Strategia din 4 septembrie 2003
STRATEGIA DE REFORMĂ A SISTEMULUI JUDICIAR 2003-2007 din 4 septembrie 2003
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Ratifică 1
- Legea nr. 27/2002 16 ianuarie 2002 pentru ratificarea Convenției penale privind corupția, adoptată la Strasbourg la 27 ianuar…
Are ca temei 1
- Constituția din 1992 22 decembrie 1992 a Uniunii Internationale a Telecomunicatiilor
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
1. Cadru general
Justiția este un factor esențial de echilibru și stabilitate socială în statul de drept. În realizarea acestui rol reforma unui sistem fundamental al societății, cum este cel judiciar, implica nu numai restructurarea instituțională propriu-zisa, ci și reformarea mentalitatilor care stau la baza funcționarii sistemului actual, precum și costuri pe care societatea trebuie să și le asume.
Reforma justiției este o necesitate recunoscută, măsuri în acest sens luându-se încă de la începutul anilor '90, dar din anul 2001 a devenit o prioritate prevăzută de Programul de guvernare și de Planul de acțiune ale actualului Guvern. Deși au fost înregistrate progrese de necontestat în modernizarea sistemului judiciar, în contextul accelerarii procesului de integrare europeană, este imperios necesară abordarea unitară, coerenta a strategiei de reforma a întregului sistem judiciar care, la rândul sau, să fie coordonata cu reformele celorlalte domenii sociale.
În acest sens Strategia de reforma a sistemului judiciar cuprinde obiectivele necesare modernizării sistemului judiciar, însoțite de măsuri concrete de realizare, pentru care au fost prevăzute termene și au fost evaluate implicatiile financiare. Obiectivele și măsurile au fost elaborate conform unei viziuni de ansamblu pentru toate componentele sistemului judiciar, potrivit importantei și necesităților acestora.
Scopul major al prezentei strategii este consolidarea independenței justiției și a statutului magistratului, precum și sporirea eficientei actului de justiție, de natura sa răspundă nevoilor cetățenilor și să asigure compatibilitatea sistemului judiciar românesc cu cele ale statelor membre ale Uniunii Europene.
De aceea, în realizarea Strategiei de reforma a sistemului judiciar a fost avută în vedere necesitatea accentuarii integrării justiției ca serviciu public în societate prin colaborarea activa cu administrația publică și cu diferitele segmente ale societății civile. De asemenea, se urmăresc consolidarea și perfecționarea funcțională a statului de drept prin recastigarea încrederii cetățenilor în justiție și a respectului față de primatul legii.
2. Principii și obiective strategice
2.1. Principii
Strategia de reforma a sistemului judiciar este realizată pe baza necesităților rezultate din analiza atenta a funcționarii până în prezent a justiției pe plan intern, dar având în vedere și cooperarea pe plan extern, în primul rând cu instituțiile și sistemele judiciare din Uniunea Europeană. La baza strategiei stau următoarele principii:
- afirmarea demnității umane, a libertății, democrației, egalității, solidarității și justiției;
- consolidarea statului de drept și a supremației legii;
- armonizarea cu normele internaționale și europene cele mai avansate, avându-se în același timp în vedere tradițiile și identitatea naționala;
- implicarea autorităților, cu precădere a întregului sistem judiciar, dar și a tuturor actorilor sociali, în vederea realizării consensului pentru reformarea sistemului judiciar.
2.2. Obiective strategice
În conformitate cu principiile enunțate mai sus, se impune dezvoltarea, într-o maniera concisă, coerenta și pragmatica, a următoarelor obiective strategice:
2.2.1. Siguranța juridică:
- creșterea imparțialității, transparenței, credibilitatii și sporirea eficientei actului de justiție;
- crearea unei jurisprudente unitare;
- transpunerea completa a acquisului comunitar de competența sistemului judiciar;
- continuarea și intensificarea procesului de informatizare a justiției;
- îmbunătățirea capacității sistemului judiciar în aplicarea legii și consolidarea capacității administrative;
- continuarea procesului de reforma a sistemului penitenciar.
2.2.2. Asigurarea calității hotărârilor judecătorești:
- asigurarea unei durate rezonabile pentru soluționarea cauzelor;
- modificări structurale în organizarea sistemului judiciar, vizând restructurarea instanțelor și parchetelor pe criterii de eficienta și specializarea unor instanțe și parchete pentru soluționarea unor anumite categorii de cauze;
- reforma administrării justiției și asigurarea condițiilor materiale necesare desfășurării actului de justiție;
- pregătirea profesională a magistraților și a personalului auxiliar.
2.2.3. Independenta sistemului judiciar față de executiv:
- asigurarea transparenței activității sistemului judiciar prin relationarea cu societatea civilă;
- definirea atribuțiilor Consiliului Superior al Magistraturii și ale Ministerului Justiției, în sensul consolidării independentei puterii judecătorești;
- stabilirea statutului magistraților - a drepturilor și obligațiilor acestora.
2.3. Mijloace de realizare
Obiectivele menționate mai sus sunt dezvoltate în prezenta strategie, urmând a fi detaliate în Planul de acțiune aprobat prin ordin al ministrului justiției. Mijloacele de realizare:
- revizuirea Constituției și adoptarea noii legislații privind organizarea instanțelor judecătorești, statutul magistraților, organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii în vederea consolidării independentei puterii judecătorești;
- garantarea independentei și imparțialității magistraților în modalitățile de recrutare, pregătire, avansare, parasire a funcției;
- aplicarea tehnologiilor informatice adecvate în fiecare unitate a sistemului și interconectarea acestora;
- pregătirea profesională susținută și specializarea magistraților și a personalului auxiliar;
- asigurarea finanțării procesului de reforma.
3. România și dreptul comunitar
3.1. Măsuri realizate în perioada 2001-2003 în vederea reformarii sistemului judiciar
3.1.1. Transpunerea acquisului comunitar în legislația română și armonizarea cadrului legal intern cu cele ale statelor membre ale Uniunii Europene
Prima parte a reformei în justiție s-a încheiat cu predarea proiectului noului Cod penal la Parlament și cu preluarea integrală a acquisului comunitar, pentru capitolul 24 "Justiție și afaceri interne", în legislația română. În numai 2 ani acquisul în vigoare în anul 2001, cu relevanta pentru sistemul judiciar, a fost transpus; prevederile naționale respective se afla în dezbatere parlamentară sau sunt deja în vigoare.
În ceea ce privește procesul legislativ, trebuie subliniate următoarele progrese, care, de altfel, corespund unor cerințe pe plan european:
● Abrogarea art. 200 din Codul penal, prin care a fost dezincriminata infracțiunea de relații sexuale între persoane de același sex.
● Proiectul noului Cod penal, transmis la Parlament, care cuprinde importante modificări referitoare la infracțiunile ce prezintă legătură cu libertatea de exprimare: a fost dezincriminata infracțiunea de insulta, în cazul infracțiunii de calomnie s-a redus cuantumul amenzii și s-a eliminat posibilitatea ca amenda neexecutata să fie transformata în închisoare, au fost eliminate infracțiunea de ultraj săvârșită prin insulta și calomnie, precum și infracțiunea de ofensa adusă autorității.
●
cuprinde modificări substanțiale ale Codului de procedura penală și conține dispoziții de esenta ce sporesc garanțiile procesuale pentru măsurile privative sau restrictive de libertate, în acord cu jurisprudenta Curții Europene a Drepturilor Omului (de exemplu: atribuirea dispunerii arestării preventive în competența procurorului, pe o perioadă de maximum 3 zile, iar după acest termen, în competența exclusiva a instanței de judecată), precum și noi instituții ca protecția martorilor și investigatorii sub acoperire.
● Legi importante pentru combaterea criminalitatii transnationale organizate, parte a acquisului comunitar, menite sa apere valori ale statului de drept și societății democratice, cum sunt viața și libertatea cetățenilor:
●
privind prevenirea și combaterea traficului de persoane, prin care a fost incriminat traficul de persoane și au fost introduse norme pentru protecția și asistența victimelor traficului și a familiilor acestora;
●
pentru prevenirea și sancționarea spalarii banilor, prin care a fost incriminata spalarea banilor, indiferent de infracțiunea din săvârșirea căreia provine bunul;
●
privind prevenirea și combaterea criminalitatii organizate, prin care a fost incriminata constituirea sau sprijinirea grupurilor infractionale organizate.
● Legi importante privind prevenirea și combaterea corupției:
● Crearea Parchetului Național Anticoruptie, ca rezultat al unui program Phare de înfrățire instituțională cu Spania, prin
Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 , cu modificările și completările ulterioare;
●
privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnitatilor publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, ce cuprinde unul dintre cele mai moderne sisteme de reglementare a regimului incompatibilităților în cadrul statelor europene, salutata de oficialii europeni.
● Legislație în domeniul relațiilor internaționale, ce asigura, într-un grad superior, cetățenilor români accesul la spațiul european de justiție și respectarea obligațiilor internaționale ale României:
●
privind extrădarea,
privind asistența judiciară internationala în materie penală,
asupra transferării persoanelor condamnate în străinătate;
● Legile de ratificare a convențiilor Consiliului Europei privind corupția - Convenția penală privind corupția ( Legea nr. 27/2002 ) și, respectiv, Convenția civilă asupra corupției ( Legea nr. 147/2002 );
●
privind competența de jurisdicție, recunoașterea și executarea în România a hotărârilor în materie civilă și comercială pronunțate în statele membre ale Uniunii Europene și
privind asistența judiciară internationala în materie civilă și comercială, care transpun prevederile regulamentelor comunitare în materie civilă și comercială;
● Legile de aderare la cele trei convenții de la Haga privind comunicarea actelor, obținerea de probe și accesul la justiție ( Legea nr. 124/2003 ,
și, respectiv,
● Proiectul noului Cod civil a fost prezentat în prima lectura Guvernului, la sfârșitul lunii iulie 2003; la elaborarea acestuia am beneficiat de expertiza canadiana, care a stat și la baza noului Cod civil din regiunea Quebec, unul dintre cele mai moderne din lume.
În domeniul dreptului comercial, acquisul comunitar a fost integral transpus în legislația română:
●
cu privire la reglementarea raporturilor de drept internațional privat în domeniul insolventei preia dispozițiile Regulamentului CE nr. 1.346/2000 privind falimentul transfrontalier;
●
privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnitatilor publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției transpune în cartea a II-a titlul II prevederile celor 6 directive sectoriale în domeniu;
● Aceeași
transpune în cartea I titlul V prevederile din Regulamentul CEE nr. 2.137/1985 privind grupurile europene de interes economic;
●
privind agenții comerciali permanenți transpune dispozițiile
Directivei 86/653/CEE
privind agenții comerciali independenți.
