Decizia nr. 607/2016

Valer Dorneanu

- președinte

Marian Enache

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 34 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Enel Energie Muntenia - S.A., cu sediul în București, în Dosarul nr. 5.603/1.748/2015/a1 al Judecătoriei Cornetu. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.741D/2015.

2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită cu partea Enel Energie Muntenia - S.A. Magistratul-asistent referă că partea Ilie Pavel a fost citată atât la adresa din citativ, cât și prin afișare la ușa instanței și pe pagina de internet a Curții Constituționale. Citația transmisă la adresa acestuia a fost restituită Curții Constituționale.

3. Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele Curții Constituționale nr. 1.742D/2015-1.744D/2015, având ca obiect o excepție de neconstituționalitate cu obiect identic. Excepția a fost ridicată de Enel Energie Muntenia - S.A., cu sediul în București, în Dosarul nr. 5.604/1.748/2015/a1 al Judecătoriei Cornetu, nr. 18.422/302/2015/a1 al Judecătoriei Sectorului 5 București - Secția civilă și nr. 105.108/299/2015 al Judecătoriei Sectorului 1 București.

4. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită cu părțile Enel Energie Muntenia - S.A. din București și Asociația de proprietari Cuza - Felix din București. Magistratul-asistent referă că părțile Melu Dobre și Ilie Panait au fost citate atât la adresa din citativ, cât și prin afișare la ușa instanței și pe pagina de internet a Curții Constituționale. Citațiile transmise la adresa acestora au fost restituite Curții Constituționale.

5. Având cuvântul asupra acestui aspect procedural, reprezentantul Ministerului Public consideră că procedura de citare este legal îndeplinită.

6. Curtea Constituțională apreciază că procedura de citare este legal îndeplinită și, având în vedere obiectul identic al excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 1.742D/2015-1.744D/2015, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor.

7. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.

8. Curtea, în temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.742D/2015-1.744D/2015 la Dosarul nr. 1.741D/2015, care este primul înregistrat.

9. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, respectiv

Decizia nr. 71 din 18 februarie 2016

și

Decizia nr. 459 din 28 iunie 2016 .

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:

10. Prin încheierile din 5 noiembrie 2015, 18 noiembrie 2015 și 16 noiembrie 2015, pronunțate în dosarele nr. 5.603/1.748/2015/a1, nr. 5.604/1.748/2015/a1, nr. 18.422/302/2015/a1 și nr. 105.108/299/2015, Judecătoria Cornetu, Judecătoria Sectorului 5 - Secția civilă și Judecătoria Sectorului 1 București au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 34 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru. Excepția a fost ridicată de societatea Enel Energie Muntenia - S.A. din București, în cauze având ca obiect soluționarea unor cereri de reexaminare a taxei judiciare de timbru.

11. În motivarea excepției de neconstituționalitate, se susține că prevederile

art. 34 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

conferă posibilitatea instanțelor de judecată de a interpreta în mod diferit acest text de lege, cu consecința încălcării accesului liber la justiție și a principiului egalității în drepturi, precum și a principiului constituțional potrivit căruia justiția este unică, imparțială și este egală pentru toți.

12. În mod concret, autorul excepției precizează că, atunci când sunt înregistrate cereri de chemare în judecată similare celor formulate de reclamant în cauzele de față, în care obiectul este reprezentat de pretenții bănești rezultate ca urmare a neachitării de către pârât a unor facturi, și a căror contravaloare este formată atât din debitul principal, cât și din penalități, unele instanțe de judecată consideră că nu se află în prezența unor acțiuni cu două capete de cerere care au finalitate diferită, iar timbrarea se face în mod corect (în opinia autorului excepției), raportat la întregul debit. Există, însă, și instanțe care consideră aceste acțiuni ca având două capete de cerere cu finalitate diferită și, pe cale de consecință, solicită timbrarea distinctă pentru fiecare din aceste capete de cerere. Astfel, autorul excepției consideră că prin interpretarea diferită dată de instanțele judecătorești noțiunii de "finalitate diferită", se aduce atingere accesului liber la justiție și îi este restrânsă posibilitatea de a-și exercita drepturile rezultând dintr-un raport juridic, deoarece se află în imposibilitate de a i se judeca cererea de chemare în judecată și de a obține o hotărâre care să îi permită recuperarea întregului debit (atât debit principal, cât și penalități).

