Hotărârea nr. 93/2016

Articol unic

Luând în considerare Opinia nr. 4c-19/1102, adoptată de Comisia pentru afaceri europene în ședința din 27 septembrie 2016, Camera Deputaților:

1. Salută această comunicare, deoarece:

- se înscrie în prevederile trasate de concluziile Consiliului din mai 2015, oferind elementele necesare creării unui cadru care să permită transformarea sistemului de securitate al unei țări, pentru a furniza indivizilor și statului o securitate mai eficace, responsabilă și conformă cu respectarea drepturilor omului, a democrației, a statului de drept și a principiilor bunei guvernanțe;

- sprijină țările partenere în reformarea sistemelor lor de securitate pentru a susține obiectivele UE privind pacea și stabilitatea, dezvoltarea durabilă și favorabilă incluziunii, dezvoltarea statală, democrația, statul de drept, drepturile omului și principiile dreptului internațional;

- intervențiile diplomatice și financiare, militare și civile, pe termen scurt și pe termen lung ale UE, trebuie ancorate într-un cadru de sprijin al reformării sistemului de securitate unic, care să ia în considerare legăturile dintre politică, securitate, justiție, răspunsul umanitar, dezvoltare, conflict și fragilitate;

- prin documentul de lucru comun al serviciilor Comisiei Europene, care însoțește comunicarea, se realizează o evaluare prin care să fie aduse îmbunătățiri în ceea ce privește coerența, complementaritatea și coordonarea capacităților și instrumentelor UE, care a luat în considerare deopotrivă deciziile relevante și directivele Comitetului de ajutor pentru dezvoltare - Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (CADOCDE);

- oferă elemente-cadru și pentru orientarea activităților Uniunii Europene referitoare la consolidarea capacităților de sprijin pentru securitate și dezvoltare (CBSD);

- prevede extinderea instrumentului care contribuie la stabilitate și pace și care la rândul său se referă în special la acordarea unei asistențe mai complete atât actorilor implicați în sectorul de securitate din țările partenere, cât și militarilor participanți, în circumstanțe excepționale, în conformitate cu obiectivul realizării unei dezvoltări durabile.

2. Susține această comunicare, întrucât:

- cadrul oferit permite desfășurarea angajamentului pe termen scurt și lung al UE în sprijinul partenerilor, astfel încât aceștia să poată gestiona autonom crizele și totodată să își consolideze legitimitatea, buna guvernare, integritatea și sustenabilitatea sectoarelor de securitate în scopul promovării securității umane;

- subliniază necesitatea unei abordări interinstituționale, coordonate, a oricărei intervenții UE în domeniul reformării sectorului de securitate (RSS), pornind de la o evaluare integrală și integrată a sistemului de securitate asupra căruia urmează să se intervină;

- din această perspectivă, reformarea sistemului de securitate în vecinătatea UE devine relevantă pentru creșterea rezilienței statelor și pentru combaterea terorismului, criminalității organizate și atacurilor cibernetice;

- acest cadru fiind aplicabil și pentru statele candidate, oferă sprijin pentru îndeplinirea criteriilor de aderare;

- statele membre ale Uniunii Europene sunt încurajate să își elaboreze în acest cadru programele bilaterale în domeniul RSS, prin exerciții comune de programare, conform concluziilor Consiliului privind consolidarea programării comune din 12 mai 2016 (punctul 7);

- prezintă flexibilitate, iar acest cadru poate fi aplicat în orice context, nu numai în situațiile de conflict sau în cele anterioare conflictului, fiind suficient de amplu pentru a permite adaptarea la necesitățile fiecărei situații specifice;

- vizează o utilizare mai eficientă și mai flexibilă a asistenței Uniunii Europene, pentru a-și ajuta partenerii în prevenirea și gestionarea crizelor, ceea ce va determina consolidarea legăturii dintre securitate și dezvoltare durabilă și va contribui la asigurarea respectării statului de drept, a bunei guvernanțe, a consolidării supravegherii și a controlului civil asupra afacerilor militare în țări terțe.

3. Consideră că:

- acest document va avea un aport semnificativ pentru eficacitatea Strategiei globale privind politica externă și de securitate și a Agendei europene privind securitatea;

- reformarea sistemului de securitate (RSS), fiind un proces politic pe termen lung la nivelul relațiilor de putere într-o țară, trebuie să fie conturată și agreată la nivel național, în condițiile unui angajament al conducerii politice, al cooperării interinstituționale și al participării cât mai ample a părților interesate, pentru a realiza un consens general;

- acest document furnizează reperele conceptuale și de acțiune necesare, în raport cu scopul și obiectivele pentru reformarea sectorului de securitate, așa cum au fost definite pe linia legitimității, bunei guvernanțe, integrității și sustenabilității, astfel încât statele să devină mai stabile, iar cetățenii să fie în siguranță;

- prin acest document se recunoaște interdependența dintre securitate și justiție, astfel că principiile definite pot fi aplicate în egală măsură și actorilor din domeniul justiției, dacă rolul și funcțiile acestora au implicații clare pentru sectorul securității;

- intervențiile diplomatice și financiare, militare și civile, pe termen scurt și pe termen lung ale UE, ar trebui ancorate mai precis într-un cadru de sprijin RSS unic la nivelul UE, care să ia în considerare legăturile dintre politică, securitate, justiție, răspunsul umanitar, dezvoltare, conflict și fragilitate;

- trebuie realizate evaluări periodice - anuale - privind punerea în aplicare a acestui cadru politic de către echipe interservicii, iar rezultatele și recomandările rezultate să fie făcute publice.