În 2002 a fost modificată
pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, pentru transpunerea obligațiilor asumate de România prin Acordul european, în ceea ce privește activitatea de consultanța prestată de avocați, și unele dintre prevederile directivelor comunitare (prin
Legea nr. 489/2002 ). Potrivit calendarului de negocieri asumat, până la sfârșitul anului 2003 vor fi transpuse în legislația română prevederile acquisului comunitar privind libera prestare și dreptul de stabilire al avocaților.
3.1.2. Consiliul Superior al Magistraturii
În ceea ce privește organizarea și funcționarea sistemului judiciar, subliniem faptul ca, în raport de prevederile Constituției în vigoare, la începutul anului 2002 a fost adoptat unul dintre cele mai moderne sisteme din Europa pentru alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii direct în adunările generale ale magistraților. Noii membri astfel aleși și-au început recent mandatul.
De altfel, forma revizuită a Constituției, aflată în faza finala de adoptare de către Parlament, contribuie la consolidarea puterii judecătorești*1).
-------------
*1) Vezi infra cap. 8.
3.1.3. Consolidarea statutului magistraților
În vederea creșterii prestigiului justiției, îmbunătățirii situației materiale și consolidării statutului magistraților, pentru o mai buna salarizare a acestora, a fost promovata la sfârșitul anului 2002
Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 177/2002
privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților, care a condus la creșterea indemnizației pentru președintele unei curți de apel cu 38%-92%, iar pentru un judecător de la aceeași instanța cu 36%-70% (în funcție de sporurile ce se acordă pentru judecarea cauzelor de corupție, titlul de doctor în drept, vechimea efectivă în magistratura).
Sub aspect legislativ cele doua proiecte fundamentale privind statutul magistraților și organizarea judiciară au fost adoptate de Guvern și se afla în procedura parlamentară*2).
-----------
*2) Vezi infra cap. 7 și 9.
3.1.4. Programe de asistența
Subliniem succesul real înregistrat în perioada 2002-2003 în recuperarea intarzierilor semnificative și implementarea unor programe PHARE complexe, cu impact deosebit în procesul de reforma a sistemului judiciar: PHARE 1997 și PHARE 2000 de informatizare a justiției, PHARE 1999 pentru consolidarea Institutului Național al Magistraturii, PHARE 1999 Anticoruptie, PHARE 2000 destinat intaririi sistemului judiciar și penitenciar din România și altele.
Sunt în curs de derulare programele PHARE 2002 de asistența pentru consolidarea sistemului judiciar (structurat pe 3 proiecte de înfrățire instituțională: pentru Consiliul Superior al Magistraturii, pentru Institutul Național al Magistraturii și Centrul de Pregătire și Perfecționare a Grefierilor și a Celuilalt Personal Auxiliar de Specialitate și pentru introducerea mijloacelor alternative de soluționare a litigiilor în civil și comercial) și Proiectul de asistența destinat îmbunătățirii legislației în materia falimentului, prin care reforma deja începută va fi continuată.
Exercițiul de programare continua în acest an. Ministerul Justiției a elaborat fișele de programe pentru exercițiul PHARE 2003. Astfel, au fost aprobate de către Comisia Europeană următoarele proiecte:
● Continuarea asistenței în materia luptei împotriva corupției;
● Sprijin în domeniul justiției pentru minori;
● Continuarea reformei sistemului penitenciar;
● Asistența destinată publicității imobiliare și cadastrului (fișa interinstituțională elaborata împreună cu Oficiul Național pentru Cadastru).
În cursul anului 2003 au fost revigorate programele cu Banca Mondială, au fost regandite componenta și activitatea unității de implementare a proiectelor pentru cartea funciară în materia informatizarii birourilor de carte funciară, îmbunătățirii condițiilor de lucru, accesului mai bun al publicului la serviciile de carte funciară.
3.1.5. Institutul Național al Magistraturii
Activitatea Institutului Național al Magistraturii a fost revigorata, în vederea asigurării unei înalte pregatiri profesionale a magistraților, prin imbinarea specializării teoretice cu dobândirea deprinderilor practice, prin studierea aprofundata a normelor de drept și jurisprudenței naționale și comunitare.
Institutul Național al Magistraturii poate fi considerat un model pentru școlile de magistratura din aceasta parte a Europei, asa cum au afirmat rapoartele de evaluare ale Consiliului Europei din ultimul an.
Toate aceste aspecte demonstreaza faptul ca reforma sistemului judiciar este un proces în plină desfășurare, cu rezultate clare. Aceasta va continua, punct cu punct, în viitorul apropiat, cu sprijinul programelor PHARE și al experților comunitari.
3.2. Măsuri avute în vedere pentru aplicarea legislației
3.2.1. Monitorizarea aplicării legislației în vigoare, în special a celei care transpune acquisul comunitar
Monitorizarea aplicării legislației în vigoare este o consecința și o necesitate a transpunerii corecte a acquisului comunitar în actele normative interne. Aceasta implica observarea modului în care actele normative cu efecte asupra sistemului judiciar sunt aplicate, precum și comunicarea concluziilor, prin intermediul Ministerului Justiției, către instituțiile interesate, folosind instrumentele de monitorizare (studii, rapoarte, rapoarte de progres, rapoarte de implementare, tabele de monitorizare etc.). Realizarea acestui obiectiv este esențială în vederea integrării europene.
Modul în care actele normative care transpun acquisul comunitar sunt aplicate este evaluat prin analizarea soluțiilor definitive ale instanțelor judecătorești. Acest obiectiv se realizează prin colaborarea compartimentelor judiciar și de integrare europeană, în vederea asigurării concordanței jurisprudenței românești cu modul în care dreptul comunitar analog este aplicat în cadrul Uniunii Europene. În același mod va fi analizata aplicarea de către alte instituții a actelor normative cu efecte asupra sistemului judiciar. Analiza va avea ca punct principal de pornire observațiile instituțiilor implicate în procesul de integrare sau ale persoanelor interesate, iar rezultatele vor fundamenta măsurile care vor fi luate (comunicarea concluziilor către instituțiile responsabile de aplicarea normelor în cauza și, eventual, amendarea legislației respective).
De asemenea, prin direcția de specialitate a Ministerului Justiției și în colaborare cu președinții de instanțe, va fi continuat și intensificat procesul de monitorizare a realizării obiectivelor necesare procesului de aderare, rapoartele urmând a fi comunicate periodic Ministerului Integrării Europene și Comisiei Europene.
3.2.2. Analiza soluțiilor definitive ale instanțelor judecătorești în vederea identificarii modalităților de aplicare unitară a legii
Modificările aduse recent Codului de procedura civilă, potrivit cărora atât apelurile exercitate împotriva hotărârilor pronunțate în prima instanța de judecătorii, cat și cele exercitate împotriva hotărârilor pronunțate în prima instanța de tribunale urmează să se judece de curțile de apel, determina competența exclusiva a Curții Supreme de Justiție pentru soluționarea recursurilor. Aceasta soluție va avea drept consecința crearea unei practici judiciare unitare.
În plus, urmărirea evoluției practicii judiciare este deosebit de importanța pentru aplicarea actelor normative în mod unitar și conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Comunităților Europene pentru actele cu relevanta comunitara. Acest obiectiv presupune realizarea, la nivelul instanțelor judecătorești și în cadrul Ministerului Justiției, a unor evaluări privind evoluția practicii judiciare, pentru evidentierea reglementărilor care nu mai corespund necesităților sociale și pentru identificarea relațiilor care trebuie reglementate, precum și realizarea unor culegeri de practica judiciară în diferite domenii ale dreptului.
Va fi continuat procesul de elaborare a studiilor privind evoluția practicii judiciare în vederea identificarii reglementărilor necorespunzătoare necesităților sau a chestiunilor care generează practica neunitara - realizate anual de către direcția de specialitate din Ministerul Justiției (Direcția judiciară) în materia dreptului civil, procesual civil, penal, procesual penal, comercial, contencios administrativ, proprietate intelectuală.
În același timp va continua realizarea anuală a unor culegeri de practica judiciară în aceste domenii. Culegerile sunt realizate atât la nivelul Ministerului Justiției, prin Direcția judiciară, cat și la nivelul instanțelor judecătorești, în principal la curțile de apel.
Concluziile studiilor și culegerile de practica judiciară vor fi disponibile pentru instituțiile și persoanele interesate și, în special, pentru magistrați; aceștia din urma le vor dezbate în cadrul ședințelor de pregătire stabilite la nivelul instanțelor și parchetelor, în scopul îmbunătățirii pregătirii profesionale.
3.2.3. Intensificarea cooperării în cadrul sistemului judiciar și a sistemului judiciar cu alte instituții în vederea realizării eficiente a actului de justiție
În contextul actual este mai evident decât oricând ca sistemul judiciar nu poate exista și funcționa independent de alte sisteme, de societate în ansamblu. În cadrul procesului de reforma a administrării justiției, care vizează crearea completelor, secțiilor și, ulterior, a instanțelor specializate, este necesară o mai buna colaborare directa a instanțelor cu organele de poliție și parchetele, dar și cu alte instituții cu competente în domenii specifice: protecția minorilor, proprietate intelectuală, relații de muncă, reintegrare socială etc.
De asemenea, este necesară asigurarea transparenței activităților judiciare, potrivit legislației, față de presa și cetățeni. În acest sens, instituția purtatorului de cuvânt atât la nivelul instanței, cat și al parchetului trebuie consolidata prin pregătire profesională specifică, conform modelelor europene.
Nu în ultimul rând asistam în prezent la o intensificare a cooperării judiciare, în special pe plan european, cu eliminarea formalităților administrative intermediare. În vederea asigurării compatibilitatii sistemului judiciar român cu cele din statele membre ale Uniunii Europene, sunt necesare pregătirea magistraților români și consolidarea structurii logistice. În acest scop se urmărește realizarea unei cooperări directe, în conformitate cu instrumentele juridice comunitare, între instanțele române și cele din Uniunea Europeană. Acest obiectiv se realizează în special prin pregătirea inițială și continua în cadrul Institutului Național al Magistraturii, dar și de către Ministerul Justiției sau unele instanțe, cu participarea unor experți comunitari.