13. În acest context, precizează că principiul accesului liber la justiție este consacrat, ca drept fundamental, atât prin art. 21 din Constituție, cât și prin art. 10 din Declarația Universală a Drepturilor Omului și art. 14 pct. 1 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, iar cu privire la acest principiu, Curtea Constituțională, în jurisprudența sa, a reținut că acesta semnifică posibilitatea oricărei persoane de a se adresa direct și nemijlocit instanțelor de judecată pentru apărarea drepturilor, libertăților și intereselor sale legitime. Prin urmare, consideră că existența oricărui impediment administrativ, care nu are o justificare obiectivă sau rațională și care ar putea, până la urmă, să nege acest drept al persoanei, încalcă dispozițiile art. 21 din Constituție.

14. De asemenea, autorul excepției susține că sunt încălcate și dispozițiile art. 16 alin. (1) și cele ale art. 124 alin. (2) din Constituție, ca urmare a aplicării de către instanțele judecătorești, pe rolul cărora se află spețele, a unui tratament juridic diferit unor situații identice, "deși textul de lege aplicabil este același, dar nu suficient de clar, astfel încât să nu dea naștere la interpretări diferite".

15. Judecătoria Cornetu consideră că motivele invocate de autor nu reprezintă, în realitate, veritabile critici de neconstituționalitate, ci o problemă de interpretare și aplicare unitară a textului de lege criticat.

16. Judecătoria Sectorului 5 București - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Instanța de judecată constată că, în esență, autorii excepției invocă o problemă de interpretare și aplicare a legii la cazul concret de către instanțele de judecată. Or, maniera în care instanțele interpretează și aplică legea nu poate face obiectul unei excepții de neconstituționalitate. Cu toate acestea, consideră că singura instituție competentă să respingă excepția de neconstituționalitate, ca inadmisibilă, pentru acest motiv, este Curtea Constituțională.

17. Judecătoria Sectorului 1 București apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată deoarece aspectele relevate de autoare privesc modul de aplicare și de interpretare a normelor criticate și nu pot face obiectul controlului de constituționalitate.

18. În conformitate cu prevederile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

19. Guvernul a transmis punctul său de vedere, în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, făcând referire la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. Astfel, arată că, deși art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale consacră dreptul la un tribunal, acest drept nu este absolut și poate face obiectul unor limitări, de vreme ce, prin însăși natura sa, reclamă o reglementare din partea statului, care urmează a alege mijloacele prin care le va folosi în acest scop (Hotărârea din 24 mai 2006, pronunțată în Cauza Weissman și alții împotriva României). Astfel, în această privință, instanța de la Strasbourg nu a negat niciodată că interesul unei bune administrări a justiției poate justifica impunerea unei restricționări financiare a accesului unei persoane la un tribunal (Hotărârea din 13 iulie 1995, pronunțată în Cauza Tolstoy-Miloslavsky împotriva Regatului Unit). Asigurarea egalității părților în fața justiției și a accesului liber la justiție cuprinde și componenta privitoare la cheltuielile judiciare în care se regăsesc taxa judiciară de timbru și timbrul judiciar, aspecte asupra cărora s-a pronunțat și Curtea Constituțională, care, în jurisprudența sa, a statuat că dispozițiile art. 21 din Constituție nu instituie nicio interdicție cu privire la aceste taxe, iar în virtutea dispozițiilor constituționale ale art. 56 alin. (1), cetățenii au obligația să contribuie, prin impozite și taxe, la cheltuielile publice. De altfel, echivalentul taxelor judiciare de timbru este integrat în valoarea cheltuielilor stabilite de către instanță, plata acestora revenind părții care cade în pretenții. În situația în care persoana în cauză nu este în măsură să facă față cheltuielilor pe care le presupune declanșarea și susținerea unui proces civil, aceasta poate beneficia de asistență judiciară, în condițiile legii speciale.

