Hotărârea nr. 96/2016

Articol unic

Luând în considerare Opinia nr. 4c-19/1093, adoptată de Comisia pentru afaceri europene în ședința din 27 septembrie 2016, Camera Deputaților:

1. Ia act că propunerea stabilește o serie de măsuri pentru îmbunătățirea combaterii finanțării terorismului și pentru asigurarea unei transparențe mai mari a tranzacțiilor financiare, prin modificarea

Directivei 2015/849 , care cuprinde vaste referințe la măsurile de precauție privind clientela și obligațiile profesiilor reglementate de a raporta tranzacțiile suspecte ale clienților.

2. Ia act că, deși

Directiva (UE) 2015/849

reprezintă un pas înainte important în prevenirea spălării banilor și finanțării terorismului, existența unor deficiențe în sistemul financiar mondial necesită măsuri suplimentare de îmbunătățire a cadrului juridic în domeniu; prin urmare, propunerea de față abordează cinci probleme legate de finanțarea terorismului referitoare la:

a) tranzacțiile suspecte efectuate prin intermediul monedelor virtuale, insuficient monitorizate de către autorități;

b) măsurile insuficiente pentru reducerea riscurilor asociate instrumentelor preplătite anonime;

c) limitările în asigurarea unui acces rapid al unităților de informații financiare la informațiile deținute de entitățile obligate și a schimbului de astfel de informații;

d) unitățile de informații financiare care nu au acces sau au acces cu întârziere la informațiile privind identitatea titularilor de conturi bancare și de conturi de plăți;

e) cerințele necoordonate și neclare privind măsurile de precauție privind clientela care conduc la o monitorizare mai puțin eficace a tranzacțiilor suspecte care implică țări cu un grad înalt de risc.

3. Atrage atenția asupra metodelor de plată virtuale, întrucât comunitățile electronice virtuale pot oferi un grad ridicat de anonimitate, iar profiturile pot fi transferate în lumea reală prin intermediul transferurilor electronice de fonduri, de exemplu, care, utilizate abuziv, pot duce la apariția riscului de finanțare teroristă.

4. Amintește că România a solicitat definirea termenilor de monedă fiduciară și furnizori de portofele digitale care oferă servicii de custodie a datelor de identificare necesare pentru accesarea monedelor virtuale, astfel că, în poziția de compromis prezentată în 29 septembrie 2016 la reuniunea la nivel înalt concentrată asupra eficienței și consolidarea capacităților în lupta împotriva fraudei, definițiile au fost modificate.

5. Recunoaște că este necesară reglementarea domeniului monedelor virtuale, atât la nivelul României, cât și al altor state membre, dar crede că există incertitudini referitoare la autoritatea competentă ce va realiza efectiv autorizarea, înregistrarea și supravegherea acestor entități.

6. Admite că sectorul financiar deține un rol important în prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului și că schimbul de informații și feedback-ul sunt elemente importante ale unui sistem eficient de combatere a acestor fenomene.

7. Susține ideea de îmbunătățire a accesului administrațiilor financiare la informații despre identitatea titularilor de servicii bancare, pentru prevenirea colectării, deplasării și utilizării fondurilor de către teroriști; crede că ar trebui luate unele măsuri cum ar fi punerea în aplicare a unor sancțiuni financiare punctuale (de exemplu, înghețarea activelor), protejarea sectoarelor vulnerabile (organizații caritabile, societăți de servicii financiare) și încurajarea raportării eficiente a tranzacțiilor financiare suspecte.

8. Apreciază eforturile comunitare considerabile în vederea consolidării capacității de combatere a utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, precum și elaborarea de noi idei în acest sens.

9. Constată că îmbunătățirea actualului cadru preventiv este motivată de nevoia de a ține pasul cu noile tendințe ale tehnologiei utilizată de sisteme financiare alternative și care rămân în afara domeniului de aplicare a dreptului UE sau care sunt exonerate de la aplicarea acestuia.