4. Conformitatea cu Convenția europeană a drepturilor omului
4.1. Direcții de acțiune
Statul român considera realizarea dreptului la apărare și accesului la justiție ca esențiale pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Ca atare, acțiunile vor fi realizate pe doua direcții:
● legislația considerată contrară Convenției de Curtea Europeană a Drepturilor Omului va fi modificată, în sensul respectării stricte a drepturilor garantate pe plan european;
● o a doua direcție de acțiune consta în aplicarea normelor legale în asa fel încât sa nu se aducă atingere drepturilor și libertăților fundamentale. În acest sens, recomandările Consiliului Europei și deciziile Curții Europene a Drepturilor Omului vor fi aplicate fără întârziere.
4.2. Modificarea Codului de procedura penală
Prin modificarea adusă recent Codului de procedura penală au fost sporite garanțiile procesual penale, îndeosebi cele privind măsurile privative sau restrictive de libertate ori cele referitoare la instituirea controlului judecătoresc privind soluțiile procurorului de netrimitere în judecata. Astfel, s-au adus Codului de procedura penală modificări și completări substanțiale cu privire la următoarele instituții:
● Măsurile privative și restrictive de libertate
Cea mai importanța modificare în aceasta materie o constituie atribuirea dispunerii arestării preventive în cursul urmăririi penale în competența procurorului, pe o perioadă de maximum 3 zile, iar după acest termen, în competența exclusiva a instanței de judecată, spre deosebire de reglementarea actuala care conferă această competență numai procurorului. Aceasta soluție legislativă este în concordanta cu jurisprudenta Curții Europene a Drepturilor Omului, care a stabilit ca organul care dispune sau menține măsura arestării preventive trebuie să prezinte anumite garanții, printre care independenta și imparțialitatea atât față de puterea executivă, cat și față de părți. În acest sens sunt și legislatiile europene, cum ar fi cea franceza, italiana, germană, poloneza, care prevăd ca măsura arestării preventive este dispusă de un judecător sau de o instanța, și nu de către procuror.
● Sporirea garanțiilor acordate invinuitilor sau inculpaților minori
La capitolul destinat măsurilor preventive a fost inclusă o noua secțiune care cuprinde reglementări privind: drepturi proprii și un regim special de detenție preventivă în raport cu particularitățile vârstei lor, termene speciale pentru durata măsurii reținerii sau arestării preventive, precum și un termen maxim în care minorii pot fi mentinuti în arest preventiv.
● Controlul judecătoresc asupra unor măsuri sau acte dispuse în cursul urmăririi penale
S-a instituit un control judecătoresc cu privire la soluțiile procurorului de netrimitere în judecata. Până acum ordonanțele procurorului în aceasta materie puteau fi atacate numai la procurorul ierarhic superior. În prezent, în lumina deciziilor Curții Constituționale și a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, se prevede că persoana vătămată sau orice alte persoane ale căror interese legitime au fost vătămate prin ordonanța procurorului de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale ori prin rezoluția acestuia de neincepere a urmăririi penale se pot adresa instanței căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența sa judece cauza în prima instanța.
Se prevede totodată dispunerea de către instanța (și de către procuror pentru cauzele urgente și temeinic justificate) a perchezitiilor domiciliare, a reținerii și predării corespondentei și a obiectelor, precum și a interceptarilor și înregistrărilor audio sau video. În ceea ce privește măsurile de siguranță a obligării la tratament medical și a internării medicale, acestea pot fi dispuse numai de instanța de judecată.
● Extinderea dreptului la repararea pagubei a fost realizată, pe de o parte, prin înlăturarea limitarilor prevăzute în textele în vigoare, iar pe de altă parte, prin vizarea nu numai a persoanelor private de libertate, ci și a celor cărora li s-a restrâns libertatea. Aceasta extindere asigura concordanta cu deciziile Curții Constituționale în materie, precum și cu dispozițiile art. 5 alin. 5 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și ale art. 3 din Protocolul nr. 7 la convenție.
Trebuie menționat ca proiectul Legii de revizuire a Constituției reprezintă un progres față de aceste ultime modificări ale Codului de procedura penală, în sensul că măsura arestării preventive va putea fi dispusă numai de instanța de judecată, fiind limitată ca durata, iar măsura efectuării percheziției va fi numai de competența judecătorului.
4.3. Reglementarea drepturilor persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate
Condamnarea statului român de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului a impus adoptarea
Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 56/2003
privind unele drepturi ale persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate. Prin adoptarea acestui act normativ statul român răspunde măsurilor cu caracter general dispuse de Comitetul Ministrilor al Consiliului Europei, în urma hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza "Petra împotriva României".
În cadrul dispozițiilor generale este reglementată - alături de interzicerea supunerii la tortura, tratamente inumane sau degradante și interzicerea discriminarii - procedura prin care se asigura controlul judecătoresc asupra măsurilor luate de administrația penitenciarului cu privire la exercitarea drepturilor persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate.
Având în vedere jurisprudenta Curții Europene a Drepturilor Omului cu privire la dreptul de petiționare, acest drept este garantat și nu i se pot aduce restrangeri. Petitiile, care includ orice cerere sau sesizare adresată autorităților publice, instituțiilor publice, organelor judiciare, instanțelor sau organizațiilor internaționale a căror competența este acceptată ori recunoscută de România, precum și răspunsurile la acestea au caracter confidențial și nu pot fi deschise sau reținute.
Dreptul la corespondenta al persoanelor care executa pedepse privative de libertate este, de asemenea, garantat, iar corespondenta are caracter confidențial și nu poate fi deschisă sau reținută decât în limitele și în condițiile prevăzute de lege.
Restrangerile dreptului la corespondenta nu se aplică în cazul corespondentei cu apărătorul sau cu organizațiile neguvernamentale care își desfășoară activitatea în domeniul protecției drepturilor omului.
Este prevăzută o serie de măsuri pentru asigurarea exercitării dreptului de petiționare și a dreptului la corespondenta, cum sunt instalarea de cutii poștale în interiorul penitenciarului sau suportarea de către administrația penitenciarului a unor cheltuieli ocazionate de exercitarea dreptului de petiționare și a dreptului la corespondenta, în cazul în care persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate nu dispun de mijloacele bănești necesare.
Dispoziții similare cu cele referitoare la dreptul la corespondenta al persoanelor care executa pedepse privative de libertate sunt stabilite și cu privire la dreptul la convorbiri telefonice al acestor persoane.
Dreptul de a primi vizite poate fi exercitat în spații special amenajate, sub supravegherea vizuala a personalului administrației penitenciarului, durata și periodicitatea vizitelor urmând să fie stabilite prin ordin al ministrului justiției, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Persoanele condamnate la pedepse privative au dreptul de a primi oricând, în condiții de confidențialitate, vizitele aparatorului.
Dreptul la asistența medicală este garantat. Asistența medicală în penitenciare se asigura, ori de câte ori este necesar sau la cerere, cu personal calificat, în mod gratuit, potrivit legii.
În cadrul dispozițiilor finale este prevăzută aplicarea corespunzătoare a normelor cuprinse în acest act normativ și altor categorii de persoane cu privire la care au fost dispuse măsuri sau sancțiuni privative de libertate - persoanele arestate preventiv, cele aflate în executarea sancțiunii închisorii contravenționale și persoanele internate în centrele de reeducare.
Accesul la informațiile de interes public se realizează în condițiile Legii privind liberul acces la informațiile de interes public.
5. Garanții pentru înfăptuirea unui act de justiție echitabil
Exista o multitudine de garanții juridice pentru înfăptuirea unui act de justiție echitabil. Între acestea se înscriu independenta judecătorului și consolidarea statutului magistratului*3), dar și modalitățile eficiente de control al actului de justiție, înainte și după pronunțarea hotărârii judecătorești, obiect al prezentului capitol.
--------------
*3) Vezi infra cap. 7.
5.1. Controlul anterior
Proiectul de revizuire a Constituției prevede că activitatea de cercetare penală a poliției judiciare este condusă și supravegheată, în condițiile legii, de parchetele care funcționează pe lângă instanțele de judecată.
De asemenea, actele sau măsurile efectuate în cursul urmăririi penale sunt supuse controlului instanței de judecată. Subliniem, în acest sens, măsurile prin care se dispune lipsirea de libertate, neinceperea urmăririi penale etc.
5.2. Controlul ulterior
5.2.1. Realizarea unui sistem de reintegrare socială și supraveghere la nivel național
Ministerul Justiției și-a asumat misiunea de a înființa la nivel național servicii de reintegrare socială a infractorilor și de supraveghere a executării sancțiunilor neprivative de libertate, ca parte a reformei sistemului justiției penale și a sancțiunilor comunitare, în contextul aderării la Uniunea Europeană.
Dezvoltarea sistemului de reintegrare socială și supraveghere la nivel național se desfășoară pe baza unei strategii care are în vedere:
- înființarea sistemului de reintegrare socială și supraveghere la nivel național, alcătuit din 41 de servicii de reintegrare socială și supraveghere;
- supravegherea persoanelor condamnate aflate în stare de libertate, în scopul diminuării infractionalitatii, a temerii față de fenomenul infractional și a costurilor și consecințelor datorate supraaglomerarii penitenciarelor;
- demonstrarea eficientei și a unei bune gestionari a fondurilor publice în desfășurarea tuturor activităților serviciilor de reintegrare socială și supraveghere.
5.2.2. Realizarea condițiilor necesare executării sancțiunilor privative de libertate
5.2.2.1. Demilitarizarea sistemului penitenciar
Demilitarizarea sistemului penitenciar are drept scop alinierea sistemului penitenciar la normele și practica europeană în materie, posibilitatea manifestării responsabilității individuale în cadrul sistemului, crearea cadrului favorabil unei comunicări reale atât între membrii personalului, cat și între aceștia și deținuți și, nu în ultimul rând, schimbarea în timp a mentalitatii de tip militar într-o atitudine lipsită de rigiditate și conformism. Procesul de demilitarizare implica:
- suplimentarea treptata a numărului de posturi în raport cu specificul activității civile față de cea militară, din perspectiva legislației muncii; se are în vedere asigurarea unor condiții de muncă care să permită menținerea stabilitatii personalului și evitarea plecării acestuia spre alte structuri militare sau instituții, prin măsuri de imbunatatire a protecției sociale și securității profesionale (în anul 2003 aceasta activitate a început prin suplimentarea cu 100 de posturi și 305 posturi special pentru Spitalul Penitenciar Rahova și Centrul pentru minori Buzias);
- asigurarea unor fonduri suplimentare pe durata procesului de demilitarizare, necesare finanțării noilor posturi, plății contribuțiilor de asigurări sociale, a drepturilor de echipament, hrana, ajutoarelor prevăzute în caz de pensionare etc., precum și pentru instruirea inițială de specialitate a noilor angajați.
