Hotărârea nr. 118/2016

Articol unic

Luând în considerare Opinia nr. 4c-19/1183, adoptată de Comisia pentru afaceri europene în ședința din 18 octombrie 2016, Camera Deputaților:

1. Notează faptul că în comunicare sunt prezentate măsuri practice și operaționale, menite să accelereze punerea în aplicare a Agendei europene privind migrația și a Agendei europene privind securitatea și să deschidă calea către o uniune a securității efectivă și autentică; reamintește faptul că cele două documente au fost analizate riguros de către Comisia Europeană, fiind avansate recomandări și propuneri.

2. Notează faptul că în comunicarea sa, Comisia Europeană realizează o conexiune explicită între eforturile de gestionare a migrației și cele de consolidare a securității interne, prin protejarea prioritară a frontierelor externe ale UE și îmbunătățirea schimbului de informații; de asemenea, Comisia Europeană promovează o viziune integratoare între diversele inițiative recente și le plasează sub obiectivul protejării mobilității în spațiul UE.

3. Își exprimă satisfacția că după starea de confuzie produsă de suspendarea ad-hoc a reglementărilor privind paza frontierelor externe ale Uniunii în vara anului 2015, paza frontierelor redevine un instrument esențial în strategia Uniunii Europene pentru controlul fluxului migrației neregulamentare.

4. Se alătură abordării Comisiei Europene de a folosi procedurile de primire a imigranților pe teritoriul UE, ca moment-cheie pentru efectuarea controalelor de securitate în vederea eliminării riscului terorist; de asemenea susține plasarea pe un loc central în uniunea securității, a deplinei utilizări a instrumentelor pentru aplicarea legii și de control la frontieră aflate la dispoziția UE și a exploatării interoperabilității surselor de informații.

5. Conștientă fiind de beneficiile aplicării noului sistem european de poliție de frontieră și gardă de coastă pentru securitatea internă a UE, salută intrarea în vigoare a regulamentului prin care noua Agenție europeană pentru poliția de frontieră și garda de coastă a devenit operațională din punct de vedere juridic la data de 6 octombrie 2016; subliniază că timpul scurt în care a fost realizat acest proiect, anunțat de președintele Comisiei Europene în discursul său din 9 septembrie 2015 privind Starea Uniunii, demonstrează capacitatea Uniunii Europene de a soluționa cazurile grave cu care se confruntă și își exprimă speranța că acest succes va putea fi replicat și în alte domenii.

6. Apreciază că elementele de noutate prevăzute de noul regulament, cum ar fi organizarea intervențiilor rapide la frontiera externă sau aplicarea conceptului de analiză de vulnerabilitate, vor reprezenta provocări semnificative atât pentru noua agenție, cât și pentru statele membre și că este necesară o mobilizare adecvată complexității acestui proiect, având ca miză protecția frontierelor externe și gestionarea fenomenului migrației ilegale.

7. Își exprimă încrederea că și celelalte etape necesare pentru operaționalizarea completă a agenției vor fi parcurse conform planificării; ia act cu satisfacție de faptul că România este pregătită deja să pună la dispoziția agenției cei 75 de polițiști de frontieră prevăzuți pentru rezerva de intervenție rapidă; menționează de asemenea că în anul 2016, ca urmare a solicitărilor de suplimentare cu resurse umane și materiale formulate de Agenția Frontex, România și-a dublat angajamentele inițiale, astfel că în primele nouă luni ale anului 2016 au fost detașați în misiuni Frontex 400 polițiști de frontieră.

8. Estimează că echipele europene pentru intervenții rapide de returnare trimise pe teren la cererea unui stat membru reprezintă un instrument care își va dovedi eficiența și subliniază că o confirmare a utilității agenției va fi și creșterea sensibilă a procentului de punere în aplicare a deciziilor de returnare.

9. Susține adoptarea modelului comun de evaluare a vulnerabilității, în cadrul Consiliului de administrație al agenției din 23-24 noiembrie 2016.

10. Susține adoptarea pachetului legislativ revizuit vizând crearea Sistemului UE de intrare/ieșire, sistem care ar permite interconectarea cu registrele care conțin numele pasagerilor și bazele de date privind informațiile prealabile referitoare la pasageri.

11. Considerând că orice propunere a Comisiei Europene ar trebui să coreleze obligațiile cu drepturile și beneficiile pentru toate statele membre, recomandă finanțarea de către Uniune a cheltuielilor conexe implementării Sistemului UE de intrare/ieșire la frontierele comune ale statelor membre.

12. Salută susținerea de către Comisia Europeană a inițiativei statelor membre pentru calculul unic al termenului de ședere, atât pe teritoriul statelor membre Schengen, cât și al celor non-Schengen.

13. Susține crearea unui Sistem european de informații și de autorizare a călătoriei, pentru verificarea prealabilă a călătorilor, întrucât pentru cetățenii statelor terțe exceptați de la regimul de vize care trec frontierele externe nu sunt disponibile informații înainte de sosirea acestora în UE, în special în contextul fenomenului luptătorilor teroriști străini.

