricatus

- săbiuță,

Ophioglossum vulgatum

- limba sarpelui,

Parnassia palustris

- șopârlica,

Phyteuma orbiculare

- bănica.

De asemenea, aria protejată găzduiește numeroase specii de amfibieni:

Triturus cristatus

- tritonul cu creastă -,

Lissotriton vulgaris ampelensis

- tritonul comun transilvănean,

Pelobates fuscus

- broasca de pământ,

Bufo bufo

- broasca râioasă brună,

Hyla arborea

- brotăcel,

Rana temporaria

- broasca roșie de munte,

Rana dalmatina

- broasca roșie de pădure.

Totodată, o altă grupă de valori este reprezintată de următoarele specii de păsări, care sunt și specii de importanță comunitară:

Dryocopus martius

- ciocănitoare neagră,

Corvus corax

- corb,

Ficedula albicollis

- muscar gulerat, Regulus

regulus

- aușel cu cap galben,

Prunella modularis

- brumăriță de pădure,

Asio otus

- ciuful de pădure.

C.2.

Presiuni și amenințări

Identificarea și evaluarea presiunilor și amenințărilor a fost realizată în grupul de lucru și în întâlniri cu factorii interesați, utilizând clasificarea Uniunii Internaționale de Conservare a Naturii. Amenințările din Formularul Standard pot fi ușor asimilate cu cele din clasificarea

Uniunii Internaționale de Conservare a Naturii. Această clasificare internațională, realizată pentru amenințările din arii protejate, permite o analiză mai ușoară a categoriilor de amenințări.

Presiunile, numite în continuare P,

apar/există ca urmare a acțiunilor umane sau a fenomenelor naturale extreme

din trecut sau care au loc în prezent

și care afectează, în mod cumulat, ceea ce înseamnă efectul mai multor acțiuni și/sau fenomene sau separat viabilitatea pe termen lung sau mediu a speciei sau habitatului. Pentru analiza de mai jos, au fost luate în calcul presiunile identificate în prezent sau pe parcursul ultimilor cinci ani.

Amenințările,

numite în continuare A, pot apărea ca urmare a acțiunilor umane sau a fenomenelor naturale extreme

pe viitor,

putând afecta în mod cumulat sau, separat, viabilitatea pe termen lung sau mediu a speciei sau habitatului. Definirea amenințărilor se face luând în calcul acțiuni umane viitoare sau previzibile. Pentru analiza prezentată în continuare, s-au luat în calcul amenințările ce pot deriva în următorii cinci ani, din acțiuni umane în derulare sau previzibile și fenomene naturale extreme posibile.

Tabelul nr. 22.

Nivelul presiunilor și amenințărilor - legendă:

Presiune/Amenințare

minoră

Presiune/Amenințare

moderată

Presiune/Amenințare

majoră

Necesită monitorizare dar nu

și acțiuni specifice de management

Necesită acțiuni specifice de

management cât mai curând posibil

Necesită acțiuni de management cu prioritate

Cu impact mic

Cu impact mediu

Cu impact major

1

2

3

Tabelul nr. 23.

85

Presiuni și amenințări identificate în cadrul sitului Făgetul Clujului - Valea Morii

Presiunea / Amenințarea identificată și cauza

Valoarea amenințată

Explicații - impact potențial, localizare

P

A

1. Dezvoltările rezidențiale și comerciale

1.1. Case și așezări

Cauza: extinderea legală și ilegală a construcțiilor, extinderea intravilanului în Planul Urbanistic General

Habitatul 721O* - Mlaștini calcaroase cu

Cladium mariscus

Habitatul 723O - Mlaștini alcaline Habitatul speciei

Eleocharis carniolica

Habitatul speciei

Ligularia sibirica

Specia

Ligularia sibirica

Habitatul speciei

Adenophora lilifoliia

Specia

Adenophora lilifoliia

Habitatul speciei

Lycaena dispar

Specia

Lycaena dispar

Impact : - pierderea suprafeței habitatului prioritar și dispariția smârcurilor mlăștinoase, descreșterea populației speciilor

Localizare:

3

3

-

pentru 721O*, 723O și

E. carniolica

- Valea Morii, Colonia Făget

-

pentru

L. sibirica

și

A. lilifoliia : Valea Morii, Colonia Făget

-

pentru L. dispar : Casele Miceșiti, Valea Gârbăului

-

pentru

M. teleius : Valea Morii, în

Presiunea / Amenințarea

Valoarea amenințată

Explicații - impact potențial, localizare

Habitatul speciilor

Maculinea teleius, Maculinea nausithous

Specia

Maculinea teleius, Maculinea nausithous

Colonia Făget

Habitatul speciei

Liparis loeselli

Specia

Liparis loeselli

Habitatul speciei

Lycaena dispar

Specia

Lycaena dispar

Impact : - degradarea și dispariția habitatelor speciei și descreșterea populației

Localizare :

2

3

Cauza: Îndepărtarea vegetației lemnoase: tufișuri și arbori, din zonele pentru construcții

Habitatul speciei

Ligularia sibirica

Specia

Ligularia sibirica

Habitatul speciei

Adenophora lilifoliia

Specia

Adenophora lilifoliia

Impact : afectează negativ microclimatul, periclitând supraviețuirea populației speciei

Localizare

-

pentru

L. sibirica

Colonia Făget, iar în viitor apropiat în Valea Morii

3

3

-

pentru

L. loeselli : Valea Morii, Colonia Făget

-

pentru

L. dispar:

Casele Miceșiti, Valea Gârbăului

86

Presiunea / Amenințarea

Valoarea amenințată

Explicații - impact potențial, localizare

- pentru

A. lilifoliia:

Valea Morii, Colonia Făget

2. Agricultură și acvacultură

2.1. Creșterea animalelor și zootehnia

Pășunatul cu ovine

Habitatul 91EO* - Păduri aluviale de

Alnus glutinosa

Impact

: - deteriorând semnificativ habitatul prin consumarea vegetației, distrugerea puieților de anin, și poluarea solului prin fecalii, provoacă eutrofizarea acestuia și facilitează invazia speciilor ruderale nitrofile.

Localizare : în Valea Gârbăului

2

2

Habitatul 91HO - Păduri panonice de

Quercus pubescens

Impact

: deteriorarea stratului ierbos și a semințișului

Localizare : distribuția habitatului în sit

2

2

Habitatul 721O* - Mlaștini calcaroase cu

Cladium mariscus

Habitatul 723O - Mlaștini alcaline

Impact

: deteriorarea habitatului prin călcarea vegetației, influențarea negativă a structurii solului, eutrofizarea

2

2

87

Presiunea / Amenințarea

Valoarea amenințată

Explicații - impact potențial, localizare

Habitatul speciei

Eleocharis carniolica

Localizare : Valea Morii

Habitatul speciei

Liparis loeselli

Specia

Liparis loeselli

Impact

: reducerea efectivului populației. Prin călcare, integritatea turbei are de suferit iar prin dejecțile animalelor, crește nivelul nitrogenului în sol, ceea ce rezultă în apariția speciilor cu capacitate competitivă mai bună.

Localizare : Valea Morii

3

3

Habitatul speciilor

Adenophora lilifoliia, Maculinea teleius

Speciile

Adenophora lilifoliia, Maculinea teleius

Impact

: reducerea efectivului populației

Adenophora lilifoliia, M. teleius

Localizare : Valea Morii

2

3

Pășunatul cu ovine și îndepărtarea arbuștilor, oricărei specii sau a speciilor gazdă, cum ar fi de exemplu

Prunus spinosa,

Habitatul speciei

Ligularia sibirica

Specia

Ligularia sibirica

Impact

: reducerea efectivului populației

L. sibirica

Localizare : în Valea Morii, în Colonia Făget

3

3

88

Presiunea / Amenințarea

Crataegus monogyna, Cytisus scoparius

Valoarea amenințată

Explicații - impact potențial, localizare

Habitatul speciei

Isophya stysi

Specia

Isophya stysi

Habitatul speciei

Colias myrmidone

Specia

Colias myrmidone

Impact

: degradarea habitatelor speciei și descreșterea populației de

I. stysi

Localizare

3

3

Habitatul speciilor

Eriogaster catax, Leptidea morsei, Euphydryas maturna, Maculinea arion

Specii

Eriogaster catax, Leptidea morsei, Euphydryas maturna, Maculinea arion

Impact : - degradarea și dispariția habitatelor speciilor și descreșterea populațiilor

Localizare : Sălicea, Valea Morii

Pășunat ilegal în păduri

Habitatul speciei

Lycaena dispar

Specia

Lycaena dispar

Localizare : - în toate pădurile de luncă și mlăștinoase

Impact : - degradarea și dispariția habitatelor speciei și descreșterea populației de

L. dispar

3

3

Lipsa fânețelor

Habitatul speciei

Isophya stysi

Specia

Isophya stysi

Impact : - degradarea și dispariția habitatelor speciilor și descreșterea populației de

M. teleius, I. stysi

3

3

-

pentru

Isophya s. : Valea Gârbăului

-

pentru

C. myrmidone:

Casele Micești

89

Presiunea / Amenințarea

Valoarea amenințată

Explicații - impact potențial, localizare

Habitatul speciei

Maculinea teleius

Specia

Maculinea teleius

Localizare : - pe toată suprafața a sitului

4. Transport și rețele de comunicații

4.1. Șosele

Construirea drumului de centură, legătură dintre Autostrada A3 Transilvania și Drumul European E 6O

Toate valorile identificate în sit

Impact

: - fragmentare

Localizare : - Axa Nord-Sud a sitului

2

2

5. Utilizarea resurselor biologice și afectarea acestora

5.1. Exploatare forestieră și extragerea lemnului.

Tăierea integrală a subarboretului cu ocazia exploatărilor și extragerea lemnului mort

Habitatul 917O - Păduri de stejar cu carpen de tip

Galio - Carpinetum

Habitatul 911O - Păduri de fag de tip

Luzulo -

Fagetum

Habitatul 913O - Păduri de fag de tip

Asperulo -

Fagetum

Habitatul 91YO - Păduri dacice de stejar și carpen

Impact : - pierderea biodiversității. Degradarea habitatul speciei

C. banaticum

Localizare : - în Pădurea Făget

2

2

90

Presiunea / Amenințarea

Valoarea amenințată

Explicații - impact potențial, localizare

Extragerea arborilor bătrâni, scorburoși, a lemnului mort

Speciile de lilieci :

Eptesicus serotinus ,

Nyctalus noctula, Pipistrellus pipistrellus ,

Pipistrellus pygmaeus

Impact : distrugerea habitatului a speciilor de lilieci

Localizare : - în Pădurea Făget

2

3

Lucrări necorespunzătoare de conducere a arboretelor

Habitatul 917O - Păduri de stejar cu carpen de tip

Galio - Carpinetum

Habitatul 911O - Păduri de fag de tip

Luzulo -

Fagetum

Habitatul 913O - Păduri de fag de tip

Asperulo -

Fagetum

Habitatul 91YO - Păduri dacice de stejar și carpen

Impact :- Schimbarea compoziției, structurii și funcționalității pădurii. În cazul arboretelor cu cvercinee, regenerarea dificilă a speciilor de

Quercus

face ca tăierea exemplarelor din aceste specii fără efectuarea cu maximă atenție a lucrărilor de regenerare, duce la pierderea habitatului.

Localizare : - în Pădurea Făget

3

2

Habitatul 917O - Păduri de stejar cu carpen de tip

Galio - Carpinetum

Impact : - schimbarea compoziției pădurii și pierderea habitatului

Localizare : - pe toată suprafața identificată

2

3

91

Presiunea / Amenințarea

Valoarea amenințată

Explicații - impact potențial, localizare

Habitatul 91YO - Păduri dacice de stejar și carpen

Impact : - schimbarea compoziției pădurii și pierderea habitatului

Localizare : - în Pădurea Făget, pe toată suprafața identificată

3

3

Tăieri rase, defrișări

Habitatul 91E0* - Păduri aluviale de Alnus glutinosa

Impact : - pierderea din caracter și dispariția habitatului prioritar, aninul fiind specia edificatoare

Localizare : - Colonia Făget, Valea Morii, Valea Gârbăului

3

3

6. Intruziunea umană și perturbări generate de om în cadrul ariei protejate

6.1. Activități de recreere și turism.

Acces necontrolat al vizitatorilor

Habitatele forestiere

Impact : - deteriorarea habitatelor

Localizare : - în Pădurea Făget

1

3

Habitatul 721O* - Mlaștini calcaroase cu

Cladium mariscus

Habitatul 723O - Mlaștini alcaline

Impact : - deteriorarea habitatului

Localizare : - în Valea Morii

2

3

92

Presiunea / Amenințarea

Valoarea amenințată

Explicații - impact potențial, localizare

Habitatul speciei

Eleocharis carniolica

Infrastructură de vizitare necorespunzătoare: poteci dense

Habitatul 917O - Păduri de stejar cu carpen de tip

Galio - Carpinetum

Impact : - fragmentarea habitatelor, favorizarea pătrunderii speciilor invazive și ruderale - astfel compoziția cenozelor devine mai puțin stabilă

Localizare : - în Pădurea Făget - cele șase fragmente

1

2

Habitatul speciei

Pulsatilla patens

Specia

Pulsatilla patens

Habitatul speciilor

Eriogaster catax ,

Leptidea morsei ,

Neptis sappho Lycaena dispar ,

Maculinea arion

Specii

Eriogaster catax ,

Leptidea morsei ,

Neptis sappho, Lycaena dispar ,

Maculinea arion

Impact : - fragmentare, deteriorarea habitatului și dispariția speciilor

Localizare : - Valea Gârbăului

3

3

93

Presiunea / Amenințarea

Valoarea amenințată

Explicații - impact potențial, localizare

Habitatul

91E0* - Păduri aluviale de Alnus glutinosa

Habitatul 91HO - Păduri panonice de

Quercus pubescens

Impact

: - deteriorarea solului și vegetației fragile, favorizarea migrației pentru specii non-native și invazive

Localizare

pentru

91E0*

- În Valea Gârbăului

pentru 91HO - Făgetul Clujului, pe toată suprafața identificată

2

2

6.2. Alte forme de perturbări

Activități necontrolate - pe terenuri proprietate privată

Habitatul 721O* - Mlaștini calcaroase cu

Cladium mariscus

Habitatul 723O - Mlaștini alcaline Habitatul speciei

Eleocharis carniolica

Habitatul speciei

Ligularia sibirica

Specia

Ligularia sibirica

Impact : - distrugerea habitatului, nu se poate asigura starea de conservare favorabilă a habitatului

Localizare : - în Valea Morii, Smârcurile 2 și 7

3

2

Acces motorizat

Habitatul speciilor de amfibieni

Specii de amfibieni:

Bombina variegata ,

Triturus cristatus ,

Lissotriton vulgaris ampelensis, Pelobates fuscus ,

Bufo bufo ,

Hyla arborea ,

Rana temporaria ,

Impact : - deranj în perioada de reproducere - distrugerea pontelor și a mormolocilor, scăzând succesul de reproducere

2

2

94

Presiunea / Amenințarea

Valoarea amenințată

Explicații - impact potențial, localizare

Rana dalmatina

Localizare : - în Pădurea Făget

7. Modificări ale sistemelor naturale.

7.1. Incendii

Curățarea terenurilor de resturi vegetale prin incendieri

Habitatul speciei

Adenophora lilifoliia

Specia

Adenophora lilifoliia

Impact : - pierderea suprafeței habitatului prioritar și dispariția speciei

A. lilifoliia

Localizare : - în Valea Morii, în Colonia Făget pe toată suprafața a habitatului

2

2

7.2. Baraje, management hidrologic și gestionarea / utilizarea resurselor de apă

Devierea de apă și drenaje din cauza urbanizării

Habitatul 721O* - Mlaștini calcaroase cu

Cladium mariscus

Habitatul 723O - Mlaștini alcaline Habitatul speciei

Eleocharis carniolica

Habitatul speciei

Liparis loeselli

Specia

Liparis loeselli

Impact : - pierderea suprafeței habitatului prioritar și dispariția smârcurilor mlăștinoase, respetiv a speciilor asociate

Localizare : - Valea Morii, Colonia Făget pe toată suprafața a habitatului

3

3

95

Presiunea / Amenințarea

Valoarea amenințată

Explicații - impact potențial, localizare

Habitatul speciei

Ligularia sibirica

Specia

Ligularia sibirica

Habitatul speciei

Adenophora lilifoliia

Specia

Adenophora lilifoliia

Habitatul speciilor

Maculinea teleius, Maculinea nausithous

Specia

Maculinea teleius, Maculinea nausithous

Habitatul speciei

Lycaena dispar

Specia

Lycaena dispar

Impact: -

descreșterea habitatul și populației de

L. dispar

Localizare: -

în Valea Gârbăului

2

2

Bazin pentru captarea apei

Habitatul 91YO - Păduri dacice de stejar și carpen

Impact : drenarea habitatului

Localizare:

-distribuția habitatului în sit.

1

3

7.3. Alte modificări ecologice

Introducere specii alohtone prin împăduriri

Habitatul 917O - Păduri de stejar cu carpen de tip

Galio - Carpinetum

Impact : - pierderea habitatului

Localizare : - în Pădurea Făget, plantații

3

2

96

Presiunea / Amenințarea

Valoarea amenințată

Explicații - impact potențial, localizare

Habitatul 911O - Păduri de fag de tip

Luzulo -

Fagetum

Habitatul 913O - Păduri de fag de tip

Asperulo -

Fagetum

Habitatul 91YO - Păduri dacice de stejar și carpen

de molid

Picea abies

și alte conifere alogene

Pseudotsuga

sp.

Succesiunea naturală

Habitatul speciei

Liparis loeselli

Specia

Liparis loeselli

Impact : - reducerea populației de

L. loeselii

Localizare : - Valea Morii, Colonia Făget pe toată suprafața identificată

1

3

Habitatul speciei

Pulsatilla patens

Specia

Pulsatilla patens

Impact : - dispariția populației de

P. patens

Localizare :- în Valea Gârbăului, pe toată suprafața identificată

3

3

Populații scăzute, endogamia

Habitatul speciei

Ligularia sibirica

Specia

Ligularia sibirica

Impact : - scăderea ratei reproducerii, descreșterea populației de

L. sibirica

Localizare : - în Valea Morii, în Colonia Făget pe toată suprafața identificată

2

3

97

Presiunea / Amenințarea

Valoarea amenințată

Explicații - impact potențial, localizare

Habitatul speciei

Adenophora lilifoliia

Specia

Adenophora lilifoliia

Impact : - scăderea ratei reproducerii, descreșterea populației de

A. lilifoliia

Localizare : - în Valea Morii, în Colonia Făget pe toată suprafața identificată

3

3

8. Specii și gene invazive și alte specii și gene problematice

8.1. Plante invazive străine / care nu sunt native

Prezența speciilor invazive: salcâm -

Robinia pseudacacia, Impatiens parviflora

Habitatul 917O - Păduri de stejar cu carpen de tip

Galio - Carpinetum

Habitatul 911O - Păduri de fag de tip

Luzulo -

Fagetum

Habitatul 913O - Păduri de fag de tip

Asperulo -

Fagetum

Habitatul 91HO - Păduri panonice de

Quercus pubescens

Habitatul 91YO - Păduri dacice de stejar și carpen

Impact : - schimbarea compoziției și structurii habitatului

Localizare : - în Pădurea Făget

3

3

8.2. Specii native problematice

98

Presiunea / Amenințarea

Valoarea amenințată

Explicații - impact potențial, localizare

Plantații de cătina albă

Hippophae rhamnoides

Habitatul 721O* - Mlaștini calcaroase cu

Cladium mariscus

Habitatul 723O - Mlaștini alcaline Habitatul speciei

Eleocharis carniolica

Impact :- se pot extinde pe toată aria și degradează habitatul

Localizare : Valea Morii

2

2

Habitatul 721O* - Mlaștini calcaroase cu

Cladium mariscus

Habitatul 723O - Mlaștini alcaline Habitatul speciei

Eleocharis carniolica

Impact

: se răspândește foarte rapid și deteriorează habitatul

Localizare : în Valea Morii, actual în smârcurile 2 și 7, lângă drum, iar în viitor apropiat pe toată suprafața habitatului

2

2

Habitatul speciei

Liparis loeselli

Specia

Liparis loeselli

Impact

: înlocuiește habitatele prezente

Localizare : în Valea Morii, în Colonia Făget

3

3

99

Presiunea / Amenințarea

Valoarea amenințată

Explicații - impact potențial, localizare

Densitate ridicată a stufului

Phragmites australialis

Habitatul speciei

Liparis loeselli

Specia

Liparis loeselli

Impact : descreșterea populației de

L. loeselli

Localizare : în Valea Morii, în Colonia Făget

3

3

9. Poluarea care afectează aria protejată, provenind din surse din afara ariei sau generată în interiorul ariei protejate

9.1. Gunoi și deșeuri solide

Depozitarea deșeurilor menajere și de construcții

Habitatul 917O - Păduri de stejar cu carpen de tip

Galio - Carpinetum

Habitatul 911O - Păduri de fag de tip

Luzulo -

Fagetum

Habitatul 913O - Păduri de fag de tip

Asperulo -

Fagetum

Habitatul 91HO - Păduri panonice de

Quercus pubescens

Specii de amfibieni

Impact:

- afectarea speciilor și a habitatelor, respectiv a valorii de recreere a ariei protejate

Localizare : - în Pădurea Făget, în două fragmente, lângă drumuri sau localități

1

1

100

Presiunea / Amenințarea

Valoarea amenințată

Explicații - impact potențial, localizare

Poluarea apelor și a solului cu deșeuri solide

Habitatul 91EO* - Păduri aluviale de

Alnus glutinosa - Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae

Specii de amfibieni

Impact: -

deteriorarea solului, apei și vegetației fragilă.

Localizare : - Colonia Făget, Valea Morii, Valea Gârbăului, Pădurea Făget

2

2

Abandonarea deșeurilor de către vizitatori

Habitatul speciei

Ligularia sibirica

Specia

Ligularia sibirica

Impact : - descreșterea populației de

L. sibirica

Localizare : - în Valea Morii

1

1

10. Schimbări climatice și condiții climatice extreme

10.1. Secete

Secare, care rezultă ca urmare a schimbărilor în microhabitatul speciei

Habitatul speciei

Liparis loeselli

Specia

Liparis loeselli

Impact : - descreșterea populației de

L. loeselli

Localizare : - în Valea Morii, în Colonia Făget

1

3

101

C.3.

Evaluarea situației și a tendinței valorilor ariei protejate

Aria protejată este una complexă, având încorporate mai multe arii diferite, așa cum se arată la Capitolul B. Se constată însă o serie de inadvertențe și neclarități în privința rezervațiilor naturale Făgetul Clujului și Valea Morii, precum și situații necorespunzătoare cu privire la suprafețele incluse în situl Natura 2OOO. De exemplu Rezervația Valea Morii este amplasată greșit pe hartă, zonele în care se regăsesc speciile

Ligularia sibirica

și

Adenophora liliifolia

fiind acum clar identificate, cartate și evaluate. Rezervația reală Valea Morii include suprafețe cu condiții ideale pentru

Ligularia sibirica , dar aflate sub o presiune antropică majoră. De asemenea, cea mai importantă populație de

Adenophora liliifolia , în același timp importantă pentru

Liparis loeselii

și

Maculinea teleius , se află în afara actualelor limite ale Sitului de Importanță Comunitară, în zona Colonia Făget, inclusă în 2OO7 în sit, dar scoasă la revizuirea din 2O11. Îmbunătățirea delimitării ariei protejate și clarificarea situației rezervațiilor este deosebit de importantă pentru a se putea realiza un management eficient al ariei protejate.

Deși unele din speciile care au stat la baza desemnării sitului Natura 2OOO nu au fost regăsite cu ocazia inventarierilor de teren, se propune menținerea lor în Formularul Standard, întrucât habitatele lor există în aria protejată, iar în unele cazuri specia a fost observată în imediata vecinătate a sitului. Este cazul speciilor pentru care se confirmă existența habitatului:

a)

habitatele necesare pentru

Eleocaris carniolica ,

Euphydryas maturna, Eriogaster catax

sunt prezente în sit, dar starea lor de conservare este în general nefavorabilă,

b)

pentru

Colias myrmidone

s-a găsit habitatul și specia a fost observată în vecinătatea sitului,

c)

specia

Euphydryas maturna

a fost identificată și în vecinătatea sitului.

În cazul speciei

Emys orbicularis

se solicită scoaterea sa din Formularul standard, întrucât acest sit nu oferă habitate corespunzătoare, neexistând bălți permanente cu vegetație deasă amplasate în apropiere de păduri.

Habitatul prioritar 721O*

Mlaștini calcaroase cu Cladium mariscus

și habitatul 723O

Mlaștini alcaline

au suprafețe mult prea reduse pentru a se putea asigura o stare favorabilă de conservare. Este critică conservarea tuturor suprafețelor cu aceste habitate, respectiv și a celor care în prezent nu sunt incluse în sit. Chiar și așa, aceste habitate ocupă o suprafață redusă,

punându-se problema unor măsuri de refacere, mai ales dacă încălzirea climei continuă.

Starea nefavorabilă a habitatelor de mlaștină influențează semnificativ speciile dependente de ele. În această situație sunt speciile de interes comunitar

Adenophora liliifolia ,

Eleocharis carniolica ,

Ligularia sibirica

și

Liparis loeselii . Pentru unele din aceste specii, situl are o importanță deosebită, așa cum s-a arătat la Capitolul C1. Unele dintre speciile din sit, fiind foarte rare în România, ar fi de dorit să se încerce o reconstrucție ecologică a populației prin replantări. Pentru acestea este important să se identifice "zone sursă" de unde ar putea fi aduse, cum ar fi de exemplu zona Comșești în cazul speciei

Ligilaria sibirica .

Cu ocazia inventarierilor și cartărilor efectuate în 2O14 și prin studii realizate în afara proiectului de către specialiști, în aria protejată Făget s-au identificat, pe lângă speciile și habitatele din Formularul Standard și alte specii și habitate importante pentru conservare: 5 specii de interes comunitar, 1O habitate de interes comunitar și 2 specii de interes național pentru a căror conservare se recomandă măsuri de management în acest plan. Având în vedere importanța acestor specii pentru conservare, se recomandă ca cele de interes comunitar să fie incluse în Formularul standard. Acest lucru este absolut necesar, mai ales pentru speciile

Pulsatilla patens ,

Maculinea nausithous ,

Lucarnus cervus

speciile de lilieci și habitatele 641O

- pajiști cu

Molinia caerulea , 91HO - arborete de stajar pufos și 91EO* - aninișuri, care sunt foarte rare în România.