5.2.2.2. Realizarea cadrului juridic adecvat pentru alinierea sistemului penitenciar românesc la normele europene
Adoptarea în anul 2004 a noii Legi de executare a pedepselor, în condițiile adoptării noului Cod penal, permite armonizarea și coordonarea principiilor de preventie generală și specială, individualizarea executării pedepselor, asigurarea unui regim penitenciar progresiv și a unui raport optim între sancțiunea penală și reinsertia socială.
Proiectul Legii privind statutul funcționarilor publici din sistemul administrației penitenciare, care va fi adoptat în cursul anului 2004, avizat de Consiliul Suprem de Apărare a Tarii, constituie fundamentul juridic al demilitarizarii sistemului penitenciar.
În urma adoptării actelor normative menționate vor fi elaborate regulamentele și instrucțiunile necesare punerii în aplicare a acestora, în principal: Regulamentul de aplicare a Legii de executare a pedepselor și a măsurilor preventive privative de libertate, Regulamentul privind organizarea și executarea serviciului de supraveghere a detinutilor aflați în penitenciare, Codul deontologic al personalului din sistemul administrației penitenciare, Regulamentul de organizare și funcționare a Administrației Naționale a Penitenciarelor.
5.2.2.3. Îmbunătățirea condițiilor de detenție la nivelul normelor europene
Îmbunătățirea condițiilor de detenție la nivelul normelor europene presupune în primul rând un considerabil efort financiar, în condițiile în care bugetul de stat poate suporta în prezent doar o parte din acesta:
- construirea, într-o perioadă de 5 ani, a 14 penitenciare noi;
- înființarea unui nou centru de reeducare la Buzias, județul Timiș, cu 120 de locuri;
- modernizarea spațiilor de detenție din penitenciarele București-Jilava, Bacau, Colibasi, Craiova, Miercurea-Ciuc, Poarta Alba, Satu Mare, Targsor și Vaslui, care va asigura spații de cazare adecvate, sali de mese, cluburi, sali de clasa, cabinete de psihologie, consiliere și psihoterapie, sali de sport și grupuri sanitare;
- dotarea atelierelor destinate activităților productive din penitenciare cu utilaje moderne, care să asigure calificarea persoanelor private de libertate.
Programul PHARE 2003 va asigura elaborarea unei strategii de lupta împotriva consumului de droguri în penitenciare, dotarea penitenciarelor cu echipamente pentru detectarea consumului de droguri de către deținuți, organizarea de sesiuni de pregătire a personalului de supraveghere, precum și a programelor socioeducative pentru deținuți.
5.2.2.4. Elaborarea unei noi strategii privind siguranța așezămintelor de deținere
Dotarea penitenciarelor cu mijloace moderne de supraveghere electronică a perimetrelor, camerelor de deținere și a accesului se va realiza în cursul anului 2004.
Elaborarea unui nou sistem de evaluare și individualizare a regimului penitenciar, în conformitate cu prevederile proiectului Legii executării pedepselor, este programata pentru 2004. Se va avea în vedere înființarea de echipe tehnice multidisciplinare, formate din juriști, psihologi, sociologi și pedagogi, care pe baza evaluării vor stabili regimul penitenciar adecvat pentru fiecare deținut.
5.2.2.5. Asistența medicală
Perfecționarea activității de asistența medicală pentru persoanele private de libertate prin: implementarea și dezvoltarea serviciilor de asistența medicală și psihologică acordate consumatorilor de droguri; limitarea răspândirii infectiei HIV/SIDA și a bolilor cu transmitere sexuală în rândul detinutilor prin măsuri de educație pentru sănătate și reducere a efectelor negative; evaluarea cazurilor de boli psihice în rândul detinutilor și îmbunătățirea sistemului de tratare și recuperare a acestora; depistarea precoce, tratarea și reducerea numărului de recidive și cazuri rezistente la tratament în tuberculoza pulmonara.
5.2.2.6. Programe internaționale de sprijin al măsurilor de reforma a sistemului penitenciar și de probațiune
Pentru realizarea acestor obiective, pasi importanti au fost realizați în cadrul proiectului de înfrățire instituțională "Asistența pentru reforma sistemului penitenciar și consolidarea sistemului de probațiune din România". Componenta a programului PHARE RO 0004.01, proiectul a vizat consolidarea sistemului penitenciar românesc și a celui de probațiune (750.000 euro), partenerul principal fiind Spania, iar cel secundar Marea Britanie (pentru partea de probațiune).
În cadrul fiecărei activități a programului experții spanioli au făcut unele recomandări, care au început deja să fie transpuse în practica:
● necesitatea elaborării unui plan de investiții și de ameliorare a condițiilor din penitenciare;
● crearea în unitățile penitenciare de comisii tehnice interdisciplinare care să aibă ca atribuții studiul individual al detinutilor și planificarea activităților;
● separarea clara a atribuțiilor din domeniul siguranței deținerii de cele din sectorul cultural educativ;
● colaborarea cu comunitatea și organizațiile nonguvernamentale;
● crearea cadrului legal referitor la măsurile de securitate din centrele de reeducare;
● reglementarea pedepselor alternative la pedeapsa cu închisoarea;
● realizarea unei proceduri de supraveghere a detinutilor eliberați condiționat;
● elaborarea unui program de acțiune pentru prevenirea, diagnosticarea timpurie și tratamentul tuberculozei în mediul penitenciar.
Convenția de înfrățire dintre partenerul britanic London Probation Area și Direcția de reintegrare socială și supraveghere din Ministerul Justiției a dus la formarea a mai mult de jumătate din numărul consilierilor de probațiune, fiind totodată elaborata și curricula, numărul formatorilor a crescut de la 15 la 30, au fost elaborate ghiduri de bune practici, a fost conceput un plan de reinsertie socială, au fost încheiate protocoale de colaborare cu instanțele, precum și cu instituțiile penitenciare.
Convenția de înfrățire a fost apreciată de ambele instituții beneficiare ale sistemului judiciar românesc, colaborarea urmând a continua în cadrul cooperării bilaterale.
6. Metode alternative de soluționare a conflictelor (medierea)
În procesul de realizare a reformei sistemului judiciar o atenție deosebită este acordată creșterii eficientei actului de justiție prin îmbunătățirea activității instanțelor. În acest sens, introducerea metodelor alternative de soluționare a litigiilor pe cale judecătorească în sistemul judiciar românesc este considerată o soluție pentru degrevarea rolului instanțelor și implicit de creștere a operativitatii și calității în soluționarea cauzelor.
Astfel, un prim pas a fost făcut în cadrul asistenței oferite printr-un program PHARE în anul 2003, prin care se urmărește introducerea medierii în sistemul nostru judiciar (una dintre alternativele cele mai cunoscute de soluționare a litigiilor) și ale cărui activități vizează în principal crearea cadrului legislativ și popularizarea beneficiilor acestui tip de serviciu printre justițiabili, avocați, magistrați.
Cu sprijinul Ambasadei Statelor Unite ale Americii în România, Ministerul Justiției a initiat, de asemenea, un proiect privind medierea în cadrul unei instanțe-pilot (Curtea de Apel Craiova), urmând ca, în urma rezultatelor obținute, acesta să fie extins și la alte curți din țara.
Totodată Ministerul Justiției - Direcția de reintegrare socială și supraveghere, împreună cu Centrul de Resurse Juridice, Departamentul pentru Dezvoltare Internationala al Guvernului Marii Britanii și Fundația Familia și Ocrotirea Copilului au lansat doua centre-pilot de mediere în cauze penale constituite în cadrul proiectului "Justiție restaurativa - un posibil răspuns la infractionalitatea juvenila", pentru minorii și ținerii de până la 21 de ani care au săvârșit infracțiuni pentru care acțiunea penală se pune în mișcare numai la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.
Următorii pasi vor avea în vedere elaborarea în anul 2003 a unei legi privind medierea și reglementarea statutului profesiei de mediator, corespunzătoare sistemului nostru judiciar, dar asigurându-se și conformitatea cu normele Uniunii Europene în domeniu. Sunt avute în vedere:
● crearea cadrului legislativ și popularizarea beneficiilor acestui tip de serviciu printre justițiabili, avocați, magistrați în cadrul asistenței oferite prin Programul PHARE, prin care se urmărește introducerea medierii în sistemul nostru judiciar;
● organizarea de sesiuni de mediere la nivelul instanțelor de către persoanele ce au fost pregătite de către specialiștii străini, în cadrul proiectelor-pilot;
● evaluarea rezultatelor și formularea de comentarii și propuneri pe baza acestora.
7. Credibilitatea justiției (recrutare, cariera, deontologie) și sporirea calității actului de justiție
7.1. Statutul magistraților
Constituția României prevede că justiția se înfăptuiește în numele legii, iar judecătorii sunt independenți și se supun numai legii. Pornind de la aceste principii constituționale, necesitatea asigurării garanțiilor de competența, independenta și imparțialitate a magistraților impune o reformare a sistemului judiciar, în acord cu cele mai importante documente europene și internaționale în materie.
Obiectivul principal al reformei în justiție îl reprezintă consolidarea independentei și statutului magistratului, precum și asigurarea realizării eficiente a actului de justiție, de natura sa răspundă nevoilor cetățenilor și să asigure compatibilitatea sistemului judiciar românesc cu cele ale statelor membre ale Uniunii Europene. Se are în vedere faptul ca inamovibilitatea, intemeiata pe garantarea stabilitatii carierei și pe responsabilitatea în exercitarea funcției, constituie ea însăși o garanție a independenței justiției.
Prin proiectul noii Legi privind statutul magistraților, elaborat în anul 2003, se urmărește formarea unui corp de magistrați de cariera care să se bucure de independenta și stabilitate. Este prevăzută, de asemenea, transparenta procedurilor de selecție, promovare, numire în funcții de conducere și evaluare profesională. De asemenea, va crește semnificativ rolul Consiliului Superior al Magistraturii, care va avea exclusivitate în luarea deciziilor privind cariera magistraților, răspunderea disciplinară a acestora, apărarea împotriva actelor care le afectează independenta și imparțialitatea.
Procesul de selecție a magistraților are la baza exclusiv criteriul competentei profesionale și al bunei reputatii și se realizează numai prin concurs, cu respectarea principiilor transparenței, al egalității de sanse între candidați și al anonimatului probelor.