10. Sistemele alternative de transfer de fonduri constituie o chestiune importantă care trebuie abordată în cadrul prevenirii spălării banilor și finanțării terorismului, acestea fiind servicii care operează în afara sectorului financiar convențional și care permit transmiterea valorilor și a fondurilor dintr-un loc în altul, facilitând transferurile de bani efectuate de lucrătorii imigranți către țările de origine. Prin urmare, consideră că trebuie găsit un echilibru între protecția utilizării legitime a acestor sisteme și combaterea utilizării lor abuzive în scopul spălării banilor și finanțării activităților teroriste.

11. Recunoaște că modificările aduse pot să asigure o mai multă transparență și pot să permită autorităților competente să detecteze cu eficacitate fluxurile de finanțare criminale și teroriste.

12. Crede că noile măsuri vor spori claritatea și coerența normelor în statele membre prin instituirea unui mecanism de identificare, colectare, stocare și acces la informații privind beneficiarii reali și vor asigura o mai bună cunoaștere a titularilor de conturi bancare și de conturi de plăți și a activității acestora.

13. Consideră că statele membre trebuie să consolideze cooperarea dintre autoritățile naționale competente, unitățile de informații financiare și instituțiile financiare din sectorul privat, pentru a facilita și îmbunătăți schimbul de informații cu privire la spălarea banilor și finanțarea terorismului. În același timp, însă, este de părere că un schimb eficient de informații între autoritățile competente din Uniunea Europeană depinde de o coordonare cuprinzătoare și eficientă la nivel național, pentru identificarea și analizarea informațiilor relevante.

14. Consideră că este de preferat ca sistemul judiciar să fie asociat dezvoltării viitoare a unor standarde minime comune la nivelul statelor membre și al Uniunii de formare în domeniul anchetelor financiare, în condițiile în care identificarea activităților de finanțare a terorismului poate fi consolidată prin coroborarea informațiilor financiare cu informațiile privind terorismul, obținute prin intermediul organismelor de aplicare a legii și al organismelor de informații.

15. Consideră că propunerea de directivă este de natură a sprijini eforturile autorităților competente, ținând cont de faptul că entitățile teroriste pot acționa în diferite țări bazându-se, în principal, pe capacitatea de a finanța pregătirea, organizarea și comiterea de acte de terorism într-o țară, dintr-un punct situat într-o alta; în acest sens, crede că acțiunile întreprinse de autoritățile statelor membre privind limitarea și urmărirea operațiunilor financiare pot asigura blocarea deplasării fondurilor necesare pentru finanțarea activităților teroriste și pot contribui la identificarea entităților teroriste.

16. Este de părere că, pentru a putea obține rezultatele scontate în demersurile de prevenire și combatere a finanțării terorismului, acțiunile vizate prin modificarea directivei ar trebui:

- să permită asigurarea identificării și consolidării celor mai bune modalități legale privind detectarea timpurie și sigură a entităților teroriste și a susținătorilor acestora, precum și împiedicarea deplasării de către acestea de fonduri și alte active;

- să nu se limiteze doar la organizațiile teroriste în sine, ci și la afiliații acestora (luptătorii teroriști străini, finanțatorii și cei care colectează fonduri, respectiv orice persoană care sprijină cu bună știință activitățile teroriste).

17. Crede că termenul de 1 ianuarie 2017, propus pentru transpunerea

Directivei 849/2015 , astfel cum aceasta va fi modificată, nu este unul realist, în ciuda angajamentului ferm asumat în lupta împotriva acestor fenomene infracționale, iar modificările propuse nu vor putea fi implementate într-un interval atât de scurt. Prin urmare, recomandă susținerea termenului inițial pentru transpunere - iunie 2017.

18. Susține, în principiu, modificările propuse în scopul de a asigura o mai mare transparență și de a permite autorităților competente să detecteze cu eficacitate fluxurile de finanțare criminale și teroriste.

Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaților în ședința din 4 octombrie 2016, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.