Menținerea sau refacerea stării favorabile de conservare a speciilor de interes conservativ în majoritatea cazurilor va presupune de fapt menținerea sau refacerea habitatelor de hrănire, reproducere, adăpost și a coridoarelor ecologice în cazul speciilor de faună, fără a se impune măsuri speciale de conservare a speciei. În cazul speciilor de plante de interes conservativ se constată că starea nefavorabilă a habitatului determină o stare nefavorabilă a speciei. Dar refacerea stării favorabile de conservare în acest caz se poate face nu numai prin refacerea habitatului, dar și prin măsuri de conservare specifice speciei în special în cazul următoarelor specii:

Pulsatilla patens, Adenophora liliifolia, Liparis loeselii, Ligularia sibirica, Eleocaris carniolica.

Pădurile bătrâne reprezintă un procent foarte redus din suprafața pădurilor gestionate de

ocoalele silvice de stat. Nu se cunoaște procentul arboretelor bătrâne din suprafețele aflate în proprietate private.

Acestea sunt de importanță critică pentru multe specii, ca urmare este de dorit să se mențină sau arboretele existente dintr-o anumită zonă a ariei protejate să fie conduse spre statutul de păduri seculare cel puțin pe o parte din suprafața ariei protejate, de exemplu prin extinderea Rezervației Făget. Pădurile bătrâne au valoare deosebită nu numai pentru conservare dar și pentru studierea proceselor naturale în arboretele gestionate de-a lungul ultimelor decenii. Aceste păduri oferă condiții de viață unui număr foarte mare de specii, nu numai celor de interes comunitar, cum ar fi de exemplu speciile de lilieci identificați aici. Aceste păduri ar aduce un plus de valoare semnificativ și pentru peisajul ariei protejate și ar putea deveni o componentă esențială a programului de educație și conștientizare, precum și a celui de turism și recreere în acest sit ce se află în imediata vecinătate a uneia din cele mai mari orașe din România. În același context, menținerea arborilor seculari rari și dispersați pe toată suprafața ariei protejate devine de importanță majoră.

Deși reduse ca suprafață, pajiștile xerofile și mezoxerofile sunt importante pentru 3 din speciile de interes comunitar pentru care a fost desemnat situl și pentru 2 specii identificate la inventarieri:

Pulsatilla patens

și

Maculinea arion.

Chiar dacă aceste categorii de ecosisteme nu sunt incluse în Formularul standard, refacerea stări de conservare a speciei

Isophya stysi

și refacerea populațiilor de

Eriogaster catax

și

Colias myrmidone

depinde în totalitate de modul în care sunt gestionate aceste habitate de pajiști. Mai mult decât atât, în sit au fost identificate suprafețe cu

Pulsatilla patens , specie foarte rară, dependentă de pajiști mezoxerofile.

Deși la inventarieri nu s-a găsit specia

Euphydryas maturna,

s-a observat existența luminișurilor cu plop tremurător, mesteacăn și salcie ce pot asigura condițiile favorabile pentru revenirea speciei. Este necesară menținerea sau refacerea acestui tip de luminișuri.

Pentru că aria protejată este situată în imediata vecinătate a municipiului Cluj, presiunile pentru realizarea de construcții pe suprafața ei sunt în continuă creștere. De asemenea, situația construcțiilor existente nu este întotdeauna clară, aceste investiții având impact mare asupra sitului nu numai prin suprafața ocupată din habitatele naturale sau semi-naturale, dar și prin efectele secundare pe care le antrenează: poluare și fragmentarea habitatelor prin realizarea de garduri.

Construcțiile, respectiv presiunile mari de urbanizare a zonei, afectează în mod semnificativ peisajul. În plus, transformarea pajiștilor în teren agricol precum și proiectele mari de infrastructură pot duce foarte ușor la schimbarea peisajului și la pierderea valorii acestuia. De asemenea o presiune antropică mărită duce la fragmentarea habitatului și la degradarea condițiilor de mediu optime pentru specii de faună și floră, având ca efect scăderea populațiilor sau chiar dispariția din această zonă a unor specii de interes conservativ.

Este foarte important ca activitățile ce se desfășoara în sit sau vecinătatea lui, indiferent că vorbim de agricultură, zootehnie sau turism, să aibă impact minim asupra peisajului și a mediului în general, să se identifice soluții și practici prietenoase cu mediul.

D.

STRATEGIA DE MANAGEMENT

D.1.

Organizarea teritorială a managementului

În cazul siturilor Natura 2OOO, obiectivul principal de management este cel de menținere sau refacere a stării de conservare favorabilă a habitatelor și speciilor de interes comunitar din anexele Directivei Habitate, identificate în cadrul sitului, pentru a contribui la susținerea diversității biologice în regiune, ca suport pentru activitățile economice și pentru asigurarea condițiilor optime de viață.

Anumite suprafețe din cadrul sitului necesită o atenție sporită, fiind necesară menținerea habitatului în stare cât mai naturală, uneori chiar prin încurajarea proceselor naturale, cum ar fi, de exemplu, cazul habitatelor de pajiști umede, mlaștini și aninișuri. Altele necesită măsuri speciale de management, uneori asociate cu restricții în utilizarea resurselor naturale.

În baza analizei măsurilor de management, necesare pentru menținerea sau îmbunătățirea stării de conservare a valorilor de biodiversitate, se consideră că este oportună delimitarea unor suprafețe cu măsuri de management similare. Această delimitare are ca scop definirea și indicarea clară a activităților permise în diferitele zone ale ariei protejate și fundamentarea plăților compensatorii, în cazul în care acestea se impun din cauza restricțiilor.

Au fost definite suprafețe cu reguli specifice din punct de vedere al managementului așa cum reiese din harta din

Anexa nr. 2

și descrierea de mai jos.

Măsurile de management, respectiv restricțiile pentru fiecare categorie de suprafață sunt stabilite prin Planul operațional și Regulamentul ariei protejate. Măsurile de management definite în acest plan indică necesitatea definirii suprafețelor cu măsuri specifice de management, adică o organizare teritorială a managementului, după cum urmează:

Suprafețe de tip A - suprafețe destinate reabilitării habitatelor și speciilor vulnerabile. Nu sunt permise nici un fel de activități. Nu este permis accesul vizitatorilor. Se permit lucrări de refacere dacă este necesar. Aici se încadrează suprafețele cu

Pulsatilla patens , mlaștinile și aninișurile.

Suprafețe de tip B - suprafețe cu restricție privind exploatarea resurselor naturale. Nu se permit activități care au ca scop exploatarea resurselor naturale, doar lucrările de refacere dacă este cazul. Sunt permise activitățile de educație și accesul vizitatorilor. Aici se încadrează Rezervația Făgetul Clujului și zonele cu situri arheologice în cazul cărora lucrările de refacere se vor aproba,în funcție de impactul pe care îl au asupra sitului arheologic. În cazul siturilor arheologice care pe harta din

Anexa nr. 2

apar doar sub formă de punct, suprafața care se ia în calcul este cea a sitului propriu zis plus o fâșie de minim 5O m, conform prevederilor legale în vigoare în domeniu.

Suprafețe de tip C - suprafețe de conservare pentru habitatele și speciile de interes comunitar, precum și alte specii de importanță conservativă. Se poate face exploatarea resurselor naturale, dar numai în conformitate cu măsurile din Planul de management, adică având în vedere cu prioritate cerințele de conservare. Aici se încadrează suprafețele din aria protejată care nu sunt de tipul A sau B.

Harta organizării teritoriale a managementului se prezintă în

Anexa nr. 2 .

În situațiile în care, pe anumite suprafețe, se impun prin acest plan de management măsuri restrictive ce conduc la pierderi economice, altele decât cele impuse de legislație, aceste zone vor fi cartate și înregistate, urmând ca, în condițiile legii, să se solicite acordarea de compensații pentru respectarea prevederilor restrictive din Planul de Management, în funcție de pierderile estimate, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2OO7, aprobată cu

modificări și completări prin Legea nr. 49/2O11, cu modificările și completările ulterioare.

D.2.

Planul operațional

Pentru implementarea strategiei de management, prezentată la capitolul anterior, s-au definit principalele direcții de management pentru primii cinci ani de implementare a Planului de Management. Direcțiile descriu ceea ce trebuie realizat de către gestionarii terenurilor și resurselor de pe teritoriul ariei protejate și ceea ce trebuie să urmărească Custodele, în vederea realizării obiectivelor de management pentru programele definite în cadrul strategiei. Activitățile detaliate vor fi stabilite prin Planul de lucru anual. O parte dintre activitățile strict necesare sau recomandate sunt descrise în Capitolul D.3 în

Tabelul nr. 25

- Modalități de implementare ale măsurilor de management și măsuri specifice. Totodată, măsuri specifice pentru conservarea speciilor și habitatelor, ce pot fi adoptate de către Custode, sunt redate în fișa fiecărei specii.

În ceea ce privește responsabilitatea implementării direcțiilor de management descrise în Planul operațional, responsabilitatea adaptării managementului terenurilor și al resurselor naturale la obiectivele ariei protejate revine proprietarilor și gestionarilor de drept. De asemenea, așa cum s-a precizat și la capitolul A. Introducere, responsabilitatea reglementării activităților de pe teritoriul ariei protejate, în conformitate cu prevederile Planului de management,

revine

autorităților

competente,

în

colaborare

cu

adminsitratorul

ariei protejatefapt reflectat în coloana "Responsabilitate pentru implementare" din

Tabelul 24 . Custodele propune măsurile și activități de management în baza recomandărilor specialiștilor în conservarea biodiversității și se implică în mod activ în stabilirea, împreună cu gestionarii, a modalităților în care se pot implementa direcțiile stabilite. Ca urmare, atunci când se definesc Direcțiile de management - coloana 1 a

Tabelului 24

- acestea se referă nu numai la obligațiile sau acțiunile realizate de Custode, ci și la cele ale factorilor interesați direct implicați.

Având în vedere faptul că în prezent nici un administrator de arie protejată nu are asigurat un sprijin financiar sigur și continuu, direcțiile de management au fost prioritizate după cum urmează:

-

prioritatea 1

- direcțiile de management care sunt foarte importante pentru realizarea obiectivelor și pentru realizarea cărora Custodele trebuie să facă tot posibilul să identifice resursele necesare;

-

prioritatea 2

- direcțiile importante de management, dar a căror realizare nu este critică pentru atingerea obiectivelor. Custodele va depune eforturi pentru a le realiza;

-

prioritatea 3

- direcții care pot contribui la realizarea obiectivelor, dar nerealizarea lor nu va influența în mod negativ aria protejată. Se vor realiza doar dacă apar oportunități pentru atragerea resurselor necesare.

Indicatorii de finalizare

arată valorile care ar trebui atinse în mod ideal în urma acțiunilor de management. Acești indicatori au fost cuantificați în toate situațiile în care acest lucru a fost posibil. Sunt însă câțiva indicatori pentru care nu a fost posibil să se determine valoarea în momentul de față, urmând ca administratorul să stabilească valorile în colaborare cu specialiștii relevanți în perioada de implementare.

Măsuri de management propuse pentru habitate și specii de interes comunitar

7210*

Mlaștini calcaroase cu

Cladium mariscus

și specii de

Caricion davallianae

a)

Elaborarea studiilor și depunerea documentației pentru propunerea de îmbunătățire a limitelor Rezervației Valea Morilor;

b)

Refacerea habitatului de mlaștini, min. 75 % habitat 721O* în stare favorabilă de conservare;

c)

Menținerea/refacerea stării de conservare favorabilă a aninișurilor din aria protejată pentru asigurarea condițiilor de conservare a habitatului 721O*;

d)

Interzicerea pășunatului în habitatul 721O*;

e)

Interzicerea oricărei intervenții în zonă, care poate duce la scăderea aportului hidric, atât suprateran, cât și subteran în habitatul mlăștinoase 721O*;

f)

Interzicerea totală a captărilor și desecărilor în habitatul 721O*.

7230

Mlaștini alcaline

a)

Elaborarea studiilor și depunerea documentației pentru propunerea de îmbunătățire a limitelor Rezervației Valea Morilor;

b)

Refacerea habitatului de mlaștini, min. 75 % habitat 723O în stare favorabilă de conservare;

c)

Menținerea/refacerea stării de conservare favorabilă a aninișurilor din aria protejată pentru asigurarea condițiilor de conservare a habitatului 723O;

d)

Interzicerea pășunatului în habitatul 723O;

e)

Interzicerea oricărei intervenții în zonă, care poate duce la scăderea aportului hidric, atât suprateran, cât și subteran în habitatul mlăștinoase 723O;

f)

Interzicerea totală a captărilor și desecărilor în habitatul 723O.

9170

Păduri de stejar cu carpen de tip

Galio-Carpinetum

a)

Menținerea / refacerea stării favorabile de conservare pentru habitatul 917O;

b)

Inițierea lucrărilor de refacerea a arboretelor artificiale și total derivate pentru reconstituirea a cel puțin 1O % din habitatul 917O;

c)

Păstrarea arborilor bătrâni care asigură adăpost și hrană numeroaselor specii de faună în habitatul 917O.

Adenophora liliifolia

a)

Elaborarea studiilor și depunerea documentației pentru propunerea de îmbunătățire a limitelor Rezervației Valea Morilor;

b)

Elaborarea studiilor și depunerea documentației pentru propunerea de desemnare a unei rezervații în Colonia Făget;

c)

Refacerea min. 25% a pajiștilor umede cu

Molinia caerulea

- 641O;

d)

Refacerea habitatului de mlaștini, min. 75 % habitat 723O în stare favorabilă de conservare;

e)

Menținerea/ refacerea stării de conservare favorabilă a aninișurilor din aria protejată pentru asigurarea condițiilor de conservare a speciei

Adenophora liliifolia ;

f)

Interzicerea/reglementarea pășunatului în habitatele 723O, 641O;

Interzicerea totală a captărilor și desecărilor în habitatele 723O, 641O; Refacerea populațiilor de

Adenophora liliifolia .

Eleocharis carniolica

a)

Elaborarea studiilor și depunerea documentației pentru propunerea de îmbunătățire a limitelor Rezervației Valea Morilor;

b)

Elaborarea studiilor și depunerea documentației pentru propunerea de desemnare a unei rezervații în Colonia Făget;

c)

Refacerea min. 25% a pajiștilor umede cu

Molinia caerulea

- 641O;

d)

Refacerea habitatului de mlaștini, min. 75 % habitat 723O în stare favorabilă de conservare;

e)

Menținerea/refacerea stării de conservare favorabilă a aninișurilor din aria protejată pentru asigurarea condițiilor de conservare a speciei

Eleocharis carniolica ;

f)

Refacerea populațiilor de

Eleocharis carniolica ;

g)

Interzicerea/reglementarea pășunatului în habitatele 723O, 641O;

h)

Interzicerea totală a captărilor și desecărilor în habitatele 723O, 641O.

Ligularia sibirica

a)

Elaborarea studiilor și depunerea documentației pentru propunerea de îmbunătățire a limitelor Rezervației Valea Morilor;

b)

Elaborarea studiilor și depunerea documentației pentru propunerea de desemnare a unei rezervații în Colonia Făget;

c)

Refacerea min. 25% a pajiștilor umede cu

Molinia caerulea

641O;

d)

Refacerea habitatului de mlaștini, min. 75 % habitat 723O în stare favorabilă de conservare;

e)

Interzicerea/reglementarea pășunatului în habitatele 723O, 641O;

f)

Interzicerea totală a captărilor și desecărilor în habitatele 723O, 641O.

Liparis loeselii

a)

Elaborarea studiilor și depunerea documentației pentru propunerea de îmbunătățire a limitelor Rezervației Valea Morilor;

b)

Elaborarea studiilor și depunerea documentației pentru propunerea de desemnare a unei rezervații în Colonia Făget;

c)

Refacerea habitatului de mlaștini, min. 75 % habitat 723O în stare favorabilă de conservare;

d)

Interzicerea pășunatului în habitatul 723O;

e)

Interzicerea totală a captărilor și desecărilor în habitatul 723O.

Colias myrmidone

a)

Reglementarea pășunatului pe pajiștile xero-mezofile 621O, 619O, min 25% pajiști mezofile în stare de conservare favorabilă;

b)

Menținerea a cel puțin 15%-25% acoperire cu arbuști,

Prunus spinosa ,

Rubus

sp.

Eriogaster catax

a)

Se va pășuna de preferință cu vite mari, iar dacă se pășunează și cu oi, procentul de ovine se recomandă nu va depăși 3O% ovine;

b)

Menținerea a cel puțin 5% acoperire cu arbuști,

Prunus spinosa ,

Crataegus monogyna .

Euphydryas maturna

a)

Menținerea și refacerea pajiștilor - inclusiv a poienilor - favorabile pentru specia

Euphydryas maturna;

b)

Menținerea și refacerea lizierelor de pădure pe cel puțin 2O% din lungimea totală din sit și asigurarea unei fâșii minime de 1Om lățime de vegetație arbustivă cu

Prunus spinosa

și

Rubus

sp. de-a lungul lizierei pe aceeași lungime pentru asigurarea condițiilor favorabile pentru

Euphydryas maturna .

Isophya stysi

a)

Reglementarea pășunatului pe pajiștile xero-mezofile 621O, 619O, min 25% pajiști

mezofile în stare de conservare favorabilă;

b)

Asigurarea condițiilor pentru dezvoltarea exemplarelor

de Prunus spinosa ,

Rubus

spp. în sit pe cel puțin 5% din suprafața habitatelor prin interzicerea curățirii totale a pajiștii și încurajarea utilizatorilor să păstreze speciile de plante gazdă;

c)

Asigurarea refacerii habitatelor favorabile speciilor de interes comunitar

Isophya stysi,

min. 5 ha fânețe.

Leptidea morsei

a)

Reglementarea pășunatului pe pajiștile xero-mezofile 621O, 619O, min 25% pajiști mezofile în stare de conservare favorabilă;

b)

Menținerea și refacerea lizierelor de pădure pe cel puțin 2O% din lungimea totală din sit și asigurarea unei fâșii minime de 1Om lățime de vegetație arbustivă cu

Prunus spinosa

și

Rubus

sp. de-a lungul lizierei pe aceeași lungime pentru asigurarea condițiilor favorabile pentru

Leptidea morsei.

Lycaena dispar

a)

Menținerea/refacerea stării de conservare favorabilă a aninișurilor din aria protejată pentru asigurarea condițiilor de conservare a speciei

Lycaena dispar;

b)

Menținerea cursurilor naturale de apă.

Maculinea teleius

Asigurarea habitatului favorabil pentru specia

Maculinea teleius

min 25% pajiște umede în stare favorabilă;

Interzicerea pășunatului.

Tabelul nr. 24.

113

Principalele direcții de management

Programul 1: Conservarea habitatelor și a speciilor de interes comunitar

Subprogramul 1.1. Propunere de îmbunătățire a limitelor ariilor protejate și măsuri generale de management

Obiectiv specific : Asigurarea suprafețelor minime necesare conservării habitatelor și speciilor importante pentru conservare.

Direcții de management

Indicator de finalizare

Prioritate

Anul 1

An ul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Responsabilitat ea principală pentru implementare

1.1.1. Elaborarea documentației și promovarea propunerii de îmbunătățire a limitelor Rezervației Făgetul Clujului

Documentația elaborată și depusă la autoritatea publică centrală pentru proecția mediului pentru a extinde la 33O ha Rezervația Făgetul Clujului

Cel puțin 14 de specii de păsări, 1 specie de reptile și respectiv 1 specie de amfibieni de interes național protejate

33O ha păduri bătrâne, habitate pentru specii de păsări și lilieci de interes național protejate

1

✓

✓

Custode, Agenția pentru Protecția Mediului Cluj, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor

1.1.2. Delimitarea corectă și elaborarea propunerii de

Harta cu amplasamentul corect al Rezervației

1

✓

✓

Custode, Agenția

Programul 1: Conservarea habitatelor și a speciilor de interes comunitar

Subprogramul 1.1. Propunere de îmbunătățire a limitelor ariilor protejate și măsuri generale de management

Obiectiv specific : Asigurarea suprafețelor minime necesare conservării habitatelor și speciilor importante pentru conservare.

Direcții de management

Indicator de finalizare

Prioritate

Anul 1

An ul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Responsabilitat ea principală pentru implementare

îmbunătățire a limitelor Rezervației Valea Morilor

Documentația elaborată și depusă la autoritatea publică centrală pentru proecția mediului pentru a extinde la 18 ha Rezervația Valea Morilor

Cel puțin 2 specii de interes național și 4 specii de plante rare relicte galciare protejate

pentru Protecția Mediului Cluj, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor

1.1.3. Elaborarea propunerii de desemnare a Rezervației Colonia Făget - rezervație de tip botanic

Documentația elaborată și depusă la Minister pentru 21 ha rezervație

Cel puțin 2 specii de interes național și 3 specii de plante rare, relicte glaciare protejate, într-un mozaic de mlaștini alcaline și pajiști

2

✓

✓

Custode, Agenția pentru Protecția Mediului Cluj, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor

114

Programul 1: Conservarea habitatelor și a speciilor de interes comunitar

Subprogramul 1.1. Propunere de îmbunătățire a limitelor ariilor protejate și măsuri generale de management

Obiectiv specific : Asigurarea suprafețelor minime necesare conservării habitatelor și speciilor importante pentru conservare.

Direcții de management

Indicator de finalizare

Prioritate

Anul 1

An ul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Responsabilitat ea principală pentru implementare

înmlăștinite.

1.1.4. Propunere de îmbunătățire a limitelor sitului pentru a se include habitatele critice pentru speciile de interes comunitar:

Adenophora liliifolia ,

Eleocharis carniolica ,

Ligularia sibirica ,

Liparis loeselii ,

Colias myrmidone ,

Euphydryas matura ,

Leptidea morsei ,

Lycaena dispar ,

Maculinea teleius , și pentru asigurarea suprafeței minime necesare pentru conservarea habitatelor 721O* - Mlaștini calcaroase cu

Cladium mariscus

și 723O - Mlaștini alcaline

cel puțin 2232,33 ha sit conform distribuției actuale a speciilor și habitatelor-

Anexa nr. 3

și

Anexa nr. 4

1

✓

✓

Custode, Agenția pentru Protecția Mediului Cluj, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor

1.1.5. Cartarea și analiza habitatelor de interes conservativ propuse a fi introduse în Formularul standard

Cel puțin 8 habitate cartate

Ha habitate inventariate și cartate

3

✓

✓

✓

✓

✓

Custode

1.1.6. Aplicarea de măsuri de conservare pentru speciile de interes comunitar și național, altele decât cele incluse în

Nr. măsuri elaborate / adaptate

1

✓

✓

✓

Custode

115

Programul 1: Conservarea habitatelor și a speciilor de interes comunitar

Subprogramul 1.1. Propunere de îmbunătățire a limitelor ariilor protejate și măsuri generale de management

Obiectiv specific : Asigurarea suprafețelor minime necesare conservării habitatelor și speciilor importante pentru conservare.

Direcții de management

Indicator de finalizare

Prioritate

Anul 1

An ul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Responsabilitat ea principală pentru implementare

Formularul standard

1.1.7. Studierea posibilităților de refacere și inițierea unor proiecte pentru refacere a habitatelor și speciilor de interes conservativ propuse pentru a fi introduse în Formularul standard

Studiu fezabilitate pentru refacerea habitatelor și speciilor

Nr. proiecte de refacere

3

✓

✓

✓

✓

✓

Custode

1.1.8. Prevenirea fragmentării și distrugeri habitatelor/ speciilor prin reglementarea construirii/ modernizării infrastructurii de transport și reglementarea accesului motorizat

km drum construit/modernizat fără extindere cu una sau mai multe benzi, construire poduri, pasaje, viaducte etc.

Nr. acte contravenționale pentru acces motorizat

Hartă/informații publice cu drumurile deschise circulației publice

1

✓

✓

✓

✓

✓

Autorități locale. Custode

116

Programul 1: Conservarea habitatelor și a speciilor de interes comunitar

Subprogramul 1.1. Propunere de îmbunătățire a limitelor ariilor protejate și măsuri generale de management

Obiectiv specific : Asigurarea suprafețelor minime necesare conservării habitatelor și speciilor importante pentru conservare.

Direcții de management

Indicator de finalizare

Prioritate

Anul 1

An ul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Responsabilitat ea principală pentru implementare

1.1.9. Reglementarea construcțiilor din sit pe toate suprafețele cu obiective de conservare, pentru a preveni degradarea habitatelor și speciilor de interes conservativ

O construcții noi în sit în zonele cu obiective de conservare

O km garduri construite în sit care să afecteze obiectivele de conservare

1

✓

✓

✓

✓

✓

Custode

1.1.1O. Prevenirea/ combaterea poluării „fizice" - deșeuri - și chimice în sit pentru menținerea unor condiții corespunzătoare pentru habitate și specii

O ha zone cu deșeuri

1

✓

✓

✓

✓

✓

Primării, Custode

Programul 1: Conservarea habitatelor și a speciilor de interes comunitar

Subprogramul 1.2. Conservarea habitatelor umede și a celor de pajiști

Obiectiv specific:

Inițierea acțiunilor de refacere a stării favorabile de conservare pentru cel puțin 75% din habitatele mlăștinoase și 25% din haitatele de pajiști și pentru cele critice menținerii / refacerii populațiilor de speciilor de interes conservativ prin măsuri active de management, realizate împreună cu proprietarii și gestionarii terenurilor respective.

117

Direcții de management

Indicator de finalizare

Prioritate

Anul 1

An ul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Responsabilitat ea principală pentru implementare

1.2.1. Refacerea habitatelor de mlaștini 721O* - Mlaștini calcaroase cu

Cladium mariscus

și 723O - Mlaștini alcaline precum și a pajiștilor umede cu

Molinia caerulea

- 641O pentru speciile

Ligularia sibirica ,

Adenophora liliifolia ,

Eleochris carniolica ,

Liparis loeselii

Min. 75 % din habitatul 721O* în stare favorabilă de conservare

Min. 75 %habitat 723O în stare favorabilă de conservare

Min. 25% din pajiști umede cu

Molinia caerulea

în stare favorabilă de conservare

1

✓

✓

✓

✓

✓

Custode

1.2.2. Menținerea unei fâșii de cel puțin 2OO m în jurul mlaștinilor fără exploatare masei de lemnoase , atât în interiorul cât și afara ariei protejate, dacă mlaștina se extinde în afara limitelor ariei protejate

Km de fâșie pădure existentă în jurul mlaștinilor

2 ha fâșie în care s-au făcut exploatarea

1

✓

✓

✓

✓

✓

Custode

1.2.3. Asigurarea habitatului favorabil pentru speciile

Maculinea teleius, Maculinea nausithous, Adenophora liliifolia, Ligularia sibirica

prin menținerea și refacerea pajiștilor umede - 641O și interzicerea totală a construitului în zonele de habitat

Min. 25% pajiști umede în stare favorabilă

1

✓

✓

✓

✓

✓

Proprietari, Custode

1.2.4. Menținerea/refacerea stării de conservare favorabilă a

Min. 75% aninișuri

1

✓

✓

✓

✓

✓

Custode, Ocoale

118

Programul 1: Conservarea habitatelor și a speciilor de interes comunitar

Subprogramul 1.2. Conservarea habitatelor umede și a celor de pajiști

Obiectiv specific:

Inițierea acțiunilor de refacere a stării favorabile de conservare pentru cel puțin 75% din habitatele mlăștinoase și 25% din haitatele de pajiști și pentru cele critice menținerii / refacerii populațiilor de speciilor de interes conservativ prin măsuri active de management, realizate împreună cu proprietarii și gestionarii terenurilor respective.