Recrutarea și formarea inițială a magistraților se realizează prin Institutul Național al Magistraturii. Toate informațiile referitoare la concurs și rezultatele acestuia se vor aduce la cunoștința publică inclusiv pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii și pe cea a Ministerului Justiției. Magistrații stagiari sunt numiți de Consiliul Superior al Magistraturii, pe baza rezultatelor obținute la examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii. Magistrații sunt numiți de Președintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, fiind eliminate atribuțiile ministrului justiției în acest domeniu. De altfel, ministrul justiției pierde și alte competente existente în acest moment, cum sunt: atribuțiile legate de delegarea, detasarea, transferul magistraților, suspendarea și eliberarea din funcție, prezidarea lucrărilor Consiliului Superior al Magistraturii, avizul de cercetare, reținere, arestare, perchezitionare sau trimitere în judecata a magistraților.
Având în vedere ca o justiție eficienta nu este numai independenta, dar și competența, legea acorda o importanța deosebită formării continue și evaluării periodice a magistraților. Formarea continua este prevăzută ca o obligație, dar și ca un drept al magistraților. Responsabilitatea principala pentru formarea magistraților revine Institutului Național al Magistraturii. Principiul specializării instanțelor și a magistraților este respectat și în procesul de formare continua*4).
Atributia evaluării semestriale a activității judecătorilor și procurorilor revine unor comisii constituite în circumscripțiile curților de apel, ai căror membri sunt numiți de Consiliul Superior al Magistraturii. Evaluarea se va face pe baza unor criterii obiective cuprinse în anexa la proiectul de lege.
La stabilirea drepturilor și îndatoririlor magistraților s-a ținut seama de interdicțiile și incompatibilitățile prevăzute în Constituție și în lege pentru magistrați, precum și de răspunderea și complexitatea funcției de magistrat.
Răspunderea magistraților cuprinde faptele care constituie abateri disciplinare, sancțiunile ce se pot aplica magistraților și procedura aplicării acestora.
În ceea ce privește deontologia, în prezent sunt organizate seminarii cu aceasta tema numai în cadrul pregătirii continue, pentru magistrații în funcție, însă vor fi introduse module speciale și pentru auditorii de justiție, în cadrul pregătirii inițiale, în vederea fixării normelor deontologice încă înainte de începerea propriu-zisa a carierei.
------------
*4) Vezi infra cap. 11.
7.2. Lupta împotriva corupției
Lupta împotriva corupției este un obiectiv fundamental al Guvernului României în pregătirea pentru integrarea europeană și euroatlantica, în cadrul căreia sistemul judiciar are un rol important prevăzut de Programul național de prevenire și de Planul național de acțiune împotriva corupției. De asemenea, realizarea acestui obiectiv este esențială pentru asigurarea credibilitatii justiției.
În aceste documente sunt avute în vedere:
- elaborarea cadrului legislativ anticoruptie îmbunătățit conform standardelor europene și aplicarea de măsuri de prevenire a corupției;
- consolidarea relatiei cu societatea civilă, constientizarea de către aceasta a cauzelor, consecințelor și costurilor corupției, cooperarea cu organizațiile nonguvernamentale și cu mass-media;
- consolidarea cadrului instituțional în lupta împotriva corupției și asigurarea funcționarii eficiente a Parchetului Național Anticoruptie;
- intensificarea cooperării și participării la acțiuni comune de lupta împotriva corupției și a criminalitatii organizate în domeniul public - realizarea și implementarea interfetelor de comunicare între instituțiile statului;
- dezvoltarea cooperării internaționale în domeniul combaterii criminalitatii legate de corupție.
Lupta împotriva corupției a beneficiat de sprijinul continuu al Comisiei Europene prin intermediul programelor PHARE. Astfel, Programul PHARE 1999 a pus bazele noului Parchet Național Anticoruptie atât prin componenta de twinning cu Spania, cat și prin intermediul aceleia de investiții (noua structura fiind dotată cu echipamente informatice și fiind creata o aplicație software de comunicare între instituțiile implicate în lupta împotriva corupției). În vederea continuării asistenței în domeniu, Comisia Europeană a aprobat un proiect de înfrățire pe termen scurt (Twinning Light) și un nou Program PHARE 2003 ce imbina o componenta de asistența tehnica și una de înfrățire instituțională.
8. Imparțialitatea
În ceea ce privește asigurarea echidistantei actului de justiție, pe lângă stabilirea unui statut clar de independenta a magistratului, principalul garant al imparțialității este Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Potrivit prevederilor Constituției României, singurul organ abilitat sa dispună în legătură cu promovarea, transferul și sancționarea judecătorilor este Consiliul Superior al Magistraturii.
Pentru a evita pericolul corporatismului, din CSM trebuie să facă parte, după modele europene consacrate, și personalități ale societății civile, din afară magistraturii.
În ceea ce privește independenta Consiliului, Ministerul Justiției va sesiza CSM doar în ceea ce privește abaterile disciplinare ale magistraților.
Un progres important a fost realizat în anul 2002, prin adoptarea unui act normativ care a modificat modalitățile de alegere și funcționare a CSM.
Astfel a fost majorat numărul de membri ai CSM și a fost schimbat modul de desemnare a candidaților, aceasta realizandu-se acum după criterii precis enunțate, independent de celelalte puteri ale statului, de către magistrați - în adunările generale ale judecătorilor și, după caz, ale procurorilor.
Se afla în faza de finalizare procesul de revizuire a Legii fundamentale. Proiectul de revizuire prevede faptul ca CSM este garantul independenței justiției. În aceasta calitate, CSM propune Președintelui României numirea în funcție a judecătorilor și procurorilor. În același timp îndeplinește rolul de instanța de judecată în domeniul jurisdicției disciplinare a judecătorilor și a procurorilor, potrivit procedurii stabilite prin legea organică de organizare și funcționare.
CSM va fi alcătuit din două secții, una pentru judecători, alta pentru procurori, și va cuprinde reprezentanți ai societății civile, specialiști în domeniul dreptului, cu înaltă reputație profesională și morala, care vor participa la lucrările în plen. Președintele CSM este ales dintre membrii acestuia. Dispozițiile Constituției vor fi detaliate prin legea organică de organizare și funcționare a CSM.
Prin Programul PHARE 2003 de asistența pentru CSM se urmăresc îmbunătățirea cadrului legislativ în materie, elaborarea unor propuneri pentru consolidarea structurii organizatorice a acestuia, completarea normelor secundare ce reglementează funcționarea CSM, precum și elaborarea unui plan de acțiune în vederea unei mai bune puneri în aplicare a Codului deontologic al magistraților.
9. Eficienta actului de justiție
9.1. Reorganizarea instanțelor judecătorești
Una dintre componentele reformei justiției în România o reprezintă reorganizarea instituțională, în vederea accentuarii integrării justiției ca serviciu public în societate, prin colaborarea activa atât cu administrația publică, dar și cu diferitele segmente ale societății civile. Totodată se urmăresc consolidarea și perfecționarea funcțională a statului de drept prin recastigarea încrederii cetățenilor în justiție și a respectului față de primatul legii.
Prin proiectul noii Legi privind organizarea judiciară, elaborat în anul 2003, s-au urmărit, în principal, specializarea instanțelor, colegialitatea completelor, necesitatea participării magistraților la luarea deciziilor care privesc organizarea și funcționarea instanțelor și parchetelor. Au fost incluse dispoziții referitoare la organizarea și funcționarea interna a instanțelor și parchetelor, conducerea și administrarea acestora, dispoziții privind personalul auxiliar de specialitate, bugetele instanțelor și parchetelor.
Măsurile cele mai importante se referă la înființarea, începând cu anul 2004, a tribunalelor specializate în domenii precum: minori și familie, comerciale, administrativ-fiscale, de muncă și asigurări sociale. Crearea instanțelor specializate este justificată de creșterea complexității raporturilor juridice, proporțional cu dezvoltarea relațiilor sociale și a cadrului legislativ care le reglementează.
Specializarea instanțelor implica însă, în egala măsura, și specializarea magistraților*5). Pe lângă aceasta, sunt necesare:
- încadrarea cu personal pregătit corespunzător;
- spații adecvate pentru funcționarea acestora;
- alocarea de fonduri suplimentare în vederea amenajării sediilor și achiziționării echipamentelor tehnice necesare desfășurării în bune condiții a activității.
Proiectul prevede principiile accesului liber la justiție, egalității în fața legii, dreptului la un proces echitabil, publicității ședințelor de judecată, dreptului la apărare. Sunt stabilite categoriile de instanțe judecătorești și parchete.
Proiectul conține dispoziții privind accesul la funcțiile de conducere a instanțelor și parchetelor.
Se vor înființa colegii de conducere la nivelul tuturor instanțelor și parchetelor, care vor aviza problemele generale de conducere. Organizarea adunărilor generale ale magistraților este reglementată expres, stabilindu-se și atribuțiile principale ale acestora.
Pentru înlăturarea oricăror suspiciuni cu privire la modul de repartizare a cauzelor pe complete, s-a prevăzut ca aceasta se face în mod aleatoriu, în sistem informatizat, pentru a se asigura soluționarea operativă și cu imparțialitate a cauzelor, precum și un volum echilibrat de activitate a completelor. Cu sprijinul Asociației Baroului American a fost creat un program informatic de repartizare aleatorie a cauzelor, care se aplică deja la o instanța-pilot, urmând să fie extins la toate celelalte instanțe din București.
De asemenea, va fi reintrodus principiul colegialitatii pentru soluționarea cauzelor în prima instanța, în scopul garantarii imparțialității și asigurării controlului reciproc între judecători, stabilindu-se și excepțiile în care unele cauze mai simple se judeca de un singur judecător.
Proiectul reglementează atribuțiile Ministerului Public și organizarea, conducerea și funcționarea parchetelor. Se prevede înființarea, în mod corespunzător, a parchetelor de pe lângă instanțele specializate pentru minori și familie. Sunt, de asemenea, incluse dispoziții privind Parchetul de pe lângă Înaltă Curte de Casație și Justiție și Parchetul Național Anticoruptie.
Pentru asigurarea unui volum de muncă echilibrat pentru magistrați, președinții curților de apel împreună cu ministrul justiției, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casație și Justiție sau procurorul general al Parchetului Național Anticoruptie analizează anual volumul de activitate al instanțelor și parchetelor și, în funcție de rezultatele analizei, iau măsuri pentru suplimentarea sau reducerea numărului de posturi, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
-------------
*5) Vezi infra cap. 11.
9.2. Reforma justiției pentru minori
Cauzele cu minori necesita o atenție specială din partea societății și mai ales a celor chemați sa realizeze actul de justiție. S-a pornit de la necesitatea creării unor condiții specifice pentru minori, diferite de cele existente pentru adulti, având ca scop general protecția copilului.
