Hotărârea nr. 91/2016

Articol unic

Luând în considerare Opinia nr. 4c-19/1104, adoptată de Comisia pentru afaceri europene în ședința din 27 septembrie 2016, Camera Deputaților:

Salută această comunicare, deoarece:

- prezintă pentru prima dată o evaluare în paralel: a implementării cadrului Uniunii Europene pentru Strategiile naționale pentru incluziunea romilor (adoptat în 2011) și a Recomandării Consiliului privind măsurile efective de incluziune a romilor în statele membre (adoptat în 2013), întrucât din 2012 celor 5 state membre în care există comunitățile cele mai mari de romi le-au fost adresate recomandări specifice vizând modul în care politicile generale pot fi formulate pentru a fi mai favorabile incluziunii romilor;

- prin documentul de lucru anexat, s-a încercat elaborarea unui model detaliat de raportare, care să fie îmbrățișat de toate statele membre, pentru a le sprijini în exercițiul lor de raportare;

- documentul încearcă să realizeze o aliniere la nivel european a instrumentelor juridice, de politică și financiare cu lansarea perioadei de programare financiară 2014-2020;

- demersurile privind intervenția publică pentru îmbunătățirea situației romilor sunt generate nu numai de considerente care țin de justiție și de protecția socială, ci și de considerente care vizează dezvoltarea economică și socială durabilă a unei comunități - dacă luăm în considerare resursa umană furnizată de populația romă (una dintre cele mai tinere din Uniunea Europeană).

Susține această comunicare, întrucât:

- modalitățile în care țările UE răspund problemelor de deprivare multiplă, marginalizare socială și spațială a romilor sunt marcate de configurațiile istorice ale statelor sociale, legislațiile naționale privind drepturile fundamentale ale omului și antidiscriminarea, politicile culturale cu privire la recunoașterea diversității etnice și reprezentarea politică a minorităților etnice; prin urmare, o abordare unitară la nivel european poate fi realizată numai prin crearea unui cadru european unanim acceptat de statele membre;

- evidențiază atât progresele făcute, cât și aspecte mai puțin plăcute privind nerealizarea unor obiective, generate pe fondul actualelor probleme privind migrația;

- documentul este unul complex, evidențiind măsurile adoptate și exemplele de bune practici, dar și domeniile unde se impun eforturi suplimentare din partea statelor membre;

- în conformitate cu obiectivul Strategiei UE 2020 de "creștere inclusivă", incluziunea socială este considerată o prioritate orizontală principală, cu un mare impact macroeconomic, în contextul reformelor structurale;

- va manifesta în continuare preocupări majore în ceea ce privește incluziunea romilor și va adopta măsuri pentru a se asigura de respectarea deplină a legislației antidiscriminare și pentru a combate atitudinile antițigani, se va asigura că există un dialog la nivel înalt și furnizarea de orientări de politică.

Consideră că:

- la nivelul populației reprezentând minoritatea romă se manifestă cel mai ridicat risc al excluziunii sociale, dacă avem în vedere diferențele de acumulare educațională, de incluziune pe piața muncii, starea de sănătate și locuințele;

- incluziunea socială a romilor este un proces care trebuie să se manifeste în toate domeniile de activitate de pe agenda

fiecărei instituții publice locale și centrale, întrucât aceste instituții, alături de societatea civilă, au un rol important în procesul de dezvoltare socială și implicit va contribui la îmbunătățirea situației romilor;

- rolul Uniunii Europene în ceea ce privește situația romilor s-a modificat odată cu crearea Cadrului European pentru Strategiile Naționale de Incluziune a Romilor (SNIR, 2011), pentru perioada de programare 2014-2020, care introduce instrumentele de monitorizare și evaluare, ce permit Comisiei Europene să elaboreze recomandările specifice pentru fiecare stat membru al Uniunii Europene;

- aplicarea, monitorizarea și raportarea activităților desfășurate în cadrul strategiilor naționale de integrare a romilor sunt extrem de importante pentru eficiența măsurilor adoptate sau în curs de adoptare atât la nivel național, cât și la nivel european;

- eforturile întreprinse în scopul înregistrării de progrese în domeniul incluziuni sociale a romilor trebuie orientate, cu precădere, către principalele 4 domenii: educație, ocuparea forței de muncă, sănătate și locuințe.