Direcții de management

Indicator de finalizare

Prioritate

Anul 1

An ul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Responsabilitat ea principală pentru implementare

aninișurilor din aria protejată pentru asigurarea condițiilor de conservare a habitatelor 721O* - Mlaștini calcaroase cu

Cladium mariscus

și 723O - Mlaștini alcaline și a speciilor -

Ligularia sibirica, Adenophora liliifolia ,

Lycaena dispar

ha aninișuri în stare favorabilă de conservare

O km cursuri naturale de apă regularizate sau afectate de construcții hidrotehnice

silvice, proprietari de terenuri

1.2.5. Reglementarea pășunatului pe pajiștile xero-mezofile - 621O, 619O - în vederea asigurării condițiilor favorabile pentru speciile

Colias myrmidone ,

Isophya stysi ,

Eriogaster catax

Min. 25% pajiști mezofile în stare de conservare favorabilă

1

✓

✓

✓

✓

✓

Custode

1.2.6. Menținerea și refacerea pajiștilor - inclusiv a poienilor - favorabile pentru specia

Euphydryas maturna

Pâlcuri de arbuști în medie de 8-1Om 2 /1OOOm 2

1

✓

✓

✓

✓

✓

Custode, proprietari

1.2.7. Asigurarea refacerii habitatelor favorabile speciilor de interes comunitar

Colias myrmidone, Isophya stysi ,

Eriogaster catax ,

Pulsatilla patens

prin managementul durabil al pajiștilor

O ha pajiști cu

Pulsatilla patens

pășunate

Nr. acte de contravenție pentru pășunat în

1

✓

✓

✓

✓

✓

Custode, proprietari

119

Programul 1: Conservarea habitatelor și a speciilor de interes comunitar

Subprogramul 1.2. Conservarea habitatelor umede și a celor de pajiști

Obiectiv specific:

Inițierea acțiunilor de refacere a stării favorabile de conservare pentru cel puțin 75% din habitatele mlăștinoase și 25% din haitatele de pajiști și pentru cele critice menținerii / refacerii populațiilor de speciilor de interes conservativ prin măsuri active de management, realizate împreună cu proprietarii și gestionarii terenurilor respective.

Direcții de management

Indicator de finalizare

Prioritate

Anul 1

An ul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Responsabilitat ea principală pentru implementare

și refacerea de fânețe

pajiștile cu

Pulsatilla patens

O,3 - O,7 Unitate Vită Mare/ha încărcătură în pajiștile în care se permite pășunatul, altele decât cele cu

Pulsatilla patens

Min. 5 ha fânețe

O ha incendiate

1.2.8. Reglementarea construcțiilor și a amenajărilor aferente de-a lungul cursurilor de apă permanentă și temporară care se afla la limita sitului, și în afara sitului

O km albie majoră afectată

1

✓

✓

✓

✓

✓

Custode

120

Programul 1: Conservarea habitatelor și a speciilor de interes comunitar

Subprogramul 1.2. Conservarea habitatelor umede și a celor de pajiști

Obiectiv specific:

Inițierea acțiunilor de refacere a stării favorabile de conservare pentru cel puțin 75% din habitatele mlăștinoase și 25% din haitatele de pajiști și pentru cele critice menținerii / refacerii populațiilor de speciilor de interes conservativ prin măsuri active de management, realizate împreună cu proprietarii și gestionarii terenurilor respective.

Direcții de management

Indicator de finalizare

Prioritate

Anul 1

An ul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Responsabilitat ea principală pentru implementare

1.2.9. Asigurarea habitatului pentru specia

Liparis loeselii

Min. 75% mlaștini în stare favorabilă de conservare

1

✓

✓

✓

✓

✓

Custode

1.2.1O. Studierea posibilitățiilor de refacere a habitatelor umede și de pajiști și inițierea unor proiecte pentru refacere

Studiu privind posibilitățile de refacere a mlaștinilor

Nr. proiecte de refacere depuse

1

✓

✓

✓

✓

✓

Custode

Programul 1: Conservarea habitatelor și a speciilor de interes comunitar

Subprogramul 1.3: Conservarea habitatelor forestiere

Obiectiv specific:

Asigurarea / refacerea stării favorabile de conservare pentru habitatele forestiere de interes comunitar prin menținerea și prin inițierea acțiunilor de refacere pentru cel puțin 25% din suprafața acestora și menținerea habitatelor forestiere de interes conservativ critice pentru populațiile speciilor de interes conservativ.

121

Direcții de management

Indicator de finalizare

Prioritate

Anul 1

An ul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Responsabilitate a principală pentru implementare

1.3.1. Menținerea/refacerea stării de conservare favorabilă a aninișurilor din aria protejată

87,56 ha aninișuri delimitate în fond forestier pe teren și în amenajamentele silvice

Ha aninișuri în stare favorabilă de conservare

O km cursuri naturale de apă regularizate sau afectate de construcții hidrotehnice

2

✓

✓

✓

✓

✓

Custode, ocoale silvice

1.3.2. Menținerea și refacerea lizierelor de pădure pe cel puțin 2O% din lungimea totală din sit și asigurarea unei fâșii minime de 1Om lățime de vegetație arbustivă cu

Prunus spinosa

și

Rubus

sp. de-a lungul lizierei pe aceeași lungime pentru asigurarea condițiilor favorabile pentru

Leptidea morsei ,

Euphydryas maturna .

Km lizieră

Km fâșie de 1Om cu arbuști de-a lungul întregii liziere - 1OO%

2

✓

✓

✓

✓

✓

Custode, ocoale silvice

1.3.3. Menținerea / refacerea stării de conservare favorabilă habitatului 91HO

Nr. ua cu tipul de pădure redefinit

Ha habitat 91HO în stare favorabilă de conservare

1

✓

✓

✓

✓

✓

Direcția Silvică, Custode

122

Programul 1: Conservarea habitatelor și a speciilor de interes comunitar

Subprogramul 1.3: Conservarea habitatelor forestiere

Obiectiv specific:

Asigurarea / refacerea stării favorabile de conservare pentru habitatele forestiere de interes comunitar prin menținerea și prin inițierea acțiunilor de refacere pentru cel puțin 25% din suprafața acestora și menținerea habitatelor forestiere de interes conservativ critice pentru populațiile speciilor de interes conservativ.

Direcții de management

Indicator de finalizare

Prioritate

Anul 1

An ul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Responsabilitate a principală pentru implementare

Ha habitat 91HO în care s-au inițiat măsuri de refacere

1.3.4. Menținerea de arborilor seculari pe toată suprafața sitului

Nr. arbori seculari

1

✓

✓

✓

✓

✓

Ocoale silvice, Custode

1.3.5. Conducerea arboretelor din suprafața propusă a fi inclusă în Rezervația Făget spre starea de arborete seculare pentru asigurarea condițiilor necesare speciilor de lilieci de interes comunitar și național

Nr. ua cu lucrări de exploatare

1

✓

✓

✓

✓

✓

Ocoale silvice, Custode

1.3.6. Menținerea / refacerea stării favorabile de conservare pentru habitatele 917O, 91YO, 911O, 913O, 91HO

Ha habitate în care s-au inițiat lucrările de refacere

1

✓

✓

✓

✓

✓

Ocoale silvice, Custode

1.3.7. Inițierea lucrărilor de refacerea a arboretelor artificiale și

Nr. proiecte de refacere

1

✓

✓

✓

✓

✓

Ocoale silvice,

123

Programul 1: Conservarea habitatelor și a speciilor de interes comunitar

Subprogramul 1.3: Conservarea habitatelor forestiere

Obiectiv specific:

Asigurarea / refacerea stării favorabile de conservare pentru habitatele forestiere de interes comunitar prin menținerea și prin inițierea acțiunilor de refacere pentru cel puțin 25% din suprafața acestora și menținerea habitatelor forestiere de interes conservativ critice pentru populațiile speciilor de interes conservativ.

Direcții de management

Indicator de finalizare

Prioritate

Anul 1

An ul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Responsabilitate a principală pentru implementare

total derivate pentru reconstituirea a cel puțin 1O % din habitatele 917O, 913O, 91YO, 911O, 91HO

1O % suprafețe în care s-au inițiat lucrările de refacere

Custode

1.3.8. Menținerea habitatelor favorabile pentru

Chilostoma banatica

în făgete

O km din cursurile de râuri afectate de lucrări de regularizare

Min. 5 m 3 /ha lemn mort de-a lungul râurilor

1

✓

✓

✓

✓

✓

Ocoale silvice, Custode

1.3.9. Păstrarea arborilor bătrâni care asigură adăpost și hrană numeroaselor specii de faună:

Eptesicus serotinus, Nyctalus noctula, Pipistrellus pipistrellus, Pipistrellus pygmaeus, Lucanus cervus

în habitatele 917O, 91YO, 911O, 913O, 91EO*, 91HO

Min. 12 exemplare/ha

1

✓

✓

✓

✓

✓

Ocoale silvice, Custode

1.3.1O. Interzicerea pășunatului și a trecerii animalelor domestice

O ha afectate de pășunat

1

✓

✓

✓

✓

✓

ITRSV, Ocoale

124

Programul 1: Conservarea habitatelor și a speciilor de interes comunitar

Subprogramul 1.3: Conservarea habitatelor forestiere

Obiectiv specific:

Asigurarea / refacerea stării favorabile de conservare pentru habitatele forestiere de interes comunitar prin menținerea și prin inițierea acțiunilor de refacere pentru cel puțin 25% din suprafața acestora și menținerea habitatelor forestiere de interes conservativ critice pentru populațiile speciilor de interes conservativ.

Direcții de management

Indicator de finalizare

Prioritate

Anul 1

An ul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Responsabilitate a principală pentru implementare

în habitatele forestiere

Nr. acte de contravenție

silvice, Garda de Mediu, Custode

Programul 1: Conservarea habitatelor și a speciilor de interes comunitar

Subprogramul 1.4: Conservarea speciilor

Obiectiv specific:

Inițierea acțiunilor de refacere a stării favorabile de conservare pentru speciile de interes comunitar și pentru speciile de interes național; pentru cel puțin 25% din speciile de interes conservativ din sit.

Direcții de management

Indicator de finalizare

Prioritate

Anul 1

An ul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Responsabilitate a principală pentru implementare

125

Programul 1: Conservarea habitatelor și a speciilor de interes comunitar

Subprogramul 1.4: Conservarea speciilor

Obiectiv specific:

Inițierea acțiunilor de refacere a stării favorabile de conservare pentru speciile de interes comunitar și pentru speciile de interes național; pentru cel puțin 25% din speciile de interes conservativ din sit.

Direcții de management

Indicator de finalizare

Prioritate

Anul 1

An ul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Responsabilitate a principală pentru implementare

1.4.1. Asigurarea protecției suprafețelor cu

Pulsatilla patens

O,3782 ha în regim special de protecție

1

✓

✓

✓

✓

✓

Custode

1.4.2. Refacerea populațiilor de

Adenophora liliifolia, Ligularia sibirica, Liparis loeselli, Pulsatilla patens

Ha refăcute pentru fiecare specie

2

✓

✓

✓

✓

✓

Custode

1.4.3. Asigurarea protecției speciilor

Adonophora liliifolia ,

Ligularia sibirica ,

Pulsatilla patens, Trollius europaeus, Galanthus nivalis, Daphne cneorum, Dactylorhiza incarnata, Gladiolus imbricatus, Parnassia palustris, Iris sibirica

pe toate suprafața sitului

În Rezervația Valea Morilor În Rezervația Colonia Făget

Nr. contravenții pentru colectare

2

✓

✓

✓

✓

✓

Custode

1.4.4. Elaborarea și implementarea de măsuri pentru prevenirea extinderii și controlul speciilor invazive

Studiu privind prezența speciilor invazive și posibilele măsuri de control

Ha în care s-au efectuat lucrări de control

3

✓

✓

✓

✓

✓

Custode

126

Programul 1: Conservarea habitatelor și a speciilor de interes comunitar

Subprogramul 1.4: Conservarea speciilor

Obiectiv specific:

Inițierea acțiunilor de refacere a stării favorabile de conservare pentru speciile de interes comunitar și pentru speciile de interes național; pentru cel puțin 25% din speciile de interes conservativ din sit.

Direcții de management

Indicator de finalizare

Prioritate

Anul 1

An ul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Responsabilitate a principală pentru implementare

Nr. specii invazive asupra cărora s-a acționat

1.4.5. Asigurarea condițiilor pentru menținerea stării favorabile de conservare a speciei

Bombina variegata

și altor specii de amfibieni de interes comunitar

Ha habitat favorabil pentru specia

Bombina variegata

Stare de conservare favorabilă pentru fiecare specie de amfibieni identificată în zona sit

1

✓

✓

✓

✓

✓

Custode

127

Programul.2: Managementul vizitatorilor

Obiectiv:

Asigurarea condițiilor necesare pentru ca ariile protejate din zona Făget - Valea Morii să devină o zonă de vizitare atractivă fără a afecta valorile naturale pentru care au fost desemnate.

Direcții de management

Indicator de finalizare

Prioritate

Anul 1

An ul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Responsabilitat ea principală pentru implementare

2.1. Planificarea și realizarea traseelor de vizitare pentru promovarea zonelor atractive fără impact asupra valorilor ariei protejate

Km și nr. trasee marcate

Nr. tipuri / metode de interpretare utilizate

2

✓

✓

✓

✓

✓

Custode

2.2. Încurajarea includerii valorilor ariei protejate în pachete de programe turistice și promovarea lor în parteneriat cu factori interesați relevanți

Cel puțin 3 pachete de programe turistice integrează aria protejată

3

✓

✓

✓

✓

✓

Custode, turoperatori din zonă

2.3. Promovarea includerii valorilor naturale ale ariei protejate în strategiile de turism local și regional, colaborarea cu centrele de informare și promovare turistică ale comunelor de pe teritoriul sitului, a județului, regiunii și a municipiului Cluj-Napoca

Nr. participări la întâlniri de planificare strategică locale sau regionale

3

✓

✓

✓

✓

✓

Custode

2.4. Menținerea și promovarea zonelor importante din punct de vedere arheologic și introducerea lor în pachetele turistice pentru

a. Cartarea zonelor cu obiective arheologice

3

✓

✓

✓

✓

✓

Custode, Universitatea

128

creșterea atractivitții ariei protejate

Babeș-Bolyai

2.5. Identificarea de potențiali parteneri și inițierea de proiecte / programe pentru realizarea infrastructurii de vizitare

Cel puțin un proiect include și componentă de realizare / îmbunătățire a infrastructurii de vizitare

3

✓

✓

✓

✓

✓

Custode

b.

Colaborarea cu Universitatea Babeș- Bolyai, de Istorie și Filozofie Cluj Napoca pentru identificarea de resurse in vederea studierii si promovarii lor

c.

Interzicerea constructiilor si a infrastructurii care poate dăuna siturilor arheologice

d.

Identificarea de resurse pentru prezentarea / promovarea acestor valori

Programul 3: Conștientizare și educație

Obiectiv:

Asigurarea colaborării și sprijinului factorilor interesați relevanți pentru refacerea condițiilor necesare habitatelor și speciilor de interes comunitar și îmbunătățirea nivelului de înțelegere a importanței naturii de către copii.

Direcții de management

Indicator de

finalizare

Prioritate

Anul 1

An ul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Responsabilitat ea principală

129

pentru implementare

3.1. Întocmirea unui plan de comunicare pentru identificarea celor mai eficiente metode și acțiuni de comunicare cu diferitele grupuri de factori interesați

Plan de comunicare

1

✓

Custode

3.2.Informarea/conștientizarea administratorilor și proprietarilor cu privire la beneficiile măsurilor de management

1OO % din proprietari informați

Nr. evenimente organizate

1

✓

✓

✓

✓

✓

Custode

3.3. Oferirea de posibilități pentru consultare la birou și pe teren a factorilor interesați legat de managementul ariei protejate

Minim 1 zi / lună

1

✓

✓

✓

✓

✓

Custode

3.4. Informarea continuă a publicului larg cu privire la managemntul ariei protejate prin mass media și pagina web a ariei protejate

Min. 1O apariții/an în presă

Min. 2O știri pe an pe pagina web

1

✓

✓

✓

✓

✓

Custode

3.5. Amplasarea de panouri informative despre aria protejată și managementul acesteia în localități, pe limite, în zone importante de pe teritoriul ariei protejate

2O de panouri

2

✓

✓

✓

✓

✓

Custode

3.6. Organizarea de evenimente de conștientizare legate de aria protejată și de promovare a acesteia

Min. 2/an

3

✓

✓

✓

✓

✓

Custode

3.7. Prezentări organizate pentru diferite grupe de vârstă în școlile din comunitățile locale

Min. 2/an

2

✓

✓

✓

✓

✓

Custode, ONG- uri de mediu, Agenția pentru

130

Protecția Mediului

3.8. Organizare activități practice de educație ecologică pe teren

Min. 2/an

1

✓

✓

✓

✓

✓

Custode, ONG- uri de mediu, Agenția pentru Protecția Mediului CJ

3.9. Realizarea unui punct de informare și /sau centru de educație pentru aria protejată

3

✓

✓

✓

✓

✓

Custode

Programul 4: Management și monitorizare

Obiectiv:

Asigurarea resurselor necesare pentru managementul eficient al sitului și monitorizarea biodiversității și a activităților umane.

Direcții de management

Indicator de finalizare

Prioritate

Anul 1

An ul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Responsabilitat ea principală pentru implementare

4.1. Emiterea avizelor și apunctelor de vedere în cadrul procedurii de reglementare din punct de vedere al protecției mediului al planurilor / proiectelor / activităților

Nr. puncte de vedere Nr. avize

1

✓

✓

✓

✓

✓

Custode

4.2. Respectarea prevederilor legale privind sistemul de tarifare pentru toate serviciile oferite de custode

Nr. tarife conforme prevederilor legale

1

✓

✓

✓

✓

✓

Custode

131

4.3. Verificarea implementării / respectării măsurilor de management al valorilor ariei protejate, inclusiv a respectării condițiilor stabilite în cazul lucrărilor și proiectelor avizate.

Nr. contravenții

1

✓

✓

✓

✓

✓

Custode

4.4. Observarea / verificarea modului în care se realizează managementul terenurilor și a resurselor naturale în zonele unde impactul potențial asupra valorilor poate fi semnificativ

Cel puțin 1O patrulări pe lună în medie

1

✓

✓

✓

✓

✓

Custode

4.5. Colaborarea cu autoritățile competente pentru realizarea de controale periodice în aria protejată

Cel puțin 4 patrulări comune pe an

2

✓

✓

✓

✓

✓

Custode, ITRSV, Garda de Mediu CJ

4.6. Idenificarea de surse de finanțare, elaborarea de proiecte și managementul acestora pentru asigurarea resurselor necesare pentru menținerea unei echipe minime de management al ariei protejate și pentru implementarea măsurilor de management

Minim 3 persoane cu contract permanent de muncă 1

1

✓

✓

✓

✓

✓

Custode

4.7. Asigurarea instruirii periodice a personalului implicat în administrarea ariei protejate

Minim 3 cursuri/schimburi de experiență pe an

2

✓

✓

✓

✓

✓

Custode

4.8. Cooptarea și managementul eficient al voluntarilor pentru realizarea de activități specifice

Cel puțin 3O voluntari cooptați

3

✓

✓

✓

✓

✓

Custode

4.9. întreținerea echipamentelor și materialelor aflate în dotare

Valoare reparații / întreținere

1

✓

✓

✓

✓

✓

Custode

4.1O. Încheierea de contracte de parteneriat cu universități, ONG-uri și alte entități în vederea eficientizării asigurării resurselor necesare

Cel puțin 3 parteneriate

3

✓

✓

✓

✓

✓

Custode

132

1

A se vedea explicații la Capitolul E2

pentru management și implementarea planului de management

4.11. Identificarea temelor prioritare pentru cercetare și asigurarea resurselor necesare pentru efectuarea acestora în colaborare cu instituții relevante

Lista temelor identificate

Cel puțin o temă în curs de cercetare

3

✓

✓

✓

✓

✓

Custode

4.12. Asigurarea spațiului necesar pentru birou și depozitarea echipamentelor din dotare

Un sediu

1

✓

✓

✓

✓

✓

Custode

4.13. Elaborarea planurilor anuale de lucru și revizuirea lui după necesități

1 plan de lucru pe an

1

✓

✓

✓

✓

✓

Custode

4.14. Asigurarea mijloacelor de transport necesare pentru activitățile de teren

Cel puțin 2 mijloace de transport

1

✓

✓

✓

✓

✓

Custode

4.15. Elaborarea de protocoale de monitorizare pentru măsurile de management la care se aplică metodologii diferite de cele care s-au utilizat la inventarierea florei și faunei

Cel puțin 6 protocoale de monitorizare elaborate

1

✓

✓

✓

✓

✓

Custode

4.16. Implementarea Planului de Monitoring al ariei protejate

Colectarea cel puțin a informațiilor legate de activitățile cu prioritatea 1

1

✓

✓

✓

✓

✓

Custode

4.17. Evaluarea eficienței managementului ariei protejate

Cel puțin o evaluare pe an

1

✓

✓

✓

✓

✓

Custode

4.18. Analiza rezultatelor monitorizărilor și îmbunătățirea măsurilor de management utilizând informațiile din analize

Cel puțin o analiză pe an

1

✓

✓

✓

✓

✓

Custode

133

D.3.

Activități și măsuri de management specifice pentru implementarea Planului operațional

Pentru realizarea obiectivelor stabilite prin Planul operațional este necesar să fie planificate și să fie realizezate Activități de management și să fie stabilte măsuri specifice, respectiv să se asigure aplicarea legislației. În acest subcapitol se prezintă acțiuni și măsuri specifice ce se vor implementa de către Custodele ariei protejate.

Activitățile specifice vor fi incluse în planurile anuale, iar măsurile specifice se vor reflecta în Regulamentul ariei protejate

În tabelul nr. 25 de mai jos, sunt prezentate posibile Activități și măsuri specifice ce se impun pentru realizarea unora din măsurile de management.

Activitățile și măsurile prezentate în tabelul de mai jos

nu sunt singurele

ce se pot defini pe perioada de implementare a Planului de Management. În baza prevederilor din Planul operațional vor fi definite și alte Activități și măsuri, care vor fi incluse în planurile anuale de lucru. În măsura în care, în perioada de implementare, vor fi stabilite Activități și măsuri care necesită acordul și

colaborarea

factorilor

interesați,

Custodele

se

obligă

să

se

consulte

cu

aceștia.

Tabelul nr. 25.

Modalități de implementare ale măsurilor de management și măsuri specifice

Direcții de management definite în Planul operațional

Activități și măsuri specifice

Programul 1: Conservarea habitatelor și a speciilor de interes comunitar

Subprogramul 1.1. Promovarea îmbunătățirii limitelor ariilor protejate și măsuri generale de management

1.1.1. Elaborarea și promovarea propunerii de îmbunătățirea limitelor Rezervației Făgetul Clujului

1.1.2. Delimitarea corectă și elaborarea

a. Întocmirea documentației preliminare pentru

a.

Întocmirea documentației preliminare pentru propunere de îmbunătățirea limitelor Rezervației Făgetul

b.

Informarea factorilor interesați cu privire la propunere și la necesitatea extinderii.

c.

Consultarea factorilor interesați și definitivarea propunerii de îmbunătățirea limitelor și a măsurilor de management necesare.

d.

Înaintarea documentației către autoritatea centrală pentru protecția mediului

e.

Asigurarea protecției și conservării speciilor și habitatelor înainte și după depunerea documentației , conform prevederilor legale.

f.

Revizuirea Planului de Management - dacă este necesar - după aprobarea extinderii, pentru a reflecta măsurile necesare speciilor de interes conservativ incluse în rezervație.

Direcții de management definite în Planul operațional

Activități și măsuri specifice

Programul 1: Conservarea habitatelor și a speciilor de interes comunitar

Subprogramul 1.1. Promovarea îmbunătățirii limitelor ariilor protejate și măsuri generale de management

propunerii de îmbunătățirea limitelor Rezervației Valea Morilor

justificarea corecturii necesare la localizarea rezervației.

1.1.3. Elaborarea propunerii de desemnare

a. Întocmirea documentației preliminare pentru

b.

Elaborarea propunerii de îmbunătățirea limitelor Rezervației Valea Morilor.

c.

Informarea factorilor interesați cu privire la propunere și la necesitatea extinderii

d.

Consultarea factorilor interesați și definitivarea propunerii de îmbunătățirea limitelor și a măsurilor de management necesare.

e.

Înaintarea documentației către autoritatea centrală pentru protecția mediului.

f.

Asigurarea protecției și conservării speciilor și habitatelor înainte și după depunerea documentației, conform prevederilor legale.

g.

Revizuirea Planului de Management - dacă este necesar - după aprobarea extinderii Rezervației Valea Morilor, pentru a reflecta măsurile necesare speciilor de interes conservativ incluse în rezervație.

Direcții de management definite în Planul operațional

Activități și măsuri specifice

Programul 1: Conservarea habitatelor și a speciilor de interes comunitar

Subprogramul 1.1. Promovarea îmbunătățirii limitelor ariilor protejate și măsuri generale de management

a Rezervației Colonia Făget - rezervație de tip botanic

desemnarea Rezervației.

1.1.4. Propunerea de îmbunătățire a limitelor sitului pentru a se include habitatele critice pentru speciile de interes comunitar:

Adenophora liliifolia ,

Eleocharis carniolica ,

Ligularia sibirica ,

Liparis loeselii ,

Colias myrmidone ,

Euphydryas matura ,

Leptidea morsei ,

Lycaena dispar ,

Maculinea teleius , și

b.

Informarea factorilor interesați.

c.

Consultarea factorilor interesați și definitivarea propunerii și a măsurilor de management necesare.

d.

Înaintarea documentației către autoritatea centrală pentru protecția mediului.

e.