De altfel, Programul de guvernare 2001-2004 prevede crearea unui sistem legislativ unitar cu privire la protecția drepturilor copilului, justiția juvenila și responsabilitățile organizațiilor neguvernamentale cu activități în domeniu, în concordanta cu Convenția privind drepturile copilului și cu principiile stabilite prin convențiile parte a acquisului comunitar.
Principiile care stau la baza realizării unei justiții pentru minori sunt:
- prioritatea interesului superior al copilului în toate deciziile instanțelor, autorităților administrative, puterii legiuitoare;
- protecția copilului față de orice fel de abuz și exploatare, precum și împotriva torturii, tratamentelor inumane și degradante;
- evitarea privarii de libertate;
- promovarea și respectarea drepturilor copilului în contextul ansamblului drepturilor și libertăților fundamentale ale omului;
- respectarea demnității și opiniei copilului, care trebuie să fie un partener în procesul decizional;
- parteneriatul între structurile competente și coordonarea intervenției interdisciplinare;
- asigurarea unui echilibru între controlul social și sprijinul social;
- celeritatea în luarea deciziilor și a măsurilor de protecție;
- recunoașterea rolului justiției restaurative și a principiului minimei intervenții.
Obiectivul esențial pentru crearea și asigurarea unei bune funcționari a justiției pentru minori îl constituie înființarea unor tribunale specializate pentru minori în perioada 2004-2006. Pentru anul 2004 proiectul Legii privind organizarea judiciară prevede înființarea a 14 tribunale specializate pentru minori și familie.
Ca măsura tranzitorie, până la finele anului 2003 vor începe sa funcționeze completele și secțiile specializate pentru soluționarea cauzelor cu minori. Magistrații chemați să soluționeze aceste cauze sunt atent selecționați în funcție de cursurile multidisciplinare urmate, precum și de calitățile profesionale și umane.
Efortul de creare a tribunalelor specializate și de pregătire specială a magistraților care vor lucra în domeniul delincventei juvenile a fost sprijinit de către Comisia Europeană prin aprobarea Programului PHARE 2003 de asistența în domeniul justiției pentru minori.
9.3. Siguranța în aplicarea dreptului (certitudinea juridică)
Eficacitatea administrării actului de justiție consta și în celeritatea cu care o hotărâre judecătorească intră în circuitul juridic, în asigurarea stabilitatii raporturilor juridice recunoscute ori restabilite pe cale judecătorească, precum și în mecanismele care dau expresie autorității de lucru judecat.
În acest sens, reiteram importanța modificării aduse Codului de procedura civilă, prin care a fost eliminata calea de atac extraordinară a recursului în anulare în civil și comercial. Aceasta corespunde principiului certitudinii juridice și contribuie la asigurarea stabilitatii mediului de afaceri, răspunzând astfel unor critici întemeiate.
De asemenea, noua competența a Curții Supreme de Justiție are ca obiectiv crearea unei practici unitare și asigurarea accesului la justiție al cetățenilor. Posibilitatea tuturor justițiabililor de a se adresa celei mai înalte instanțe conferă garanția unui control judiciar bazat pe interpretarea și aplicarea unitară a legii.
Eliminarea recursului în anulare, justificată de jurisprudenta Curții Europene a Drepturilor Omului și de măsurile dispuse de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei în executarea acesteia, a determinat însă și unele modificări ale celorlalte cai de atac, în special a recursului și a revizuirii. S-au urmărit reasezarea competentei și reintroducerea apelului în materie comercială, care asigură realizarea deplina a dreptului la un proces echitabil.
A fost introdus un nou motiv de revizuire pentru situația în care, printr-o hotărâre a Curții Europene a Drepturilor Omului, s-a constatat o încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale.
Modificările menționate au în vedere și stabilirea unor termene rezonabile de soluționare a cauzelor de către instanțele judecătorești - asteptare legitima a părților și condiție pentru respectarea principiului certitudinii juridice.
O inițiativa în acest sens o reprezintă proiectul de modificare a Legii privind procedura insolventei, având în vedere durata relativ mare necesară soluționării unei cauze de faliment. Proiectul, elaborat în anul 2003 și transmis Parlamentului pentru adoptare, are ca principal scop accelerarea și simplificarea procedurii reorganizării judiciare și a falimentului, prevăzând următoarele măsuri:
● reducerea termenului de introducere a recursului împotriva hotărârilor judecătorului-sindic;
● reducerea altor termene procedurale, cum sunt termenul de introducere a contestației împotriva măsurilor luate de administrator, termenele în cadrul cărora creditorii pot formula contestații și termenul de ținere a ședinței în care aceste contestații trebuie soluționate;
● conferirea caracterului irevocabil unora dintre încheierile judecătorului-sindic;
● introducerea citarii prin publicitate, în cazul recursului declarat împotriva hotărârilor judecătorului-sindic;
● eliminarea participării grefierului la ședințele adunării creditorilor;
● instituirea unui reprezentant al asociaților/acționarilor sau, după caz, al membrilor unui grup de interes economic ori al unei societăți cooperative, care să le reprezinte interesele în cadrul procedurii și căruia sa îi fie comunicate actele de procedura;
● înființarea Buletinului procedurilor de reorganizare judiciară și faliment, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii, măsura ce va conduce la reducerea generală a termenelor procedurale, având în vedere economia de timp rezultată din eliminarea citarii, convocării și notificării individuale, cu excepțiile prevăzute de lege.
De asemenea, proiectul propune abrogarea dispozițiilor legale cuprinse în acte normative speciale, care prevăd expres posibilitatea continuării procedurilor de executare silită individuală în paralel cu procedura reorganizării judiciare și a falimentului și care conduc în acest fel la prelungirea și apariția disfunctionalitatilor în derularea procedurii prevăzute în
Legea nr. 64/1995 , ca și la vătămarea drepturilor majorității creditorilor.
Funcționarea instanțelor specializate, începând cu anul 2004, va conduce și la reducerea termenelor de soluționare a cauzelor, atât pentru cele aflate pe rolul acestora, de regula cauze complexe, cat și, pe cale de consecința, pentru cele rămase pe rolul instanțelor cu competența generală.
9.4. Reforma administrării justiției
Necesitatea realizării unei reforme a administrării justiției în cel mai scurt timp are în vedere creșterea eficientei actului de justiție și include măsuri pe termen scurt, pentru perioada 2003-2004. Aceasta reforma pe termen scurt va fi continuată de măsuri cu un grad superior de complexitate, care necesita resurse suplimentare și care vor fi desfășurate în perioada următoare, până în 2007, conform obiectivelor prezentate în continuare.
9.4.1. Consolidarea capacității instituționale a sistemului judiciar
9.4.1.1. Instanțele judecătorești
Măsurile pe termen scurt cuprind crearea, începând cu anul 2003, a unor complete sau secții specializate, în cadrul instanțelor din raza curților de apel cu volum ridicat de activitate, pentru soluționarea eficienta a cauzelor care implica minori, litigii de muncă, litigii comerciale și contencios administrativ.
În același timp, repartizarea corespunzătoare a resurselor umane și financiare la instanțele de judecată, raportată la numărul de localități, populația arondata și numărul de cauze, impune măsuri de ordin organizatoric și legislativ, care, după un studiu atent, vor fi concretizate în:
- rearondarea teritorială a unor localități din raza de activitate a unor instanțe cu volum mare de activitate în raza de competența a instanțelor cu volum mic de activitate, dar situate peste plafonul de 2.000 de cauze anual;
- înființarea de sedii secundare la nivelul instanțelor cu un volum foarte mare de activitate.
Reformele propuse a fi realizate cuprind și introducerea unor noi instituții: managerul de instanța și mijloacele alternative de soluționare a conflictelor*6).
Înființarea instituției managerului de instanța va crea posibilitatea degrevarii conducătorilor de instanța de atribuțiile strict administrative care le sunt impuse în prezent. Aceasta presupune un număr de posturi suplimentare de manager de instanța și funcționari aferenți. De asemenea, resursele umane existente vor fi folosite prin pregătirea în forme intensive și prin reconversie, potrivit competentelor și gradului de profesionalism (tribunale). Acolo unde este cazul vor fi angajați manageri de instanța (curți de apel).
------------
*6) Vezi supra cap. 6.
9.4.1.2. Curtea Suprema de Justiție (CSJ)
Proiectul legii de revizuire a Constituției prevede transformarea Curții Supreme de Justiție în Înaltă Curte de Casație și Justiție.
Proiectul noii legi de organizare judiciară include normele referitoare la organizarea, competența, conducerea și completele de judecată ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, parte a măsurilor care au în vedere reglementarea unitară și moderna a instanțelor judecătorești din România.
Totodată modificările aduse Codului de procedura civilă și Codului de procedura penală determina creșterea volumului de activitate a Curții Supreme de Justiție, prin includerea în domeniul sau de competența a recursurilor în materie civilă și a recursurilor în anumite cauze din materia arestării preventive, în cadrul procedurii de implicare a instanțelor judecătorești în domeniul respectiv.
Evaluarea consecințelor acestor amendamente ale normelor procedurale evidențiază următoarele efecte:
- triplarea volumului de activitate, în special a Secției civile, Secției comerciale și Secției contencios;
- creșterea volumului de activitate a Secției penale;
- necesitatea creșterii numărului personalului (judecători, magistrați-asistenți și grefieri);
- necesitatea formării mai multor complete de judecată;
- necesitatea unor spații suplimentare atât pentru sali de judecată, cat și pentru arhivarea dosarelor.
Ca urmare, sunt avute în vedere:
- asigurarea unui sediu secundar provizoriu în București - a fost identificat și urmează adoptarea unui act normativ care să îl treacă în administrarea CSJ;
- creșterea numărului de personal:
● până la sfârșitul anului 2003 - ocuparea posturilor vacante de judecător (16) și suplimentarea numărului posturilor de magistrați-asistenți (10) și grefieri (5);
● 2004 - suplimentarea numărului de personal;
- din perspectiva necesarului de resurse umane, în anul 2003, nu apare necesară alocarea de noi posturi și, implicit, nici de resurse financiare suplimentare. Motivarea rezida în data de punere în aplicare a noii reglementări - 28 august 2003, ce va debuta prin înregistrarea cauzelor la fond, apoi soluționarea apelului la curțile de apel și, numai după aceste doua prime etape, soluționarea recursului la Curtea Suprema de Justiție. Primele cauze, conform noilor prevederi, ar urma să fie înregistrate la Curtea Suprema de Justiție în primul trimestru al anului 2004;
- reorganizarea în cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție a secțiilor componente, ținându-se seama de perspectiva noilor competente, precum și de înființarea unor instanțe specializate, astfel: Secția civilă și de proprietate intelectuală, Secția penală, Secția comercială, Secția de contencios administrativ și fiscal, Secția de muncă și asigurări sociale și Secția de admisibilitate în principiu;
- constituirea mai multor complete de judecată pentru secțiile cu volum mare de activitate (Secția civilă și Secția comercială).