Apreciază că:

- progresul în reducerea decalajelor dintre persoanele aparținând minorității rome și restul populației trebuie să se manifeste constant, în urma unor acțiuni sistematice, cu evaluări periodice;

- în ciuda eforturilor făcute, pe teren nu sunt percepute progrese reale în reducerea decalajelor dintre persoanele aparținând minorității rome și restul populației, iar din statisticile prezentate se constată existența unor diferențe intercorelate, în toate componentele sociale esențiale care definesc calitatea vieții între persoanele aparținând minorității rome și restul populației;

- eficiența politicilor educaționale crește atunci când este asigurată sustenabilitatea măsurilor prin acordarea de sprijin financiar, când este îmbunătățit cadrul legislativ în funcție de evoluția socio-economică și politică din contextul național și când se înregistrează o creștere a cooperării dintre diferite instituții publice și private;

- este deosebit de important faptul că documentul pune accent, în afara pilonilor integrării sociale a romilor (educație, sănătate, ocuparea forței de muncă și condițiile de locuit), și pe elementele de combatere a discriminării, "antigipsismului", a discursului instigator la ură și a infracțiunilor motivate de ură;

- trebuie consolidat rolul central al Punctelor naționale de contact pentru romi în procesul de coordonare a implementării prevederilor europene și de utilizare a fondurilor europene;

- este benefic modul în care statele membre și-au definit structuri de coordonare, au introdus măsuri țintite și generale, ca răspuns la recomandarea Consiliului, și au alocat resursele financiare proceselor, care sunt armonizate la propria situație națională (de exemplu, accentul pus pe educația timpurie, o corelare corespunzătoare între prioritățile ce privesc integrarea romilor și fondurile alocate prin fondurile structurale pentru cadrul financiar 2014-2020, consolidarea rolului Punctelor naționale de contact etc.).

Atrage atenția asupra următoarelor aspecte:

- unele state membre (Franța, Germania, Slovenia) din Uniunea Europeană nu au adoptat modelul de raportare propus de Comisia Europeană și au optat pentru utilizarea unui alt format de raportare, iar altele (Danemarca, Luxemburg, Țările de Jos) nu au transmis niciun raport cu privire la măsurile întreprinse;

- una dintre deficiențele majore ale programelor educaționale pentru romi este aceea că ciclul de politici nu include și evaluări de impact ale măsurilor puse în aplicare; de cele mai multe ori evaluările privind măsurile afirmative și alte politici educaționale pentru romi au fost realizate de către societatea civilă a romilor, dar analizele de impact rămân de multe ori incomplete și fragmentate, eșuând în a oferi factorilor de decizie toate informațiile necesare pentru a adapta politicile la nevoile reale ale romilor în domeniul educației;

- din perspectiva ocupării și integrării romilor pe piața muncii, trebuie avut în vedere că pentru populația aparținând minorității rome, care are un nivel de pregătire școlară mai redus în raport cu populația majoritară, accesul pe piața muncii este din ce în ce mai limitat, în condițiile creșterii cererii de forță de muncă calificată;

- accesul limitat la ocupare (locuri de muncă) generează sărăcie crescută în rândul romilor, declanșând mecanisme de excluziune în diverse alte domenii și produce cicluri vicioase de sărăcie; lipsa unui venit curent și suficient subminează investițiile pe termen lung în educația copiilor, care, la rândul lor, reduc numărul celor educați din cadrul generațiilor viitoare, perpetuând excluderea de la ocuparea formală a forței de muncă;