4. Apreciază:

- și susține obiectivul major promovat de acest document, acela de a sprijini statele să devină mai stabile și cetățenii să fie mai în siguranță;

- că modalitatea de abordare globală a acestui document față de conflictele și crizele externe reunește politica comună de securitate și apărare (PSAC) și toate celelalte instrumente ale politicii comune externe și de securitate (PESC) relevante, instrumente de acțiune externă și actorii din domeniul libertății, securității și justiției, conduce la fuzionarea și actualizarea a două concepte de politică UE, care erau privite separat, pentru a sprijini reformarea sistemului de securitate (RSS);

- că înființarea grupului operativ la nivelul Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) și a Comisiei Europene, care oferă consiliere și sprijin delegațiilor UE, SEAE, Comisiei Europene și misiunilor PSAC, este un demers care va spori eficiența acțiuni în acest domeniu, întrucât va contribui la asigurarea coerenței și complementarității activităților UE în domeniul RSS, precum și la planificarea și elaborarea proiectelor de cooperare pentru dezvoltarea acestui proces;

- din perspectiva securității individului, care implică totodată respectarea libertăților fundamentale ale acestuia și evaluarea corespunzătoare, într-un mod participativ, a nevoilor în materie de securitate ale diferitor grupuri, inclusiv ale celor mai vulnerabile, trebuie făcute eforturi suplimentare pentru ca reformarea să includă printre prioritățile sale și problematica genului, astfel încât să garanteze că femeile și bărbații beneficiază de acces efectiv și egal la serviciile judiciare și de securitate;

- că dimensiunea/componenta de apărare este deosebit de importantă pentru sprijinul reformării sistemului de securitate furnizat de Uniunea Europeană, întrucât prin caracteristicile sale definitorii (tipologia militarilor, ierarhie, ordine, disciplină etc.) sectorul de apărare poate fi considerat un punct de intrare capabil să contribuie la o dezvoltare pozitivă și/sau care poate maximiza efectul de pârghie în cazul sprijinului UE pentru reformarea sistemului de securitate în țările partenere selectate;

- că trebuie elaborate sau revizuite politicile naționale în materie de securitate, luând în considerare analize pe criterii de gen; la acestea trebuie adăugat și sprijinul pentru victimele violenței, care ar trebui să implice adăugarea unor măsuri preventive (de exemplu, legislație, sensibilizare în ceea ce privește genul în structurile polițienești și militare, combaterea impunității autorului);

- că extinderea instrumentului care contribuie la stabilitate și pace va conduce la remedierea lacunelor constatate în sistem și va permite Uniunii Europene să ofere o asistență mai eficientă pentru actorii din sectorul de securitate.

5. Atrage atenția:

- din perspectiva asigurării și respectării drepturilor omului, statului de drept și principiilor democratice, că se impune consultarea și implicarea societății civile ca o procedură care ar trebui să devină o practică standard în elaborarea și monitorizarea politicilor și activităților din domeniul securității și al justiției;

- că pentru a respecta principiile bunei guvernanțe, strategiile naționale de securitate trebuie să fie elaborate prin procese de consultare favorabile incluziunii, prin participarea tuturor părților interesate și, în consecință, ar trebui să se asigure și participarea femeilor, conform rezoluțiilor pertinente ale Consiliului de Securitate al ONU;

- asupra importanței asigurării coerenței reformei sistemului de securitate, scop în care Uniunea Europeană ar trebui să încurajeze guvernele partenere și societatea civilă să integreze aspectele legate de sectorul de securitate în strategii multianuale de dezvoltare la nivel național și să le coreleze pe cât posibil cu eforturile de guvernanță în curs sau planificate în alte sectoare;

- asupra necesității unor acțiuni coerente și susținute pentru eficiența implementării propunerilor din document, dar acestea, ca orice inițiativă/proiect UE în domeniul RSS, trebuie să aibă o componentă de apărare foarte bine definită.

6. Apreciază că, din perspectiva României:

- țara noastră este și va fi un susținător al creșterii rolului Uniunii Europene privind încurajarea și sprijinirea eforturilor țărilor partenere legate de reformele sectorului de securitate;

- abordarea Uniunii Europene trebuie să fie una cuprinzătoare, atât din punct de vedere geografic, cât și funcțional;

- măsurile concrete de sprijin ale Uniunii Europene trebuie să fie adaptate necesităților și intereselor specifice ale statelor beneficiare și totodată să se concentreze asupra domeniilor care aduc valoare adăugată reală;

- este necesară o cooperare cât mai strânsă cu actorii relevanți, îndeosebi cu ONU și NATO; creșterea sprijinului pentru parteneri reprezintă o prioritate strategică în cadrul cooperării Uniunii Europene cu NATO;

- se vor întreprinde, la nivelul instituțiilor abilitate, demersurile necesare pentru dezvoltarea profilului pe componenta de apărare a reformării sistemului de securitate pentru a se asigura, conform intereselor strategice ale României, o contribuție corespunzătoare la proiectele preconizate a fi dezvoltate de către UE în acest domeniu; în acest sens, Ministerul Apărării Naționale, care are în principal responsabilitatea acestui segment, urmează să implementeze o abordare interinstituțională activă și să promoveze o coordonare constantă și susținută cu toate ministerele implicate, relevante, pentru reformarea sistemului de securitate.

7. Susține comunicarea, întrucât:

- sprijină țările partenere în reformarea sistemelor lor de securitate pentru a îndeplini obiectivele UE privind pacea și stabilitatea, dezvoltarea durabilă și favorabilă incluziunii, dezvoltarea statală, democrația, statul de drept, drepturile omului și principiile dreptului internațional;

- reflectă abordarea cuprinzătoare a Uniunii privind conflictele și reunește instrumentele PSAC, PESC, ale acțiunii externe a Uniunii Europene și pe toți actorii din domeniile securitate și justiție.

Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaților în ședința din 4 octombrie 2016, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.