20. În ceea ce privește modul de aplicare și interpretare a normelor criticate, arată că, potrivit jurisprudenței instanței de contencios constituțional, aceste aspecte nu pot fi convertite în vicii de constituționalitate menite să justifice contrarietatea dispozițiilor criticate cu cele constituționale, invocate în susținerea excepției.

21. În plus, menționează că, prin prevederile

art. 34 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , a fost corectată soluția legislativă din vechea reglementare, fiind prevăzut un sistem mai echitabil de sancționare în cazul unor acțiuni cu mai multe capete de cerere insuficient timbrate. Astfel, avantajul noii reglementări este acela că acțiunea nu se mai anulează în întregul ei, ci doar capetele de cerere netimbrate corespunzător.

22. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

23. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1) și (2),

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

24. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 34 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013. Reglementarea criticată are următorul cuprins: "Când o acțiune are mai multe capete de cerere, cu finalitate diferită, taxa judiciară de timbru se datorează pentru fiecare capăt de cerere în parte, după natura lui, cu excepția cazurilor în care prin lege se prevede altfel."

25. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, aceste prevederi contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1) potrivit căruia "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări", art. 21 referitor la accesul liber la justiție, precum și art. 124 alin. (2) potrivit căruia "Justiția este unică, imparțială și egală pentru toți".

26. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile de lege criticate au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, din perspectiva unor critici similare, Curtea pronunțându-se prin

Decizia nr. 71 din 18 februarie 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 354 din 9 mai 2016, și

Decizia nr. 459 din 28 iunie 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 24 august 2016, prin care a respins ca inadmisibilă excepția.

27. Curtea a reținut, din analiza textului de lege și a criticilor de neconstituționalitate formulate, prin raportare la elementele de fapt ale cauzelor în care s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, că autorul excepției este nemulțumit față de interpretarea și aplicarea neunitară de către instanțele de judecată a textului de lege criticat, ceea ce, în opinia sa, ar genera o încălcare a accesului liber la justiție și ar crea, totodată, o situație discriminatorie între justițiabili. Aceste aspecte nu pot fi convertite însă în vicii de neconstituționalitate, menite să justifice contrarietatea reglementării criticate cu dispozițiile invocate din Legea fundamentală.

28. Textul de lege criticat dispune că taxa judiciară de timbru se datorează pentru fiecare capăt de cerere în parte, după natura lui, doar atunci când o acțiune are mai multe capete de cerere, cu finalitate diferită, iar nu și în celelalte cazuri. Aspectele care determină finalitatea capetelor de cerere, necesare pentru a stabili taxa judiciară de timbru ce se datorează, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională, ci sunt de competența instanței de judecată învestite cu soluționarea litigiului, respectiv a celor ierarhic superioare, în cadrul căilor de atac prevăzute de lege, potrivit cu particularitățile fiecărei cauze. A răspunde afirmativ criticilor autorului excepției în această situație ar însemna o ingerință a Curții Constituționale în activitatea de judecată, ceea ce contravine prevederilor art. 126 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege.

29. În acest context, referitor la modalitatea de interpretare și de aplicare concretă, în practică, a prevederilor de lege deduse controlului de constituționalitate, precum și la necesitatea realizării unei jurisprudențe unitare a instanțelor de judecată, Curtea observă că, potrivit art. 126 alin. (3) din Constituție, Înalta Curte de Casație și Justiție este singura competentă să asigure interpretarea și aplicarea unitară a legii de către toate instanțele judecătorești, în acest sens fiind reglementată instituția recursului în interesul legii, în cuprinsul art. 514-art. 518 din Codul de procedură civilă.

30. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, atât considerentele, cât și soluția deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

31. Pentru argumentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 34 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Enel Energie Muntenia - S.A., cu sediul în București, în dosarele nr. 5.603/1.748/2015/a1 și nr. 5.604/1.748/2015/a1 ale Judecătoriei Cornetu, nr. 18.422/302/2015/a1 al Judecătoriei Sectorului 5 București - Secția civilă și nr. 105.108/299/2015 al Judecătoriei Sectorului 1 București.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Cornetu, Judecătoriei Sectorului 5 București - Secția civilă și Judecătoriei Sectorului 1 București și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 22 septembrie 2016.