Hotărârea nr. 95/2016

Articol unic

Luând în considerare Opinia nr. 4c-19/1098, adoptată de Comisia pentru afaceri europene în ședința din 27 septembrie 2016, Camera Deputaților:

1. Salută dorința Comisiei Europene ca, în elaborarea politicilor de integrare la nivel local, național sau al Uniunii, să se acorde o atenție specială aspectelor de gen, situației copiilor, precum și persoanelor care se află într-o situație potențial vulnerabilă, inclusiv victimele violenței bazate pe gen și persoanele care aparțin minorităților religioase și etnice, care s-ar putea confrunta cu discriminarea sau cu obstacole disproporționate de integrare.

2. Atrage atenția asupra importanței atitudinii populației și capacității financiare și bugetare a statului în elaborarea politicilor de integrare a resortisanților din țările terțe și subliniază că, în situațiile în care cetățenii unui stat membru sunt mai degrabă reticenți în ce privește refugiații, adesea în mod justificat, aplicarea oricăror măsuri de integrare a resortisanților întâmpină dificultăți majore.

3. Solicită Comisiei Europene să intensifice acțiunile derulate în statele de plecare a imigranților și să urmărească îndeaproape relațiile Uniunii cu Turcia în vederea fructificării oportunităților oferite de sistemul de admisie umanitară pentru Turcia și de mecanismul de relocare unu-la-unu în temeiul Declarației Uniunea Europeană-Turcia.

4. Își manifestă îngrijorarea cu privire la faptul că, în pofida eforturilor depuse, resortisanții țărilor terțe aflați în Uniune continuă să prezinte rezultate mai slabe decât cetățenii săi în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, educația și incluziunea socială.

5. Consideră că este necesar un efort suplimentar din partea Comisiei Europene pentru a se asigura că integrarea resortisanților țărilor terțe nu se mai confruntă cu obstacole în sistemul educațional, pentru a evita perpetuarea sau chiar sporirea sărăciei și riscului excluderii sociale la copiii acestora.

6. Atrage atenția asupra efortului bugetar necesar pentru a organiza cursuri de integrare socială pentru refugiați, cum ar fi cele de limbă, și solicită Comisiei Europene să se asigure că astfel de eforturi financiare nu se răsfrâng asupra bugetelor alocate coeziunii și statelor membre mai puțin dezvoltate.

7. Atrage atenția că o parte importantă a problemelor specifice cu care se confruntă refugiații sosiți recent, cum ar fi vulnerabilitatea rezultată din traumele suferite, lipsa documentelor justificative, inclusiv în ceea ce privește calificările, provin din insuficiența acțiunilor Uniunii pe plan extern în ce privește stoparea la sursă a fluxului migrator și cheamă la o prezență mai activă a Uniunii în zonele de origine a acestuia.

8. Solicită Comisiei Europene să separe în mod clar obiectivele de integrare ce se adresează migrației legale de cele ce vizează fenomenul migrator recent, pentru a evita să îi confere celui din urmă aparența acceptării la nivel sociopolitic.

9. Atrage atenția că tehnologia inovatoare, rețelele de socializare și internetul, resurse ce se doresc a fi valorificate în toate etapele procesului de integrare a resortisanților statelor terțe, inclusiv înainte de plecare, prezintă riscul de a fi folosite pentru pregătirea atentatelor teroriste și chiar pentru încurajarea fluxului migrator.

10. Își manifestă îngrijorarea cu privire la modalitatea de alocare a sprijinului financiar pentru statele membre pentru politicile lor de integrare a resortisanților din țările terțe, având în vedere tendința Comisiei Europene de a impune statelor membre preluarea unui număr dat de refugiați.

11. Își exprimă regretul că pentru sprijinirea persoanelor slab calificate provenind din rândul migranților se prevăd măsuri de sprijin direct, în timp ce pentru combaterea șomajului în rândul cetățenilor tineri măsurile luate la nivelul Uniunii sunt mai degrabă modeste.

12. Subliniază că nivelul de educație al persoanelor ce solicită azil în Uniune diferă în funcție de statul de origine, ceea ce produce serioase dificultăți practice în procesul de sprijinire a integrării sociale, mai ales în ce privește accesul acestora la unitățile de învățământ, și ar putea avea un impact negativ pronunțat asupra statelor membre ale căror sisteme educaționale se confruntă cu deficite de finanțare obiective sau cu alte probleme.

13. Atrage atenția asupra faptului că măsurile de încurajare a statelor membre menite să promoveze programe de sponsorizare private pentru relocarea refugiaților și pentru a implica în mod activ comunitățile locale în procesul de integrare a resortisanților țărilor terțe trebuie să țină seama de capacitatea sectorului privat din statul respectiv de a depune un asemenea efort și solicită preluarea explicită a principiului voluntariatului în această categorie de măsuri.

14. Atrage atenția că, deși scopul măsurilor prevăzute este de a facilita integrarea resortisanților din țările terțe, acestea prezintă riscul de a încuraja fluxul de migranți și solicită Comisiei Europene să ia măsurile necesare pentru a se asigura că nu se vor manifesta astfel de efecte.

15. Solicită Comisiei Europene să aprofundeze și să detalieze măsuri de adaptare a serviciilor autorităților cu responsabilități în domeniul integrării la specificul cultural și profilul educațional al migranților și de descentralizare a serviciilor către autoritățile locale, cu implicarea activă a acestora în procesul integrării.

16. Constată că povara administrativă va crește, având în vedere că va fi necesară analiza periodică a acțiunilor în derulare privind integrarea resortisanților țărilor terțe.

17. Constată că, la nivelul administrației centrale a statului, măsurile de sprijinire a integrării resortisanților din țări terțe se află în portofoliul mai multor ministere, ceea ce impune o coordonare interinstituțională, cu costuri financiare suplimentare față de sarcinile administrative curente.

18. Subliniază ca fiind prioritare măsurile prealabile imigrării care, alături de informarea cu privire la condițiile de deplasare într-un stat membru, prezintă și avantajul de a permite pregătirea primirii și fundamentarea deciziei de plecare, eventual a renunțării la această decizie.

19. Solicită Comisiei Europene să insiste asupra mecanismelor pentru recunoașterea calificărilor cetățenilor din state terțe care nu dețin niciun fel de document care să le ateste calificările, în special pentru beneficiarii de protecție internațională.

Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaților în ședința din 4 octombrie 2016, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.