Conform proiectului legii de revizuire a Constituției, dispozițiile cu privire la Înaltă Curte de Casație și Justiție vor fi aduse la îndeplinire în cel mult 2 ani de la intrarea în vigoare a legii de revizuire.
9.4.1.3. Realizarea și dezvoltarea unui program susținut de investiții, reparații capitale și curente, în vederea îmbunătățirii condițiilor de muncă ale magistraților, creșterii prestantei justiției și asigurării solemnitatii actului de judecată
Reforma sistemului judiciar nu poate fi concepută și realizată numai sub aspectul legislativ. O componenta esențială a strategiei este asigurarea solemnitatii actului de judecată, în paralel cu îmbunătățirea condițiilor de lucru pentru magistrați și personalul auxiliar, în conformitate cu standardele europene. Astfel, realizarea acestui obiectiv are la baza următoarele elemente:
- concentrarea resurselor financiare în scopul finalizarii celor mai importante lucrări, inițiate anterior și aflate în faza finala de execuție, și reprogramarea esalonata a celorlalte investiții;
- reducerea costurilor prin elaborarea unor proiecte multifunctionale și prin eliminarea cheltuielilor inutile;
- reabilitarea infrastructurii din capitala, cu componenta principala Palatul de Justiție.
Finanțarea acestor lucrări este realizată, pe de o parte, din bugetul justiției, iar pe de altă parte, din credite externe garantate de Guvernul României.
9.4.1.4. Dotarea sediilor instanțelor judecătorești și a unităților subordonate Ministerului Justiției cu mijloacele fixe și obiectele de inventar necesare desfășurării activității specifice acestora
În afară de realizarea unor sedii potrivite pentru desfășurarea în condiții normale a actului de judecată, îmbunătățirea condițiilor de lucru pentru magistrați și personalul auxiliar implica și dotarea sediilor instanțelor judecătorești și a altor unități din sistemul justiției cu mijloacele fixe și obiectele de inventar necesare activității acestora. O atenție deosebită este acordată achiziționării de aparatura performanta necesară realizării expertizelor criminalistice, audio, balistice, droguri și dotării unităților sanitare din sistemul justiției. Finanțarea este realizată atât de la bugetul de stat, cat și prin credite externe.
9.4.2. Realizarea unui sistem modern și eficient de publicitate imobiliară la nivel național
Un sistem modern, integrat, de publicitate imobiliară va asigura evidenta drepturilor de proprietate asupra bunurilor imobile și va aduce un plus de siguranță circulației juridice a acestor bunuri. Un astfel de sistem va putea fi conectat, în viitor, la sistemele similare din statele membre ale Uniunii Europene.
Realizarea sistemului la nivel național implica înregistrarea tuturor drepturilor reale imobiliare în cartea funciară. În plus, este absolut necesară și va fi urmărită cu precădere asigurarea unei colaborări strânse între birourile de carte funciară, Oficiul Național de Cadastru, Geodezie și Cartografie și oficiile județene de cadastru, geodezie și cartografie și birourile notariale.
Se urmăresc modernizarea operațiunilor de carte funciară și corelarea acestora cu activitățile desfășurate de oficiile de cadastru, geodezie și cartografie, în scopul îmbunătățirii accesului cetățenilor la aceste servicii, reducerii birocratiei și eliminării posibilei coruptii din sistem. Totodată, prin sistemul informatic care se creează va fi stimulat sectorul tranzacțiilor imobiliare și vor fi consolidate garanțiile juridice ale dreptului de proprietate.
Acest proiect este complementar cu PHARE 2003 (program interinstitutional ce se va derula împreună cu Oficiul Național de Cadastru, Geodezie și Cartografie), prin care cele doua instituții beneficiază de asistența tehnica pentru îmbunătățirea funcționarii sistemului de publicitate imobiliară și pentru dotarea unor birouri de carte funciară cu echipamente informatice.
9.5. Continuarea procesului de informatizare
9.5.1. Sistemul informatic integrat
Informatizarea sistemului judiciar nu este un scop în sine. Implementarea tehnologiilor informatice moderne va asigura standardizarea procedurilor la nivelul întregului sistem, unificarea acestora, precum și introducerea unor indicatori de măsurare a eficientei actului de justiție. De asemenea, noile tehnologii vor contribui la sporirea gradului de acces al cetățeanului la justiție și la diminuarea corupției, prin crearea unor "ghisee virtuale" pe Internet. Aceste ghisee virtuale, prin permiterea accesului larg la informație, vor determina creșterea gradului de informare a opiniei publice și optimizarea relatiei cetățean-instituțiile statului.
Realizarea rapida și eficienta a actului de justiție, precum și obținerea în timp util a unor informații conexe necesita dezvoltarea unui sistem informatic integrat. Realizarea acestui obiectiv presupune în primul rând realizarea infrastructurii de comunicații LAN și WAN în sistemul judiciar.
Prin Programul PHARE 1997 a fost achiziționat softul pentru crearea unui sistem de gestionare a dosarelor și a unei baze de date legislative (CDMS&LDS) - 5.500 de licențe de gestionare a dosarelor, 5.500 de licențe pentru baza de date legislativă, 5.500 de licențe de baza de date/client și 489 de licențe de baza de date/server, iar prin Programul PHARE 2000 au fost achiziționate în primul semestru al anului 2003 2.719 calculatoare, pentru 120 de locatii, pe care se vor instala aplicatiile create, precum și servere, modemuri, imprimante, pentru 10 curți de apel, selectate potrivit importantei lor și gradului de încărcare cu dosare pe judecător.
A fost solicitată Uniunii Europene continuarea informatizarii în cadrul Programului PHARE 2003, prin care vor fi dotate structurile teritoriale ale Parchetului Național Anticoruptie cu echipament informatic, pentru instalarea aplicatiei create prin PHARE 1999 ACOS și pentru crearea unei rețele naționale, la care să fie conectate toate parchetele naționale anticoruptie.
O alta componenta pentru care se va solicita suport financiar extern se referă la dotarea cu echipamente a departamentelor financiare din cadrul tribunalelor și la crearea unei aplicații soft necesare îmbunătățirii activităților acestora, în special în perspectiva funcționarii instituției managerului de instanța.
Tehnologia informatica existenta, precum și cea care va fi achizitionata în viitor presupun în primul rând angajarea unui personal format din profesionisti informaticieni, începând chiar cu anul 2004, prin finanțarea unui număr de 56 de posturi de informatician - 41 la nivelul tribunalelor și 15 la nivelul curților de apel.
În al doilea rând este necesară continuarea pregătirii personalului pentru asigurarea funcționarii sistemelor informatice și, nu în ultimul rând, continuarea dotării instanțelor cu echipamente informatice.
9.5.2. Implementarea sistemului de gestiune a dosarelor și de biblioteca legislativă
În vederea realizării acestui obiectiv, cu sprijin PHARE, a fost creat softul de baza, destinat gestionării documentelor necesare activității juridice în instanțe și parchete. Aplicatia va fi îmbunătățită prin introducerea modalităților de distribuire aleatorie a dosarelor. Aceasta conține și un modul de biblioteca legislativă, instrument pentru documentare electronică asupra actelor normative și jurisprudenței.
Realizarea infrastructurii de comunicații la nivelul sistemului judiciar, continuarea achiziționării echipamentului informatic pentru organele autorității judecătorești și pregătirea profesională a personalului sunt condiții de baza pentru buna funcționare a noului sistem.
9.5.3. Realizarea sistemului informatizat de publicitate imobiliară
Proiectul este finanțat de Banca Mondială și are ca obiectiv realizarea sistemului informatic pentru birourile de carte funciară de la judecătorii. În prezent, la nivelul unui proiect-pilot s-au contractat realizarea aplicatiei și dotarea cu echipamentele necesare pentru birourile de carte funciară din judecătorii. În următorii 3 ani va fi asigurata derularea acestui proiect (dintre care 2 ani cu suportul Băncii Mondiale).
9.5.4. Creșterea gradului de informatizare a activităților desfășurate în sistemul penitenciar
Componenta a informatizarii integrate a sistemului judiciar, informatizarea sistemului penitenciar presupune realizarea unei infrastructuri de comunicații care să permită interconectarea tuturor unităților penitenciare într-o rețea naționala, precum și conectarea lor cu celelalte organe ale autorității judecătorești. De asemenea, vor fi achiziționate programe pentru managementul personalului, al activităților financiar-contabile, gestiunea activităților medicale și managementul achizițiilor (până la sfârșitul anului 2004).
10. Justiția și societatea civilă
Legea privind statutul magistraților prevede, în vederea asigurării unei comunicări între justiție și societatea civilă, posibilitatea oricărei persoane de a sesiza Consiliului Superior al Magistraturii încălcarea obligațiilor profesionale sau conduita necorespunzătoare a unui magistrat, direct sau prin conducătorii de instanțe și parchete.
Legea privind organizarea judecătorească prevede înființarea la toate instanțele și parchetele a unor birouri de informare și relații publice care asigura legăturile instanței sau parchetului cu publicul și mijloacele de informare în masa, în vederea transparenței activității judiciare. Orice informații privind activitatea magistraților se pot furniza numai prin intermediul acestora.
Accesul cetățeanului la justiție, esențial într-un stat de drept, presupune și furnizarea unor informații referitoare la organizarea și funcționarea sistemului judiciar și la drepturile pe care persoanele le au potrivit legii sau le pot realiza prin intermediul justiției.
În acest sens sunt avute în vedere instalarea în sediul Ministerului Justiției a unui server destinat uzului public, conținând informații pentru cetățeni, precum și continuarea realizării unor broșuri și pliante pentru informarea publicului asupra aspectelor de interes general cu privire la funcționarea sistemului judiciar și la aplicarea legii. De altfel, în cadrul programului de asistența oferită de Asociația Baroului American (ABA-CEELI) au fost tipărite ghiduri de orientare pentru justițiabili și au fost organizate vizite ale liceenilor într-un sediu de instanța, în vederea familiarizarii lor cu sistemul judiciar.
Totodată, în vederea aplicării
privind liberul acces la informațiile de interes public, la nivelul Ministerului Justiției va funcționa un serviciu specializat pentru asigurarea accesului liber și neingradit al cetățenilor la informațiile de interes public.