Asigurarea protecției și conservării speciilor și habitatelor înainte și după depunerea documentației, conform prevederilor legale.

f.

Revizuirea Planului de Management - dacă este necesar - după aprobarea extinderii, pentru a reflecta măsurile necesare speciilor de interes conservativ incluse în rezervație.

a.

Formularea propunerilor.

b.

Îmbunătățirea limitelor este critică în Valea Morii

c.

Îmbunătățirea limitelor este foarte important să se facă în Colonia Făget pentru situl de importanță comunitară pentru mlaștini. Aici s-a

Direcții de management definite în Planul operațional

Activități și măsuri specifice

Programul 1: Conservarea habitatelor și a speciilor de interes comunitar

Subprogramul 1.1. Promovarea îmbunătățirii limitelor ariilor protejate și măsuri generale de management

pentru asigurarea suprafeței minime necesare pentru conservarea habitatelor 721O* - Mlaștini calcaroase cu

Cladium mariscus - și 723O -Mlaștini alcaline

găsit singura populația viabilă de

Adenophora liliifolia ,

Ligularia sibirica ,

Maculnea teleius

și

Liparis loeselii

d. Revizuirea Planului de Management - dacă este necesar - după aprobarea extinderii, pentru a reflecta măsurile necesare speciilor de interes conservativ incluse în rezervație.

1.1.5. Cartarea și analiza habitatelor de interes conservativ propuse a fi introduse în Formularul standard și în lista habitatelor de interes național

Nu sunt recomandări speciale. Custodele va decide modul de realizare.

1.1.6. Aplicarea de măsuri de conservare pentru speciile de interes comunitar și național, altele decât cele incluse în Formularul standard

a. Refacerea Formularului standard pentru reflectarea corespunzătoare a valorilor de conservare din sit. Elaborarea propunerii de includere a tuturor speciilor si habitatelor de interes comunitar si național din sit:

- Maculinea nausithous, Euplagia quadripunctaria, Lucanus cervus, Chilostoma banaticum, Bombina variegata, Triturus cristatus, Lissotriton vulgaris ampelensis, Pelobates fuscus, Bufo bufo, Hyla arborea, Rana temporaria, Rana dalmatina, Eptesicus serotinus, Nyctalus noctula, Pipistrellus pipistrellus, Pipistrellus pygmaeus, Pulsatilla patens.

Direcții de management definite în Planul operațional

Activități și măsuri specifice

Programul 1: Conservarea habitatelor și a speciilor de interes comunitar

Subprogramul 1.1. Promovarea îmbunătățirii limitelor ariilor protejate și măsuri generale de management

-911O Păduri de fag de tip

Luzulo - Fagetum , 913O Păduri de fag de tip

Asperulo - Fagetum , 91EO* Păduri aluviale de

Alnus glutinosa

-

Alno - Padion ,

Alnion incanae ,

Salicion albae , 91HO Păduri panonice de

Quercus pubescens , 91YO Păduri dacice de stejar și carpen, 641O Pajiște dacice de

Molinia caerulea , 621O Pajiști seminaturale uscate și faciesuri de tufișuri pe substraturi calcaroase -

Festuco - Brometalia

-, 619O Pajiști panonice de stâncării -

Stipo -

Festucetalia pallentis

Maculinea arion Neptis sappho

Maculinea nausithous ,

Pulsatilla patens,

Chilostoma banaticum

b.

Aplicarea de măsuri de conservare pentru speciile de interes național:

c.

Scoaterea speciei

Emys orbicularis

din Formularul standard.

d.

Includerea cu prioritate a speciilor

e.

Includerea cu prioritatea a habitatelor 91HO, 91YO si 91EO*.

Direcții de management definite în Planul operațional

Activități și măsuri specifice

Programul 1: Conservarea habitatelor și a speciilor de interes comunitar

Subprogramul 1.1. Promovarea îmbunătățirii limitelor ariilor protejate și măsuri generale de management

1.1.7. Studierea posibilităților de refacere și inițierea unor proiecte pentru refacere a habitatelor și speciilor de interes conservativ propuse pentru a fi introduse în Formularul standard și în lista de conservare a pentru interes național

Nu sunt recomandări speciale. Custodele va decide modul de realizare.

1.1.8. Prevenirea fragmentării și distrugeri habitatelor/ speciilor prin reglementarea construirii/ modernizării infrastructurii de transport și reglementarea accesului motorizat

Nu sunt recomandări speciale. Custodele va decide modul de realizare.

1.1.9. Reglementarea construcțiilor din sit, pentru a preveni degradarea habitatelor și speciilor de interes conservativ

Nu sunt recomandări speciale. Custodele va decide modul de realizare.

1.1.1O. Prevenirea/ combaterea poluării

„fizice" - deșeuri - și chimice în sit pentru menținerea unor condiții corespunzătoare pentru habitate și specii

Reglementarea lucrărilor de modernizare a drumurilor din interiorul ariei protejate, ținând cont de impactul potențial al creșterii traficului și de prioritățile strategice ale zonei în care se află aria protejată.

Direcții de management definite în Planul operațional

Activități și măsuri specifice

Programul 1: Conservarea habitatelor și a speciilor de interes comunitar

Subprogramul 1.2. Conservarea habitatelor umede și a celor de pajiști

1.2.1. Refacerea habitatelor de mlaștini 721O* - Mlaștini calcaroase cu

Cladium

a. Interzicerea oricărei intervenții în zonă, care poate duce la scăderea aportului hidric,

Direcții de management definite în Planul operațional

Activități și măsuri specifice

Programul 1: Conservarea habitatelor și a speciilor de interes comunitar

Subprogramul 1.2. Conservarea habitatelor umede și a celor de pajiști

mariscus ) - și 723O - Mlaștini alcaline - precum și a pajistilor umede cu

Molinia caerulea

- 641O - pentru speciile

Ligularia sibirica ,

Adenophora liliifolia ,

Eleochris carniolica ,

Liparis loeselii

atât suprateran, cât și subteran în habitatele mlăștinoase 721O* și 723O, habitatele cu specia

Adenophora liliifolia ,

Eleocharis carniolica ,

Ligularia sibirica ,

Liparis loeselii .

b.

Interzicerea pășunatului în habitatele 721O*, 723O

c.

Interzicere utilizării îngrășămintelor chimice și a pesticidelor pe o distanță pe minim 5O m de limita mlaștinilor.

d.

Interzicerea scoaterii lemnului din exploatări forestiere prin habitatele acestor specii

e.

Elaborarea unui studiu hidrografic pentru stabilirea potențialului de refacere.

f.

Refacerea și menținerea regimului hidric - în baza studiului - natural în zona Colonia Făget, Valea Morii.

g.

Interzicerea totală a captărilor și desecărilor pe toată suprafața al ariei protejate

h.

Reglementarea pășunatului pentru pajiștile

Direcții de management definite în Planul operațional

Activități și măsuri specifice

Programul 1: Conservarea habitatelor și a speciilor de interes comunitar

Subprogramul 1.2. Conservarea habitatelor umede și a celor de pajiști

cu

Molinia caerulea

1.2.2. Menținerea unei fâșii de cel puțin 2OO m în jurul mlaștinilor fără exploatare masei de lemnoase, atât în interiorul cât și afara ariei protejate - dacă mlaștina se extinde în afara limitelor ariei protejate

Nu sunt recomandări speciale. Custodele va decide modul de realizare.

1.2.3. Asigurarea habitatului favorabil pentru speciile

Maculinea teleius, Maculinea nausithous, Adenophora liliifolia, Ligularia sibirica

prin menținerea și refacerea pajiștilor umede - 641O - și interzicerea totală a construitului în zonele de habitat

1.2.4. Menținerea/refacerea stării de conservare favorabilă a aninișurilor din aria

a. Delimitarea aninișurilor în fond forestier dacă nu apar ca subparcele distincte, și

i.

Identificarea de măsuri de refacere a suprafețelor umede degradate prin procesele naturale

j.

Interzicerea îngrădirilor pe toată suprafața habitatelor mlăștinoase 721O* și 723O

k.

Menținerea acoperirii actuale cu stuf - controlul succesiuni naturale a habitatelor

a.

Interzicerea pășunatului

b.

Asigurarea menținerii pajiștii prin cosit bianual înainte de 15 iunie și după 15 august.

c.

Menținerea unei acoperiri de cel puțin 5% cu pâlcuri de arbuști.

d.

Interzicerea scoaterii lemnului din exploatări forestiere prin acest habitat

Direcții de management definite în Planul operațional

Activități și măsuri specifice

Programul 1: Conservarea habitatelor și a speciilor de interes comunitar

Subprogramul 1.2. Conservarea habitatelor umede și a celor de pajiști

protejată pentru asigurarea condițiilor de conservare a habitatelor 721O* - Mlaștini calcaroase cu

Cladium mariscus

- și 723O - Mlaștini alcaline - și a speciilor

Ligularia sibirica, Adenophora liliifolia ,

Lycaena dispar

interzicerea extragerii de masele lemnoasă

e. Menținerea cursurilor naturale de apă pentru asigurarea menținerii habitatului 91EO*

1.2.5. Reglementarea pășunatului pe pajiștile xero-mezofile - 621O, 619O - în vederea asigurării condițiilor favorabile pentru speciile

Colias myrmidone ,

Isophya stysi ,

Eriogaster catax

b.

Interzicerea exploatării/defrișării arinișurilor în afara fondului forestier.

c.

Refacerea habitatelor de aniniș în afara fondului forestier cu prioritate in Colonia Făget, și Valea Morii, Valea Gârbăului

a.

Asigurarea condițiilor pentru dezvoltarea exemplarelor

de Prunus spinosa ,

Rubus

spp. în sit pe cel puțin 5% din suprafața habitatelor prin interzicerea curățirii totale a pajiștii și încurajarea utilizatorilor să păstreze speciile de plante gazdă. Se vor asigura în medie 8- 1Om 2 /1OOOm 2

vegetație arbustivă. IMPORTANT: Condiția de 8-1Om 2 /1OOOm 2

este orientativă - nu este obligatoriu ca toate pâlcurile să aibă această suprafață

b.

Stabilirea de comun accord cu Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură condițiilor de plată în cazul respectării măsurii de mai sus.

Direcții de management definite în Planul operațional

Activități și măsuri specifice

Programul 1: Conservarea habitatelor și a speciilor de interes comunitar

Subprogramul 1.2. Conservarea habitatelor umede și a celor de pajiști

1.2.6. Menținerea și refacerea pajiștilor - inclusiv a poienilor - favorabile pentru specia

Euphydryas maturna

Nu sunt recomandări speciale. Custodele va decide modul de realizare.

1.2.7. Asigurarea refacerii habitatelor favorabile speciilor de interes comunitar

Colias myrmidone, Isophya stysi ,

Eriogaster catax ,

Pulsatilla patens

prin managementul durabil al pășunilor și refacerea de fânețe

c.

Încărcătura maximă admisă este de O,7 Unitate Vită Mare/ha.

d.

Recomandat ca pășunatul să se facă în principal cu vite mari, iar dacă se pășunează cu oi, efectivele acestora să nu depășească 3O% din efectivele de animale admise la pășunat.

e.

Interzicerea curățării pajiștilor prin incendiere, conform prevederilor Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2O13, cu modificările și completările ulterioare.

f.

Reglementarea amplasării locurilor de târlire.

a.

Interzicerea totală a pășunatului în habitatele cu

Pulsatilla patens

și întreținerea pajiștii prin cosit după 1 august.

b.

Încărcătura maximă admisă la pășunat în pajiștile fără

Pulsatilla

va fi de O,7 Unitate Vită Mare /ha, dar nu mai puțin de O,3 Unitate Vită Mare.

Direcții de management definite în Planul operațional

Activități și măsuri specifice

Programul 1: Conservarea habitatelor și a speciilor de interes comunitar

Subprogramul 1.2. Conservarea habitatelor umede și a celor de pajiști

1.2.8. Reglementarea construcțiilor și a amenajărilor aferente de-a lungul cursurilor de apă permanentă și temporară care se află la limita sitului și în afara sitului

Nu sunt recomandări speciale. Custodele va decide modul de realizare.

1.2.9. Asigurarea habitatului pentru specia

Liparis loeselii

a. Controlarea invaziei stufului print tăierea manuală a acestuia dacă este nevoie -

c.

Refacerea pe cel puțin o treime din suprafață a habitatelor de fânețe, cea ce se poate face prin: reconstituirea de fânațe permanente sau utilizarea alternativă ca și pășuni - fânețe prin rotație la minim 2 ani.

d.

Încurajarea menținerii / extinderii fânațelor prin promovarea plăților de agromediu și sprijin acordat proprietarilor să acceseze aceste fonduri

e.

Menținerea a cel puțin 5% acoperire cu arbuști,

Prunus spinosa ,

Crataegus monogyna.

f.

Se va pășuna de preferință cu vite mari, iar dacă se pășunează și cu oi, procentul de ovine se recomandă nu va depăși 3O% ovine

g.

Interzicerea curățării pășunii prin incendiere conform prevederilor OUG 34/2O13.

Direcții de management definite în Planul operațional

Activități și măsuri specifice

Programul 1: Conservarea habitatelor și a speciilor de interes comunitar

Subprogramul 1.2. Conservarea habitatelor umede și a celor de pajiști

monitorizare prin utilizarea fotografiilor aeriene pentru a asigura menținerea stufului la nivelul actual.

b. Îndepărtarea vegetației moarte pentru păstrarea habitatelor favorabile speciei la sfârșitul sezonului de vegetație

1.2.1O. Studierea posibilitățiilor de refacere a habitatelor umede și de pajiști și inițierea unor proiecte pentru refacere

Nu sunt recomandări speciale. Custodele va decide modul de realizare.

Direcții de management definite în Planul operațional

Activități și măsuri specifice

Programul 1: Conservarea habitatelor și a speciilor de interes comunitar

Subprogramul 1.3.: Conservarea habitatelor forestiere

1.3.1. Menținerea/refacerea stării de conservare favorabilă a aninișurilor din aria protejată

a.

Delimitarea aninișurilor în fond forestier dacă nu apar ca subparcele distincte, și interzicerea extragerii de masă lemnoasă. Delimitarea se va face în teren chiar înainte de reamanajări și în amenajamentele silvice cu ocazia reamenajărilor

b.

Interzicerea exploatării/defrișării arinișurilor în afara fondului forestier.

c.

Refacerea habitatelor de aniniș în afara

Direcții de management definite în Planul operațional

Activități și măsuri specifice

Programul 1: Conservarea habitatelor și a speciilor de interes comunitar

Subprogramul 1.3.: Conservarea habitatelor forestiere

fondului forestier cu prioritate în Colonia Făget, si Valea Morii, Valea Gârbăului

e. Menținerea cursurilor naturale de apă pentru asigurarea menținerii habitatului 91EO*

1.3.2. Menținerea și refacerea lizierelor de pădure pe cel puțin 2O% din lungimea totală din sit și asigurarea unei fâșii minime de 1Om lățime de vegetație arbustivă cu

Prunus spinosa

și

Rubus

sp. de-a lungul lizierei pe aceeași lungime pentru asigurarea condițiilor favorabile pentru

Leptidea morsei ,

Euphydryas maturna .

1.3.3. Menținerea / refacerea stării de conservare favorabilă habitatului 91HO

Nu sunt recomandări speciale. Custodele va decide modul de realizare.

1.3.4. Menținerea de arborilor seculari pe toată suprafața sitului

1.3.5. Conducerea arboretelor din suprafața propusă a fi inclusă în Rezervația Făget spre starea de arborete seculare pentru asigurarea condițiilor necesare speciilor de lilieci de interes comunitar și național

Nu sunt recomandări speciale. Custodele va decide modul de realizare.

1.3.6. Menținerea / refacerea stării

a. Menținerea compoziției specifice naturale în

a.

Interzicerea pășunatului pe liziera și pe fâșia de 1O m din vecinătatea ei.

b.

Impunerea de reguli pentru menținerea lizierei în parchetele de exploatare.

c.

Măsura se aplica in zonele de distribuție ale speciei în sit.

a.

Inventarierea arborilor seculari.

b.

Măsuri de conștientizare pentru asigurarea sprijinului populației.

Direcții de management definite în Planul operațional

Activități și măsuri specifice

Programul 1: Conservarea habitatelor și a speciilor de interes comunitar

Subprogramul 1.3.: Conservarea habitatelor forestiere

favorabile de conservare pentru habitatele 917O, 91YO, 911O, 913O, 91HO

arboret, subarboret și strat ierbaceu - este necesar ajustarea mărimii ochiurilor de tăiere la capacitatea de răspândire a speciilor caracteristice din stratul ierbos

1.3.7. Inițierea lucrărilor de refacerea a arboretelor artificiale și total derivate pentru reconstituirea a cel puțin 1O % din habitatele 917O, 913O, 91YO, 911O, 91HO

Nu sunt recomandări speciale. Custodele va decide modul de realizare.

b.

Redefinirea tipului natural fundamental de pădure pentru habitatul 917O, 91HO și adaptarea măsurilor de management în vederea refacerii stării favorabile de conservare.

c.

Menținerea speciilor autohtone de amestec, mai ales în cenozele cu fag și carpen -

Sorbus torminalis, Tilia

sp. , Acer

sp. -, dar fără ca acestea să ajungă la o acoperire de peste 3O- 4O% în habitatul 913O

d.

Interzicerea plantării și eliminarea speciilor de plante invazive lemnoase - salcâm -

Robinia pseudacacia, cătina albă – Hippophae rhamnoides

- prin defrișare mecanică și aplicare de substanțe chimice - erbicide aprobate pe plan european - în habitatele 917O, 91YO, 911O, 91YO și 721O* și 723O.

Direcții de management definite în Planul operațional

Activități și măsuri specifice

Programul 1: Conservarea habitatelor și a speciilor de interes comunitar

Subprogramul 1.3.: Conservarea habitatelor forestiere

1.3.8. Menținerea habitatelor favorabile pentru

Chilostoma banatica

în făgete

1.3.9. Păstrarea arborilor bătrâni care asigură adăpost și hrană numeroaselor specii de faună:

Eptesicus serotinus, Nyctalus noctula, Pipistrellus pipistrellus, Pipistrellus pygmaeus, Lucanus cervus , în habitatele 917O, 91YO, 911O, 913O, 91EO*, 91HO

Nu sunt recomandări speciale. Custodele va decide modul de realizare.

1.3.1O. Interzicerea pășunatului și a trecerii animalelor domestice în habitatele forestiere

Nu sunt recomandări speciale. Custodele va decide modul de realizare.

a.

Păstrarea regimului hidric natural al apelor curgătoare.

b.

Menținerea lemnului mort pe sol în zona aluvionară.

Direcții de management definite în Planul operațional

Activități și măsuri specifice

Programul 1: Conservarea habitatelor și a speciilor de interes comunitar

Subprogramul 1.4.: Conservarea speciilor

1.4.1. Asigurarea protecției suprafețelor cu

Pulsatilla patens

a.

Interzicerea accesului în habitatele favorabile acestei specii

b.

Interzicerea scoaterii lemnului prin habitatele specifice acestei specii

c.

Îngrădirea suprafețelor cu

Pulsatilla patens

-

Direcții de management definite în Planul operațional

Activități și măsuri specifice

Programul 1: Conservarea habitatelor și a speciilor de interes comunitar

Subprogramul 1.4.: Conservarea speciilor

dacă este necesar

1.4.2. Refacerea populațiilor de

Adenophora liliifolia, Ligularia sibirica, Liparis loeselli, Pulsatilla patens

1.4.3. Asigurarea protecției speciilor

Adonophora liliifolia ,

Ligularia sibirica ,

Pulsatilla patens, Trollius europaeus, Galanthus nivalis, Daphne cneorum, Dactylorhiza incarnata, Gladiolus imbricatus, Parnassia palustris, Iris sibirica

pe toate suprafața sitului

Nu sunt recomandări speciale. Custodele va decide modul de realizare.

1.4.4. Elaborarea și implementarea de măsuri pentru prevenirea extinderii și controlul speciilor invazive

a.

Efectuarea unui studiu aprofundat privind structura genetică a populației prezente în sit.

b.

Elaborarea planului de refacere prin replantare

c.

Introducerea exemplarelor noi pentru deținerea și creșterea diversității genetice

a.

Elaborarea unui studiu privind speciile invazive existente și extinderea lor inclusiv a situației din vecinătatea ariei protejate.

b.

Elaborarea de propuneri de măsuri de prevenire și control.

c.

Identificare de resurse, de exemplu prin proiecte.

d.

Acțiuni de îndepărtare specii invazive cu voluntari.

Direcții de management definite în Planul operațional

Activități și măsuri specifice

Programul 1: Conservarea habitatelor și a speciilor de interes comunitar

Subprogramul 1.4.: Conservarea speciilor

1.4.5. Asigurarea condițiilor pentru menținerea stării favorabile de conservare a speciei

Bombina variegata

și altor specii de amfibieni de interes comunitar

IMPORTANT: în prezent

Bombina variegata

profită de bălțile temporare de pe drumurile de pământ care însă nu sunt habitate favorabile.

a.

Realizarea unui studiu cu privire la zonele favorabile pentru formarea anuală a bălților temporare.

b.

Stabilirea măsurilor de management necesare menținerii habitatului pentru amfibieni, de exemplu interzicerea accesului.

Direcții de management definite în Planul operațional

Activități și măsuri specifice

Programul.2: Managementul vizitatorilor

2.1. Planificarea și realizarea traseelor de vizitare pentru promovarea zonelor atractive fără impact asupra valorilor ariei protejate

Nu sunt recomandări speciale. Custodele va decide modul de realizare.

2.2. Încurajarea includerii valorilor ariei protejate în pachete de programe turistice și promovarea lor în parteneriat cu factori interesați relevanți

Nu sunt recomandări speciale. Custodele va decide modul de realizare.

2.3. Promovarea includerii valorilor naturale ale ariei protejate în strategiile de turism ale județului și regiunii

Nu sunt recomandări speciale. Custodele va decide modul de realizare.

2.4. Menținerea și promovarea zonelor importante din punct de vedere arheologic

a. Cartarea zonelor cu obiective arheologice

Direcții de management definite în Planul operațional

Activități și măsuri specifice

Programul.2: Managementul vizitatorilor

și introducerea lor în pachetele turistice pentru creșterea atractivității ariei protejate.

2.5. Identificarea de potențiali parteneri și inițierea de proiecte / programe pentru realizarea infrastructurii de vizitare

Nu sunt recomandări speciale. Custodele va decide modul de realizare.

b.

Colaborarea cu Universitatea Babeș-Bolyai Cluj Napoca, Facultatea de Istorie și Filosofie, Departamentul Arheologie pentru identificarea de resurse in vederea studierii și promovării lor

c.

Interzicerea construcțiilor și a infrastructurii care poate dăuna siturilor arheologice

d.

Identificarea de resurse pentru prezentarea / promovarea acestor valori

Direcții de management definite în Planul operațional)

Activități și măsuri specifice

Programul 3: Conștientizare și educație

3.1. Întocmirea unui plan de comunicare pentru identificarea celor mai eficiente metode și acțiuni de comunicare cu diferitele grupuri de factori interesați

Nu sunt recomandări speciale. Custodele va decide modul de realizare.

3.2.Informarea/conștientizarea administratorilor și proprietarilor cu privire la beneficiile măsurilor de management

Nu sunt recomandări speciale. Custodele va decide modul de realizare.

3.3. Oferirea de posibilități pentru consultare la birou și pe teren a factorilor

Nu sunt recomandări speciale. Custodele va decide modul de realizare.

Direcții de management definite în Planul operațional)

Activități și măsuri specifice

Programul 3: Conștientizare și educație

interesați legat de managementul ariei protejate

3.4. Informarea continuă a publicului larg cu privire la managemntul ariei protejate prin mass media și pagina web a ariei protejate

Nu sunt recomandări speciale. Custodele va decide modul de realizare.

3.5. Amplasarea de panouri informative despre aria protejată și managementul acesteia în localități, pe limite, în zone importante de pe teritoriul ariei protejate

Nu sunt recomandări speciale. Custodele va decide modul de realizare.

3.6. Organizarea de evenimente de conștientizare legate de aria protejată și de promovare a acesteia.

Nu sunt recomandări speciale. Custodele va decide modul de realizare.

3.7. Prezentări organizate pentru diferite grupe de vârstă în școlile din comunitățile locale

Nu sunt recomandări speciale. Custodele va decide modul de realizare.

3.8. Organizare activități practice de educație ecologică pe teren

Nu sunt recomandări speciale. Custodele va decide modul de realizare.

3.9. Realizarea unui punct de informare și

/sau centru de educație pentru aria protejată

a.

Identificarea posibilităților de a se utiliza clădiri existente în vederea înființării unui punct de informare / educație

b.

Identificarea de parteneri pentru realizarea punctului de informare / educație

c.

Identificarea de resurse pentru design, realizarea de materiale, acoperirea cheltuielilor de operare

Direcții de management definite în Planul operațional

Activități și măsuri specifice

Programul 4: Management și monitorizare

4.1. Emiterea de puncte de vedere în cadrul procedurii de reglementare din punct de vedere al protecției mediului al planurilor / proiectelor / activităților

Nu sunt recomandări speciale. Custodele va decide modul de realizare.

4.2. Respectarea prevederilor legale privind sistemul de tarifare pentru toate serviciile oferite de custode

Nu sunt recomandări speciale. Custodele va decide modul de realizare.

4.3. Verificarea implementării / respectării măsurilor de management al valorilor ariei protejate, inclusiv a respectării condițiilor stabilite în cazul lucrărilor și proiectelor avizate

Nu sunt recomandări speciale. Custodele va decide modul de realizare.

4.4. Observarea / verificarea modului în care se face managementul terenurilor și a resurselor naturale în zonele unde impactul potențial asupra valorilor poate fi semnificativ

Nu sunt recomandări speciale. Custodele va decide modul de realizare.

4.5. Colaborarea cu autoritățile competente pentru realizarea de controale periodice în aria protejată

Nu sunt recomandări speciale. Custodele va decide modul de realizare.

4.6. Idenificarea de surse de finanțare, elaborarea de proiecte și managementul acestora pentru asigurarea resurselor necesare pentru menținerea unei echipe minime de management al ariei protejate și pentru implementarea măsurilor de management

Nu sunt recomandări speciale. Custodele va decide modul de realizare.

Direcții de management definite în Planul operațional

Activități și măsuri specifice

Programul 4: Management și monitorizare

4.7. Asigurarea instruirii periodice a personalului implicat în administrarea ariei protejate

Nu sunt recomandări speciale. Custodele va decide modul de realizare.

4.8. Cooptarea și managementul eficient al voluntarilor pentru realizarea de activități specifice

Nu sunt recomandări speciale. Custodele va decide modul de realizare.