Întrucât propunerea ar urma să se aplice doar în statele membre Schengen cu drepturi depline, solicită includerea în obiectul propunerii și a statelor membre care nu aplică încă integral acquis-ul Schengen, pentru evitarea separării artificiale a acestora și utilizarea deplină a contribuției pe care aceste state o pot aduce efortului comun la asigurarea securității cetățenilor europeni.

14. Apreciază criteriile și condițiile prestabilite pentru verificarea cererii cetățenilor statelor terțe exceptați de la regimul de vize care trec frontierele externe ale UE ca fiind necesare, dar nu și suficiente și recomandă introducerea, pentru anumite profile, a unor criterii specifice legate de riscul de securitate, care să fie evaluate de serviciile de informații ale statelor membre; apreciază faptul că statele membre ar trebui să furnizeze Centrului european de combatere a terorismului din cadrul Europol, pe baza unor proceduri simplificate, date despre riscul terorist privind cetățenii statelor terțe exceptați de la regimul de vize.

15. Consideră că în acest domeniu s-ar realiza una dintre punțile informative dintre comunitatea autorităților de aplicare a legii și cea a serviciilor de informații, menționată în textul comunicării; susține orice altă acțiune dedicată eliminării fragmentării privind schimbul de informații în materie de combatere a terorismului și a crimei organizate transfrontaliere, între nivelul național și nivelul UE.

16. În acord cu Comisia Europeană susține mobilizarea statelor membre pentru a accepta deschiderea Grupului de combatere a terorismului, pentru interacțiunea cu autoritățile de aplicare a legii care cooperează în cadrul Europol, respectiv cu Centrul european de combatere a terorismului, facilitând instituirea unui centru de schimb de informații.

Reține faptul că la reuniunea Comitetului operațional privind securitatea internă din 28 septembrie 2016, cu ocazia prezentării comunicării, au fost relevate o serie de sensibilități ale delegațiilor statelor membre, referitoare la cooperarea dintre poliție și structurile de securitate, care ar trebui să fie făcută în limite naționale; își exprimă speranța că astfel de poziționări nu vor obtura canalele de cooperare în detrimentul acțiunii comune la nivelul UE.

17. Susține accesul tuturor autorităților cu atribuții în prevenirea și combaterea infracționalității transfrontaliere și a terorismului, la datele Sistemului european de informații și de autorizare a călătoriei.

18. În acord cu opinia conform căreia frontierele externe consolidate permit mobilitatea internă și reprezintă o condiție prealabilă pentru libera circulație în spațiul Schengen, reamintește faptul că România a depus eforturi susținute pentru a-și pregăti aderarea la spațiul Schengen, astfel că începând din anul 2010 acționează ca un membru de facto, asigurând cu bune rezultate paza unei porțiuni de 2.070 km de frontieră externă.

19. Susține dezvoltarea Europol, ca instrument principal al UE de intensificare a cooperării cu efecte operaționale dintre autoritățile naționale responsabile cu securitatea, precum și specializarea agenției pe principalele subdomenii, prin recenta înființare a Centrului european de combatere a terorismului, a Centrului european privind introducerea ilegală de migranți și a Centrului european de combatere a criminalității informatice.

20. Susține consolidarea guvernanței interne a Centrului european de combatere a terorismului, prin dotarea Centrului cu un Consiliu de programare, acțiunile destinate maximizării beneficiilor colaborării prin asocierea cu parteneri intra/extra-UE, măsurile pentru dezvoltarea cooperării cu statele din Orientul Mijlociu și Africa de Nord în lupta antiteroristă, creșterea resurselor financiare și umane.

21. Ia act de faptul că Centrul european de luptă împotriva traficului de migranți este prevăzut să coopereze cu celelalte agenții europene, în special cu Frontex și Eurojust în cadrul activităților operaționale și să trimită rapid agenți în cadrul punctelor de primire și înregistrare (hotspot) pe ruta migratorie.

22. Se alătură opiniei conform căreia accesul la toate bazele de date și asigurarea interoperabilității sistemelor de informații sunt fundamentale pentru succesul acțiunilor Europol; în acest sens salută modificările propuse pentru accesul sporit la bazele de date ale UE, respectiv la Sistemul de informații privind vizele (VIS), Sistemul dactiloscopic european (Eurodac), sistemele viitoare de intrare/ieșire și Sistemul UE de informații și autorizare a călătoriilor (ETIAS), precum și exploatarea deplină a accesului Europol la Sistemul de informații Schengen (SIS) și la Registrul cu numele pasagerilor (PNR).

23. Reține constatarea Comisiei Europene conform căreia Europol a evidențiat modul în care unele persoane suspectate de implicare în introducerea ilegală de migranți sunt implicate și în alte infracțiuni, cum ar fi traficul de droguri, falsificarea documentelor, infracțiunile contra patrimoniului și traficul de ființe umane și, în acest context, recomandă Europol, ca temă de investigație imediată, legăturile tot mai strânse dintre rețelele de criminalitate organizată și cele de terorism; recomandă în același timp statelor membre să aloce mai multe resurse combaterii infracționalității organizate, ca modalitate de a obtura accesul rețelelor teroriste la finanțare, procurare de arme, desfășurarea unor acțiuni de recrutare sau propagandă etc.

Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaților în ședința din 25 octombrie 2016, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.