11. Asigurarea resurselor umane și pregătirea lor profesională corespunzătoare
11.1. Consolidarea rolului Institutului Național al Magistraturii și Centrului de Pregătire și Perfecționare a Grefierilor și a Celuilalt Personal Auxiliar de Specialitate pentru pregătirea resurselor umane
Consolidarea Institutului Național al Magistraturii (INM) reprezintă o prioritate pentru reforma sistemului judiciar, în vederea asigurării unei înalte pregatiri profesionale a magistraților, prin imbinarea specializării teoretice cu dobândirea deprinderilor practice, prin studierea aprofundata a normelor de drept și a jurisprudenței naționale și comunitare.
Concepută sub trei aspecte: formarea inițială, formarea continua și formarea formatorilor, activitatea INM este implicata esențial în reforma justiției, constituind fundamentul carierei de magistrat.
Judecătorul național reprezintă judecătorul de drept comun în dreptul comunitar, lui revenindu-i sarcina de a asigura aplicarea corecta a legislației comunitare și de a sesiza Curtea de Justiție a Comunităților Europene atunci când are nelamuriri cu privire la interpretarea acquisului comunitar. Magistrații naționali au astfel o misiune extrem de importanța în aplicarea dreptului comunitar, fapt ce justifica necesitatea pregătirii lor aprofundate în acest domeniu.
În ceea ce privește activitatea de formare inițială, ținând cont de necesitățile integrării europene și constituirii unui spațiu juridic european, se au în vedere formarea și dezvoltarea motivatiilor și atitudinilor profesionale. Evaluarea acestor activități este realizată de Consiliul de conducere al INM cu scopul de a îmbunătăți curricula pregătirii inițiale și continue:
- evaluarea rezultatelor obținute în practica judiciară de magistrații stagiari ce au absolvit INM până la promovarea examenului de capacitate, prin chestionare transmise președinților și prim-procurorilor în vederea adaptării activității de formare inițială la nevoile sistemului judiciar;
- evaluarea activității INM în domeniul formării inițiale, pe baza rezultatelor obținute conform liniutei anterioare;
- evaluarea chestionarelor completate de magistrați, privind conținutul, rezultatele formării continue și absolvenții INM implicați în activitățile respective.
Pregătirea continua a magistraților se va efectua cu precădere în noile materii ale dreptului național și comunitar, prin seminarii organizate la sediul INM, în centrele regionale de la Sovata, Timișoara, Barlad și în cadrul celor 15 curți de apel prin intermediul rețelei de formatori. Rețeaua formatorilor în drept comunitar creata cu sprijinul unor programe internaționale (PHARE 98 twinning, PHARE 99 Horizontal, Matra) este operationala, iar membrii acesteia sunt implicați nu numai în formarea continua organizată de INM, dar iau de asemenea parte la programele de formare a formatorilor (de exemplu PHARE 2002 twinning, Matra Pre-Accession). Astfel se are în vedere organizarea:
- în 2003 a 33 de seminarii de drept comunitar și 102 seminarii de drept național pentru 1.800 de judecători și 900 de procurori;
- în 2004 a 51 de seminarii de drept comunitar și 149 de seminarii de drept național pentru 2.665 de judecători și 1.335 de procurori;
- în 2005 a 54 de seminarii de drept comunitar și 158 de seminarii de drept național pentru 2.665 de judecători și 1.335 de procurori;
- în 2006 a 56 de seminarii de drept comunitar și 168 de seminarii de drept național pentru 2.985 de judecători și 1.495 de procurori;
- în 2007 a 59 de seminarii de drept comunitar și 178 de seminarii de drept național pentru 3.145 de judecători și 1.575 de procurori.
Înființarea Centrului de Pregătire și Perfecționare a Grefierilor și a Celuilalt Personal Auxiliar de Specialitate, prima instituție creata în România special pentru formarea inițială și continua a grefierilor, are drept scop în primul rând îmbunătățirea pregătirii grefierilor, dar și schimbarea mentalitatii în cadrul sistemului judiciar față de această profesie.
Evoluția profesiei de grefier în România, după modelul european, urmărește crearea unui statut adecvat al grefierului, precum sporirea competentelor care îi vor reveni prin preluarea unor sarcini, în special administrative, care în prezent sunt în competența judecătorilor.
Se examinează posibilitatea preluării principiilor Recomandarii nr. R(86) 12 privind unele măsuri pentru prevenirea și reducerea supraincarcarii activității tribunalelor, prin care Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei recomanda statelor membre "descărcarea graduala a judecătorilor în ceea ce privește sarcinile de natura extrajudiciara și încredințarea acestora altor persoane sau instituții (din afară sistemului judiciar)". Anexa la aceasta recomandare cuprinde exemple de asemenea sarcini extrajudiciare, dintre care unele sunt, la momentul actual, în competența judecătorilor: procedurile legate de registrul comerțului, activitatea legată de desfășurarea alegerilor, activitatea birourilor de carte funciară, numirea reprezentanților legali ai incapabililor, recunoașterea paternității etc.
Recomandarea (86) 12 a Consiliului Europei propune și soluția apelarii la procedura necontencioasă/mediere, în același scop al degrevarii activității judecătorilor.
11.2. Continuarea pregătirii magistraților și a personalului auxiliar
Realizarea eficienta a actului de justiție presupune existenta unor magistrați și a unui personal auxiliar bine pregatiti din punct de vedere profesional. Pregătirea profesională este realizată inițial în cadrul Institutului Național al Magistraturii și al Centrului de Pregătire și Perfecționare a Grefierilor și a Celuilalt Personal Auxiliar de Specialitate. Pregătirea inițială trebuie însă continuată prin formarea continua a personalului implicat în realizarea actului de justiție.
În vederea sustinerii independentei și imparțialității sistemului judiciar, este imperios necesară pregătirea magistraților în managementul dosarelor și etica profesională.
În conformitate cu programul de pregătire, în afară de rețeaua existenta a formatorilor în dreptul comunitar, Institutul Național al Magistraturii creează în prezent o rețea de judecători, pentru a fi formatori în următoarele domenii: drept comercial, civil și penal (inclusiv aspecte privind drepturile omului). Formarea continua este și se va efectua în cele trei centre de pregătire ale Institutului Național al Magistraturii de la Barlad, Sovata și Timișoara, precum și în cele doua centre ale Ministerului Justiției de la Amara și Eforie. Cu scopul de a consolida structurile regionale ale Institutului Național al Magistraturii și a implica un număr cat mai mare de magistrați în pregătirea continua, Institutul Național al Magistraturii va dota centrele de la Barlad și Timișoara cu mijloacele necesare desfășurării acestor activități.
Pregătirea continua a personalului auxiliar se va realiza în anul 2003 de către experți români și străini, cu sprijin PHARE. Pregătirea se va axa pe următoarele domenii: drept civil, procedura civilă, tehnici de redactare a documentelor procedurale, deontologie și etica, responsabilitate profesională, administrarea justiției, organizarea instanțelor, tehnoredactarea documentelor.
De asemenea, pregătirea magistraților și a personalului administrativ se realizează și este incurajata, în domenii specifice (drept comunitar, proprietate intelectuală, criminalitate transfrontaliera, criminalitate informatica, spalarea banilor, cooperare judiciară, informatica etc.), și prin colaborarea cu alte instituții, pe plan intern și internațional (Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci, Comisia Europeană, Comitetul Helsinki, Ambasada S.U.A. etc.).
Esențială pentru funcționarea instanțelor specializate, prevăzută a începe în anul 2004, obiectiv de baza al reformei sistemului judiciar, este formarea magistraților care vor soluționa astfel de cauze.
11.3. Pregătirea judecătorilor de la instanțele specializate
În prezent sunt conturate soluțiile optime pentru înființarea acestor instanțe - numărul și amplasarea acestora, statutul lor, numărul de judecători și competența acestora. În urma stabilirii acestor coordonate și a desemnării magistraților respectivi, va începe procesul de pregătire specială și intensiva a acestora.
De altfel, asa cum am precizat*7), pregătirea profesională în domeniile în care vor funcționa instanțele specializate (dreptul familiei, drept comercial, dreptul muncii, dreptul proprietății intelectuale etc.) a fost deja initiata în principal prin cursurile de pregătire continua organizate de Institutul Național al Magistraturii, potrivit celor arătate în prezentul capitol, ceea ce permite crearea unor secții/complete specializate - ca etapa intermediara până la constituirea instanțelor specializate.
Specializarea instanțelor va presupune stabilirea unui număr restrâns de judecători care vor soluționa numai cauzele respective, resursele existente urmând a fi directionate în viitor exclusiv către aceștia, în vederea pregătirii în materiile speciale în care vor lucra. Astfel, începând cu anul academic 2003-2004, Institutul Național al Magistraturii organizează cursuri periodice intensive de specializare pentru magistrații desemnați să facă parte din completele sau instanțele specializate.
-----------
*7) Vezi supra cap. 9.
11.4. Implementarea unor noi concepte privind pregătirea personalului din sistemul penitenciar:
- adoptarea până în anul 2005 a unei noi strategii de management al resurselor umane în sistemul penitenciar, care să asigure realizarea corespunzătoare a activităților de recrutare, selecție, încadrare și promovare a personalului;
- reproiectarea până în anul 2005 a conceptiei pregătirii profesionale din instituțiile de învățământ ale administrației penitenciare în scopul alinierii acestora la cerințele noului statut;
- în anul 2003, în conformitate cu programul de pregătire, vor fi asigurate pregătirea de baza a personalului prin Școala de Administrație Penitenciara Targu Ocna și Centrul de Pregătire Arad, precum și pregătirea continua a personalului încadrat, prin cursuri organizate pe specialități la centrele de pregătire Amara, Rotbav și Sovata.
În elaborarea prezentei strategii au fost luate în considerare principiile referitoare la sistemul judiciar, reglementate de Constituția în vigoare la momentul respectiv. Totodată au fost făcute referiri la textele relevante din proiectul de revizuire a Legii fundamentale, disponibile la momentul redactarii proiectului.
Într-o etapa ulterioară, după intrarea în vigoare a formei revizuite a Constituției și a celorlalte acte normative cu incidența asupra reformei sistemului judiciar (Legea privind organizarea judiciară, Legea privind statutul magistraților, Legea privind organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii și altele), se vor opera eventualele modificări și corelari în textul prezentei strategii.
În același sens, de la o etapa la alta, Planul de acțiune pentru implementarea prezentei strategii va fi completat potrivit noilor prevederi legale.
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.