4.9. întreținerea echipamentelor și materialelor aflate în dotare

Nu sunt recomandări speciale. Custodele va decide modul de realizare.

4.1O. Încheierea de contracte de parteneriat cu universități. ONG-uri și alte entități în vederea eficientizării asigurării resurselor necesare pentru management și implementarea planului de management

Nu sunt recomandări speciale. Custodele va decide modul de realizare.

4.11. identificarea temelor prioritare pentru cercetare și asigirarea resurselor necesare pentru efectuarea acestora în colaborare cu instituții relevante

Nu sunt recomandări speciale. Custodele va decide modul de realizare.

4.12. Asigurarea spațiului necesar pentru birou și depozitarea echipamentelor din dotare

Nu sunt recomandări speciale. Custodele va decide modul de realizare.

4.13. Elaborarea planurilor anuale de lucru și revizuirea lui după necesități

Nu sunt recomandări speciale. Custodele va decide modul de realizare.

4.14. Asigurarea mijloacelor de transport necesare pentru activitățile de teren

Nu sunt recomandări speciale. Custodele va decide modul de realizare.

4.15. Elaborarea de protocoale de monitorizare pentru măsurile de management la care se aplică metodologii diferite de cele care s-au utilizat la

Nu sunt recomandări speciale. Custodele va decide modul de realizare.

Direcții de management definite în Planul operațional

Activități și măsuri specifice

Programul 4: Management și monitorizare

inventarierea florei și faunei

4.16. Implementarea Planului de Monitoring al ariei protejate

Monitorizarea se va face conform Planului de Monitoring prezentat la capitolul E5 și

Anexa

nr. 9 .

4.17. Evaluarea eficienței managementului ariei protejate

Se va face urmărind indicatorii de finalizare din Planul operațional.

4.18. Analiza rezultatelor monitorizărilor și îmbunătățirea măsurilor de management utilizând informațiile din analize

Nu sunt recomandări speciale. Custodele va decide modul de realizare.

E.

ASIGURAREA IMPLEMENTĂRII PLANULUI DE MANAGEMENT

E.1.

Sistemul de luare a deciziilor

După cum s-a arătat mai sus, realizarea obiectivelor de management din ariile protejate din zona Făget - Valea Morii va contribui, prin crearea condițiilor necesare pentru habitate și specii, atât la conservarea naturii cât și la asigurarea unor servicii de mediu importante pentru bunăstarea locuitorilor din zonă. Implementarea măsurilor de management va trebuie să se facă nu numai prin efortul Custodelui, ci prin implicarea activă a factorilor interesați.

Pentru a se asigura implicarea activă a comunității locale și a altor factori interesați în implementarea măsurilor de management, este important ca în stabilirea sistemului de luare a deciziilor Custodele să se asigure că va asigura

mecanisme minime pentru implicarea factorilor interesați

, asigurând nu numai informarea lor, dar și integrarea opiniilor și a expertizei acestora în deciziile ce se vor lua pentru managementul ariei protejate.

Decizia în stabilirea acțiunilor și activităților de management revine custodelui, cu excepția aprobării proiectelor care pot avea impact asupra ariei protejate. Ca urmare, custodele va organiza sesiuni de informare, va asigura o transparență totală cu privire la activitățile desfășurate și va organiza întâlniri, grupuri de lucru ori de câte ori este necesar și important să se țină cont de expertiza și opiniile factorior interesați. Detalierea modului în care se va face acest lucru se va face în Planul de comunicare a ariei protejate.

E.2.

Resurse umane

Secțiunea B1.5 din planul de management prezintă structura și numărul actual de angajați. Analizând necesarul de resurse umane pentru implementarea Planului de management s-a constatat că pentru următorii 5 ani numărul angajaților și a colaboratorilor externi ar trebui să crească după cum se prezintă în tabelul de mai jos.

Tabelul nr. 25 de mai jos prezintă situația resurselor umane de care ar trebui să dispună Custodele pentru a implementa Planul de Management. În tabel se sugerează o anumită structură de angajați și colaboratori externi, dar Custodele poate decide modul în care asigură necesarul de resurse umane, în funcție de resursele financiare de care dispune. Pentru implementarea planului în condiții optime sunt necesari cel puțin 3 angajați cu normă întreagă. Se recomandă ca cel puțin o persoană să aibă competențele unui Specialist Arii

Protejate, conform standardului ocupațional în.

Tabelul nr. 26.

Necesar de personal pentru implementarea activităților critice de management

Postul

Grad

de

ocupare

a

postului - nivel minim

Personal

actual

Necesar

Directori

O,35

O

O,35

Specialist Arii Protejate

O,61

O

O,61

Personal de teren -

rangeri

1,18

O

1,18

Responsabil proiecte

O,31

O,3

O,O1

Specialist comunicare

O,61

O,2

O,41

Se vor coopta de asemenea experți și voluntari pentru activități specifice, cum ar fi de exemplu monitorizarea stării de conservare a habitatelor și speciilor cel puțin o dată la 5 ani. Zona este "generoasă" din acest punct de vedere: proximitatea orașului Cluj, cu numeroase facultăți și potențial de voluntariat poate ajuta mult Custodele, mai ales în perioadele în care nu dispune de resursele financiare necesare.

Custodele nu dispune în momentul de față decât de o singură persoană angajată cu jumătate de normă pentru implementarea proiectelor ce se află în derulare. Majoritatea acțiunilor importante se realizează prin muncă voluntară de membrii Asociației Natura Transilvaniei. Serviciile de contabilitate vor fi asigurate prin subcontractare.

E.3.

Investiții - echipament și infrastructură

Pentru realizarea în condiții optime a celor prevăzute în Planul de management ar trebui să se asigure cel puțin menținerea infrastructurii echipamentelor actuale, respectiv a unui sediu și a mașinii de teren, respectiv asigurarea echipamentului de teren pentru rangeri.

Dacă resursele și parteneriatel viitoare vor permite, ar fi benefic să se amenajeze un punct de informare și educație. Nu se recomandă investiții într-o clădire nouă, ci doar amenajarea unei

clădiri existente, amplasată corespunzător pentru acest scop, la întreținerea căreia să existe un angajament ferm nu numai din partea Custodelui, dar și din partea autorităților locale și/sau a altor potențiali parteneri.

E.4.

Resurse financiare necesare pentru implementarea Planului de Management

Suma minimă necesară pentru managementul ariei protejate este de 998.26O lei pentru următorii cinci ani. Pentru realizarea în condiții optime a măsurilor de management este necesară o sumă de 1.238.O81 lei, până în anul 2O2O.Necesarul de resurse financiare s-a făcut pe baza unor calcule estimative, ele fiind orientative. Este foarte dificil să se calculeze cu exactitate sumele necesare pentru management pe o perioadă de 5 ani, conform

Tabelului nr.

27 . În plus, sumele estimate nu includ toate cheltuieli posibile. De exemplu, estimarea cheltuielilor pentru eventualele studii de refacere și pentru proiectele de refacere a habitatelor și a populațiilor nu a fost posibilă. Se recomandă ca bugetul să se stabilească anual, luându- se în calcul nu numai prețuri unitare aplicabile pentru perioada respectivă, dar și eventuale modificări în ce privește prioritatea / urgența acțiunilor de management și evaluări detaliate pentru acțiunile care nu au putut fi evaluate.

Anexa

nr.

8

- Plan financiar prezintă estimarea resurselor financiare necesare pentru implementarea acțiunilor din Planul de Management.

160

Tabelul nr. 27.

Necesarul de resurse financiare pentru managementul ariei protejate - total

Acțiuni

Prioritate

Salarii

Cheltuieli

operationale

Total

Mediu anual

Nivel optim

Cheltuieli directe total

1, 2 și 3

816.689

314.642

865.669

173.134

Din

care

cheltuieli

de

monitorizare

265.662

53.132

Cheltuieli indirecte

41.132

8.226

Total buget plan management

ron

1.172.463

234.493

Total buget plan management

euro

Curs valutar

aproximat 4,45

263.475

52.695

Nivel critic

Cheltuieli directe

1 și 2

648.911

242.599

625.848

125.17O

Din

care

cheltuieli

de

monitorizare

265.662

53.132

Cheltuieli indirecte

41.132

8.226

Total buget plan management

932.642

186.528

Acțiuni

Prioritate

Salarii

Cheltuieli

operationale

Total

Mediu anual

ron

Total buget plan management

euro

Curs valutar

aproximat 4,45

209.583

41.917

161

E.5.

Monitorizarea implementării Planului de Management

Pentru a fi urmărit, în mod continuu și coerent, modul în care, prin acțiunile de management planificate, se realizează obiectivele ariei protejate, a fost elaborat Planul de monitoring prezentat în

Anexa nr. 9

- Plan de monitoring.

Întrucât

resursele

de

management

sunt

limitate,

acest

plan

prevede,

în

principal, monitorizarea aspectelor legate de biodiversitate și de principalele activități umane, care sunt sau pot deveni presiuni/amenințări la adresa valorilor de biodiversitate.

Situația de referință, pentru indicatorii identificați în acest plan, a fost stabilită, fie prin inventarierile de teren realizate în anul 2O14, fie prin colectarea informațiilor pe perioada elaborării Planului de Management. Pentru acțiunile la care nu există date privind situația de referință, se recomandă stabilirea acestora într-un termen cât mai scurt. Indicatorii de succes sunt cei menționați în planul de monitoring și în Planul operațional. Nu toți indicatorii de succes sunt incluși în Planul de monitoring, însă monitorizarea lor nu trebuie neglijată.

În Planul de monitoring s-au inclus în principal acele aspecte de monitorizat care necesită deplasări pe teren pentru stabilirea situației. Nu s-au inclus în acest plan aspectele a căror monitorizare presupune doar sintetizarea datelor din rapoarte de monitorizare și rapoarte de teren sau extragerea informației din rapoarte anuale.

Planul de monitoring este structurat pe baza periodicității acțiunilor de monitoring. O dată la cinci ani este recomandată realizarea de inventarieri complete, utilizând metodologiile de la inventarierile din 2O14. Aceste monitorizări ar trebui corelate cu perioadele în care se depun rapoartele de monitorizare la nivel național către Comisia Europeană.

Ideal, în situația în care există fonduri suficiente, majoritatea monitorizărilor ar trebui făcute anual. Din lipsa certitudinii asigurării cu fonduri, s-au stabilit frecvențe de monitorizare după trei criterii: ideal, optim și minim. Analiza financiară s-a făcut însă doar pe numărul de zile- on necesare în situația optimă.

Custodele va analiza rezultatele monitorizării și va adapta măsurile de management pentru a crește eficiența acestora. Rezultatele analizelor vor fi extrem de importante la revizuirea Planului operațional după primii cinci ani de implementare a Planului de Management.

Pe lângă monitorizarea biodiversității și a activităților umane, conform prevederilor Planului de Monitoring din

Anexa nr. 9 , este necesară o evaluare anuală a eficienței cu care Custodele

își organizează activitatea de management. Metodologia, respectiv formularul se bazează pe Instrumentul de Evaluare a Eficienței de Management a Ariilor Protejate din Țările Carpatice

- CCPAMETT -, realizat de WWF Programul Dunăre Carpați pe baza Instrumentului de Evaluare a Eficienței de Management - METT. Instrucțiuni detaliate se găsesc pe

http://www.propark.ro/ro/publicatii/?page=6.

Chiar dacă metodologia nu are indicatori de realizare sau de progres specifici fiecărei arii protejate, utlizarea sa ca și ghid pentru o analiză la nivelul echipei de administrare se poate dovedi foarte utilă pentru evaluarea eficienței managementului. Rezultatele analizei, bazate pe acest formular, pot fi substanțial îmbunătățite prin includerea rezultatelor analizelor ce se fac la monitorizarea biodiversității și a principalelor activități umane.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

***Plan Urbanistic General Municipiul Cluj-Napoca. Hotărâre de Consiliu Local Număr 493/22.12.2O14

Raport de activitate realizat în urma activității nr. E.2.6.: Organizarea de activități de consultare publică aferente procedurii de elaborare și aprobare a planurilor de management pentru siturile de importanță comunitară ROSCIOO74 - Făgetul Clujului - Valea Morii, ROSCIO356

- Poienile de la Șard și ROSCIO394 - Someșul Mic.

Bereteu, D., Timofte, Șt., 2O11

Contribuții la aria de răspândire a grupului Copăceni , în A. Pețan, Al. Berzovan - coord., Arheologie și studii clasice, vol. I, București, , p. 79-95.

Bereteu, D. 2O13, Așezarea din a doua epocă a fierului de la Cluj-Napoca - Sinitău, în Sargetia S. N., IV, p. 73-1OO.

Bereteu, D. 2O14, Contribuții la repertoriul arheologic al județului Cluj, în Sargetia S.N., V, p. 91, nr. 4d.

Borhidi A, Santa A, 1999: Voros konyv Magyaroszrszag novenytarsulasairol 1., Budapest, p: 161-162.

CARPATCLIM Database European Commission - JRC, 2O13; Szalai, S., Auer, I., Hiebl, J., Milkovich, J., Radim, T. Stepanek, P., Zahradnicek, P., Bihari, Z., Lakatos, M., Szentimrey, T., Limanowka, D., Kilar, P., Cheval, S., Deak, Gy., Mihic, D., Antolovic, I., Mihajlovic, V., Nejedlik, P., Stastny, P., Mikulova, K., Nabyvanets, I., Skyryk, O., Krakovskaya, S.,Vogt, J., Antofie, T., Spinoni, J.: Climate of the Greater Carpathian Region. Final Technical Report.www.carpatclim-eu.or

g.

Chrzanowski, A., R. Kuzminski, A. Labțdzki, A. Mazur, and P. Rutkowski. 2O13. Occurrence of

Eriogaster catax

(Linnaeus, 1758) (Lasiocampidae, Lepidoptera) and the proposed protective actions on the polish territory. Nauka Przyroda Technologie

7 :#24.

Crișan, I H., Bărbulescu, M., Chirilă, E., Vasiliev, V. Winkler I., 1992:

Repertoriul arheologic al județului Cluj , Cluj-Napoca, p. 122, nr. 5.

Crișan, I., 1994: Corelații geomorfo-pedogenetice pe tipuri de versanți în împrejurimile municipiului Cluj-Napoca. In Studia Universitatis Babeș-Bolyai: Geographia, 39/1 pp. 33-39.

Cristea, V.; Baciu, C.; Gafta, D., 2OO2: Municipiul Cluj-Napoca și zona periurbană: studii ambientale. Editura Accent. Cluj-Napoca

Crump, M.L., Scott, N.J. 1994. Visual encounter surveys. Pp. 84-92. In: W.R. Heyer, M. A. Donnelly, R. W. McDiarmid, L. C. Hayek, and M. S. Foster - eds. Measuring and Monitoring Biological Diversity. Standard Methods for Amphibians. Smithsonian Institution Press, Washington, DC.

Doniță N, Popescu A, Paucă-Comănescu M, Mihăilescu S, Biriș I.-A, 2OO5: Habitatele din România, Editura Tehnică Silvică, București, p: 298-3OO, 3O6-3O8.

Dudley, N. - Editor - 2OO8: Ghidul privind aplicarea categoriilor de management al Ariilor Protejate. Gland, Switzerland. IUCN. X +86pp.

Săvulescu T, Nyarady EGy - ed. - 1952-1976:

Flora R.S.R,

vol IX, XI, XII. Edit. Acad. R.S.R., București

Filipaș F, 2OO7: Flora și Vegetația Municipiului Cluj Napoca. Teză de Doctorat. Universitatea "Babeș-Bolyai" Cluj-Napoca

Gafta D, Mountford O, 2OO8: Manual de interpretare a habitatelor Natura 2OOO din România, Editura RISOPRINT, Cluj-Napoca, p: 57-58.

Gardiner T., Hill J., Chesmore D. 2OO5. Review of the methods frequently used to estimate the abundance of Orthoptera in grassland ecosystems. Journal of Insect Conservation, 9:151-173. Ghira I, Venczel M, Covaciu-Marcov SD, Mara G, Ghile P, Hartel T, Torok Z, Farkas L, Racz T, Farkas Z, Brad T, 2OO2: Mapping of Transylvanian herpetofauna. Nymphaea Folia naturae

Bihariae 29: 145-2O1.

Goia, M. și Dincă, V., 2OO6: Structura și răspândirea faunei de lepidoptere diurne - Hesperioidea și Papilionoidea - în împrejurimile municipiului Cluj-Napoca și aspecte actuale ale influenței antropozoogene asupra mediului de viață al acestora. Bul.inf. Soc.lepid.rom. 17: 139-197.

Iorgu I.Ș., Pisică E., Păiș L., Lupu G., Iușan C.2OO8. Checklist of Romanian Orthoptera (Insecta: Orthoptera) and their distribution by ecoregions. Travaux du Museum d'Histoire Naturelle "Grigore Antipa", LI: 119-135

Konvicka M., Benes J., Cizek O., Kopecek F., Konvicka O. și Vitaz L., 2OO7:. How too much care kills species: Grassland reserves, agri-environmental schemes and extinction of

Colias myrmidone

(Lepidoptera:

Pieridae)

from

its

former

stronghold.

Journal

of

Insect Conservation, 12, 519-525.

Lazarovici, Gh, Kalmar, Z. 1982.

Discuții pe marginea legăturilor cronologice și culturale între grupul Iclod și cultura Tisa , în ActaMN, XIX , p. 229, Pl. III/1-

Mânzu C, Gherghel I, Zamfiresc Ș, Zamfirescu O, Roșca I, Strugaria A, 2O13: Current and

future potentional distribution of a glacial relict

Ligularia sibirica

(Asteraceae) în România and temporal contribution of Natura 2OOO to protect species in light of global change,

Carpathian Journal of Earth and Enviromental Sciences :77-87

Niculescu, E. V. 1963. Fam. Pieridae (Lepidoptera). Page 2O2 Fauna R.P.R., 11 /6 edition. Ed.

Academiei R.P.R., Bucuresti.

Penuelas, J., Filella, I., Stefanescu, C. și Lluisa, J. 2OO5: Caterpillars of

Euphydryas aurinia

(Lepidoptera: Nymphalidae) feeding on

Succisa pratensis

leaves induce large foliar emissions of methanol. New Phytologist 167: 851-857

Rakosy L., Goia M. și Kovacs Z., 2OO3:

Catalogul Lepidopterelor României . Societatea Lepidopterologică Română, Cluj-Napoca.

Rakosy, L. și Vodă, R. 2OO8: Distribution of

Maculinea

genus in Romania.

Entomol.rom ., 13, 9- 17.

Rakosy L., Pecsenye K., Mihali C., Toth A. și Varga Z., 2O12: Taxonomic review of the Euphydryas maturna (Linnaeus, 1758) (Lepidoptera, Nymphalidae) with description of a new supspecies from Dobrogea (Romania) and notes on conservation biology.

Acta Zoologica Academiae Scientiarum Hungaricae

58, 145-161.

Rațiu F 1979: Importanța fitoistorică a rezervației de la Valea Morii - Dealul Felecului, Ocrotirea Naturii și Mediului Înconjurător, 23/1: 31-35.

Ruprecht

E

1998:

Egyes

jegkori

reliktumok

es

novenyritkasagok

elterjedesenek

es populaciomeretenek vizsgalata a Kolozsvar kornyeki Malom-volgyben - Distribuția și mărimea populațiilor unor relicte glaciare și plante rare în Valea Morii, Cluj -, Collegium Biologicum, 2: 37-43.

Ruprecht E 1999: A lapi vegetacio multja es jelene a kolozsvari Malom-volgyben. - Trecutul și prezentul statut al vegetației de mlaștină din Valea Morii, Cluj-Napoca -, Muzeumi fuzetek, 8: 11O-116.

Ruprecht

E,

Botta-Dukat

Z

1999: Talaj-novenyzet

kapcsolatok vizsgalata ude

lapret- komplexekben. - Relația sol-vegetație în cenoze de rogozuri -, Kitaibelia, 4/2: 331-34O.

Sanda V, Ollerer K, Burescu P 2OO8: Fitocenozele din România, Editura Ars Docendi, București, p: 117-12O.

Settele, J. 2OO6. Protocol for Butterfly Transects for ALARM FSN. Pages 1-14.

Surd, V.; Zotic, V. 1998: Pădurea Făget-Cluj și statutul ei funcțional. In Studia Universitatis Babeș-Bolyai Geographia 43/1 pp. 141-146.

Tolman, T., and R. Lewington. 2OO8. Field Guide of the Butterflies of Britain and Europe. Page 32O. Harper Collins Publishers, London.

Ujvari, I. 1972: Geografia apelor României. Editura Științifică. București

Vizauer T.-C. 2O11. A narancslepke ( Colias myrmidone

Esper, 1781) (Lepidoptera: Pieridae) elterjedesi adatai Romaniaban. In: A Gyergyoi-medence: egy mozaikos taj termeszeti ertekei (eds. Balint M și Endre S-K). Kolozsvari Egyetemi Kiado Cluj-Napoca, Romania.

Wahlberg N., Klemetti T., Selonen V. și Hanski I. 2OO2. Metapopulation structure and movements in five species of checkerspot butterflies.

Oecologia , 13O, 33-43.

Anexa nr. 1 la Planul de management

HARTĂ SATELITARĂ A SITULUI FĂGETUL CLUJULUI - VALEA MORII

Anexa nr. 2 la Planul de management

169

HARTA ORGANIZĂRII TERITORIALE A MANAGEMENTULUI SITULUI FĂGETUL CLUJULUI - VALEA MORII

Anexa nr. 3 la Planul de management

DISTRIBUȚIA HABITATELOR DE INTERES COMUNITAR DIN SITUL FĂGETUL CLUJULUI - VALEA MORII

Anexa nr. 4 la Planul de management

DISTRIBUȚIA SPECIILOR DE INTERES COMUNITAR ȘI NAȚIONAL ÎN SITUL FĂGETUL CLUJULUI - VALEA MORII

Anexa nr. 5 la Planul de management

LIMITELE INTRAVILANULUI MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA PE HARTA SITUL FĂGETUL CLUJULUI - VALEA MORII

Linia roz deschis - limita teritoriului administrativ, linia roz - limita intravilanului, suprafața galbenă - terenuri pentru construcții și amenajări, linia verde - limita sitului Făgetul Clujului

- Valea Morii. Harta este preluată din planul urbanistic general al orașului Cluj Napoca, aprobat prin Hotărârea Consiliului Local Cluj Napoca 493/22.12.2O14.

Anexa nr. 6 la Planul de management

LISTA INSTITUȚIILOR PREZENTE LA ÎNTÂLNIRILE DE INFORMARE ȘI CONSULTARE PE PLANUL DE MANAGEMENT

- conform listelor de prezință din datele: 8 octombrie 2O14, 27 februarie 2O15

1.

Agenția pentru Protecția Mediului Cluj-Napoca

2.

Asociația „Apathy Istvan Egyesulet"

3.

Asociația Natura Transilvaniei - custode

4.

Locuitori din Comuna Tureni

5.

Locuitori din Cluj Napoca

6.

Toate primăriile din lista factorilor interesați

7.

Asociația Națonală Apele Române - Direcția Apelor Someș-Tisa

8.

Garda Națională de Mediu Comisariatul Judetean Cluj

9.

Inspectoratul de Jandarmeria Județean Cluj 1O. Poliția Locală Cluj Napoca

11.

Firma Ocellus

12.

Firma Greenviro

13.

Firma ProPark

14.

Societatea Ornitologică Română Birou Teritorial Cluj

15.

Societatea Lepidopterologică Română

16.

Asociația pentru Protecția Liliecilor din România

17.

Colectiv A este un ONG cultural

18.

Universitatea Sapientia, Departamentul de Știința Mediului

19.

Universitatea Babeș-Bolyai - Facultatea de Istorie și Filozofie 2O. Universitatea Babeș-Bolyai - Facultatea de Biologie și Geologie

21.

Universitatea Babeș-Bolyai - Facultatea de Geografie

22.

Universitatea Babeș-Bolyai - Facultatea de Știința Mediului

23.

Muzeul Zoologic al Universității Babeș-Bolyai

24.

BOSZ la Uniunea Studențeasca Maghiara din Cluj

25.

Cotidianul Szabadsag

26.

Cotidianul Kronika

27.

Cotidianul Online Transindex

28.

Cotidianul Ziua de Cluj

29.

Radio Erdely FM 3O. Radio Cluj

Anexa nr. 7 la Planul de management

FIȘELE HABITATELOR ȘI SPECIILOR DE INTERES COMUNITAR CARE SUNT INCLUSE ÎN FORMULARUL

STANDARD

Tabelul nr. 28.

175

Fișa habitatului 7210*

Informație/Atribut

Descriere

Codul unic al tipului de

habitat

721O*

Denumire habitat

Mlaștini calcaroase cu

Cladium mariscus

și specii de

Caricion davallianae

Habitatele din România -

HdR

Acest tip de habitat nu are corespondent in codificarea română a habitatelor după Gafta și Mountford 2OO8, Doniță

și col. 2OO5

Asociații vegetale - AV

Cladietum marisci

Allorge 1922 ex Zobrist 1935 după Sanda 2OO8

Informație/Atribut

Descriere

Descrierea generală a tipului de habitat

Acest tip de habitat reprezintă mlaștini oligo-mezotrofe sau mezotrofe, care se dezvoltă in regiunea de câmpie și cea colinară, sau chiar și submontană, pe soluri hidromorfe, ale căror conținut de calcar este variabilă. Se caracterizează printr-un necesar de apă mai redusă, fiind acoperită la suprafață cu un strat de apă relativ subțire. În stațiunile mai dense, acumularea substanțelor organice este semnificativă, ceea ce contribuie la menținerea asociației vegetale care formează acest tip de habitat.

Privind compoziția floristică a habitatului, specia edificatoare este

Cladium mariscus , o specie foarte competitivă de statură înaltă, care formează stațiuni compacte, în care alte specii se pot instala foarte greu. De obicei, în fitocenozele dezvoltate în ape mai alcaline apare

Phragmites australis,

și specii caracteristice alianței

Caricion davallianae

Klika 1934 și ale ordinului

Caricetalia davallianae

Br.-Bl. 1949, dar și specii ale alianței

Molinion caeruleae

Koch 1936, respectiv ale ordinului

Molinietalia caerulaea

Koch 1936, dintre care numeroase specii sunt

relicte sau rare în flora României.

Suprafața ocupată conform

Formularului Standard

1,667 ha

Suprafața ocupată conform

hărții de distribuție

O,2O21 ha, din care O,OO3 ha în afara sitului ROSCIOO74.