- trebuie întreprinse eforturi suplimentare atât în ceea ce privește implicarea autorităților locale, consolidarea cooperării cu societatea civilă, monitorizarea impactului măsurilor adoptate de statele membre, cât și o reconfirmare a angajamentului politic din partea tuturor statelor membre privind implementarea actualelor prevederi în vederea obținerii unor rezultate clare;

- sunt necesare eforturi suplimentare din partea statelor membre pentru a pune în aplicare legislația specifică privind antidiscriminarea, antirasismul și xenofobia; totodată trebuie să se prevină evacuările forțate, să se elimine segregarea în educație și în materie de locuințe;

- se recomandă să fie multiplicate inițiativele de succes, prin utilizarea fondurilor disponibile în cadrul exercițiului financiar 2014-2020.

Consideră că în ceea ce privește România:

- s-au transmis Comisiei Europene măsurile privind: eliminarea segregării în educație, combaterea părăsirii timpurii a școlii, sprijinul individualizat pentru elevi, promovarea ocupării forței de muncă în rândul romilor, eliminarea barierelor privind sistemul național de sănătate, accesul la programele de vaccinare, accesul comunităților de romi la utilitățile publice;

- este apreciată constituirea Punctului național de contact pentru strategia națională de integrare a romilor, în urma recomandărilor Comisiei Europene, ca instrument pentru a armoniza politicile și măsurile propuse la nivel național cu recomandările la nivel european și a le corela cu Strategia Europa 2020;

- au fost identificate soluții și adoptate măsuri care să asigure egalitatea accesului la educație și se lucrează, în continuare, la promovarea și implementarea deplină a acestora, accesul romilor la educație și evitarea abandonului școlar fiind încă subiectele cele mai des abordate de cercetare și politicile de intervenție;

- se consideră întemeiat și se susține punctul de vedere exprimat de Agenția Națională pentru Romi din România, referitor la omiterea menționării măsurilor afirmative din domeniul educației (alocarea de locuri distincte pentru elevii și studenții romi din învățământul liceal și universitar), măsuri pentru care România este considerată un model de bună practică, din documentul lansat de Comisia Europeană; în consecință, se propune adăugarea codului de țară (RO) în tabelul anexat cap. 3.2. Educație, în rubrica referitoare la "Promovarea participării la învățământul secundar și superior și a absolvirii acestor cicluri de învățământ";

- au fost evaluate elementele incluse în recomandarea Consiliului din 2013, prin care România a confirmat, între altele, adoptarea de măsuri privind: eliminarea segregării în educație, combaterea părăsirii timpurii a școlii, sprijinul individualizat pentru elevi, promovarea ocupării forței de muncă în rândul romilor, eliminarea barierelor privind sistemul național de sănătate, accesul la programele de vaccinare, accesul comunităților de romi la utilitățile publice;

- au fost întreprinse eforturi pentru constituirea unui comitet interministerial și implicarea societății civile în implementarea strategiei naționale pentru romi, prin intermediul Punctului național de contact pentru romi (PNCR);

- există o serie de provocări cu care se confruntă țara noastră, referitoare la: combaterea discriminării, incriminarea discursului instigator la ură și a infracțiunilor motivate de ură printr-o mai bună aplicare a legislației existente, combaterea sărăciei, în special în rândul copiilor, combaterea violenței în rândul femeilor rome, prevenirea segregării în educație, stimularea participării etnicilor romi pe piața forței de muncă, îmbunătățirea accesului la serviciile medicale, combaterea segregării spațiale în materie de locuințe și descurajarea evacuărilor forțate, consolidarea capacității PNCR și mobilizarea autorităților locale, utilizarea eficientă a fondurilor europene pentru desegregare; soluționările acestor provocări vor constitui priorități pentru viitoarele documente programatice.

Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaților în ședința din 4 octombrie 2016, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.