Starea de conservare a

tipului de habitat

Nefavorabilă - rea

176

Amenințările

a)

Pășunatul cu ovine;

b)

Acces necontrolat al vizitatorilor;

c)

Activități necontrolate - pe terenuri proprietate privată;

d)

Devierea de apă și drenaje din cauza urbanizării;

e)

Plantații de cătina albă -

Hippophae rhamnoides;

177

Cauza: extinderea legală și ilegală a construcțiilor, extinderea intravilanului în Planul Urbanistic General.

178

Tabelul nr. 29.

Fișa habitatului 7230

Informație/Atribut

Descriere

Codul unic al tipului de

habitat

723O

Denumire habitat

Mlaștini alcaline

Habitatele din România

care apar în sit

R54O5 - Mlaștini sud-est carpatice, eutrofe cu

Carex flava

și

Eriophorum latifolium

R5414 - Mlaștini sud-est carpatice, eu-mezotrofe cu

Schoenus nigricans

Asociații vegetale

Carici flavae – Eriophoretum latifolii

Soo 1944,

Carici flavae – Blysmetum compressi

Coldea 1997,

Orchido – Schoenetum nigricantis

Oberd. 1957 - Syn.:

Schoenetum nigricantis

Pop et al. 1962;

Schoeneto- Armerietum barcensis

Morariu 1967,

Caricetum davallianae

Dutoit 1924, respectiv

Seslerietum uliginosae

după Palmgren

1916, Soo 1941

Descrierea generală a tipului de habitat

Acest tip de habitat reprezintă mlaștini eu-mezotrofe, care se formează în apropierea izvoarelor și a râurilor, sau datorită pânzei freatice ridicate în urma stagnării apelor din ploi. Poate fi caracterizată prin fluctuația minimă a nivelului de apă. Se dezvoltă pe soluri mlăștinoase, gleice, cu reacție puțin acidică sau neutră, dar in general bazică - pH intre 5,8 - 8,2 -, bogate în carbonat de calciu, iar conținutul de substanțe organice este variabilă. Apare pe terenuri plane sau puțin înclinate, în regiuni colinare și montane - 46O-175O m -, cu precipitații între 75O-11OO

mm. În ceea ce privește structura vegetației, acesta are de obicei o înălțime joasă sau medie, și este alcătuită din 3

nivele: unul din briofite și două din specii ierbacee.

Informație/Atribut

Descriere

Suprafața ocupată conform

Formularului Standard

3, 334 ha

Suprafața ocupată conform

hărții de distribuție

1,9616 ha, din care 1,1914 ha sunt în afara sitului

Starea de conservare a tipului de habitat

Nefavorabilă - rea

Analizând formele foarte degradate de habitat 723O din sit, deja transformate în alte tipuri dar care își mai trădează originea și potențialul de regenerare.

Amenințările

a)

Pășunatul cu ovine;

b)

Acces necontrolat al vizitatorilor;

c)

Activități necontrolate pe terenuri proprietate privată;

d)

Devierea de apă și drenaje din cauza urbanizării;

e)

Plantații de cătina albă -

Hippophae rhamnoides;

179

Cauza: extinderea legală și ilegală a construcțiilor, extinderea intravilanului în Planul Urbanistic General

180

Tabelul nr. 3O.

Fișa habitatului 9170

Informație/Atribut

Descriere

Codul unic al tipului de

habitat

917O

Denumire habitat

Păduri de stejar cu carpen de tip

Galio-Carpinetum

Palaearctic Habitats

CLAS. PAL.: 41.261, 41.262

Habitatele din România

R4123 - Păduri dacice de gorun -

Quercus petraea

-, fag -

Fagus sylvatica

- și carpen -

Carpinus betulus

- cu

Carex pilosa

Habitatele Natura 2OOO

917O Păduri de stejar cu carpen de tip

Galio-Carpinetum

Asociații vegetale

Carici pilosae – Quercetum petraeae typicum

Sanda et Popescu 1999

Informație/Atribut

Descriere

Descrierea generală a tipului de habitat

Fitocenoze răspândite în zona de deal peri- și intracarpatic în sudul și estul țării, între altitudini de 3OO-8OO m. Preferă climat continental cu temperaturi anuale intre 6-9 °C, și cantități de precipitații de 6OO-8OO mm. În zonele mai joase - 2OO-4OO m - se instalează mai mult pe versanții cu expoziție nordică. Apare pe roci variate moloase, marne, depozite luto-argiloase și soluri de tip luvisol pseudogleziat, profunde-mijlociu profunde, slab moderat acide, mezobazice, hidric echilibrate, dar cu stagnări temporale de apă deasupra orizontului B. Asociația se încadrează în clasa

Querco-Fagetea , ordinul

Fagetalia sylvaticae

și subalianța

Galio-schultesii-Carpinenion .

Speciile edificatoare sunt gorunul -

Quercus petraea

- și carpenul -

Carpinus betulus

- care împreună cu fagul -

Fagus sylvatica

- alcătuiesc coronamentul cu o acoperire de 7O-9O% și o înălțime de 2O-25 m, după Gafta și Mountford 2OO8. În alcătuirea coronamentului mai participă stejarul pedunculat -

Q. robur

-, cireșul -

Prunus avium

-, specii de tei -

Tilia cordata, T. tomentosa

-, jugastrul -

Acer campestre

-, plopul -

Populus tremula

etc. Stratul arbuștilor dezvoltat variabil în funcția umbririi este compus din

Euonymus euroapeus, Crataegus monogyna, Corylus avellana, Cornus sanguinea, Ligustrum vulgare, Acer tataricum, Rosa canina

etc. Stratul ierbos variază tot în funcția umbririi, dar și în funcția perioadei de vegetație. În condițiile mai favorabile de lumină la începutul primăverii se dezvoltă și înfloresc o mulțime de geofite și hemicriptofiți. Alte specii din stratul ierbos înfloresc mai târziu:

Carex pilosa, Galium odoratum, Stellaria holostea, Ajuga reptans, Brachypodium sylvaticum, Euphorbia amygdaloides, Poa nemoralis, Genista tinctoria, Luzula luzuloides,

Scrophularia nodosa, Lathyrus niger, Lamium galobdelon

etc.

Suprafața ocupată conform

Formularului Standard

166,7 ha

Suprafața tipului de habitat

155,21 ha

181

Informație/Atribut

Descriere

Starea de conservare a

tipului de habitat

Nefavorabilă - rea

182

Amenințările

a)

Tăierea integrală a subarboretului cu ocazia exploatărilor și arborilor bătrâni, scorburoși, a lemnului mort;

b)

Lucrări necorespunzătoare de conducere a arboretelor;

c)

Infrastructură de vizitare necorespunzătoare - poteci dense;

d)

Introducere specii alohtone prin împăduriri -

Picea abies;

e)

Prezența speciilor invazive: salcâm -

Robinia pseudacacia

-,

Impatiens parviflora;

f)

Depozitarea deșeurilor menajere și de construcții.

Fișa speciei

Adenophora liliifolia

Descrierea speciei

Este o plantă perenă din familia

Campanulaceae . Are o tulpină erectă, înaltă de 3O-1OO cm, simplă sau ramificată, cilindrică, bogat foliată. Frunzele speciei sunt alterne, rar verticilate, glabre, slab lucioase, pe margini sau pe nervuri slab păroase, cu peri mărunți foarte fini, pe dos reticulat nervate, mai palide. Frunzele tulpinale bazale sunt lung pețiolate, cu lamina rotund cordată, eliptice sau obovate, dur serată, pe timpul înflorării adesea lipsesc. Cele tulpinale inferioare au o formă alungit eliptic sau uneori liniar lanceolat, spre partea inferioară mărimea lor se micșorează.

Adenophora

are o inflorescență paniculată. Florile sunt scurt pedicelate, pendule, cu pediceli subțiri, cele de pe ramuri dispuse în raceme simple. Caliciul florii este 5-laciniat, cu lacinii mici, triunghiular lanceolate, acute, de câteva ori mai scurte decât corola, cu marginea mărunt serată sau întreagă. Corola are o culoare palid albăstruie, lungă de 1O-2O mm, lat campanulată, 5-divizată, cu lobi scurți, foarte lați, drepți. Numărul staminelor este cinci, sunt libere, cu filamente dilatate la bază. Foarte important la identificarea speciei că are stil mult exsert, în timpul înflorării aproape de 2 ori mai lung decât corola, înconjurat la bază de un disc nectarifer tubulos sau cilindric, caracteristic. După înflorire produc capsule ovoidal piriforme, costat nervate, lungi de 8-12 mm. Semințele speciei sunt comprimate, lungi de 2-2,5 mm, ruginii.

Înflorește în iulie-august. În condiții nefavorabile nu înflorește pentru o perioadă îndelungată. Florile sunt polenizate de insecte, semințele se răspândesc cu ajutorul vântului.

Denumire științifică:

Adenophora liliifolia

183

Denumiri populare: RO: Clopoțelul cu frunze de crin, HU: Illatos csengettyuvirag, DE: Schellenblume, EN: Lilileaf ladybells

184

Tabelul nr. 31.

Cerințele de habitat a speciei

Adenophora liliifolia

Habitatul

Cerințele

specifice pentru habitate

Indicatori posibili

Starea actuală

Starea de conservare favorabilă

Observații

Specia necesită un mozaic de habitate de pajiști umede - 641O - cu

Molinia coerulea , mlaștini - 723O - și pâlcuri de pădure de arini -

Alnus glutinosa

- și mesteacăn -

Betula pendula

-,combinație ce trebuie menținută

prin protecție strictă.

Locuri semiumbrite și umede

Prezența tufărișului în raza habitatului

Prezența apelor subterane și supraterane

Nefavorabilă - rea, din cauza defrișării arinișurilor

Nefavorabilă - rea, din cauza devierii de apă și drenaje

min. 2,5 ha din habitatul 723O în stare favorabilă de conservare

min. 15 ha pajiști umede - 641O - cu

Molinia caerulea

în stare favorabilă de conservare

min. 59,74 ha aninișuri - 91EO* - în stare favorabilă de conservare

Urbanizarea continuă, canalizarea și devierea de apă reprezintă presiuni semnificative în arealul speciei. Toate zonele în care a fost regăsită specia se află pe limita de afară a sitului și sunt în imediat pericol de dispariție dacă drenarea habitatelor se continuă în ritmul actual.

Amenințările

a)

Pășunatul cu ovine;

b)

Curățarea terenurilor de resturi vegetale prin incendieri;

c)

Devierea de apă și drenaje din cauza urbanizării;

d)

Populații scăzute, endogamia.

185

Cauza: extinderea legală și ilegală a construcțiilor, extinderea intravilanului în Planul Urbanistic General Cauza: îndepărtarea vegetației lemnoase - tufișuri și arbori - din zonele pentru construcții

186

Fișa speciei

Eleocharis carniolica

Descrierea speciei

Este o specie perenă din familia

Cyperaceae . Este compact cespitoasă, fără stoloni. Are tulpini numeroase, filiforme, înalte de 1O-35 cm, cu diametru de O,5-1 mm, brăzdate longitudinal, patru-muchiate. Rizomul este scurt. Frunzele tulpinale sunt reduse numai la teacă. Spicele sunt lungi de 2-1O mm, alungit ovoidale, acuminate, brun deschise, cu marginile mai deschise și cu nervura mediană verde, cea inferioară lat ovată, mai mică decât celelalte, înconjoară incomplet baza spicului. Are două pistile, baza pistilei este 1/4-1/3 ori mai larg decât fructul, conic îngroșat, puternic delimitat de fruct, rămâne observabil și după maturizarea fructului. Setele perigoniale sunt mai puține de 6, și mai scurte decât fructul. Stigmate 2, rar 3. Planta are fruct obovoidal, lung de 1-1,5 mm, bruniu, lucios, neted.

Înflorește în iulie-august, dar se reproduce si vegetativ. Denumire științifică:

Eleocharis carniolica

Denumiri populare: RO: pipiriguț, HU: suru csetkaka, DE: Krain Sumpfbinse, EN: Spikerush

Tabelul nr. 32.

Cerințele de habitat a speciei

Eleocharis carniolica

Habitatul

Cerințele specifice pentru

habitate

Indicatori posibili

Starea actuală

Starea de conservare favorabilă

Observații

Preferă habitatele

mlăștinoase -

Locuri umede

Prezența

mlaștinilor

Nefavorabilă -

rea, din cauza

min. 2,5 ha din

habitatul 723O în stare

Specia nu a fost regăsită în situl

de importanță comunitară. Dacă

723O - pe

malurile apelor curgătoare.

Prezența apelor subterane și supraterane

Prezența apei curgătoare

devierea de apă și drenaje

favorabilă de conservare

ar fi prezentă, cele mai mari amenințări ar fi cele care schimbă sistemul hidrologic și rezultă în dispariția habitatelor favorabile speciei, de exeplu drenajul, constucțiile caselor și a

drumurilor.

Amenințările

a)

Activități necontrolate pe terenuri proprietate privată;

b)

Pășunatul cu ovine;

c)

Devierea de apă și drenaje din cauza urbanizării;

d)

Populații scăzute, endogamia.

187

Cauza: extinderea legală și ilegală a construcțiilor, extinderea intravilanului în Planul Urbanistic General

188

Fișa speciei

Ligularia sibirica

Descrierea speciei

Este o specie perenă, hemicriptofită, din familia

Asteraceae . Tulpina este viguroasă, dreaptă, erectă, cilindrică, striată, glabrescentă sau aspru păroasă, frunzoasă, cu o înălțime de 5O-17O cm. Frunzele bazale și tulpinale inferioare au formă triunghiular ovată sau triunghiular reniformă, sunt foarte lung pețiolate, lamina e aproape atât de lungă cât lată, la vârf obtuze sau rotunjite, la bază adânc-cordate, uneori aproape până la jumătatea laminei, pe margini accentuat dințate, viu verzi, glabre și netede, uneori pe dos la nervuri și pe pețiol dispers aspru păroase. Frunze mijlocii asemenătoare, cu vagină largă, prelungită, cele superioare reduse la o vagină membranacee. Antelă lungă, erectă, formează un racem simplu - foarte rar 1-2 ramuri poartă raceme secundare scurte -, cu axa adeseori brună purpurie, glandulos păroasă. Antodiile în boboci erecte, cele înflorite de 3-4 cm în diametru, cu peduncul lung aproape cât involucul, cu bracteole mai lungi decât pedunculii și cu vârfurile ieșite dintre boboci; antodiile după înflorire devin nutante, cu pedunculi încârligați. Involucru cilindric campanulat, lung de 9-12 mm, glabru, la bază cu 2 scvame liniare, lungi, cât involucrul. Foliole involucrale verzi sau brune roșiatice, la bază uniseriate, spre vârfuri foliolele sunt alternativ membranos lățite, părțile lor membranoase fiind acoperite de foliolele nelățite cu care alternează. Flori radiare c;, galbene, cu ligula lungă, de 15-16 mm și lată de 3-5 mm, la vârf rotunjită sau cu 3 dințișori. Flori centrale o, lungi cât involucrul, cu corolă infundibuliformă, atenuată într-un tub subțire, tot atât de lung, cu antere cilindrice, lung exserte și stigmat pe întreaga sa latură internă pubescent. Achene glabre, cilindrice, lungi de cca 6 mm. Papus alb-gălbui, puțin mai lung decât achena, cu radiile foarte scurt dințate.

Frunzele apar la sfârșitul lunii aprilie-începutul lunii mai. Înflorește de la sfârșitul lunii iulie până în august, achenele se maturizează în august-septembrie și se răspândesc cu ajutorul vântului pe distanțe mai mici. Specia se răspândește și vegetativ, acesta fiind un mod de răspândire mai lentă, căci rizomul crește doar 6 mm/an. În condiții nefavorabile unele exemplare rămân în stare dormantă.

Denumire științifică:

Ligularia sibirica

Denumiri populare: RO: Gălbenele, Curechi de munte, HU: Sziberiai hamuvirag, DE: Sibirischer Goldkolben, EN: Siberian Ligularia

Tabelul nr. 33.

Cerințele de habitat a speciei

Ligularia sibirica

Habitatul

Cerințele

specifice pentru habitate

Indicatori posibili

Starea actuală

Starea de

conservare favorabilă

Observații

Preferă pajiștile umede 641O și mlaștinile 723O.

Ape subterane și supraterane.

Microclimat umed și rece.

Prezența mlaștinilor

Prezența apelor subterane și supraterane

Nefavorabilă

- rea, din cauza devierea de apă și drenaje

min. 2,5 ha din habitatul 723O în stare favorabilă de conservare

min. 15 ha pajiști umede 641O cu

Molinia caerulea

în stare favorabilă de conservare

Specia este o plantă higrofilă, este străns legată de prezența apelor subterane și supraterane și de un microclimat rece. Schimbările sistemului hidrologic afectează grav specia. Din cauza desecării prin drenare, tăierea și îndepărtarea arborilor și tufărișurilor se schimbă microhabitatul, periclitând

supraviețuirea populației.

Amenințările

a)

Pășunatul cu ovine și îndepărtarea arbuștilor;

189

b)

Activități necontrolate pe terenuri proprietate privată;

190

c)

Devierea de apă și drenaje din cauza urbanizării;

d)

Populații scăzute, endogamia;

e)

Abandonarea deșeurilor de către vizitatori.

Cauza: extinderea legală și ilegală a construcțiilor, extinderea intravilanului în Planul Urbanistic General Cauza: Îndepărtarea vegetației lemnoase - tufișuri și arbori - din zonele pentru construcții

Fișa speciei

Liparis loeselii

Descrierea speciei

Este o plantă perenă, din familia

Orchideacea . Este o plantă de culoare verde-gălbuie, cu pseudobulb - tubercul -, care este un depozit de apă și cu rădăcini filiforme, papiloase. Tulpină este 5 - 25 cm înaltă, erectă, 3 muchiată, în partea superioară aripată. Are două frunze aproape opuse, așezate spre baza tulpinii, oblongi, lungi de 2 - 8 cm, unul mai lung cu 1-2 cm decât celălat, late de O,7 - 25 cm, moi, lucioase, multinervate. Inflorescența este laxă, cu 3 - 1O flori, cu bractei mici, triunghiulare, scvamiforme, la bază crenate, de lungimea pedicelului sau mai scurte. Florile sunt mici, erecte, deschis verzi-gălbui. Tepale externe sunt liniare sau liniar lanceolate, cele laterale interne de obicei sunt puțin mai scurte și mai înguste. Labelul este întreg sau slab trilobat, lung de 4 - 5 mm, de aceeași lungime cu celelalte tepale, de obicei îndreptat în sus, ovat oblong sau oblong, obtuz, puțin concav, pe margini mărunt crenat, la bază canalic ulat. Ovar fuiform, 3-muc. hiat, cu pedicel 3-muchiat sau brăzdat.

Trăiește maxim 8 ani. Se reproduce vegetative cu ajutorul 1-2 tuberculi mici, care se dezvoltă din tuberocolul adult. Se reproduce și prin autogamie, picăturile de ploaie ajută autopolenizarea. Frunzele apar primăvara. Înflorește în mai- iunie. Semințele sunt mici - <1 mm - și mulți, mature din sfârșitul lunii august.

Denumire științifică:

Liparis loeselii

191

Denumiri populare: : RO: Moșișoare, HU: Hagymaburok, DE: Sumpf-Glanzkraut, EN: Fen orchid

192

Tabelul nr. 34

Cerințele de habitat a speciei

Liparis loeselii

Habitatul

Cerințele specifice pentru habitate

Indicatori posibili

Starea actuală

Starea de

conservare favorabilă

Observații

Specia preferă suprafețe de turbă 723O deschise, umede, cu o densitate redusă de plante, în mlaștini eutrofe, bogate în calciu, cu apă rece, sol sărac în nutrienți, cu pH între 6,8 și 7,3

Ape subterane și izvoare alcaline

Suprafețe acoperite cu mușchi

Suprafețe deschise, acoperirea redusă a vegetației

Prezența apelor staționare și curgătoare

Prezența mușchilor în acoperire ridicată

Suprafețe deschise, acoperirea redusă a vegetației

Nefavorabilă - rea, din cauza devierea de apă și drenaje

min. 2,5 ha din habitatul 723O în stare favorabilă de conservare

Schimbările sistemului hidrologic afectează grav specia

Specia are nevoie de un areal mai deschis, fiind o specie cu capacitate redusă de competiție

Amenințările

a)

Pășunatul cu ovine;

b)

Devierea de apă și drenaje din cauza urbanizării;

c)

Plantații de cătina albă -

Hippophae rhamnoides;

d)

Succesiunea naturală, densitate ridicată a speciei stuf -

Phragmites australialis.

Cauza: extinderea legală și ilegală a construcțiilor, extinderea intravilanului în Planul Urbanistic General.

Fișa speciei

Colias myrmidone

Descrierea speciei

Se deosebește de

C. crocea

prin culoarea portocalie mai intensă, roșcată, precum și prin absența nervurilor galbene din banda neagră a a.

a. Femela, are tivul negru al a. a. întrerupt de pete galbene. Masculul are banda neagră a a. a. mai îngustă decât la

C. crocea , iar pe fața dorsală a a. p. o pată androconială evidentă.Denumire științifică:

Colias myrmidone

Denumiri populare: RO: gălbiorul roșcat , HU: narancslepke

Tabelul nr. 35

193

Cerințele de habitat a speciei

Colias myrmidone

Habitatul

Cerințele specifice

pentru habitate

Indicatori posibili

Starea actuală

Starea de conservare favorabilă

Pajiști mexofile și mezoxerofile 621O, 619O cu

Prunus spinosa

și

Rubus

sp.

Specia are nevoie de plante gazde specifice -

Cytisus

sp. - pentru hrană - larve

Specia are nevoie de prezenta tufelor

Prunus spinosa

și

Prezența speciilor de plantă gazdă:

Cytisus

sp.

Prezența tufelor

Prunus spinosa

și

Rubus

sp

Nefavorabilă - rea

Planta gazdă nu a fost observată pe teritoriul ariei protejate

Tufărișul a fost observat numai local și cu o abundență mică

Prezența speciilor de plantă gazdă:

Cytisus

sp.

Min. 5O ha pajiști 621O, 619O în stare favorabilă de conservare

Prezența speciilor

Prunus spinosa ,

Rubus

spp. pe cel puțin 15-25 % din

Rubus

sp.

suprafața habitatelor pajiștilor 621O,

619O

194

Amenințările

Pășunatul cu ovine și îndepărtarea arbuștilor.

Fișa speciei

Eriogaster catax

Descrierea speciei

Morfologia externă a adulților: anvergura aripilor de la 14-17 mm până la 3O-35mm. Corpul și aripile cărămizii-roșcate cu nuanțe cenușii, treimea distilă a aripilor anterioare este violet. Cele două benzi transversale sunt galben-portocalii, iar pata discoidală este albă și rotundă. Fața dorsală este de aceeași culoare, dar este mai întunecată. Femelele sunt mai mari. Abdomenul se termină cu un smoc de peri cenușii albicioși. Nu se poate confunda cu altă specie, decât cu

Eriogaster rimicola , din cauza coloritului, dar la

E. rimicola

pata discoidală nu are delimitare. Dar specia

E. rimicola

se hrănește exclusiv cu frunze de Quercus și are a răspândire mai sudică. O altă specie mai apropiată este

Eriogaster lanestris

- Linnaeus 1758 -, cu culori mai închise și pete deschise mai multe în număr pe aripi, dar nu are pata discoidală delimitată cu un cerc subțire închisă la culoare.

Morfologia externă, coloratura omizilor: aprox. 5O mm lungime, negre cu smocuri de peri gri-deschis iar pe spate prezintă peri scurți bruni sau perii lungi albui, și pete galbene și albastre evidentă.

Denumire științifică:

Eriogaster catax

Denumiri populare: RO: molia catax, țesătorul porumbarului, HU: sarga gyapjasszov6, EN: eastern eggar

Tabelul nr. 36

195

Cerințele de habitat a speciei

Eriogaster catax

Habitatul

Cerințele specifice pentru habitate

Indicatori posibili

Starea actuală

Starea de conservare

favorabilă

Se găsește în

tufărișuri cu

Plantele gazdă a speciei sunt

Prunus spinosa

și

Crataegus monogyna.

Prezența speciilor de

plantă gazdă

Nefavorabilă - rea

Prezența fiecărei

specii de plantă gazdă

caracter termofil

-

versanții colinelor cu orientare sudică

-

preferă tufărișurile în schimbare

Preferă perturbațiile vegetației, cum ar fi pășunatul cu oi și bovine sau tufărișuri inundate.

Are nevoie de tufărișuri deschise, unde soarele poate încălzi tufișurile aproape din fiecare parte.

Prezența pășunatului

Prezența tufărișuri deschise

Plantele gazdă au fost identificate într-o abundență relativ mare în sit.

Pășunatul este intensiv

Tufărișuri sunt foarte închise.

într-o abundență mare.

Are nevoie de tufărișuri deschise, unde soarele poate încălzi tufișurile aproape din fiecare parte.

196

Amenințările

a)

Pășunatul cu ovine și îndepărtarea arbuștilor;

b)

Infrastructură de vizitare necorespunzătoare - poteci dense.

Fișa speciei

Euphydryas maturna

Descrierea speciei

Este o specie decorativă care se poate identifica ușor și care apare uneori în număr mare, astfel fiind ușor de observat. Culoarea de fond a aripilor și marginea neagra a acestora variază foarte mult local si regional.

Denumire științifică:

Euphydryas maturna

Denumiri populare: RO: marmoratul frasinului, HU: diszes tarkalepke, EN: scarce fritillary

Tabelul nr. 37.

Cerințele de habitat a speciei

Euphydryas maturna

Habitatul

Cerințele specifice pentru habitate

Indicatori posibili

Starea actuală

Starea de

conservare favorabilă

Luminisurile mici cu

Fraxinus excelsior ,

Betula

sp.,

Fagus sylvatica

în zone de pădure de foioase, adesea în văi calcaroase,

câteodată în locuri umede.

Specia are nevoie de plante gazde specifice:

Fraxinus excelsior

,

Betula

sp.,

Fagus sylvatica ) pentru hrană - larve

Prezența speciilor de plantă gazdă

Fraxinus excelsior , etc.

Nefavorabilă - rea

Plantă gazdă

Fraxinus excelsior

nu a fost găsită

Prezența speciilor de plantă gazdă

Fraxinus excelsior , etc.

Amenințările

197

Pășunatul cu ovine și îndepărtarea arbuștilor.

198

Fișa speciei

Isophya stysi

Descrierea speciei

Speciile din genul

Isophya

au aripile foarte scurte, nu pot zbura. Culoarea corpului este verde. Antenele galbene sau verzui. Șanțul transversal este situat după mijlocul pronotului. La mascul tegminele sunt verzi, numai regiunea cubită este brună-gălbuie. La femelă, tegminele sunt verzi cu o pata mică, brună-deschisă în mijloc.

Denumire științifică:

Isophya stysi

Denumiri populare: RO: cosașul lui Stys; HU: Stys tarszaja, Stys-szocskeje, erdelyi tarsza; EN: Stys's bush-cricket; DE: Sichelschrecke

Tabelul nr. 38.

Cerințele de habitat a speciei

Isophya stysi

Habitatul

Cerințele specifice

pentru habitate

Indicatori

posibili

Starea actuală

Starea de conservare favorabilă

Pajiști 621O, 619O, poieni și fânețe mezofile din apropierea pădurilor

Ierburi înalte cu frunze late cum sunt

Veratrum , etc. pentru hrană - arve

Tufișuri mici de

Rubus

sp. și

Prunus spinosa

Prezența ierburilor cu frunze late

Prezenta tufelor mici de

Rubus

sp. și

Prunus spinosa

în zona

Nefavorabilă - rea

Lipsa tufelor mici de

Rubus

sp. și

Prunus spinosa

în zona de ecoton pădure-pajiște, cauzată de pășunatul intensiv, în unele cazuri și cu capre, și

Prezența ierburilor cu frunze late

Prezenta tufelor mici de

Rubus

sp. și

Prunus spinosa

cel puțin 5% din suprafața habitatului 652O în zona de ecoton pădure - pajiște.

O,3 - O,7 Unitate Vită Mare /ha încărcătură în pajiștile și a cosirii în perioada de dezvoltare a

de ecoton pădure

- pajiște.

defrișatul tufelor de

Prunus spinosa

de pe pășuni.

larvelor și perioada de reproducere - înainte de începutul lunii septembrie.

Amenințările

199

Pășunatul cu ovine și îndepărtarea arbuștilor.

200

Fișa speciei

Leptidea morsei

Descrierea speciei

Aripile sunt complet albe, cu o ușoară prăfuire neagră în regiunea bazală a aripilor anterioare, care se întinde puțin și pe costă. În regiunea apicală, se află o pată neagră, traversată de 2-3 nervuri albe. Pe partea inferioară a aripilor anterioare se observă o pată apicală de aceeași mărime ca cea de pe partea superioară, dar de culoare verzuie. Femela are pata apicală mai redusă, ca la mascul, uneori chiar total absentă. Dorsal marginile distale și nervurile sunt striate cu gri până în margine. Ventral aripile sunt cenușii.

Este o specie morfologic foarte asemănătoare cu

Leptidea sinapis

și

Leptidea reali . Diferențele morfologice sunt în apexul aripilor anterioare, care e subacută la specia morsei și este rotunjită la sinapis/reali; pata apicală mai redusă la morsei și mai dezvoltată la sinapis/reali; culorile de pe fața inferioară a aripilor posterioare se pot distinge prin nuanțe destul de apropiate; iar anvergura la specia morsei este de 4O-46 mm, iar la sinapis/reali 36-4O mm.

Denumire științifică:

Leptidea morsei

Denumiri populare: RO: albilița mică, HU: keleti mustarlepke, EN: Fenton's wood white, DE: Ostliche Senf-WeiBling

Tabelul nr. 39.

Cerințele de habitat a speciei

Leptidea morsei

Habitatul

Cerințele specifice pentru habitate

Indicatori posibili

Starea actuală

Starea de conservare

favorabilă

Trăiește în liziere

de păduri,

liziere cu plantele

gazdă a omizilor sunt

Prezența plantelor gazde:

Lathyrus niger

and

L. verna

Nefavorabilă - rea

Plantele gazdă au fost observate în

Plantele gazdă apar

într-o abundență

tufărișuri, fânețe,

pajiști.

Lathyrus niger

și

L.

verna

Prezența vegetației arbustivă

cinci locuri în sit, într-o abundență

mică.

relativ mare.

Amenințările

a)

Pășunatul cu ovine și îndepărtarea arbuștilor;

201

b)

Infrastructură de vizitare necorespunzătoare - poteci dense.

202

Fișa speciei

Lycaena dispar

Descrierea speciei

Adulții prezintă dimorfism sexual, astfel se pot identifica pe teren separat pe sexe. Masculii au un comportament teritorial, ocupă deobicei un teritoriu de de câteva metri pătrați sau chiar zeci de metri pătrați, și/sau patrulează de-alungul habitatului în general linear - marginea cursurilor de ape, marginea apelor stătătoare etc. Generația de primăvară este mai sedentară, în generația de vară adulții au o tendință migratoare intra- și interpopulațională.

Denumire științifică:

Lycaena dispar

Denumiri populare: RO: Fluturașul purpuriu, HU: Nagy tuzlepke, EN: Large Copper Butterfly

Tabelul nr. 4O.

Cerințele de habitat a speciei

Lycaena dispar

Habitatul

Cerințele specifice

pentru habitate

Indicatori posibili

Starea actuală

Starea de conservare

favorabilă

Terenuri mlăștinoase, păduri de luncă și cele mlăștinoase și umede, lizierele

Specia are nevoie de plante gazdă pentru larva:

Rumex hydrolapathum ,

R. aquaticus ,

Polygonum bistorta

și apă

curgătoare.

Prezența plantelor gazdă

Prezența corpurilor de apă curgătoare Prezența aninișurilor

Nefavorabilă - rea

Plantele gazde sunt prezente

Corpurile de apă curgătoare sunt prezente

Aninișurile sunt prezente, dar în stare nefavorabilă

Prezența plantelor gazdă

Prezența corpurilor de apă curgătoare Aninișurile în stare favorabilă

Amenințările

a)

Pășunat ilegal în păduri;

b)

Infrastructură de vizitare necorespunzătoare - poteci dense;

c)

Devierea de apă și drenaje din cauza urbanizării.

203

Cauza: extinderea legală și ilegală a construcțiilor, extinderea intravilanului în Planul Urbanistic General

204

Fișa speciei

Maculinea teleius

Descrierea speciei

Adulții prezintă dimorfism sexual, astfel se pot identifica pe teren separat pe sexe. Masculii au un comportament teritorial, ocupă deobicei un teritoriu de de câteva metri pătrați sau chiar zeci de metri pătrați, și/sau patrulează de-alungul habitatului în general linear - marginea cursurilor de ape, marginea apelor stătătoare etc. Generația de primăvară este mai sedentară, în generația de vară adulții au o tendință migratoare intra- și interpopulațională.

Denumire științifică:

Maculinea teleius

Denumiri populare: RO: fluturașul albastru cu puncte negre, HU: verfu hangyaboglarka, EN:Scarce Large Blue

Tabelul nr. 41.

Cerințele de habitat a speciei

Maculinea teleius

Habitatul

Cerințele specifice pentru habitate

Indicatori posibili

Starea actuală

Starea de

conservare favorabilă

Fânețe și pajiști umede 641O, păduri mlăștinoase, zone umede în care este prezentă sorbestrea

Sanguisorba

officinalis .

Specia are nevoie de plante gazde specifice

Sanguisorba officinalis

pentru hrană - larve.

Specia are nevoie de furnici gazdă specifice

Myrmica

Prezența speciilor de plantă gazdă

Sanguisorba officinalis .

Prezența speciilor de furnici gazdă:

Myrmica rubra ,

M. scabrinodis ,

M. salina ,

M. gallienii ,

M. specioides ,

M. vandeli ,

M. ruginodis ,

M.

Nefavorabilă - rea

Planta gazdă a fost observată cu abundență relativ mică.

Planta gazdă apare cu o abundență relativ mare.

Speciile de furnici sunt prezente.

spp. pentru dezvoltarea

larvelor.

rugulosa .

Nu există date

Amenințările

a)

Pășunatul cu ovine;

b)

Lipsa fânețelor;

c)

Devierea de apă și drenaje din cauza urbanizării.

205

Cauza: extinderea legală și ilegală a construcțiilor, extinderea intravilanului în Planul Urbanistic General

206

Anexa nr. 8 la Planul de management

PLANUL FINANCIAR

Tabelul nr. 42.

Planul financiar

Acțiuni

Prioritate

Salarii

Operationale

Total plan management cheltuieli directe

Programul 1: Conservarea habitatelor și a speciilor de interes comunitar

Subprogramul 1.1. Propunere de îmbunătățire a limitelor ariilor protejate și măsuri generale de management

1.1.1. Elaborarea documentației și promovarea propunerii de îmbunătățirea limitelor Rezervației Făgetul Clujului.

1

1.461

1.193

2.654

1.1.2. Delimitarea corectă și elaborarea propunerii de îmbunătățirea limitelor Rezervației Valea Morilor.

1

1.461

6.863

8.324

1.1.3. Elaborarea propunerii de desemnare a rezervației Colonia Făget - rezervație de tip botanic.

1

1.461

2.453

3.914

1.1.4. Propunerea de îmbunătățire a limitelor sitului

pentru a se include habitatele critice pentru speciile de

1

1.461

1.O33

2.495

Acțiuni

Prioritate

Salarii

Operationale

Total plan management cheltuieli directe

interes comunitar:

Adenophora liliifolia ,

Eleocharis carniolica ,

Ligularia sibirica ,

Liparis loeselii , și pentru asigurarea suprafeței minime necesare pentru conservarea habitatelor 721O* Mlaștini calcaroase cu

Cladium mariscus

și 723O Mlaștini alcaline.

1.1.5. Cartarea și analiza habitatelor de interes

conservativ propuse a fi introduse în Formularul standard și în lista habitatelor de interes național

3

2.839

18.O71

2O.911

1.1.6. Aplicarea de măsuri de conservare pentru speciile de interes comunitar și național, altele decât cele incluse

în Formularul standard

1

7.887

2.377

1O.264

1.1.7. Studierea posibilităților de refacere și inițierea unor proiecte pentru refacere a habitatelor și speciilor de interes conservativ propuse pentru a fi introduse în Formularul standard și în lista de conservare a pentru

interes național

3

814

6.775

7.589

207

Acțiuni

Prioritate

Salarii

Operationale

Total plan management cheltuieli directe

1.1.8. Prevenirea fragmentării și distrugeri habitatelor/ speciilor prin reglementarea construirii/ modernizării infrastructurii de transport și reglementarea accesului

motorizat

1

4.O68

2.377

6.445

1.1.9. Reglementarea construcțiilor din sit, pentru a preveni degradarea habitatelor și speciilor de interes conservativ

1

6.641

594

7.236

1.1.1O. Prevenirea/ combaterea poluării „fizice" - deșeuri

- și chimice în sit pentru menținerea unor condiții corespunzătoare pentru habitate și specii

1

6.226

13.55O

19.776

Total Sub-programul 1.1.

89607

Subprogramul 1.2. Conservarea habitatelor umede și a celor de pajiști

1.2.1. Refacerea habitatelor de mlaștini 721O * Mlaștini calcaroase cu

Cladium mariscus

și 723O Mlaștini alcaline precum și a pajiștilor umede cu Molinia caerulea 641O pentru speciile

Ligularia sibirica ,

Adenophora liliifolia ,

Eleochris carniolica ,

Liparis loeselii .

1

3.736

3.177

6.913

208

Acțiuni

Prioritate

Salarii

Operationale

Total plan management cheltuieli directe

1.2.2. Menținerea unei fâșii de cel puțin 2OO m în jurul mlaștinilor fără exploatare masei de lemnoase , atât în interiorul cât și afara ariei protejate, dacă mlaștina se

extinde în afara limitelor ariei protejate.

1

2.9O6

792

3.698

1.2.3. Asigurarea habitatului favorabil pentru speciile

Maculinea teleius ,

Maculinea nausithous ,

Adenophora liliifolia ,

Ligularia

sibirica prin menținerea și refacerea pajiștilor umede 641O și interzicerea totală a construitului

în zonele de habitat

1

581

2.224

2.8O5

1.2.4. Menținerea/refacerea stării de conservare favorabilă a aninișurilor din aria protejată pentru asigurarea condițiilor de conservare a habitatelor 721O* Mlaștini calcaroase cu

Cladium mariscus

și 723O Mlaștini alcaline și a speciilor

Ligularia sibirica ,

Adenophora liliifolia ,

Lycaena dispar .

1

2.9O6

14.O28

16.933

1.2.5. Reglementarea pășunatului pe pajiștile xero- mezofile 621O, 619O în vederea asigurării condițiilor favorabile pentru speciile

Colias myrmidone ,

Isophya

stysi ,

Eriogaster catax

1

2.9O6

1.664

4.57O

209

Acțiuni

Prioritate

Salarii

Operationale

Total plan management cheltuieli directe

1.2.6. Menținerea și refacerea pajiștilor, inclusiv a poienilor, favorabile pentru specia

Euphydryas maturna

1

581

428

1.OO9

1.2.7. Asigurarea refacerii habitatelor favorabile speciilor de interes comunitar

Colias myrmidone ,

Isophya stysi ,

Eriogaster catax ,

Pulsatilla patens

prin managementul

durabil al pajiștilor și refacerea de fânețe

1

1.162

1.446

2.6O8

1.2.8. Reglementarea construcțiilor și a amenajărilor aferente de-a lungul cursurilor de apă permanentă și temporară care se afla la limita sitului și în afara sitului

1

O

594

594

1.2.9. Asigurarea habitatului pentru specia Liparis

loeselii

1

5.811

5.471

11.282

1.2.1O. Studierea posibilitățiilor de refacere a habitatelor umede și de pajiști și inițierea unor proiecte pentru

refacere

1

1.478

4.454

5.932

Total Sub-programul 1.2.

56344

Subprogramul 1.3: Conservarea habitatelor forestiere

1.3.1. Menținerea/refacerea stării de conservare

favorabilă a arinișurilor din aria protejată

2

83O

413

1.243

210

Acțiuni

Prioritate

Salarii

Operationale

Total plan management cheltuieli directe

1.3.2. Menținerea și refacerea lizierelor de pădure pe cel puțin 2O% din lungimea totală din sit și asigurarea unei fâșii minime de 1Om lățime de vegetație arbustivă cu

Prunus spinosa

și

Rubus

sp. de-a lungul lizierei pe aceeași lungime pentru asigurarea condițiilor favorabile

pentru

Leptidea morsei ,

Euphidrias maturna .

2

7.139

2.542

9.682

1.3.3. Menținerea / refacerea stării de conservare

favorabilă habitatului 91HO

1

4.151

2.298

6.449

1.3.4. Menținerea de arborilor seculari pe toată suprafața

sitului.

1

6.558

3.566

1O.124

1.3.5. Conducerea arboretelor din suprafața propusă a fi inclusă în Rezervația Făget spre starea de arborete seculare pentru asigurarea condițiilor necesare speciilor

de lilieci de interes comunitar și național

1

6.641

2.972

9.613

1.3.6. Menținerea / refacerea stării favorabile de conservare pentru habitatele 917O, 91YO, 911O, 913O,

91HO

1

83O

475

1.3O6

211

Acțiuni

Prioritate

Salarii

Operationale

Total plan management cheltuieli directe

1.3.7. Inițierea lucrărilor de refacerea a arboretelor artificiale și total derivate pentru reconstituirea a cel

puțin 1O % din habitatele 917O, 913O, 91YO, 911O, 91HO

1

1.992

2.479

4.471

1.3.8. Menținerea habitatelor favorabile pentru

Chilostoma banatica

în făgete.

1

83O

2.853

3.683

1.3.9. Păstrarea arborilor bătrâni care asigură adăpost și hrană numeroaselor specii de faună:

Eptesicus serotinus ,

Nyctalus noctula ,

Pipistrellus pipistrellus ,

Pipistrellus pygmaeus ,

Lucanus cervus , în habitatele 917O, 91YO,

911O, 913O, 91EO*, 91HO

1

2.9O6

1.189

4.O94

1.3.1O. Interzicerea pășunatului și a trecerii animalelor

domestice în habitatele forestiere

1

4.981

198

5.179

Total Sub-programul 1.3.

55844

Sub-programul 1.4. Managementul speciilor invazive

1.4.1. Asigurarea protecției suprafețelor cu

Pulsatilla

patens

1

1.66O

198

1.858

1.4.2. Refacerea populațiilor de

Adenophora liliifolia ,

Ligularia sibirica ,

Liparis loeselli ,

Pulsatilla patens

2

1.444

2.82O

4.265

212

Acțiuni

Prioritate

Salarii

Operationale

Total plan management cheltuieli directe

1.4.3. Asigurarea protecției speciilor

Adonophora liliifolia ,

Ligularia sibirica ,

Pulsatilla patens ,

Trollius europaeus ,

Galanthus nivalis ,

Daphne cneorum ,

Dactylorhiza incarnata ,

Gladiolus imbricatus ,

Parnassia

palustris ,

Iris sibirica

pe toată suprafața sitului

2

1O.377

7.924

18.3O1

1.4.4. Elaborarea și implementarea de măsuri pentru prevenirea extinderii și controlul speciilor invazive.

3

5.147

11.O94

16.241

1.4.5. Asigurarea condițiilor pentru menținerea stării favorabile de conservare a speciei

Bombina varigata

și

altor specii de amfibieni de interes comunitar.

1

2.9O6

1.189

4.O94

Total Sub-programul 1.4.

44760

Total Programul 1

246555

Programul.2: Managementul vizitatorilor

2.1. Planificarea și realizarea traseelor de vizitare pentru promovarea zonelor atractive fără impact asupra valorilor

ariei protejate

2

13.2OO

4.652

17.852

2.2. Încurajarea includerii valorilor ariei protejate în pachete de programe turistice și promovarea lor în

3

23.494

4.689

28.182

213

Acțiuni

Prioritate

Salarii

Operationale

Total plan management cheltuieli directe

parteneriat cu factori interesați relevanți.

2.3. Promovarea includerii valorilor naturale ale ariei protejate în strategiile de turism ale județului și regiunii

3

21.418

1.189

22.6O7

2.4. Menținerea și promovarea zonelor importante din punct de vedere arheologic și introducerea lor în pachetele turistice pentru creșterea atractivitții ariei

protejate.

3

9.879

1.189

11.O68

2.5. Identificarea de potențiali parteneri și inițierea de

proiecte / programe pentru realizarea infrastructurii de vizitare

3

2O.OO7

396

2O.4O3

Total Programul 2

100112

Programul 3: Conștientizare și educație

3.1. Întocmirea unui plan de comunicare pentru identificarea celor mai eficiente metode și acțiuni de

comunicare cu diferitele grupuri de factori interesați

1

17.268

1.783

19.O5O

3.2.Informarea/conștientizarea administratorilor și proprietarilor cu privire la beneficiile măsurilor de

1

23.743

2.377

26.12O

214

Acțiuni

Prioritate

Salarii

Operationale

Total plan management cheltuieli directe

management

3.3. Oferirea de posibilități pentru consultare la birou și

pe teren a factorilor interesați legat de managementul ariei protejate

1

15.358

1.585

16.943

3.4. Informarea continuă a publicului larg cu privire la managemntul ariei protejate prin mass media și pagina

web a ariei protejate

1

37.69O

3.17O

4O.859

3.5. Amplasarea de panouri informative despre aria

protejată și managementul acesteia în localități, pe limite, în zone importante de pe teritoriul ariei protejate

2

11.O41

3.2O6

14.247

3.6. Organizarea de evenimente de conștientizare legate de aria protejată și de promovare a acesteia

3

2O.422

1.981

22.4O3

3.7. Prezentări organizate pentru diferite grupe de vârstă în școlile din comunitățile locale

2

25.735

19.131

44.866

3.8. Organizare activități practice de educație ecologică

pe teren

1

39.848

19.131

58.979

3.9. Realizarea unui punct de informare și /sau centru de

3

24.O75

19.527

43.6O2

215

Acțiuni

Prioritate

Salarii

Operationale

Total plan management cheltuieli directe

educație pentru aria protejată

Total Programul 3

287071

Programul 4: Management și monitorizare

4.1. Emiterea de puncte de vedere în cadrul procedurii de reglementare din punct de vedere al protecției mediului al

planurilor / proiectelor / activităților

1

14.528

1.585

16.113

4.2. Respectarea prevederilor legale privind sistemul de tarifare pentru toate serviciile oferite de custode

1

3.57O

5.3O1

8.871

4.3. Verificarea implementării / respectării măsurilor de management al valorilor ariei protejate, inclusiv a respectării condițiilor stabilite în cazul lucrărilor și

proiectelor avizate.

1

8.551

3.639

12.189

4.4. Observarea / verificarea modului în care se face managementul terenurilor și a resurselor naturale în zonele unde impactul potențial asupra valorilor poate fi

semnificativ

1

5.811

1.783

7.594

4.5. Colaborarea cu autoritățile competente pentru

realizarea de controale periodice în aria protejată

2

2O.588

1.981

22.569

216

Acțiuni

Prioritate

Salarii

Operationale

Total plan management cheltuieli directe

4.6. Idenificarea de surse de finanțare, elaborarea de proiecte și managementul acestora pentru asigurarea resurselor necesare pentru menținerea unei echipe minime de management al ariei protejate și pentru

implementarea măsurilor de management

1

36.112

3.962

4O.O74

4.7. Asigurarea instruirii periodice a personalului implicat în administrarea ariei protejate

2

11.373

11.193

22.566

4.8. Cooptarea și managementul eficient al voluntarilor pentru realizarea de activități specifice

3

14.777

3.962

18.739

4.9. întreținerea echipamentelor și materialelor aflate în

dotare

1

3.9O2

1.585

5.487

4.1O. Încheierea de contracte de parteneriat cu universități. ONG-ri și alte entități în vederea eficientizării asigurării resurselor necesare pentru

management și implementarea planului de management

3

1O.211

1.585

11.796

4.11. Identificarea temelor prioritare pentru cercetare și asigirarea resurselor necesare pentru efectuarea acestora

în colaborare cu instituții relevante

3

14.694

1.585

16.279

217

Acțiuni

Prioritate

Salarii

Operationale

Total plan management cheltuieli directe

4.12. Asigurarea spațiului necesar pentru birou și depozitarea echipamentelor din dotare

1

1.245

1.585

2.83O

4.13. Elaborarea planurilor anuale de lucru și revizuirea

lui după necesități

1

9.713

O

9.713

4.14. Asigurarea mijloacelor de transport necesare pentru

activitățile de teren

1

1.245

O

1.245

4.15. Elaborarea de protocoale de monitorizare pentru măsurile de management la care se aplică metodologii diferite de cele care s-au utilizat la inventarierea florei și

faunei

1

6.641

26.25O

32.891

4.16. Implementarea Planului de Monitoring al ariei

protejate

1

233.112

32.55O

265.662

4.17. Evaluarea eficienței managementului ariei protejate

1

1.O79

317

1.396

4.18. Analiza rezultatelor monitorizărilor și îmbinătățirea măsurilor de management utilizând informațiile din

analize

1

1.577

O

1.577

Total Programul 4

497593

218

Anexa nr. 9 la Planul de management

PLANUL DE MONITORING

Tabelul nr. 43.

219

Planul de monitoring

Direcția de management

Scopul monitorizării - Ce se

monitorizează-

Indicator

Situația de referință - 2014

Sursa de verificare a datelor

Metoda de monitoriza re

Cine efectuează monitorizare

a?

Perioada de monitoriza

re

Frecvenț a de monitori

zare

Zile/om necesare

Observații

M

O

I

A. MONITORIZĂRI CARE SE FAC O DATĂ LA 5 ANI, PRIN INVENTARIERI COMPLETE

1.1.1. Elaborarea documentației și promovarea propunerii de îmbunătățirea limitelor Rezervației

Făgetul Clujului.

Se asigură limite optime pentru conservare?

Populații optime în noile limite

272 ha

Actul normativ de îmbunătățire a limitelor suprafeței rezervației

Nu este cazul

Specialist Arii Protejate

Tot anul

5 ani

2

2

2

Monitorizare a propriu- zisă a impactului acestor direcții de

management

Direcția de management

Scopul monitorizării - Ce se

monitorizează-

Indicator

Situația de referință - 2014

Sursa de verificare a datelor

Metoda de monitoriza re

Cine efectuează monitorizare

a?

Perioada de monitoriza

re

Frecvenț a de monitori

zare

Zile/om necesare

Observații

asupra speciilor și habitatelor se va face prin monitorizăril e integrale prezentate mai jos.

Monitorizare a inclusă aici

M

O

I

1.1.2. Delimitarea corectă și elaborarea propunerii de îmbunătățirea limitelor Rezervației

Valea Morii.

Se asigură limitele necesare pentru habitatele de interes conservativ?

Populații optime în noile limite

1 ha amplasat greșit

Actul normativ de îmbunătățirea limitelor rezervației

Nu este cazul

Specialist Arii Protejate

Tot anul

5 ani

1.1.3. Elaborarea propunerii de desemnare a rezervației Colonia Făget - rezervație de

tip botanic.

Se asigură limitele necesare pentru habitatele de interes conservativ?

Populații optime în noile limite

O ha

Actul normativ de îmbunătățirea limitelor rezervației

Nu este cazul

Specialist Arii Protejate

Tot anul

5 ani

220

Direcția de management

Scopul monitorizării - Ce se

monitorizează-

Indicator

Situația de referință - 2014

Sursa de verificare a datelor

Metoda de monitoriza re

Cine efectuează monitorizare

a?

Perioada de monitoriza

re

Frecvenț a de monitori

zare

Zile/om necesare

Observații

se referă la analiza informațiilor rezultate din monitorizare a speciilor și habitatelor, respectiv a rapoartelor anuale de monitorizare și a rapoartelor de monitorizare realizate la 5

ani privind

M

O

I

1.1.4. Propunerea de îmbunătățire a limitelor sitului pentru a se include habitatele critice pentru speciile de interes comunitar:

Adenophora liliifolia ,

Eleocharis carniolica ,

Ligularia sibirica ,

Liparis loeselii ,

Colias myrmidone ,

Euphydryas matura ,

Leptidea morsei ,

Lycaena dispar ,

Maculinea teleius , și

Se asigură limitele necesare pentru habitatele de interes conservativ?

Populații optime în noile limite

1667 ha

Hărțile de distribuție actuală a speciilor și habitatelor

Nu este cazul

Specialist Arii Protejate

Tot anul

5 ani

221

Direcția de management

Scopul monitorizării - Ce se

monitorizează-

Indicator

Situația de referință - 2014

Sursa de verificare a datelor

Metoda de monitoriza re

Cine efectuează monitorizare

a?

Perioada de monitoriza

re

Frecvenț a de monitori

zare

Zile/om necesare

Observații

starea speciilor și habitatelor.

M

O

I

pentru asigurarea suprafeței minime necesare pentru conservarea habitatelor 721O* Mlaștini calcaroase cu

Cladium mariscus

și 723O Mlaștini

alcaline.

1.1.5. Cartarea și analiza habitatelor de interes conservativ propuse a fi introduse în Formularul standard și în lista

habitatelor de interes

Se conservă noile specii și habitatele de interes conservativ?

Formular standard modificat conform recomandăril or din

Cap.D5

Rapoartele de inventarier e care se vor realiza

Rapoarte de cartare a habitatelor și inventariere a speciilor

Cercetare de teren

Expert extern

Sezon de vegetatie și sezon specific de inventarier e

5 ani

3O

4O

5O

Protocoale de monitorizare propuse de experți

222

Direcția de management

național

Scopul monitorizării - Ce se

monitorizează-

Indicator

Situația de referință - 2014

Sursa de verificare a datelor

Metoda de monitoriza re

Cine efectuează monitorizare

a?

Perioada de monitoriza

re

Frecvenț a de monitori

zare

Zile/om necesare

Observații

M

O

I

Măsurile de management propuse se implementează și au efect pentru noile specii de interes

conservativ?

Starea fiecărui habitat de interes conservativ - ha, stare de conservare

Rapoartele de inventarier e care se vor realiza

Rapoarte de monitorizare

Se vor determina

Expert extern

Sezon de vegetatie și sezon specific de inventarier e

5 ani

Protocoale de monitorizare propuse de experți

1.1.6. Aplicarea de măsuri de conservare pentru speciile de interes comunitar și național, altele decât cele incluse în Formularul standard

Se mențin populațiile de

Eptesicus serotinus, Nyctalus noctula, Pipistrellus pipistrellus, Pipistrellus

pygmaeus?

Populația optimă - Studiu

Nu se cunoaște

Rapoarte de monitorizare

Metoda acustică - înregistrare a ultrasunetel or

Expert extern

Sezon de vegetatie și sezon specific de inventarier e

5 ani

1O

15

15

Protocoale de monitorizare propuse de experți

223

Direcția de management

Scopul monitorizării - Ce se

monitorizează-

Indicator

Situația de referință - 2014

Sursa de verificare a datelor

Metoda de monitoriza re

Cine efectuează monitorizare

a?

Perioada de monitoriza

re

Frecvenț a de monitori

zare

Zile/om necesare

Observații

M

O

I

1.2.1. Refacerea habitatelor de mlaștini 721O* Mlaștini calcaroase cu

Cladium mariscus

și 723O Mlaștini alcaline precum și a pajistilor umede cu

Molinia caerulea

641O pentru speciile

Ligularia sibirica ,

Adenophora liliifolia ,

Eleochris carniolica ,

Liparis loeselii

Se îmbunătățește starea de conservare a habitatelor?

Min. 75 %

din habitatele 721O* și

723O

reabilitate

2,5 ha 723O + O,2

ha 721O* 11 ha 641O

Rapoarte inventariere teren

Cercetare de teren

Expert extern

Sezon vegetație

5 ani

5

1O

15

Protocoale de monitorizare întocmite în 2O15

224

Direcția de management

Scopul monitorizării - Ce se

monitorizează-

Indicator

Situația de referință - 2014

Sursa de verificare a datelor

Metoda de monitoriza re

Cine efectuează monitorizare

a?

Perioada de monitoriza

re

Frecvenț a de monitori

zare

Zile/om necesare

Observații

M

O

I

1.2.3. Asigurarea habitatului favorabil pentru speciile

Maculinea teleius, Maculinea nausithous, Adenophora liliifolia, Ligularia sibirica

prin menținerea și refacerea pajiștilor umede 641O și interzicerea totală a construitului în zonele de habitat

Se îmbunătățește starea de conservare a speciilor?

M. teleius

- 1OO

M.

nausithous

nu se cunoaște

A. liliifolia

35O-4OO

indivizi

L. sibirica

- 1OOO - 2OOO

indivizi

M. teleius

- 38,48 ±

5,7O

M.

nausithous

nu se cunoaște

A. liliifolia

41 - 5O în

afara sitului

L. sibirica

- 32 - 4O

indivizi

+ 146 -

15O în afara

Rapoarte de inventariere

Metoda transectului

Experți externi

Sezon vegetație

5 ani

2O

3O

4O

Protocoale de monitorizare întocmite în 2O15

225

Direcția de management

Scopul monitorizării - Ce se

monitorizează-

Indicator

Situația de referință - 2014

Sursa de verificare a datelor

Metoda de monitoriza re

Cine efectuează monitorizare

a?

Perioada de monitoriza

re

Frecvenț a de monitori

zare

Zile/om necesare

Observații

M

O

I

sitului

1.2.4.

Menținerea/refacerea stării de conservare favorabilă a aninișurilor din aria protejată pentru asigurarea condițiilor de conservare a habitatelor 721O* Mlaștini calcaroase cu

Cladium mariscus

și 723O Mlaștini

alcaline și a speciilor:

Se menține

/îmbunătățește starea de conservare a habitatelor de anin ?

2O ha de aniniș degradat

67,56 ha de aniniș în stare de conservare favorabilă

Raport de cercetare

Inventarier e integrală

Expert extern

Sezon de vegetație

5 ani

Protocoale de monitorizare propuse de experți

226

Direcția de management

Scopul monitorizării - Ce se

monitorizează-

Indicator

Situația de referință - 2014

Sursa de verificare a datelor

Metoda de monitoriza re

Cine efectuează monitorizare

a?

Perioada de monitoriza

re

Frecvenț a de monitori

zare

Zile/om necesare

Observații

M

O

I

Ligularia sibirica, Adenophora liliifolia ,

Lycaena dispar .

1.2.5. Reglementarea pășunatului pe pajiștile xero- mezofile 621O, 619O în vederea asigurării condițiilor favorabile pentru speciile

Colias myrmidone ,

Isophya stys ,

Eriogaster

catax.

Se reface starea de conservare a speciilor?

C.

myrmidone

1OO,

I. stysi.

2OO,

E. catax

1OO

C.

myrmidone

O,

I. stysi

129

± 36,

E. catax

O

Raport de inventariere

Metoda transectului

Expert extern

Sezon vegetatie

5 ani

5

1O

15

Protocoale de monitorizare întocmite în 2O15

1.2.6. Menținerea și refacerea pajiștilor,

Se reface populația de

Cel puțin 1OO

O

exemplare

Raport de cercetare

Metoda transectului

Expert extern

Sezon vegetatie

5 ani

Protocoale de monitorizare

227

Direcția de management

Scopul monitorizării - Ce se

monitorizează-

Indicator

Situația de referință - 2014

Sursa de verificare a datelor

Metoda de monitoriza re

Cine efectuează monitorizare

a?

Perioada de monitoriza

re

Frecvenț a de monitori

zare

Zile/om necesare

Observații

M

O

I

inclusiv a poienilor favorabile pentru specia

Euphydryas

maturna

Euphydryas maturna

exemplare

întocmite în 2O15

1.2.7. Asigurarea refacerii habitatelor favorabile speciilor de interes comunitar

Colias myrmidone ,

Isophya stysi ,

Eriogaster catax ,

Pulsatilla patens

prin managementul durabil al pajiștilor.

Se reface populația acestor specii?

C.

myrmidone

1OO,

I. stysi

2OO ,

E. catax

1OO,

P. patens

5OO-1OOO

C.

myrmidone

O,

I. stysi

129

± 36

E. catax

O

P. patens

285

Raport de monitorizare

Metoda specialisti

Expert extern

Sezon vegetatie

5 ani

Protocoale de monitorizare întocmite în 2O15

Se asigură un management adecvat durabil a

pajiștilor?

Minim 25% din pajiști refăcute

Nu sunt date

Raport de monitorizare

Metoda specialisti

Expert extern

Sezon vegetatie

5 ani

2

3

4

Protocoale de monitorizare întocmite în

2O15

228

Direcția de management

Scopul monitorizării - Ce se

monitorizează-

Indicator

Situația de referință - 2014

Sursa de verificare a datelor

Metoda de monitoriza re

Cine efectuează monitorizare

a?

Perioada de monitoriza

re

Frecvenț a de monitori

zare

Zile/om necesare

Observații

M

O

I

1.2.1O. Studierea posibilitățiilor de refacere a habitatelor mlăștioase 721O*, 723O și de pajiști 641O și inițierea unor proiecte pentru refacere

Se îmbunătățește starea de conservare a habitatelor?

minim 75 % din habitatele 721O* și

723O

reabilitate minim 25% din pajiști refăcute

1 ha 723O

+ 1,2 în afara sitului

11 ha 641O

Raport de monitorizare

Cercetare de teren

Expert extern

Sezon vegetație

5 ani

1

2

3

Protocoale de monitorizare întocmite în 2O15

1.3.1.

Menținerea/refacerea stării de conservare favorabilă a aninișurilor din aria protejată

Se menține

/îmbunătățește starea de conservare a habitatelor de anin din zonele Valea Gârbăului?

Toată suprafața de habitat în stare favorabilă, cu grad de naturalitate

3-5

67,56 ha de aniniși în stare favorabilă, cu grad de naturalitate 3-5

Raport de monitorizare

Inventarier e integrală

Expert extern

Sezon vegetație

5 ani

5

1O

15

Protocoale de monitorizare propuse de experți

229

Direcția de management

Scopul monitorizării - Ce se

monitorizează-

Indicator

Situația de referință - 2014

Sursa de verificare a datelor

Metoda de monitoriza re

Cine efectuează monitorizare

a?

Perioada de monitoriza

re

Frecvenț a de monitori

zare

Zile/om necesare

Observații

M

O

I

1.3.6. Menținerea / refacerea stării favorabile de conservare pentru habitatele 917O, 91YO, 911O, 913O

Sunt habitatele 917O, 91YO,

911O, 913O într-o stare favorabilă?

917O 155,21

ha 91YO

154,28 ha

911O 542,75

ha 913O 296,38

ha

917O -

degradat; 911O,

913O,

91YO - în

stare favorabilă

Raport de monitorizare

Metoda de refacere a habitatelor forestiere

Experți extern

Sezon vegetație

5 ani

5

1O

15

Protocoale de monitorizare întocmite în 2O15

1.3.7. Inițierea lucrărilor de refacerea a arboretelor artificiale și total derivate pentru reconstituirea a cel puțin 1O % din habitatele 917O,

91YO, 911O, 91YO

S-au inițiat lucrări de refacere?

Lucrări de refacere inițiate pe cel puțin 1O

% din suprafața habitatelor degradate

917O -

degradat; 911O,

913O,

91YO - în

stare favorabilă

Raport de monitorizare

Metoda transectului

Specialist Arii Protejate

Sezon vegetație

5 ani

3

5

7

Protocoale de monitorizare întocmite în 2O15

230

Direcția de management

Scopul monitorizării - Ce se

monitorizează-

Indicator

Situația de referință - 2014

Sursa de verificare a datelor

Metoda de monitoriza re

Cine efectuează monitorizare

a?

Perioada de monitoriza

re

Frecvenț a de monitori

zare

Zile/om necesare

Observații

M

O

I

1.4.4. Elaborarea și implementarea de măsuri pentru prevenirea extinderii și controlul speciilor invazive.

Se extind speciile invazive în sit?

Ha cu specii invazive în sit

Robinia pseudacacia Hippophae rhamnoides

Nu sunt date

Raport de monitorizare

Metoda transectului

Expert extern

Tot anul

5 ani

1O

15

2O

Metoda de monitorizare se va elabora de către specialiști când se va dispune de resurse pentru

această măsură

1.4.5. Asigurarea condițiilor pentru menținerea stării favorabile de conservare a speciei

Bombina varigata

și altor specii de amfibieni de interes

comunitar.

Se păstrează starea de conservare favorabilă a speciei?

Stare de conservare favorabilă pentru toate speciile de amfibieni din sit

Bombina variegata

este în stare favorabilă de conservare

Raport de monitorizare

Metoda transectului

Expert extern

Sezon vegetație

5 ani

5

1O

15

Protocoale de monitorizare întocmite în

2O15

231

Direcția de management

Scopul monitorizării - Ce se

monitorizează-

Indicator

Situația de referință - 2014

Sursa de verificare a datelor

Metoda de monitoriza re

Cine efectuează monitorizare

a?

Perioada de monitoriza

re

Frecvenț a de monitori

zare

Zile/om necesare

Observații

M

O

I

TOTAL ZILE/OM NECESARE O DATĂ LA 5 ANI

103

162

216

B. MONITORIZĂRI CARE SE FAC ANUAL

1.1.9. Reglementarea construcțiilor din sit pe suprafețele cu obiectiv de conservare, pentru a preveni degradarea habitatelor și speciilor de interes

conservativ

Afectează extinderea construcțiilor speciile din sit ?

O ha din sit cu obiective de conservare afectate de construcții

Rapoarte de monitorizare

Observații directe

Ranger

Tot anul

Anual

3

4

5

1.2.1. Refacerea habitatelor de mlaștini 721O*

Mlaștini calcaroase

Se asigură regimul hidric optim pentru

aceste habitate?

Suprafața totală + 5O% refăcut

1 ha - 723O - +

O,2 ha -

721O* -

Rapoarte anuale

Măsurare integrală a suprafeței

Ranger

Tot anul

Anual

4

5

6

Se verifică dacă sunt amenințări directe

232

Direcția de management

Scopul monitorizării - Ce se

monitorizează-

Indicator

Situația de referință - 2014

Sursa de verificare a datelor

Metoda de monitoriza re

Cine efectuează monitorizare

a?

Perioada de monitoriza

re

Frecvenț a de monitori

zare

Zile/om necesare

Observații

M

O

I

cu

Cladium mariscus

și 723O Mlaștini alcaline precum și a pajistilor umede cu

Molinia caerulea

641O pentru speciile

Ligularia sibirica ,

Adenophora liliifolia ,

Eleochris carniolica ,

Liparis loeselii

mlaștini cu regim hidric optim/corp

de mlaștină

5O% din O,9 ha 723O mlaștini

O,9 ha 723O

mlaștini cu intervenții asupra regimului hidric în vederea

refacerii

Rapoarte anuale

Măsurare integrală a suprafeței

Ranger

Tot anul

Anual

Se verifică dacă sunt amenințări directe

233

Direcția de management

Scopul monitorizării - Ce se

monitorizează-

Indicator

Situația de referință - 2014

Sursa de verificare a datelor

Metoda de monitoriza re

Cine efectuează monitorizare

a?

Perioada de monitoriza

re

Frecvenț a de monitori

zare

Zile/om necesare

Observații

M

O

I

1.2.4.

Menținerea/refacerea stării de conservare favorabilă a aninișurilor din aria protejată pentru asigurarea condițiilor de conservare a habitatelor 721O* Mlaștini calcaroase cu

Cladium mariscus

și 723O Mlaștini alcaline și a speciilor

Ligularia sibirica, Adenophora liliifolia ,

Lycaena dispar .

Se acționează pentru menținerea/ refacerea regimului hidric?

Toată suprafața cu regim hidric corespunzăto r

Toată suprafața cu regim hidric corespunză tor

Rapoarte anuale

Specialist Arii Protejate

Tot anul

Anual

3

6

9

În caz de secetă prelungită pe mai mulți ani se va încerca realimentarea habitatului. Se interzic orice fel de captări.

1.2.6. Menținerea și

Există cel puțin

Min 56 ha

Nu sunt

Raport anual

Observație

Ranger

Sezon

Anual

1O

15

2O

Se verifică dacă

234

Direcția de management

Scopul monitorizării - Ce se

monitorizează-

Indicator

Situația de referință - 2014

Sursa de verificare a datelor

Metoda de monitoriza re

Cine efectuează monitorizare

a?

Perioada de monitoriza

re

Frecvenț a de monitori

zare

Zile/om necesare

Observații

M

O

I

refacerea pajiștilor, inclusiv a poienilor favorabile pentru specia

Euphydryas

maturna

5% - maxim 25%

-

Prunus spinosa ,

Rubus

sp. și

Veratrum

sp. pe suprafața actuală din sit?

pajiști în stare bună pt

Euphydrias

Minim 4 ha - 5 % din habitatele 621O, 619O -

ha pâlcuri de

aprox. 8- 1Om 2 /1OOOm

2

date

directă

vegetație

sunt amenințări directe

1.2.5. Reglementarea pășunatului pe pajiștile xero- mezofile 621O, 619O în vederea asigurării condițiilor favorabile pentru speciile

Colias myrmidone ,

Isophya stysi ,

Eriogaster catax.

Nu sunt date

Raport anual

Metoda transectului

Ranger

Sezon vegetație

Anual

Se va urmări anual extinderea naturală a speciilor de

Rubus

și

Prunus

spinosa

Se respectă condițiile de pășunat?

Max. O,7

Unitate Vită Mare/ha

O ha

incendiate

Nu sunt date

Raport anual

Observație directă

Ranger

Sezon vegetație

Anual

1.2.7. Asigurarea

O,3 - O,7

Nu sunt

Raport anual

Observație

Ranger

Sezon

Anual

Se verifică dacă

235

Direcția de management

Scopul monitorizării - Ce se monitorizează-

Indicator

Situația de referință - 2014

Sursa de verificare a datelor

Metoda de monitoriza re

Cine efectuează monitorizare

a?

Perioada de monitoriza

re

Frecvenț a de monitori

zare

Zile/om necesare

Observații

M

O

I

refacerii habitatelor favorabile speciilor de interes comunitar

Colias myrmidone, Isophya stysi, Eriogaster catax ,

Pulsatilla patens

prin managementul

durabil al pajiștilor.

Unitate Vită Mare/ha min 5 ha fânețe

O ha incendiate O ha

P. patens

pășunat

date

directă

vegetație

sunt amenințări directe

1.3 1O. Interzicerea pășunatului și a trecerii animalelor domestice prin

habitatele forestiere

O ha afectate de pășunat

Nu sunt date

Raport anual

Observație directă

Ranger

Sezon vegetație

Anual

1.2.9. Asigurarea habitatului pentru

specia

Liparis loeselii

Se îmbunătățește starea de

conservare a

75 % din mlaștini în

stare de

Nefavorabi lă

Raport de cercetare

Metoda transectului

Ranger

Sezon vegetație

Anual

Protocoale de monitorizare

întocmite în

236

Direcția de management

Scopul monitorizării - Ce se

monitorizează-

Indicator

Situația de referință - 2014

Sursa de verificare a datelor

Metoda de monitoriza re

Cine efectuează monitorizare

a?

Perioada de monitoriza

re

Frecvenț a de monitori

zare

Zile/om necesare

Observații

M

O

I

habitatului?

conservare favorabilă

2O15

1.3.2. Menținerea și refacerea lizierelor de pădure pe cel puțin 2O% din lungimea totală din sit și asigurarea unei fâșii minime de 1Om lățime de vegetație arbustivă cu

Prunus

și

Rubus

de-a lungul lizierei pentru asigurarea condițiilor favorabile pentru

Leptidea morsei ,

Euphydryas maturna.

Lizierele de pădure sunt în stare bună, cu coronament închis și fâșie de arbuști pe margine?

Cel puțin 2O

% din lungimea totală a lizierelor degradate s- au refăcut

Liziere degradate în zonele Valea Morii, Valea Căprioarei, Valea Gârbăului, Casele Micești, Râtul Penii

Rapoarte de teren

Observații directe

Ranger

Sezon vegetație

Anual

Se verifică dacă sunt amenințări directe

237

Direcția de management

Scopul monitorizării - Ce se

monitorizează-

Indicator

Situația de referință - 2014

Sursa de verificare a datelor

Metoda de monitoriza re

Cine efectuează monitorizare

a?

Perioada de monitoriza

re

Frecvenț a de monitori

zare

Zile/om necesare

Observații

M

O

I

1.3.4. Menținerea de arborilor seculari pe toată suprafața sitului.

Se mențin arborii seculari/bătrâni pe toată suprafața a ariei protejate?

1OO % arbori seculari păstrați

Nu se cunoaște

Raport de teren

Observații directe

Ranger

Tot anul

Anual

1O

2O

3O

Se recomandă elaborarea unui Registru inventar al arborilor seculari din sit pentru a se putea monitoriza mai

ușor starea lor

1.3.9. Păstrarea arborilor bătrâni care asigură adăpost și hrană numeroaselor specii de faună în habitatelor 917O, 91YO, 911O, 913O,

91EO*, 91HO,

minim 12 arbori bătrâni la /ha

Nu sunt date

Raport de teren

Observații directe

Ranger

Sezon vegetație

Anual

Se verifică dacă sunt amenințări directe

238

Direcția de management

Scopul monitorizării - Ce se

monitorizează-

Indicator

Situația de referință - 2014

Sursa de verificare a datelor

Metoda de monitoriza re

Cine efectuează monitorizare

a?

Perioada de monitoriza

re

Frecvenț a de monitori

zare

Zile/om necesare

Observații

M

O

I

1.3.8. Menținerea habitatelor favorabile pentru

Chilostoma banatica

în făgete.

Se mențin habitatele favorabile pentru

Chilostoma ?

Ha de habitate cu caracteristici corespunzăto are pentru specie

Nu sunt date

Rapoarte de teren

Metoda transectului

Ranger

Sezon vegetație

Anual

5

1O

15

Se vor stabili care sunt condițiile minime necesare și în ce zonă pentru ca rangerul să poată observa pe teren eventuale

degradări

1.4.1. Asigurarea protecției suprafețelor cu

Pulsatilla patens

Se îmbunătățește starea de conservare a

speciei?

Efectivul optim - studiu

Nu sunt date

Raport de teren

Observare directă

Ranger

Sezon vegetație

Anual

15

2O

25

Se verifică dacă sunt amenințări directe

239

Direcția de management

Scopul monitorizării - Ce se

monitorizează-

Indicator

Situația de referință - 2014

Sursa de verificare a datelor

Metoda de monitoriza re

Cine efectuează monitorizare

a?

Perioada de monitoriza

re

Frecvenț a de monitori

zare

Zile/om necesare

Observații

M

O

I

1.4.2. Refacerea populațiilor de

Adenophora liliifolia, Ligularia sibirica, Liparis loeselli, Pulsatilla patens

Se îmbunătățește starea de conservare a speciei?

A. lillifolia

- 35O-4OO,

L. sibirica

- 1OOO - 2OOO,

L. loeselli

5OO-1OOO,

P. patens

- 5OO-1OOO

A. liliifolia

41 - 5O în

afara sitului

L. sibirica

- 178 - 19O

indivizi

L. loeselli

27O-3OO

indivizi

P. patens

- 285

indivizi

Raport de teren

Metoda transectului

Ranger

Sezon vegetație

Anual

Se verifică dacă sunt amenințări directe Protocoale de monitorizare întocmite în 2O15

1.4.3. Asigurarea protecției speciilor

Adonophora liliifolia ,

Ligularia sibirica ,

Se colectează speciile de plante din sit?

O colectări

Nu sunt date

Raport de teren

Observație directe

Ranger

Sezon vegetație

Anual

240

Direcția de management

Scopul monitorizării - Ce se

monitorizează-

Indicator

Situația de referință - 2014

Sursa de verificare a datelor

Metoda de monitoriza re

Cine efectuează monitorizare

a?

Perioada de monitoriza

re

Frecvenț a de monitori

zare

Zile/om necesare

Observații

M

O

I

Pulsatilla patens, Trollius europaeus, Galanthus nivalis, Daphne cneorum, Dactylorhiza incarnata, Gladiolus imbricatus, Parnassia palustris,

Iris sibirica

1.4.5. Asigurarea condițiilor pentru menținerea stării favorabile de conservare a speciei

Bombina varigata

și altor specii de

amfibieni de interes

Bombina variegata

își păstrează starea de conservare favorabilă?

Stare de conservare favorabilă pentru toate speciile de amfibieni din sit

Bombina variegata

este în stare favorabilă de conservare

Raport de teren

Metoda transectului

Ranger

Sezon vegetație

Anual

Se verifică dacă sunt amenințări directe Protocoale de monitorizare întocmite în

2O15

241

Direcția de management

Scopul monitorizării - Ce se

monitorizează-

Indicator

Situația de referință - 2014

Sursa de verificare a datelor

Metoda de monitoriza re

Cine efectuează monitorizare

a?

Perioada de monitoriza

re

Frecvenț a de monitori

zare

Zile/om necesare

Observații

M

O

I

comunitar.

2.1. Planificarea și realizarea traseelor de vizitare pentru promovarea zonelor atractive fără impact asupra valorilor ariei protejate

Traseele de vizitare afectează specii de interes

conservativ?

Nr specii afectate Impact

evaluat

Nu este cazul

Raport monitorizare

Metoda transectului

Specialist Arii Protejate

Tot anul

Anual

5

1O

15

Se va elabora protocol de monitorizare

Crește numărul de vizitatori pe traseele

realizate?

Nr vizitatori pe traseele realizate

Nu este cazul

Rapoarte anuale

Metoda eșantionaju lui

Specialist Arii Protejate

Tot anul

Anual

1

3

6

Se va elabora protocol de monitorizare

4.3. Verificarea implementării / respectării măsurilor de management al valorilor ariei

protejate, inclusiv a

Se respectă prevederile Regulamentul ariei protejate

Nr acte contravenție

/ infracțiune

Nu este cazul

Rapoarte de teren

Acte contravenție / infracțiune

Observații directe

Ranger

Tot anul

Anual

2O

3O

4O

242

Direcția de management

respectării condițiilor stabilite în cazul lucrărilor și proiectelor avizate.

Scopul monitorizării - Ce se

monitorizează-

Indicator

Situația de referință - 2014

Sursa de verificare a datelor

Metoda de monitoriza re

Cine efectuează monitorizare

a?

Perioada de monitoriza

re

Frecvenț a de monitori

zare

Zile/om necesare

Observații

M

O

I

Proiectele / investițiile au impact asupra valorilor ariei protejate?

Nr acte contravenție

/ infracțiune pentru nerespectare a condițiilor pentru conservare Nr/ha specii

/ habitate

afectate

Nu este cazul

Rapoarte de teren

Acte contravenție / infracțiune

Observații directe

Ranger

Tot anul

Anual

4.4. Observarea / verificarea modului în care se face managementul terenurilor și a

resurselor naturale în

Trebuie monitorizat managementul terenurilor, resurselor ?

O exploatări de resurse și management de teren care să afecteze

major

Doar exploatări forestiere non- intensive

pe toată

Raport de analiză

Observații directe

Ranger

Tot anul

Anual

243

Direcția de management

Scopul monitorizării - Ce se

monitorizează-

Indicator

Situația de referință - 2014

Sursa de verificare a datelor

Metoda de monitoriza re

Cine efectuează monitorizare

a?

Perioada de monitoriza

re

Frecvenț a de monitori

zare

Zile/om necesare

Observații

M

O

I

zonele unde impactul potențial asupra valorilor poate fi

semnificativ

valorile

suprafața sitului mai puțin 1O ha

TOTAL ZILE/OM NECESARE PENTRU MONITORIZĂRILE ANUALE

76

123

171

C. MONITORIZĂRI CARE SE FAC O DATĂ LA 6 LUNI

1.3.1.

Menținerea/refacerea stării de conservare favorabilă a aninișurilor din aria protejată